Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 2.657/1/2017
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Iulia │- preşedintele Înaltei │
│Cristina │Curţi de Casaţie şi │
│Tarcea │Justiţie - preşedintele │
│ │completului │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Lavinia │- preşedintele delegat al │
│Curelea │Secţiei I civile │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Eugenia │- preşedintele Secţiei a │
│Voicheci │II-a civile │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Ionel │- preşedintele Secţiei de │
│Barbă │contencios administrativ şi│
│ │fiscal │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Paula C. │- judecător la Secţia I │
│Pantea │civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Simona │- judecător la Secţia I │
│Gina │civilă │
│Pietreanu │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Viorica │- judecător la Secţia I │
│Cosma │civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Creţu │- judecător la Secţia I │
│Dragu │civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Bianca │- judecător la Secţia I │
│Elena │civilă │
│Ţăndărescu│ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Mărioara │- judecător la Secţia a │
│Isailă │II-a civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Ruxandra │- judecător la Secţia a │
│Monica │II-a civilă │
│Duţă │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Mirela │- judecător la Secţia a │
│Poliţeanu │II-a civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Petronela │- judecător la Secţia a │
│Iulia Niţu│II-a civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Cosmin │- judecător la Secţia a │
│Horia │II-a civilă │
│Mihăianu │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Adriana │- judecător la Secţia de │
│Elena │contencios administrativ şi│
│Gherasim │fiscal │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Emilia │- judecător la Secţia de │
│Claudia │contencios administrativ şi│
│Vişoiu │fiscal │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Decebal │- judecător la Secţia de │
│Constantin│contencios administrativ şi│
│Vlad │fiscal │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Maria │- judecător la Secţia de │
│Hrudei │contencios administrativ şi│
│ │fiscal │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Andreea │- judecător la Secţia de │
│Marchidan │contencios administrativ şi│
│ │fiscal │
└──────────┴───────────────────────────┘
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul Î.C.C.J.). Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La şedinţa de judecată participă domnul Aurel Segărceanu, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 27^6 din Regulamentul Î.C.C.J. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 984/109/2016* privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la următoarea chestiune de drept: "Modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, în sensul dacă în categoria pensionarilor sistemului public de pensii (în accepţiunea acestei prevederi legale) intră şi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare) sau nu" Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, a fost comunicat părţilor, ale căror puncte de vedere sunt ataşate la dosar; se arată, de asemenea, că au fost depuse la dosar jurisprudenţa în materie şi opiniile judecătorilor din cadrul instanţelor de judecată, precum şi răspunsul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în sensul că nu s-a verificat şi nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul sesizării. În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării 1. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă, prin Încheierea din 20 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 984/109/2016*, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept: "Modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, în sensul dacă în categoria pensionarilor sistemului public de pensii (în accepţiunea acestei prevederi legale) intră şi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare) sau nu" II. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanţei care a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina A. Hotărârea instanţei de fond 2. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale (prin declinarea competenţei Secţiei civile, completul specializat în contencios administrativ), reclamantul persoană fizică a chemato în judecată pe pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, solicitând anularea Deciziei nr. 62.767 din 5.01.2016 emise de aceasta şi repararea pagubei cauzate, prin repunerea în drepturile avute anterior emiterii deciziei contestate. 3. