Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Societatea Geo 2000 Trading Exim - S.R.L. din Bucureşti, George Nedelea şi Elena Nedelea în Dosarul nr. 1.030/93/2019 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.564D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarele nr. 1.486D/2020, nr. 915D/2021, nr. 1.639D/2021, nr. 2.455D/2021, nr. 2.833D/2021, nr. 3.477D/2021, nr. 3.557D/2021, nr. 3.893D/2021 şi nr. 478D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, excepţie ridicată de instanţă, din oficiu, în Dosarul nr. 8.546/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă, de Nicolae Stancu în Dosarul nr. 3.357/93/2019 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, de Mircea Sergiu Indrieş în Dosarul nr. 2.716/111/2019 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Societatea Sunny Rom Trading - S.R.L. din comuna Tunari, judeţul Ilfov, în Dosarul nr. 3.018/93/2020 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, de Fănică Matei, Otilia Teodora Matei, Miceta Achim şi Jan Sebastian Bonca în Dosarul nr. 2.082/111/2020 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, de Nicolae Săvulescu şi Neli Săvulescu în Dosarul nr. 22.162/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, de instanţă, din oficiu, în Dosarul nr. 21.903/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, de Societatea Art Construct 94 - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.812/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi de Ion Ghiţă şi Elena Ghiţă în Dosarul nr. 6.855/118/2021 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.486D/2020, nr. 915D/2021, nr. 1.639D/2021, nr. 2.455D/2021, nr. 2.833D/2021, nr. 3.477D/2021, nr. 3.557D/2021, nr. 3.893D/2021 şi nr. 478D/2022 la Dosarul nr. 2.564D/2019. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.486D/2020, nr. 915D/2021, nr. 1.639D/2021, nr. 2.455D/2021, nr. 2.833D/2021, nr. 3.477D/2021, nr. 3.557D/2021, nr. 3.893D/2021 şi nr. 478D/2022 la Dosarul nr. 2.564D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat cu privire la prevederile de lege supuse controlului în cauza de faţă, constatând, prin Decizia nr. 536 din 10 noiembrie 2022, conformitatea acestora cu prevederile Legii fundamentale invocate de autorii excepţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 12 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.030/93/2019 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, Încheierea din 10 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 8.546/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă, Încheierea din 1 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.357/93/2019 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, Încheierea din 8 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.716/111/2019 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, Încheierea din 6 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.018/93/2020 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, Încheierea din 7 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.082/111/2020 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, Încheierea din 8 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 22.162/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Încheierea din 29 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 21.903/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Încheierea din 25 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 15.812/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă, şi Încheierea din 18 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 6.855/118/2021 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. 8. Excepţia a fost ridicată de Societatea Geo 2000 Trading Exim - S.R.L. din Bucureşti, George Nedelea şi Elena Nedelea, de Tribunalul Dolj - Secţia I civilă, din oficiu, de Nicolae Stancu, de Mircea Sergiu Indrieş, de Societatea Sunny Rom Trading - S.R.L. din comuna Tunari, judeţul Ilfov, de Fănică Matei, Otilia Teodora Matei, Miceta Achim şi Jan Sebastian Bonca, de Nicolae Săvulescu şi Neli Săvulescu, de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, din oficiu, de Societatea Art Construct 94 - S.R.L. din Bucureşti, precum şi de Ion Ghiţă şi Elena Ghiţă în cauze având ca obiect stabilirea pe cale judecătorească a cuantumului despăgubirilor cuvenite pentru exproprierea unor imobile. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că sumele de bani oferite potrivit textului de lege criticat nu reprezintă o justă despăgubire, câtă vreme evaluarea se face prin raportare la valorile stabilite prin expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici la momentul transferului dreptului de proprietate, şi nu la valoarea de piaţă, la care se vând în mod obişnuit imobile de acelaşi fel, la data la care operează transferul dreptului de proprietate. Se susţine că sunt încălcate dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Aceasta, deoarece valorile stabilite prin expertizele întocmite de camerele notarilor publici sunt orientative sau minimale, fiind avute în vedere doar pentru stabilirea taxelor fiscale, reprezentând în unele situaţii doar 50-60% din valoarea de piaţă a imobilelor. 