Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Alexandru Tudorache în Dosarul nr. 615/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.288D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate şi, în acest sens, invocă Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019, paragraful 40. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 18 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 615/105/2014, Tribunalul Prahova - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Tudorache în soluţionarea cererii de schimbare a încadrării juridice formulate de reprezentantul Ministerului Public. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că judecătorul cauzei nu ar trebui să „pipăie“ aparenţa de fapt din cauză şi să procedeze la reîncadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecata penală, pentru că orice formă de „aprobare“/„admitere“ a cererii de schimbare a încadrării juridice ar reprezenta o antepronunţare, atât pe acuzaţia iniţială, cât şi pe noua acuzaţie formulată de procuror. Susţine că instanţa penală nu poate face altceva decât să ia act de cererea acuzării şi, verificând dacă această cerere întruneşte elementele de formă similare celor cerute pentru sesizarea iniţială a instanţei de judecată penală (prin rechizitoriu), să se considere învestită cu soluţionarea cauzei în noile limite şi pentru noua acuzaţie. Nu se poate accepta ca instanţa de judecată să poată verifica dacă noua încadrare juridică s-ar potrivi mai bine situaţiei de fapt descrise în actul de sesizare ori dacă ar fi mai adecvată din punct de vedere legal, pentru că acest fapt ar avea semnificaţia unei imixtiuni în atribuţiile acuzării. Apreciază că motivele anterioare sunt susţinute de absenţa totală din textul art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală a oricărei formulări care să prevadă că instanţa penală analizează cererea de schimbare a încadrării juridice altfel decât formal. Arată că, în sistemul de drept român, competenţa acuzării revine exclusiv Ministerului Public, iar competenţa judecării cauzei revine instanţelor de judecată, astfel că modificarea acuzaţiei, în cursul procesului penal, deşi admisibilă legal şi procedural şi acceptabilă de principiu, nu poate şi nu trebuie să treacă prin filtrul instanţei de judecată, judecătorul/judecătorii cauzei neputând să facă altceva decât să ia act de o eventuală cerere formulată de către acuzare. Invocă considerente ale jurisprudenţei instanţei de control constituţional potrivit cărora garanţiile unui proces echitabil în materie penală, instituite atât în art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cât şi pe cale jurisprudenţială, privesc dreptul la un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, egalitatea armelor, principiul contradictorialităţii, motivarea hotărârilor, dreptul acuzatului de a păstra tăcerea - garanţii implicite ale desfăşurării procedurii; publicitatea procesului, termenul rezonabil - garanţii explicite ale desfăşurării procedurii; prezumţia de nevinovăţie, dreptul de a fi informat cu privire la natura acuzaţiei, acordarea timpului şi facilităţilor pentru pregătirea apărării, dreptul la apărare, dreptul acuzatului de a interoga martorii din proces, dreptul la asistenţa gratuită a unui interpret. Susţine că teza conform căreia, dacă fapta reţinută în actul de sesizare în sarcina persoanei acuzate nu se regăseşte perfect în norma care o incriminează, atunci instanţa de judecată este obligată - din oficiu sau la cererea participanţilor la procesul penal, indiferent de procedura de judecată pe care o aplică - să îi găsească corespondentul în cadrul normativ, potrivit art. 386 din Codul de procedură penală, este una extrem de periculoasă, pentru că instanţa s-ar transforma din judecător în acuzator. Invocă considerente ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 253 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 18 iulie 2017, potrivit cărora „datele, care ar putea conduce la concluzia că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare trebuie schimbată, pot să apară doar în cursul cercetării judecătoreşti ca urmare a readministrării probelor din urmărirea penală ori a administrării de probe noi“, însă susţine că, în această situaţie, există posibilitatea ca acuzarea să solicite schimbarea încadrării juridice a faptei, în caz contrar instanţa urmând să judece cauza cu care a fost iniţial sesizată, inclusiv cât priveşte încadrarea faptei. 