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin Decizia nr. 62.767 din 17.07.2012 a primit o indemnizaţie lunară ca pensionar al sistemului public de pensii, membru al Uniunii de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România, însă prin decizia contestată în cauză s-a dispus încetarea plăţii indemnizaţiei, apreciindu-se că nu mai are calitatea de pensionar al sistemului public de pensii odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 223/2015). 4. Prin Sentinţa civilă nr. 757 din 28 februarie 2017, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins cererea reclamantului ca neîntemeiată. 5. Instanţa de fond a reţinut că, prin Decizia nr. 62.767 din 17.07.2012 emisă de pârâtă, reclamantului i s-a acordat o indemnizaţie lunară, în baza art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată (Legea nr. 8/2006), începând cu data de 1.08.2012, menţionându-se în act calitatea acestuia de pensionar pentru limită de vârstă. 6. Potrivit temeiului de drept invocat, pensionarii sistemului public de pensii care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, beneficiază de o indemnizaţie lunară în condiţiile legii. Prin Decizia nr. 62.767 din 5.01.2016, contestată în cauză, s-a dispus încetarea plăţii acestei indemnizaţii lunare, începând cu data de 1.01.2016, cu motivarea că, de la această dată, a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015, reclamantul nemaiavând calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, ci - astfel cum dispun dispoziţiile art. 109 alin. (1),art. 110 alin. (1) şi art. 123 din această lege – de pensionar militar. 7. Instanţa de fond a apreciat că problema litigioasă constă în stabilirea beneficiarilor Legii nr. 8/2006, la data emiterii deciziei contestate, esenţial fiind a stabili definiţia noţiunii de pensionari ai sistemului public de pensii, prin raportare la pensionarii sistemului de pensii militare de stat; problema care se pune este, deci, dacă reclamantul mai este destinatarul Legii nr. 8/2006 şi după data de 1.01.2016. 8. S-a arătat că, prin art. 1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), se defineşte sistemul public de pensii ca fiind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale prin care se exercită dreptul la asigurări sociale în condiţiile acestei legi, drept garantat de stat. La rândul său, art. 131 din aceeaşi lege stabileşte că sistemul public de pensii se administrează de Casa Naţională de Pensii Publice, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată sub autoritatea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, iar art. 132 se referă la casele de pensii sectoriale, care se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică, succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate. 9. Totodată, s-a arătat de către instanţa de fond, art. 171 din Legea nr. 263/2010 prevede expres că pensiile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare (Legea nr. 119/2010), printre care se află pensiile militare de stat şi pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, devin, începând cu data de 1.01.2011, pensii în înţelesul Legii nr. 263/2010, respectiv pensii din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. 10. Prin urmare, a reţinut instanţa de fond, în anul 2012, când a fost emisă prima decizie, reclamantul avea calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, în înţelesul Legii nr. 263/2010, însă, începând cu data de 1.01.2016, a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015, al cărei beneficiar este şi reclamantul, aspect necontestat de nicio parte. 11. Prin art. 1 din această din urmă lege se defineşte sistemul pensiilor militare de stat ca fiind sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, prin care se exercită dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în condiţiile acestei legi, drept garantat de stat. 12. De asemenea, art. 6 din Legea nr. 223/2015 prevede că administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale. 13. Din coroborarea prevederilor legale sus-menţionate, instanţa de fond a reţinut că legiuitorul distinge între noţiunea de sistem public de pensii şi cea de sistem al pensiilor militare de stat, concluzie confirmată şi de prevederile art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, care stabilesc că pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, stabilite în baza Legii nr. 263/2010, devin pensii militare de stat. 14. Instanţa de fond a invocat, în acelaşi sens, şi dispoziţiile art. 109 alin. (1) dinLegea nr. 223/2015, arătând că sunt avute în vedere pensiile militare de stat şi pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, ce au fost recalculate în temeiul art. 1 din Legea nr. 119/2010. 