10. Se mai arată că prevederile de lege criticate sunt în discordanţă şi cu dispoziţiile legii-cadru în materie de expropriere, mai exact ale art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, potrivit cărora, la calculul despăgubirilor, experţii şi instanţa trebuie să ţină cont de preţul cu care se vând în mod obişnuit imobile de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială la data la care operează transferul dreptului de proprietate. Totodată, sunt nesocotite şi dispoziţiile art. 562 alin. (3) din Codul civil, conform cărora despăgubirea trebuie să fie justă. 11. Se mai arată că în punctul de vedere al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România privind studiile de piaţă realizate de camerele notarilor publici se precizează că valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare cuprinse în acestea constituie un instrument util doar pentru impozitarea tranzacţiilor. Acestea nu reprezintă rezultatul unei evaluări, astfel cum este această activitate reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, iar utilizarea lor nu poate fi extinsă la alte scopuri. Fiecare proprietate este unică şi are caracteristici specifice, reflectate în valoarea estimată conform standardelor internaţionale de evaluare, or, raportarea la grila notarilor publici nu poate conduce la stabilirea unei despăgubiri juste astfel cum este prevăzut în Constituţie la art. 44 alin. (3). 12. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, apreciind că din interpretarea dispoziţiilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 reiese fără dubiu că expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici reprezintă criterii ajutătoare obligatorii, fără însă ca acestea să fie singurele modalităţi de evaluare a cuantumului despăgubirilor. Nu poate fi primită o interpretare contrară, având în vedere că într-o atare situaţie nu s-ar mai fi impus realizarea unor lucrări de specialitate de către experţi, simpla preluare a unor valori din expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici reprezentând o operaţiune ce ar putea fi realizată în mod nemijlocit de către instanţele de judecată. 13. Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, apreciind că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie. În acest sens, arată că stabilirea despăgubirilor la un nivel inferior celui obţinut în condiţii normale nu corespunde exigenţei unei despăgubiri drepte, justa despăgubire presupunând să i se acorde proprietarului expropriat preţul pe care l-ar fi încasat în cazul în care ar fi vândut de bunăvoie bunul expropriat, adică acordarea unei despăgubiri care să reflecte valoarea reală a imobilului, care însă nu concordă în fiecare caz cu valorile minime orientative din expertizele notariale. Din perspectiva principiului constituţional mai sus evocat, preluat în art. 562 alin. (3) din Codul civil, regăsit şi în art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, despăgubirea trebuie să reprezinte valoarea adevărată a bunului expropriat şi să acopere întreaga pierdere suferită de persoanele afectate. 14. Tribunalul Bihor - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât dispoziţiile de lege criticate cuprind criterii dezavantajoase atât din punctul de vedere al momentului raportării despăgubirilor, cât şi din punctul de vedere al cuantumului acestora. Finalitatea procedurii de expropriere este aceea de a stabili o justă despăgubire, în condiţiile în care exproprierea reprezintă o ingerinţă permisă nu numai de art. 44 din Constituţie, ci şi de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dar numai în măsura în care este fondată pe o cauză de utilitate publică. Or, o despăgubire dreaptă presupune ca proprietarului expropriat să i se acorde preţul pe care l-ar fi încasat în cazul în care ar fi vândut de bunăvoie imobilul, acesta fiind preţul pieţei, adică preţul cu care se vând sau se cumpără în mod obişnuit astfel de imobile. Fiind în realitate o vânzare forţată, în care consimţământul vânzătorului nu este cerut de lege, în considerarea efectelor general benefice ale utilităţii publice căreia îi va fi afectat imobilul, este firesc ca despăgubirea pentru bunul expropriat să cuprindă nu doar preţul echivalent cu preţul la care s-ar fi vândut în mod normal bunul în cazul unei vânzări obişnuite, consimţite de ambele părţi, ci şi eventualul prejudiciu cauzat proprietarului- vânzător, reprezentat inclusiv de eventualul beneficiu de care a fost lipsit ca urmare a unei exproprieri intempestive, în raport cu lucrările realizate şi care urmau să aducă un beneficiu cert şi previzibil. 15. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că grila notarială este un indicator al preţurilor orientative ale imobilelor, bazate pe analiza tranzacţiilor efectuate în anii anteriori şi pe anticiparea evoluţiei viitoare. Apreciază că atât timp cât determinarea despăgubirilor cuvenite pentru terenul expropriat trebuie să se raporteze la grila notarială, nu se poate concluziona în sensul încălcării dreptului la o despăgubire justă. 16. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât stabileşte o procedură simplificată şi eficientă, care generează o practică judiciară şi administrativă coerentă, bazată pe norme de procedură clare şi simplificate, apte să menţină un just echilibru între diferitele interese în cauză. Astfel, ca şi în alte situaţii în care statul trebuie să reglementeze proceduri de despăgubire, este necesar să i se lase acestuia o largă marjă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate, cu condiţia ca modalitatea de stabilire a despăgubirilor să fie realistă şi dublată de un control jurisdicţional efectiv. Or, posibilitatea contestării în instanţă a despăgubirii asigură acest control. 17. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, strict în raport cu critica de neconstituţionalitate formulată de reclamanţi, art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 nu suscită aspecte de neconstituţionalitate, statul beneficiind de o marjă de apreciere în acest sens, iar modalitatea de despăgubire aleasă de legiuitor nu se raportează la criterii subiective sau, în sine, injuste, ci la o evaluare efectuată de experţi tehnici, utilizată în alte domenii, respectiv de notarii publici. 18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 19. Guvernul a transmis punctul său de vedere în Dosarele nr. 3.477D/2021 şi nr. 3.557D/2021, considerând, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, prin raportare la art. 44 din Constituţie, dacă valoarea despăgubirilor în cazul exproprierilor pentru utilitate publică nu se raportează la valoarea reală de piaţă a imobilelor expropriate. 20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, modificată prin Legea nr. 233/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 14 august 2018, care au următorul conţinut: „(6) Experţii, la realizarea raportului de expertiză, precum şi instanţa vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate.“ 23. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor în faţa legii, art. 21 privind dreptul de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, art. 44 alin. (3) şi (6) privind condiţiile exproprierii şi stabilirea despăgubirilor corespunzătoare exproprierii şi art. 126 alin. (1) privind realizarea justiţiei prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. 24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai format obiect al controlului exercitat de Curtea Constituţională, prin prisma unor critici similare celor formulate în cauzele de faţă. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 450 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 15 februarie 2023, Curtea s-a pronunţat asupra conformităţii cu prevederile Legii fundamentale a modului de stabilire, în etapa judiciară a procedurii exproprierii, a despăgubirilor cuvenite pentru imobilele trecute în proprietatea statului ca urmare a exproprierii acestora pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. 25. Cu acel prilej, Curtea a reţinut (paragrafele 21 şi 22) că, în etapa iniţială a procedurii exproprierii, despăgubirile se fixează pe cale administrativă, sumele individuale aferente despăgubirilor fiind estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare elaborat având în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, emiţându-se, în acest sens, o hotărâre a Guvernului sau, după caz, o hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, conform art. 5 din Legea nr. 255/2010. Ulterior, în ipoteza în care expropriatul este nemulţumit de cuantumul despăgubirii oferite de expropriator, se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, în condiţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010. 26. Criticile de neconstituţionalitate formulate în cauză vizează dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, care prevăd, în ceea ce priveşte determinarea pe cale judecătorească a cuantumului despăgubirilor, că atât experţii solicitaţi în cadrul procesului să realizeze un raport de expertiză pentru evaluarea imobilului, cât şi instanţa de judecată învestită cu soluţionarea litigiului vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, fără ca legea să facă referire la preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, astfel cum prevederile de lege criticate permiteau anterior modificării operate prin Legea nr. 233/2018. Prin legea menţionată a fost eliminată din conţinutul normativ al art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 trimiterea la prevederile art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 5 iulie 2011, care statuau în mod inechivoc faptul că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite. 27. Faţă de aceste critici, Curtea a observat că problema raportului dintre Legea nr. 255/2010 şi Legea nr. 33/1994 a fost analizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 şi ale art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.185 din 15 decembrie 2021. Prin hotărârea prealabilă pronunţată, instanţa supremă a dezlegat, cu valoare de principiu, problematica sferei criteriilor legale sau reperelor de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate în etapa judiciară a procedurii exproprierii din reglementarea legii speciale, stabilind că domeniul de aplicare al art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 nu trebuie interpretat restrictiv şi, în consecinţă, limitat la reperul „expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici“, ci, dimpotrivă, se impune să fie interpretat extensiv şi corelat, ca atare, cu criteriile legale prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora „La calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia“. 28. Concluzia la care a ajuns Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost aşadar aceea că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la determinarea cuantumului despăgubirilor, dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că se ţine seama atât de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât şi de criteriile legale prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994. 