Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 112 din 16 martie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017, în ansamblul său

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 112 din 16 martie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017, în ansamblul său

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 526 din 14 iunie 2023

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, excepţie ridicată de Andreea-Daniela Popa în Dosarul nr. 3.668/93/2017 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 811D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.304D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, excepţie ridicată de Adrian Bogdan Butnaru în Dosarul nr. 743/93/2018 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.304D/2019 la Dosarul nr. 811D/2019, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, că în preambulul ordonanţei de urgenţă se motivează de ce s-a recurs la această modalitate de legiferare. Cu privire la critica raportată la art. 15 alin. (2) din Constituţie, se arată că în conceptul de drepturi câştigate intră doar ceea ce s-a plătit până la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, iar indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor nu este un drept acordat pe baza contributivităţii, aşa încât nu se poate vorbi despre încălcarea art. 16 din Constituţie. Referitor la invocarea art. 44 din Constituţie, se arată că indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor nu se încadrează în noţiunea de „bun“.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Sentinţa civilă nr. 1.825 din 18 iunie 2018 şi Încheierea din 1 noiembrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 3.668/93/2017 şi nr. 743/93/2018, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor şi ale art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. Excepţia a fost ridicată de Andreea-Daniela Popa şi de Adrian Bogdan Butnaru în cauze având ca obiect anularea deciziilor emise de agenţiile de plăţi şi inspecţie socială prin care s-a stabilit cuantumul indemnizaţiei de creştere a copilului în limita plafonului instituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea din Dosarul nr. 811D/2019 susţine, în esenţă, că, prin Legea nr. 66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, Parlamentul a modificat şi completat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, anulând, în mod corect, plafonarea indemnizaţiei. Însă, modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017, s-a făcut în mod ilegal, întrucât modificările nu trebuiau adoptate prin ordonanţă de urgenţă, având în vedere impactul major pe care acesta îl are pe termen lung asupra vieţii de familie şi asupra societăţii, ci trebuiau supuse dezbaterilor complexe din Parlament. Aşadar, prin adoptarea excesivă sub formă de ordonanţă de urgenţă şi nu prin lege, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 face parte dintr-un lung şir de adoptări abuzive. Totodată, se afirmă că nu a fost solicitat avizul comisiei competente – Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Prin urmare, adoptarea unui act normativ ce vizează indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor nu poate intra în atribuţiile Guvernului, ci acesta trebuie adoptat de către Parlament, potrivit art. 61 din Constituţie.
    9. Se afirmă că prin emiterea repetată de către Guvern a unor acte normative de o complexitate deosebită, se încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Prin urmare, Guvernul a încălcat dispoziţiile art. 115 din Constituţie, întrucât, pe de o parte, la adoptarea noilor reglementări privind indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor nu a existat o situaţie extraordinară şi nici urgenţa, iar, pe de altă parte, noile dispoziţii afectează drepturile cetăţenilor prevăzute de Constituţie. Totodată, se afirmă că Guvernul are obligaţia de a trimite spre aprobare Parlamentului toate ordonanţele.
    10. Se apreciază că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 contravin art. 16 din Constituţie, întrucât cetăţenilor care au venituri mai mici de 10.000 de lei le va fi acordată o indemnizaţie procentuală de 85%, iar celor care au venituri mai mari indemnizaţia le va fi plafonată. Prin urmare, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 discriminează, în mod evident, cetăţenii care au venituri mai mari de 10.000 lei, stabilind un fel de „vină“ a celor care au înregistrat astfel de venituri. Mai mult, prin emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 au fost încălcate prevederile art. 26 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, întrucât nu prevăd măsuri tranzitorii care să clarifice situaţiile în curs.
    11. Se mai susţine, în esenţă, încălcarea art. 47 din Constituţie, întrucât autoarea nu îşi poate ajusta cheltuielile, pentru că indemnizaţia reprezintă doar 23% din veniturile încasate şi statul, prin acţiunile sale, nu poate asigura un nivel de trai decent, un nivel de trai pentru care s-a pregătit, a obţinut un post de lucru şi a plătit taxe şi impozite în România. Mai mult, statul nu poate restrânge drepturile cetăţenilor prin ordonanţe de urgenţă, ci doar prin legi care să nu contravină Constituţiei, iar reducerea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copiilor reprezintă o măsură lipsită de proporţionalitate.
    12. În final, se menţionează că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 încalcă drepturile constituţionale garantate de Constituţia României şi obligaţiile Guvernului de a proteja viaţa de familie.
    13. În Dosarul nr. 2.304D/2019, se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017, încalcă principiul neretroactivităţii legii civile şi un drept câştigat - dreptul la încasarea indemnizaţiei în cuantumul prevăzut iniţial la intrarea în concediul pentru creşterea copilului. Se mai arată că plafonarea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului de proprietate, în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţie, şi trebuie avut în vedere faptul că indemnizaţia, fiind un drept câştigat, este „direct corelată salariului, decurgând din acesta“.
    14. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu aduc limitări prin restrângerea exerciţiului unor drepturi, nici nivelului de trai şi nici prevederilor referitoare la prioritatea tratatelor internaţionale privind drepturile omului. Măsura legislativă este aplicată nediscriminatoriu şi nu aduce atingere substanţei dreptului. De asemenea, modificarea cuantumului indemnizaţiei a operat pentru viitor, adică începând cu drepturile aferente lunii septembrie a anului 2017, iar acest cuantum nu este un drept câştigat şi pentru perioada ulterioară, întrucât indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor este un beneficiu de asistenţă socială, iar statul are obligaţia de a adopta măsuri corespunzătoare ţinând seama de condiţiile naţionale şi în limita mijloacelor lor, potrivit art. 18 din Convenţia cu privire la drepturile copilului, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, pe de o parte, dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, aprobată prin Legea nr. 261/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 20 decembrie 2017, şi, pe de altă parte, ale art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017. Însă, având în vedere atât notele autorilor excepţiei, cât şi considerentele actelor de sesizare, precum şi obiectul cauzelor în cadrul cărora a fost invocată această excepţie, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I pct. 1 şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 în ansamblul său, având următorul conţinut:
    "ART. I
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 2, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    (2) Indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (1) se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată şi nici mai mare de 8.500 lei.»; [...]
    ART. II
    Prevederile art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, modificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017."