15. S-a arătat că distincţia dintre cele două sisteme de pensii nu este doar formală, fiind relevată şi de faptul că aceste sisteme sunt administrate de instituţii diferite, ce gestionează bugete distincte, astfel cum rezultă din prevederile art. 20 din Legea nr. 263/2010, respectiv ale art. 5 din Legea nr. 223/2015. 16. A apreciat prima instanţă că Legea nr. 8/2006 se adresează exclusiv pensionarilor sistemului public de pensii, pârâta în mod legal constatând, prin decizia contestată în cauză, că reclamantul nu mai îndeplinea, începând cu data de 1.01.2016, condiţiile legale de acordare a indemnizaţiei lunare. 17. Acest aspect este confirmat, în opinia tribunalului, şi de adoptarea de către legiuitor a Legii nr. 83/2016^1, prin care a fost completată Legea nr. 8/2006, în sensul menţionării exprese a dreptului pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, indiferent de data înscrierii la pensie, de a beneficia de prevederile Legii nr. 8/2006, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de această lege. ^1 Legea nr. 83/2016 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. 18. Or, în măsura în care acest drept era deja prevăzut de art. 1 din Legea nr. 8/2006, nu ar mai fi fost necesar ca acesta să fie reglementat expres prin Legea nr. 83/2016. 19. A concluzionat instanţa de fond că dreptul reclamantului, în calitate de pensionar militar, de a primi indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 8/2006 a fost stabilit doar începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 83/2016, respectiv din 7.05.2016, şi, întrucât nu a fost întemeiată pe prevederile acestei legi, cererea reclamantului a fost respinsă. B. Calea de atac exercitată împotriva hotărârii instanţei de fond 20. Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond a formulat apel reclamantul, din cuprinsul sesizării nerezultând motivele invocate de acesta. 21. Prin întâmpinare, intimata-pârâtă a arătat că, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, reclamantul nu mai era beneficiarul unei pensii din sistemul public de pensii, ci a revenit în categoria pensiilor speciale, respectiv beneficia de o pensie militară de stat; în consecinţă nu se mai încadra în prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, respectiv nu era beneficiarul unei pensii din sistemul public de pensii, începând cu data de 1.01.2016. III. Dispoziţiile legale supuse interpretării 22. Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată: "ART. 1 (1) Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizaţie lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică (...)." IV. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 23. Părţile nu au formulat un punct de vedere propriu-zis cu privire la dezlegarea chestiunii de drept, altul decât cel care rezultă din motivele şi apărările formulate în cadrul litigiului de fond, care au fost expuse mai sus. V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 24. Instanţa de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, reţinând următoarele: este învestită cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă; soluţionarea cauzei depinde de lămurirea modului de interpretare a dispoziţiilor legale ce constituie obiectul sesizării; chestiunea de drept este nouă şi asupra ei Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre; problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei alte sesizări, în condiţiile art. 519 din Codul de procedură civilă. B. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării 25. Invocând practica judiciară majoritară a Curţii de Apel Piteşti, instanţa de trimitere a apreciat că, începând cu data de 1.01.2016, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, pensionarii sistemului de pensii militare de stat nu au mai făcut parte din sistemul public de pensii, ci din sistemul instituit de Legea nr. 223/2015, respectiv un sistem special de pensii. În consecinţă, nu le-ar mai fi aplicabile dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 8/2006, deoarece acest act normativ condiţiona plata respectivei indemnizaţii de apartenenţa la sistemul public de pensii. 26. Doar prin Legea nr. 83/2016 s-a reglementat că vor beneficia de indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 8/2006 şi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, sens în care legiuitorul a prevăzut expres modificarea acestei din urmă legi (art. 9^1), ulterior republicării dreptul respectiv fiind menţionat la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 8/2006. 27. Astfel, dacă s-ar fi apreciat că în categoria pensionarilor sistemului public de pensii, în accepţiunea Legii nr. 8/2006, ar fi intrat şi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, nu ar mai fi fost necesară o intervenţie legislativă ulterioară. 