Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Lucian Gabriel Onea în Dosarul nr. 1.331/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.441D/2020. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Andreea Chiacu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, reiterează criticile de neconstituţionalitate formulate prin notele scrise aflate la dosar. 4. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, cu referire la sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei“, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 619 din 21 noiembrie 2023. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 19 iunie 2020, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 3 septembrie 2020, pronunţate în Dosarul nr. 1.331/2/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepţia a fost ridicată de Lucian Gabriel Onea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a actelor de revocare din funcţia de procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate nu sunt predictibile şi nu conţin referiri exprese la procedura de revocare, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, împiedicând exercitarea dreptului la apărare. Afirmă că prevederile art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, prin modul deficitar de redactare, nu corespund exigenţelor de tehnică legislativă specifice normelor juridice, întrucât nu îndeplinesc cele patru criterii: claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate, pentru ca subiectul de drept vizat să-şi poată conforma conduita, astfel încât să evite consecinţele nerespectării lor. Apreciază că textul prezintă neclarităţi în ceea ce priveşte sintagma „exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei“, întrucât nu lămureşte cu ce ar fi această răspundere diferită de cea penală, civilă sau disciplinară, nu stabileşte modul prin care se poate constata îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei şi nu specifică cum se verifică acest lucru, nici în cât timp de la comiterea faptelor sau acţiunilor poate fi declanşată procedura, nu stabileşte limitele de gravitate ale exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, modul în care persoana vizată ia cunoştinţă de aspectele constatate şi de dispunerea revocării din funcţie, respectiv nu sunt reglementate garanţii în vederea respectării dreptului la apărare şi a exigenţelor unui proces echitabil. Susţine că, în cazul revocării, principiile stabilităţii şi independenţei procurorilor consacrate de dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 304/2004 impun stricta aplicare a dispoziţiilor legale ce reglementează cariera magistraţilor, în vederea prevenirii oricăror impedimente în exercitarea activităţii acestora, precum şi a oricărui fel de atingere adusă principiului independenţei magistraturii, cu atât mai mult cu cât revocarea operează ca o sancţiune disciplinară. De asemenea, apreciază că prevederile art. 87 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 304/2004 contravin prevederilor art. 16 alin. (1), ale art. 20, 21 şi 24 din Constituţie, în măsura în care procedura revocării din funcţie nu este o procedură uzitată pentru toate tipurile de profesii şi creează o situaţie de inegalitate între cetăţeni. În esenţă, susţine că dispoziţiile art. 87 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 304/ 2004 nu reprezintă o normă previzibilă, de natura să confere procurorului revocat o anume garanţie contra atingerilor arbitrare ce i-ar putea fi aduse prin măsura revocării, măsură ce este exclusiv la îndemâna procurorului şef, în sarcina căruia legiuitorul nu a stabilit nicio procedură clară de urmat în cazul dispunerii revocării. 7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile art. 87 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 304/2004 nu contravin prevederilor Constituţiei. În acest sens, reţine că sintagma „exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei“ este clară şi previzibilă atât timp cât atribuţiile funcţiei de procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt prevăzute prin lege. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia textele de lege criticate încalcă principiul egalităţii, deoarece motivele de revocare din funcţie prevăzute de acest text nu s-ar aplica judecătorilor şi nici altor profesii, instanţa apreciază că nu poate fi primită, egalitatea presupunând persoane aflate în situaţii identice sau similare, această condiţie nefiind însă îndeplinită în ceea ce priveşte comparaţiile propuse de autor. Reţine că situaţia procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu este identică şi nici similară cu a judecătorilor, atât timp cât, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituţie, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului controlului ierarhic, în timp ce, potrivit art. 124 alin. (3) din Constituţie, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Având în vedere deosebirea de situaţii şi de statut, nu se poate aprecia că ar fi încălcat principiul egalităţii prin reglementarea revocării procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie potrivit art. 87 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 304/2004. Instanţa observă că art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 impune necesitatea existenţei avizului Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a se putea dispune revocarea din funcţia de procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru motivul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, prin urmare Consiliului Naţional al Magistraturii îi revine un rol important în această procedură. De asemenea, reţine că nu se poate aprecia nici că normele criticate ar fi contrare liberului acces la justiţie şi dreptului la apărare, consacrate prin art. 21 şi, respectiv, art. 24 din Constituţie, atât timp cât actul administrativ poate fi contestat în faţa instanţei de contencios administrativ, procedură în care părţile pot beneficia de apărare din partea unui avocat. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 87 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Având în vedere criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu referire la sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei“, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 43 din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, precum şi prin art. II pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, având următorul conţinut: „(8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.“ 12. Totodată, Curtea reţine că, ulterior invocării prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost abrogată prin art. 168 alin. (5) din titlul IX al Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022. Cu privire la o astfel de ipoteză, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, prin care a constatat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Aşadar, Curtea reţine că, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile criticate produc în continuare efecte juridice, deoarece acestea reprezintă temeiul juridic al ordinelor a căror anulare constituie obiectul cauzei de contencios administrativ în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) care consacră valorile supreme în statul de drept şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul la justiţie, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 132 alin. (1) privind statutul procurorilor, ale art. 133 referitor la rolul şi structura Consiliului Superior al Magistraturii şi ale art. 134 privind atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu referire la sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei“, a pronunţat Decizia nr. 619 din 21 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 26 ianuarie 2024, prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară este neconstituţională. 15. În paragrafele 14-41 ale deciziei menţionate anterior, Curtea a constatat, în esenţă, că soluţia legislativă cuprinsă în art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, în ceea ce priveşte sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei“ - care nu precizează criteriile, condiţiile şi procedura revocării în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie -, încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) din Constituţie referitoare la calitatea legii, ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 privind dreptul la apărare. 16. Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“ şi ţinând cont de faptul că Decizia nr. 619 din 21 noiembrie 2023, mai sus menţionată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional în prezenta cauză, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în ceea ce priveşte sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei“, a devenit inadmisibilă. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu referire la sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei“, excepţie ridicată de Lucian Gabriel Onea în Dosarul nr. 1.331/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