    19. Curtea observă că, ulterior modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017, dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 au fost modificate prin art. IV pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017, având în prezent următorul cuprins: „Cuantumul indemnizaţiei lunare prevăzute la alin. (1) este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului. Cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referinţă, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei.“
    20. În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 15 privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 26 privind viaţa intimă, familială şi privată, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 49 privind protecţia copiilor şi a tinerilor, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului şi art. 115 privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. De asemenea, se invocă „art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, obligatoriu conform art. 11 şi art. 148 din Constituţie“.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 a mai fost supusă controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 334 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1210 din 11 decembrie 2020, Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 27 august 2020, Decizia nr. 400 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 septembrie 2020, Decizia nr. 50 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 martie 2021, Decizia nr. 147 din 4 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 2 iunie 2021, şi Decizia nr. 262 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din data de 10 august 2021, respingând, ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate.
    22. Astfel, prin Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, precitată, paragraful 39, Curtea a observat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, instituind, în esenţă, o limită maximă de 8.500 lei a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017. Dreptul la concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi la o indemnizaţie lunară a fost reglementat iniţial prin art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1008 din 14 noiembrie 2005. În prezent, acest drept este reglementat de art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010. Din examinarea evoluţiei legislative în această materie reiese că indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului a suferit o serie de modificări atât referitoare la cuantum (procentul din venitul beneficiarului), cât şi în ceea ce priveşte instituirea unor limite minime şi/sau maxime ale acesteia. Înainte de intrarea în vigoare a actului normativ criticat, era aplicabil art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, în forma modificată prin Legea nr. 66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 20 aprilie 2016, potrivit căruia „Indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (1) se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată“. Aşadar, înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 nu exista o limită maximă a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, ci doar o limită minimă. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 s-a adăugat şi o limită maximă de 8.500 lei a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017. Această limită maximă s-a menţinut până în prezent, în acest sens fiind dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017, potrivit cărora „Cuantumul indemnizaţiei lunare prevăzute la alin. (1) este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului. Cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referinţă, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei“.
    23. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate în Dosarul nr. 811D/2019, potrivit cărora la adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 nu a existat o situaţie extraordinară şi nici urgenţa reglementării, prin Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, precitată, paragraful 41, Curtea a constatat că aspectele privind imposibilitatea de plată a tuturor drepturilor de asistenţă socială vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, urgenţa fiind motivată în preambulul actului normativ criticat. Aşa cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, paragraful 49, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 49). Prin urmare, criticile referitoare la încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie sunt neîntemeiate.
    24. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă raportată la dispoziţiile constituţionale ale art. 61, prin Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, precitată, paragraful 42, Curtea a reţinut că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Legea fundamentală conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a ţării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. Aşa cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, paragrafele 74 şi 75, sub aspectul competenţei de legiferare, relaţia dintre puterea legislativă şi cea executivă se desăvârşeşte prin competenţa conferită Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie. Astfel, ordonanţa de urgenţă, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă faţă unei situaţii extraordinare, se justifică prin necesitatea şi urgenţa reglementării acestei situaţii care, datorită circumstanţelor sale, impune adoptarea de soluţii imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituţia, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanţe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanţe de urgenţă [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuţii legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voinţă al Parlamentului ori pe cale constituţională, în situaţii extraordinare şi numai sub control parlamentar. Ca atare, în cauză, nu se poate reţine că prin emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie.
