Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, excepţie ridicată de Mihai Dragoş şi Federaţia Consiliului Tineretului din România în Dosarul nr. 2.927/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 788D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 4 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.927/2/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mihai Dragoş şi Federaţia Consiliului Tineretului din România într-o cauză având ca obiect anularea Deciziei prim-ministrului nr. 284 din 26 octombrie 2018 pentru stabilirea unor măsuri privind revocarea reprezentanţilor societăţii civile în cadrul Consiliului Economic şi Social (CES). 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul criticat nu este suficient de clar pentru a putea fi aplicat, deoarece foloseşte termenul de „revocare“. Dincolo de înţelesul obişnuit al cuvântului, procedura juridică din spatele acestei măsuri (condiţiile în care se poate dispune, modalitatea de contestare, verificarea legalităţii) nu este explicată, nu sunt făcute trimiteri în completare sau alte detalii care să asigure normei acele caracteristici esenţiale impuse prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Respectarea tuturor cerinţelor prevăzute de Legea nr. 24/2000, premergătoare alcătuirii textului normativ, asigură în final o lege pe care şi destinatarii reglementării o pot înţelege, referitor atât la prevederea ca atare, cât şi la consecinţele încălcării acesteia. De asemenea, în acelaşi act normativ - Legea nr. 24/2000 -, se regăseşte o reglementare cu privire la exigenţele pe care normele legale trebuie să le îndeplinească, şi anume art. 36 alin. (1) prevede că actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie. Astfel, legiuitorul obligă la respectarea tuturor acestor cereri privind exigenţa în materia reglementării actelor normative, tocmai pentru a preîntâmpina situaţii în care dispoziţiile legale nu se pot aplica sau, mai grav, sunt interpretate şi aplicate în mod greşit, generând consecinţe eronate. În aceste sens, se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului privind calitatea actelor normative şi respectarea principiului legalităţii. 6. De asemenea, autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că textul criticat încalcă dispoziţiile art. 24 din Constituţie privind dreptul la apărare, care cuprinde totalitatea drepturilor şi regulilor procedurale ce îi oferă persoanei posibilitatea de a se apăra împotriva acuzaţiilor ce i se aduc, să conteste învinuirile şi să scoată la iveala nevinovăţia sa. Norma criticată încalcă principiul dreptului la apărare, întrucât: (i) lipseşte persoana care se află în ipoteza acesteia de posibilitatea să îşi prezinte punctul de vedere/apărările într-o eventuală procedură de revocare; (ii) prin aplicarea sa, CES nu verifică legalitatea procedurii de revocare a membrilor săi şi temeinicia motivelor de revocare; (iii) nu oferă posibilitatea cunoaşterii faptelor sau acţiunilor imputate membrului revocat, a dovezilor cu privire la săvârşirea acestora, necorespunderea acestuia cu atribuţiile încredinţate. Se invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 196 din 4 aprilie 2013. 7. În final, se arată că norma criticată încalcă şi principiul securităţii juridice, care prevede că cetăţenii trebuie protejaţi contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurităţi pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze. Această regulă, ridicată la rang de principiu al ordinii juridice europene, a fost reglementată în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că principiul securităţii juridice face parte din ordinea juridică europeană şi trebuie respectat atât de către instituţiile europene, cât şi de către statele membre. Se invocă în acest sens Hotărârea din 28 septembrie 2005, pronunţată în Cauza Broniowski împotriva Poloniei. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Referitor la art. 24 din Constituţie, apreciază că dispoziţiile criticate nu sunt de natură să aducă atingere dreptului fundamental la apărare şi la un proces echitabil, reclamanţii beneficiind neîngrădit de posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 2 octombrie 2015, având următorul conţinut: „Calitatea de membru al Plenului Consiliului Economic şi Social încetează în următoarele situaţii: (...) e) în situaţia în care confederaţia patronală, confederaţia sindicală ori prim-ministrul, care l-a numit, cere revocarea sa;“. 14. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi în art. 24 privind dreptul la apărare. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 679 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 11 ianuarie 2024, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă prevăzută de art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, care nu precizează cazurile şi motivele de revocare a membrilor Consiliului Economic şi Social (CES) şi nici procedura de revocare a acestora, este neconstituţională. 16. În esenţă, Curtea a stabilit că, având în vedere statutul membrilor CES şi jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale referitoare la cazurile/motivele şi la procedura de revocare a unei persoane dintr-o funcţie publică, a constatat că teza referitoare la instituţia prim-ministrului din cuprinsul dispoziţiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 nu îndeplineşte cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate, deoarece, pe de o parte, nu reglementează autoritatea publică competentă să decidă revocarea şi nici cazurile şi motivele pentru care poate fi dispusă revocarea membrului Plenului CES, ceea ce contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii şi celor ale art. 141 privind Consiliul Economic şi Social, iar, pe de altă parte, nu reglementează o procedură de revocare din funcţia de membru al CES, procedură care să cuprindă şi garanţiile dreptului la apărare, ceea ce contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 24 privind dreptul la apărare. 17. Întrucât în acea cauză era criticată teza referitoare la instituţia prim-ministrului din cuprinsul dispoziţiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013, ţinând cont de prevederile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 şi având în vedere că, sub aspectul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, celelalte două teze din cuprinsul dispoziţiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 - referitoare la confederaţia patronală şi la confederaţia sindicală - nu pot fi disociate în mod necesar şi evident de teza referitoare la instituţia prim-ministrului, Curtea a constatat că, pentru aceleaşi motive, şi teza referitoare la confederaţia patronală şi teza referitoare la confederaţia sindicală sunt neconstituţionale. 18. În consecinţă, Curtea a constatat că soluţia legislativă prevăzută de art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013, care nu precizează cazurile şi motivele de revocare a membrilor CES şi nici procedura de revocare a acestora, este neconstituţională. 19. Ca efect al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 679 din 28 noiembrie 2023, precitată, revocarea ca modalitate de încetare a mandatului membrilor CES nu a fost eliminată din dreptul pozitiv, ci, prin constatarea omisiunii legislative, legiuitorul este obligat, în temeiul deciziei Curţii Constituţionale şi al dispoziţiilor art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, să pună de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, şi anume să completeze norma juridică neconstituţională cu elementele precizate în decizia Curţii Constituţionale. 20. Faţă de data sesizării Curţii Constituţionale în prezenta cauză, care este anterioară pronunţării Deciziei nr. 679 din 28 noiembrie 2023, şi având în vedere soluţia de admitere pronunţată de Curtea Constituţională prin această decizie, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. 21. Chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituţionalităţii poate reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătoreşti, conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz, dacă litigiul a fost definitiv soluţionat în timp ce excepţia de neconstituţionalitate se afla spre soluţionare pe rolul Curţii Constituţionale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 679 din 28 noiembrie 2023 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, excepţie ridicată de Mihai Dragoş şi Federaţia Consiliului Tineretului din România în Dosarul nr. 2.927/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 ianuarie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