28. În consecinţă, odată cu pierderea calităţii de pensionari ai sistemului public de pensii, prin incidenţa Legii nr. 223/2015, pensionarii sistemului pensiilor militare de stat nu mai beneficiau de indemnizaţia acordată conform Legii nr. 8/2006. 29. Instanţa de trimitere a menţionat şi punctul de vedere opus, minoritar, exprimat în cuprinsul Deciziei nr. 731 din 20.03.2017 a Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, potrivit căruia, la data de 1.01.2016, contestatorului i se recunoscuse şi i se stabilise dreptul la plata indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 8/2006, încă din data de 1.08.2012, astfel încât dreptul acestuia este unul câştigat, fiind recunoscut şi garantat ca veritabil drept de proprietate de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului; plata indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 8/2006, începând cu data de 1.08.2012, îl îndreptăţeşte pe contestator să invoce protejarea, conform art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, a bunului acestuia, înţelegând aici şi creanţa în virtutea căruia solicitantul poate pretinde că are cel puţin o speranţă legitimă de a obţine dreptul de a se bucura efectiv de un drept de proprietate. 30. Făcând referire la jurisprudenţa altor instanţe, instanţa de trimitere a menţionat Decizia nr. 36 din 30.01.2017 a Curţii de Apel Iaşi, ca încadrându-se în orientarea majoritară a Curţii de Apel Piteşti, precum şi deciziile nr. 1.562 din 11.05.2016 şi nr. 3.327 din 1.11.2016 ale Curţii de Apel Bucureşti, ca fiind contrare acestei orientări. 31. S-a apreciat, prin aceste din urmă hotărâri ale Curţii de Apel Bucureşti, că sunt îndrituiţi să primească, ulterior datei de 1.01.2016, indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 8/2006 şi pensionarii sistemului de pensii militare de stat, pensii care fac parte din sistemul public de pensii, esenţială nefiind problema contributivităţii, ci faptul că şi aceste pensii sunt suportate din bugetul de stat, opozabilă noţiunii de sistem public de pensii fiind numai pensia privată facultativă, ceea ce nu face parte din sfera de interes a Legii nr. 8/2006. VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 32. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţele de judecată, în majoritate, au comunicat hotărâri şi/sau puncte de vedere referitoare la chestiunea de drept supusă dezlegării, din analiza cărora se desprind următoarele orientări jurisprudenţiale şi de opinie: A) Într-o orientare, majoritară, s-a considerat că dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 nu sunt apte, prin ele însele, să conducă la acordarea dreptului prevăzut de acest act normativ pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat. Doar ulterior, prin modificările aduse Legii nr. 8/2006 (Legea nr. 83/2016 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 4 mai 2016), acest drept a fost recunoscut şi în favoarea pensionarilor beneficiari ai unor pensii militare de stat, conform art. 9^1, devenit ulterior art. 10. 33. Prin urmare, până la data la care a intervenit modificarea legislativă care recunoaşte acest drept şi pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat, nu a existat temei legal pentru acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 altor categorii de pensionari decât cei din sistemul public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. 34. În sprijinul acestei orientări s-a arătat că, începând cu data de 1.01.2016, pensionarii din sistemul pensiilor militare de stat nu mai îndeplineau condiţia impusă de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2016 - cea a calităţii de pensionar în sistemul public de pensii, ca efect al transformării de drept a pensiei publice într-o pensie militară de stat, conform dispoziţiilor art. 109 alin. (1) şi art. 123 din Legea nr. 223/2015, pensie care reprezintă o pensie specială, de serviciu, necalculată în baza principiului contributivităţii şi care nu se plăteşte din bugetul de pensii publice [art. 28-30 şi art. 5 alin. (1) din Legea nr. 223/2015]. 35. Mai mult, potrivit prevederilor art. 117, raportat la cele ale art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, coroborate cu cele ale art. 9 din Legea nr. 8/2006, plata indemnizaţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 încetează în cazul în care titularul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora ia fost acordată indemnizaţia, printre aceste condiţii aflându-se şi cea de pensionar în sistemul public de pensii (în care pensiile se calculează în baza principiului contributivităţii şi se plătesc din bugetul de pensii publice - art. 94-96 şi art. 20 şi 21 din Legea nr. 263/2010). 