Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Mircea Enache în Dosarul nr. 1.308/103/2016 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.722D/2017. 2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autorul excepţiei a depus un set de înscrisuri în cuprinsul cărora face referiri asupra situaţiei de fapt din dosare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, anexând, în copie, diverse acte pe care le consideră relevante în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care prezintă situaţia de fapt din dosare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi apreciază ca fiind utilă soluţionării prezentei excepţii de neconstituţionalitate ataşarea unor dosare aflate pe rolul Tribunalului Neamţ. De asemenea, solicită ca ordonanţa procurorului să poată fi verificată de către instanţele de contencios administrativ. Depune concluzii scrise. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că autorul nu a precizat în ce constă contrarietatea dintre dispoziţiile de lege criticate şi prevederile constituţionale invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 6. Prin Încheierea din 6 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.308/103/2016, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată de Mircea Enache în calea de atac a recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 998/C din 17 octombrie 2016, pronunţată de Tribunalul Neamţ, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind obligaţia de a face şi acordarea de despăgubiri. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 sunt diametral opuse principiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie şi prezintă situaţia de fapt din alte dosare aflate pe rolul diferitelor instanţe judecătoreşti, fără a arăta contrarietatea dintre normele legale criticate şi cele constituţionale invocate. 8. Autorul excepţiei apreciază că dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 contravin art. 31 alin. (1) din Constituţie, întrucât judecarea plângerii împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată se face, de regulă, în sala de consiliu, în şedinţă nepublică, iar soluţia nu este comunicată părţilor, aşa încât poate constitui o îngrădire/limitare a accesului la informaţie. 9. În final, referitor la critica raportată la art. 124 din Constituţie, autorul susţine că în speţele prezentate şi în care a avut calitatea de parte niciunul dintre principiile constituţionale nu a fost îndeplinit. 10. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată în raport cu prevederile constituţionale invocate, normele supuse controlului de constituţionalitate se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, iar susţinerile autorului excepţiei se referă la alte litigii în care acesta a fost parte. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, având în vedere că, prin raportare la art. 31 alin. (1) din Constituţie, critica nu priveşte dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, ci prevederi din Codul de procedură penală care reglementează plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată şi soluţionarea acesteia de către judecătorul de cameră preliminară. În ceea ce priveşte restul criticilor, autorul nu motivează, în concret, în ce constă contrarietatea dintre dispoziţiile legale criticate şi prevederile constituţionale invocate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, notele scrise depuse, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.“ 16. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 31 alin. (1) privind dreptul la informaţie şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în motivare, autorul acesteia s-a limitat la enumerarea unor temeiuri constituţionale, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată, prezentând situaţia de fapt din alte dosare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, în care are calitatea de parte. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate instanţei de contencios constituţional trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte identificarea şi formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie. 18. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă, ce va cuprinde 3 elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. [...] În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia.“ De aceea, Curtea a constatat că, în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine, în mod rezonabil, existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere deci că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele trei elemente menţionate. 19. Or, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituţionale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autor. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“ (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, şi Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014). 20. Ca atare, dat fiind caracterul general al textelor constituţionale invocate, precum şi lipsa explicitării pretinsei contrarietăţi a dispoziţiilor legale criticate faţă de Constituţie, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate, astfel încât excepţia apare ca fiind inadmisibilă. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Mircea Enache în Dosarul nr. 1.308/103/2016 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 februarie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
