Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra │- │
│Buterez-Făşie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 28.972/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.917D/2022. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că este dreptul legiuitorului să reglementeze în materia căilor de atac, iar în cazul de faţă legiuitorul a optat pentru o procedură de judecată care să asigure celeritatea. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 533 din 24 februarie 2022, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 20 iulie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 28.972/3/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dan Băzăvan cu prilejul soluţionării recursului formulat de autorul excepţiei împotriva hotărârii prin care a fost admisă parţial cererea sa de acordare de daune morale, precum şi împotriva încheierii prin care instanţa de judecată a respins în parte cererea sa de sesizare a Curţii Constituţionale. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul excepţiei susţine că textul criticat este neconstituţional deoarece prevede că se poate formula recurs în termen de 48 de ore, termen care curge de la pronunţare, şi nu de la data comunicării încheierii prin care instanţa de judecată a statuat asupra inadmisibilităţii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. Prin urmare, acesta apreciază că nu este în măsură să formuleze critici pe calea recursului, întrucât nu are cunoştinţă de cele reţinute de instanţa de judecată. 6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că textul criticat nu este de natură să încalce dispoziţiile constituţionale invocate de autor. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010. Textul criticat are următorul conţinut: „Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.“ 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul român ca stat de drept, democratic şi social, ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, ale art. 16 privind principiul egalităţii în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 41 privind dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii, ale art. 73 privind categoriile de legi, ale art. 118 privind forţele armate şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a pronunţat în repetate rânduri asupra dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 prin raportare la critici similare, constatând constituţionalitatea acestora (a se vedea în acest sens Decizia nr. 723 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 5 iulie 2022, Decizia nr. 546 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 14 octombrie 2020, Decizia nr. 714 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 18 aprilie 2018, Decizia nr. 105 din 5 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 21 mai 2013). 13. Prin jurisprudenţa amintită anterior, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 reprezintă norme de procedură, pe care instanţa care a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepţii de neconstituţionalitate care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, unica autoritate de jurisdicţie constituţională. Aşadar, această procedură face posibilă doar pronunţarea în situaţiile date asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, instanţa de judecată având rol de filtru al excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de părţi. Totodată, Curtea a reţinut că natura imperativă a termenului de 48 de ore, în cadrul căruia partea interesată poate declara recurs împotriva încheierii prin care instanţa de judecată a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate, are menirea de a da expresie principiului celerităţii şi al soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, în considerarea faptului că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un incident procedural în cadrul unui litigiu. Din aceleaşi raţiuni legiuitorul a instituit şi regulile speciale de procedură referitoare atât la exercitarea recursului ca singură cale de atac împotriva încheierii instanţei de judecată, cât şi la soluţionarea recursului în termen de 3 zile, fără ca prin aceasta să se poată susţine încălcarea dreptului de acces la instanţă, la folosirea căilor de atac sau a dreptului la apărare (a se vedea Decizia nr. 714 din 9 noiembrie 2017, anterior citată, paragrafele 17-19). 14. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a mai reţinut că pregătirea, în condiţiile legii, a căilor de atac promovate reprezintă obligaţia părţii interesate, care trebuie să manifeste diligenţă în acest sens (a se vedea Decizia nr. 347 din 24 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 13 iunie 2012). 15. Prin Decizia nr. 723 din 2 noiembrie 2021, anterior citată (paragraful 15), instanţa de contencios constituţional a reţinut că nu poate fi primită critica potrivit căreia nu se cunosc motivele pe care instanţa şi-a întemeiat soluţia respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale atunci când excepţia este considerată inadmisibilă. Astfel, instanţa de judecată în faţa căreia este invocată excepţia de neconstituţionalitate realizează un control al condiţiilor de admisibilitate a excepţiei fără a o putea respinge pe motive ce ţin de netemeinicia acesteia. Prin urmare, respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale poate privi exclusiv condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, iar recursul împotriva încheierii se va limita la aceste aspecte, care nu necesită consideraţii teoretice sau interpretări de amploare ori documentări care să îl pună în dificultate pe autorul excepţiei. Cu alte cuvinte, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale prin prisma acestor condiţii. Mai mult, dezvoltarea pe larg a motivelor poate fi făcută şi prin concluzii scrise sau susţineri orale (a se vedea Decizia nr. 546 din 7 iulie 2020, anterior citată, paragraful 18). 16. În acest context, Curtea reaminteşte jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care s-a statuat că dreptul de acces la tribunale nu este absolut şi că, fiind vorba despre un drept pe care Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale l-a recunoscut fără să îl definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conţinutul oricărui drept (Hotărârea din 25 februarie 1975, pronunţată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragraful 38). 17. Întrucât, în prezenta cauză, criticile de neconstituţionalitate formulate în raport cu prevederile art. 21 şi 24 din Legea fundamentală privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 18. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3)-(5), ale art. 16, 41, 73, 118 şi 129, Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu arată în ce constă contrarietatea dintre textul criticat şi aceste dispoziţii constituţionale, astfel încât Curtea nu se poate substitui acestuia; în caz contrar, instanţa constituţională ar exercita un control din oficiu, şi nu la sesizare, ceea ce contravine art. 146 lit. d) din Constituţie. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 28.972/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Pentru magistrat-asistent, Raluca-Alexandra Buterez-Făşie, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează prim-magistrat-asistent, Benke Károly ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