36. S-au pronunţat, respectiv au opinat în acest sens următoarele instanţe: - tribunalele Mureş (Secţia civilă - Sentinţa nr. 1.195 din 24 noiembrie 2016^2), Bucureşti (Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale - Sentinţa nr. 4.882 din 26 iunie 2017), Hunedoara (Secţia I civilă - Sentinţa nr. 1.122 din 6 iulie 2017), Cluj (Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale - Sentinţa nr. 1.938 din 15 iunie 2016), Constanţa (Secţia I civilă - sentinţele nr. 1.726 din 6 iulie 2016, nr. 2.553 din 18 octombrie 2016, nr. 1.136 din 18 mai 2016 şi nr. 71 din 18 ianuarie 2017), Galaţi, Bihor (Secţia I civilă - Sentinţa nr. 570 din 22 septembrie 2016), Argeş (Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale - sentinţele nr. 270 din 25 ianuarie 2017^3, nr. 62 din 11 ianuarie 2017^4 şi nr. 2.250 din 10 octombrie 2016^5) şi Timiş (Secţia civilă - Sentinţele nr. 2.863 din 17 noiembrie 2016^6, nr. 2.887 din 17 noiembrie 2016^7 şi nr. 487 din 21 iunie 2016^8); ^2 Definitivă prin Decizia nr. 118 din 9 martie 2017 a Curţii de Apel Târgu Mureş. ^3 Desfiinţată prin Decizia nr. 1.557 din 22 mai 2017 a Curţii de apel Piteşti - Secţia I civilă. ^4 Definitivă prin Decizia nr. 2.058 din 21 iunie 2017 a Curţii de apel Piteşti - Secţia I civilă. ^5 Definitivă prin decizia nr. 596 din 8 martie 2017 a Curţii de apel Piteşti - Secţia I civilă. ^6 Desfiinţată prin Decizia nr. 496 din 30 mai 2017 a Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale. ^7 Desfiinţată prin Decizia nr. 714 din 25 septembrie 2017 a Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale. ^8 Definitivă prin Decizia nr. 1.354 din 25 octombrie 2016 a Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale. – curţile de apel Braşov (Secţia civilă), Târgu Mureş (Decizia nr. 118 din 9 martie 2017), Bucureşti (Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale – deciziile nr. 293 din 20 ianuarie 2016, nr. 1.528 din 9 martie 2016, nr. 192 din 17 ianuarie 2017, nr. 2.782 din 5 mai 2017, nr. 2.730 din 4 mai 2017, nr. 3.353 din 30 mai 2017, nr. 2.730 din 4 mai 2017 şi nr. 2.068 din 30 martie 2017), Bacău - majoritar (Secţia I civilă - deciziile nr. 85 din 23 ianuarie 2017, nr. 216 din 8 martie 2017 şi nr. 309 din 3 aprilie 2017), Cluj (Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - deciziile nr. 2.582 din 8 decembrie 2016 şi nr. 1.050 din 20 septembrie 2017), Constanţa (Secţia I civilă - deciziile nr. 368 din 19 septembrie 2017, nr. 366 din 19 septembrie 2017, nr. 64 din 14 februarie 2017, nr. 126 din 14 martie 2017, nr. 116 din 14 martie 2017 şi nr. 251 din 23 mai 2017), Iaşi (Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale - Decizia nr. 870 din 6 decembrie 2016), Oradea (Secţia I civilă - Decizia nr. 75 din 9 februarie 2017) şi Suceava (Secţia I civilă - Decizia nr. 557 din 13 septembrie 2017). B) Într-o altă orientare s-a apreciat că dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 se aplică şi pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat, începând de la data intrării în vigoare a legii. 37. S-a arătat că este greşită interpretarea dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 şi Legii nr. 8/2006 în sensul că pensionarii din sistemul de pensii militare de stat sunt excluşi de la beneficiul indemnizaţiei prevăzute de acest din urmă act normativ, pentru neîndeplinirea condiţiei privind calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, începând cu data de 1.01.2016. 38. S-a susţinut că, şi după această dată, beneficiarii unor drepturi de pensie plătite de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne şi ai unei indemnizaţii acordate în temeiul Legii nr. 8/2006, fiind membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, sunt îndreptăţiţi la plata indemnizaţiei prevăzute de art. 1 din Legea nr. 8/2006, întrucât pensia militară de stat face parte din sistemul public de pensii, esenţială nefiind problema contributivităţii, ci faptul că aceste pensii sunt suportate din bugetul de stat. 39. Mai mult decât atât, Legea nr. 83/2016, care a intrat în vigoare la data de 7.05.2016, prevede că, în continuare, competenţa de acordare a indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 8/2006 rămâne un atribut al caselor sectoriale de pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale sau Serviciului Român de Informaţii, motiv pentru care casa de pensii sectorială a şi reluat plata acestei indemnizaţii, începând cu data de 1.06.2016, refuzând însă plata pentru perioada 1.01.2016-1.06.2016. 40. Temeiul acordării indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 8/2006 şi pensionarilor din sistemul de pensii militare de stat, inclusiv pentru perioada 1.01.2016-31.05.2016, îl constituie nu dispoziţiile Legii nr. 83/2016, care a intrat în vigoare la 7.05.2016, ci înseşi dispoziţiile Legii nr. 8/2006. Apariţia Legii nr. 83/2016 nu a modificat situaţia juridică reglementată de Legea nr. 8/2006, ci doar a clarificat modul de aplicare a dispoziţiilor acesteia, pe fondul apariţiei Legii nr. 223/2015. 