29. În esenţă, instanţa supremă a statuat, prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, precitată, paragraful 111, că, indiferent de caracterul general sau special al normei de drept care reglementează modalitatea concretă de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate, norma trebuie, în mod necesar, să satisfacă exigenţa constituţională a dreptei şi prealabilei despăgubiri în caz de expropriere, potrivit principiului despăgubirii integrale a proprietarului expropriat, consacrat de întreaga reglementare internă în domeniul exproprierii. 30. Totodată, prin aceeaşi decizie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a arătat că a accepta ideea calculului despăgubirii doar pe baza expertizelor întocmite de camerele notarilor publici ar însemna prejudicierea sau chiar golirea de conţinut a dreptului la contestaţie în instanţă recunoscut expropriatului nemulţumit de cuantumul despăgubirii, precum şi nesocotirea sau lipsirea de orice efect a întregii proceduri legale de soluţionare a contestaţiei şi a garanţiilor care o însoţesc, dreptul de acces la justiţie devenind, în consecinţă, unul teoretic şi iluzoriu. 31. Având în vedere statuările Înaltei Curţi mai sus prezentate, cuprinse în Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, şi ţinând cont de caracterul obligatoriu pentru toate instanţele al dezlegărilor de drept date de aceasta, de la momentul publicării deciziei menţionate, Curtea Constituţională a constatat, prin Decizia nr. 450 din 25 octombrie 2022, precitată, paragrafele 35-37, că modalitatea de calcul al despăgubirilor, în etapa judiciară a exproprierii, se realizează în mod inechivoc în conformitate cu criteriile evidenţiate de instanţa supremă, pentru a rezulta o valoare justă şi echitabilă a despăgubirii, corespunzătoare valorii reale a imobilului şi care să acopere integral prejudiciul suferit de expropriat. Prin urmare, în acest context, nu se poate reţine critica de neconstituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 44 din Legea fundamentală. 32. De asemenea, Curtea Constituţională a apreciat că nu se poate reţine nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Constituţie, întrucât nu se instituie un regim juridic discriminatoriu prin aplicarea art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 prin comparaţie cu cel reglementat de Legea nr. 33/1994, de vreme ce, aşa cum au precizat atât Curtea Constituţională, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin deciziile mai sus citate, Legea nr. 255/2010 este o lege specială în raport cu Legea nr. 33/1994, care reprezintă cadrul general al procedurii exproprierii şi care complineşte prevederile legii speciale, în măsura în care acestea sunt incomplete, lacunare. 33. Curtea a constatat că este neîntemeiată şi critica formulată cu privire la dispoziţiile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora instanţa va verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. Textul criticat cuprinde o normă procedurală, care nu împiedică dreptul de acces liber la justiţie şi nici nu afectează caracterul echitabil al procesului, instanţele urmând ca, în lumina deciziei pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, mai sus menţionate, să procedeze la calcularea despăgubirii în acest sistem mai sus descris, fără a fi limitate la preluarea aceleiaşi valori stabilite în etapa administrativă. Ca atare, nu se poate pune problema nesocotirii prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie. 34. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 218 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 24 august 2023. 35. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, cele statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 450 din 25 octombrie 2022, precitată, sunt pe deplin aplicabile şi în cauza de faţă. 36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Geo 2000 Trading Exim - S.R.L. din Bucureşti, George Nedelea şi Elena Nedelea în Dosarul nr. 1.030/93/2019 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, de instanţă, din oficiu, în Dosarul nr. 8.546/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă, de Nicolae Stancu în Dosarul nr. 3.357/93/2019 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, de Mircea Sergiu Indrieş în Dosarul nr. 2.716/111/2019 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Societatea Sunny Rom Trading - S.R.L. din comuna Tunari, judeţul Ilfov, în Dosarul nr. 3.018/93/2020 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, de Fănică Matei, Otilia Teodora Matei, Miceta Achim şi Jan Sebastian Bonca în Dosarul nr. 2.082/111/2020 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, de Nicolae Săvulescu şi Neli Săvulescu în Dosarul nr. 22.162/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, de instanţă, din oficiu, în Dosarul nr. 21.903/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, de Societatea Art Construct 94 - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.812/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi de Ion Ghiţă şi Elena Ghiţă în Dosarul nr. 6.855/118/2021 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, Tribunalului Dolj - Secţia I civilă, Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, Tribunalului Bihor - Secţia I civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