6. Tribunalul Prahova - Secţia penală apreciază că textul legal criticat este constituţional. În acest sens, reţine că, în raport cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 250 din 16 aprilie 2019, dispoziţiile art. 386 din Codul de procedură penală asigură caracterul echitabil al procesului şi posibilitatea exercitării unei apărări efective. Reţine că dispoziţiile art. 386 din Codul de procedură penală prevăd procedura soluţionării unei cereri de schimbare a încadrării juridice cu respectarea dreptului la o apărare efectivă, aşa încât limitarea competenţei instanţei doar la acuzarea formulată de parchet, fără posibilitatea de a verifica dacă noua încadrare juridică s-ar potrivi mai bine situaţiei de fapt descrise în actul de sesizare, ar încălca chiar dreptul la un proces echitabil, care stabileşte că orice persoană are dreptul la judecarea cauzei în mod echitabil, de către o instanţă independentă şi imparţială. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: „Dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea.“ 11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă atât dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 126 alin. (1) şi (2) referitor la instanţele judecătoreşti, cât şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, analizând critici similare celor formulate în prezenta cauză, a pronunţat Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 20 iunie 2019, prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 377 alin. (4) teza întâi şi ale art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care instanţa de judecată se pronunţă cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească ce nu soluţionează fondul cauzei. 13. În considerentele deciziei precitate, Curtea a observat că necesitatea recalificării în drept a faptelor reţinute în sarcina inculpatului poate să reiasă din cercetarea judecătorească, având în vedere materialul probator administrat în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti, prin raportare la circumstanţele concrete ale cauzei (paragraful 28), şi că, potrivit practicii instanţelor de judecată, de regulă, cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare, instanţa de judecată se pronunţă la finalul procesului, prin hotărâre judecătorească, sentinţă sau decizie, în funcţie de stadiul procesual, cu respectarea obligaţiilor de a pune în discuţia părţilor noua încadrare şi de a informa inculpatul că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea (paragraful 37). 14. Totodată, Curtea a constatat că punerea în discuţia părţilor a noii încadrări juridice şi informarea inculpatului referitor la dreptul de a cere lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea, astfel cum prevede art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, are semnificaţia unei „simple menţionări a posibilităţii teoretice ca instanţa să ajungă la o concluzie diferită de cea a parchetului în ceea ce priveşte încadrarea infracţiunii“ (potrivit jurisprudenţei instanţei Curţii Europene a Drepturilor Omului), insuficientă pentru exercitarea în mod efectiv a dreptului la apărare şi pentru menţinerea caracterului echitabil al procedurii. Formularea cu caracter general şi imperativ a normei procesuale referitoare la obligativitatea punerii în discuţie de către instanţă a oricărei schimbări de încadrare juridică, precum şi modalitatea specifică în care este reglementată desfăşurarea unei atari proceduri în faţa instanţei constituie o garanţie ca părţile să nu fie surprinse de o altă încadrare juridică a faptelor şi ca ele să nu fie lipsite de posibilitatea de a pune concluzii cu privire la această nouă eventualitate. Curtea a reţinut însă că respectarea de către instanţa de judecată a obligaţiilor reglementate în art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, în condiţiile în care aceasta se pronunţă cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare la finalul procesului, prin hotărâre judecătorească, sentinţă sau decizie, nu este în măsură să menţină caracterul echitabil al procesului penal şi exercitarea în mod efectiv de către inculpat a dreptului la apărare în procesul penal (paragraful 40). 15. În aceste condiţii, Curtea a constatat că, pentru asigurarea caracterului echitabil al procesului penal şi în vederea exercitării în mod efectiv a dreptului la apărare de către inculpat, singura interpretare care asigură textului criticat - art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală - conformitatea cu dispoziţiile din Constituţie şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale este aceea care impune ca schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare să se realizeze de către instanţa de judecată prin hotărâre care nu soluţionează fondul cauzei, ulterior punerii în discuţia părţilor a noii încadrări juridice a faptei, însă anterior soluţionării fondului cauzei (paragraful 46). 16. Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“, iar Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019, mai sus menţionată, este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, anterior sesizării instanţei de contencios constituţional în prezenta cauză, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Alexandru Tudorache în Dosarul nr. 615/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 martie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