41. Aşadar, acordarea indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 8/2006 pensionarilor din sistemul de pensii militare de stat şi după data de 1.01.2016 se justifică prin aceea că, şi în această perioadă, persoanele respective au îndeplinit condiţiile legale, respectiv de a fi beneficiarul unei pensii plătite din bugetul de stat - pensia militară de stat făcând parte din sistemul public de pensii, esenţială nefiind problema contributivităţii, ci faptul că aceste pensii sunt suportate din bugetul de stat - şi de a fi membru al unei uniuni de creatori în sensul prevăzut de lege. 42. S-au pronunţat, respectiv au opinat în acest sens următoarele instanţe: - tribunalele Ialomiţa, Ilfov şi Dolj (Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale - Sentinţa nr. 475 din 15 februarie 2017); – curţile de apel Alba Iulia (Secţia I civilă - deciziile nr. 177 din 8 februarie 2017 şi nr. 1.970 din 21 decembrie 2016), Bacău - minoritar (Secţia I civilă - Decizia nr. 523 din 11 aprilie 2017), Bucureşti - minoritar (Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale - Decizia nr. 192 din 19 ianuarie 2017), Craiova (Secţia I civilă - Decizia nr. 1.861 din 29 august 2017) şi Piteşti (Secţia I civilă - Decizia nr. 1.557 din 22 mai 2017). VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 43. Instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat cu privire la dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 prin deciziile nr. 139 din 5 februarie 2009^9 şi nr. 332 din 23 martie 2010^10, respingând, ca inadmisibile, excepţiile de neconstituţionalitate invocate. ^9 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 6 mai 2009. ^10 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 3 iunie 2010. 44. În considerentele acestor decizii, Curtea Constituţională a reţinut că „(…) autorul acesteia (excepţiei - n.r.) solicită practic modificarea soluţiei legislative criticate, în sensul ca de indemnizaţia prevăzută de textul de lege să beneficieze, în afară de pensionarii din sistemul public de pensii, şi celelalte categorii de creatori, pensionari ai altor sisteme de pensii. Or, acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituţie.“ (Decizia nr. 139 din 5 februarie 2009). 45. De asemenea, Curtea Constituţională a reţinut că „(…) prin iniţierea Legii nr. 8/2006, legiuitorul a urmărit instituirea unui beneficiu pentru membrii pensionari ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, având în vedere atât importanţa socială a activităţii de creaţie, cât şi necesitatea creării unor condiţii de viaţă mai bune pentru creatorii de valori spirituale aflaţi, în majoritatea lor, întro situaţie materială precară. Deşi iniţial proiectul de act normativ se referea la toţi membrii uniunilor amintite având calitatea de pensionari, cu excepţia celor care primeau şi indemnizaţie de merit potrivit Legii nr. 118/2002, ulterior, în procesul de legiferare, aria de aplicare a Legii nr. 8/2006 a fost restrânsă doar la persoanele care au dobândit dreptul la pensie în sistemul public de pensii. Aşa fiind, alături de condiţiile prevăzute iniţial pentru ca o persoană să se bucure de beneficiul instituit de Legea nr. 8/2006, condiţii ce apăreau ca justificate în raport cu obiectivele actului normativ şi care se refereau la calitatea de pensionar şi calitatea de membru al uniunilor de creatori prevăzute de lege, este introdusă o nouă condiţie, privind dobândirea dreptului la pensie în sistemul public de pensii. Această condiţie, care creează o diferenţiere între pensionarii având calitatea de membri ai uniunilor de creatori în funcţie de sistemul de pensii la care aparţin, ar fi justificată în măsura în care s-ar putea stabili existenţa unei legături strânse între acordarea indemnizaţiei lunare prevăzute de Legea nr. 8/2006 şi calitatea de pensionar în sistemul public. Curtea observă, însă, că, potrivit art. 8 din Legea nr. 8/2006, beneficiul la care face referire textul de lege criticat este asigurat din bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, iar nu din bugetul asigurărilor sociale de stat, la care contribuie asiguraţii acestui sistem. De asemenea, din conţinutul Legii nr. 8/2006 nu pot fi desprinse alte raţiuni evidente care să justifice diferenţa de tratament instituită între persoanele pensionate în sistemul public de pensii şi persoanele pensionate în alte sisteme de asigurări sociale. Cu toate acestea, având în vedere ansamblul Legii nr. 8/2006, care, aşa cum se arată încă din titlu, circumscrie acordarea indemnizaţiei doar pentru pensionarii sistemului public de pensii, Curtea apreciază că, în realitate, problema pusă în discuţie vizează o omisiune legislativă, respectiv o problemă de legiferare pe care doar intervenţia legiuitorului o poate complini. Astfel, aşa cum reiese şi din motivarea Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, textul de lege criticat nu este neconstituţional pentru ceea ce prevede, ci pentru ceea ce nu prevede, respectiv pentru faptul că nu se referă şi la alte categorii sociale. În acest context, trebuie amintit că instanţa de contencios constituţional nu poate, potrivit competenţei sale stabilite prin art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, să completeze textele de lege deduse controlului.