    25. Având în vedere cele menţionate, nu poate fi reţinută nici pretinsa nesocotire a dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, deoarece Guvernul, prin emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017, şi-a respectat competenţa constituţională, actul normativ fiind emis cu respectarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la delegarea legislativă.
    26. Referitor la susţinerea privind încălcarea principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, prin Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, paragraful 45, Curtea a constatat că textele de lege criticate afectează indemnizaţiile pentru creşterea copilului doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora, prin instituirea unei limite maxime de 8.500 lei. Condiţiile privind acordarea acestor indemnizaţii nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 nu are efecte asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita, ci numai asupra prestaţiilor încasate începând cu luna septembrie 2017, după intrarea sa în vigoare, conformându-se astfel dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile“.
    27. Cu privire la susţinerea potrivit căreia prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 discriminează cetăţenii care au venituri mai mari de 10.000 lei, aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa, respectiv prin Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, precitată, paragraful 49, şi Decizia nr. 262 din 22 aprilie 2021, precitată, paragraful 34, dreptul la indemnizaţie pentru creşterea copilului, nefiind consacrat expres în Constituţie, reprezintă o opţiune a legiuitorului. Prin instituirea unei limite maxime de 8.500 lei a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, legiuitorul nu a încălcat principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 din Constituţie, neinstituind discriminări pentru persoanele cu venituri superioare. Prin urmare, criticile referitoare la încălcarea art. 16 din Constituţie sunt neîntemeiate.
    28. În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale şi internaţionale privind dreptul de proprietate, prin Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, paragraful 48, şi Decizia nr. 262 din 22 aprilie 2021, paragraful 35, Curtea a reţinut că indemnizaţiile viitoare pentru creşterea copilului nu se încadrează în noţiunea de „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie şi nici nu sunt garantate de dispoziţiile art. 44 din Constituţie, cu excepţia celor deja încasate. Prin urmare, limitarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului la 8.500 lei, aplicabilă drepturilor ce urmau a fi încasate după data intrării în vigoare a actului normativ criticat, nu poate reprezenta o ingerinţă în sfera protecţiei proprietăţii private.
    29. Referitor la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile legale criticate contravin art. 47 privind nivelul de trai din Constituţie, se constată netemeinicia acesteia. Astfel, prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011, Curtea a reţinut că dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului nu este un drept constituţional, ci constituie una dintre măsurile de protecţie socială instituite de stat prin lege în virtutea rolului de stat social, dar nenominalizate expres în Constituţie. Caracteristic unui astfel de drept este că legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească atât condiţiile, cât şi limitele acordării acestora.
    30. Având în vedere cele anterior referite, prin Decizia nr. 186 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1122 din 23 noiembrie 2020, paragraful 41, Curtea nu a putut reţine critica de neconstituţionalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, întrucât dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului nu este un drept prevăzut de Constituţie.
    31. În final, cât priveşte invocarea dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea a reţinut că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituţională invocată.
    32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor enunţate anterior îşi păstrează, în mod corespunzător, valabilitatea în prezenta cauză.
    33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Andreea-Daniela Popa şi de Adrian Bogdan Butnaru în dosarele nr. 3.668/93/2017 şi nr. 743/93/2018 ale Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. I pct. 1 şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2023.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 112 din 16 martie 2023

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"