“ (Decizia nr. 332 din 23 martie 2010). VIII. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 46. Prin Adresa nr. 2.424/C/4.523/III-5/2017 din 25.10.2017, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării. IX. Raportul asupra chestiunii de drept 47. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, au fost propuse două variante de soluţie - una de inadmisibilitate a sesizării şi alta, în subsidiar, pe fondul problemei supuse dezbaterii, potrivit căreia dispoziţiile legale ce fac obiectul sesizării se interpretează în sensul că în categoria pensionarilor sistemului public de pensii (în accepţiunea acestei prevederi legale) nu intră şi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, reglementat de Legea nr. 223/2015. X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 48. Examinând sesizarea, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, constată următoarele: A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 49. Potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, ce constituie temeiul sesizării, „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. 50. Reglementând, în cuprinsul textului anterior citat, procedura pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept, ca mijloc de asigurare a unei practici judiciare unitare în interpretarea şi aplicarea legii de către instanţele judecătoreşti, alături de mecanismul recursului în interesul legii, legiuitorul a instituit o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea acestei proceduri, condiţii care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: - existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanţă; – cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; – existenţa unui raport de dependenţă între lămurirea chestiunii de drept invocate şi soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată; – chestiunea de drept să fie nouă; – asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 51. Aceste condiţii sunt îndeplinite, întrucât: - sesizarea a fost formulată într-o cauză aflată în curs de judecată, aflată în faza apelului; – instanţa de trimitere este învestită cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, conform dispoziţiilor art. 96 pct. 2 şi art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă; – soluţionarea pe fond a cauzei depinde de interpretarea dispoziţiilor legale ce formează obiectul sesizării, din perspectiva determinării sferei subiecţilor de drept îndreptăţiţi la plata indemnizaţiei stabilite prin acest act normativ; – problema de drept prezintă caracter de noutate, în considerarea faptului că, deşi dispoziţiile legale ce fac obiectul sesizării sunt în vigoare încă din anul 2006, doar ulterior, prin modificările şi completările aduse Legii nr. 8/2006 prin Legea nr. 83/2016, au devenit susceptibile de interpretări diferite, aşa cum rezultă şi din hotărârile judecătoreşti transmise de instanţele naţionale la solicitarea instanţei supreme, care sunt de dată recentă, fiind pronunţate exclusiv după intrarea în vigoare a modificărilor şi completărilor aduse Legii nr. 8/2006; – asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat, iar problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. B. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării 52. Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, supuse interpretării, „Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizaţie lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică“. 53. Aşadar, din conţinutul dispoziţiilor legale citate, care reglementează domeniul de aplicare al Legii nr. 8/2006, se deduc condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca o persoană să se bucure de beneficiul instituit de acest act normativ, şi anume: calitatea de pensionar, calitatea de membru al uniunilor de creatori prevăzute de lege, dar, mai ales, calitatea de pensionar în sistemul public de pensii. 54. Această din urmă condiţie creează o diferenţiere clară între pensionarii având calitatea de membri ai uniunilor de creatori legal constituite în funcţie de sistemul de pensii la care aparţin, respectiv, persoanele pensionate în sistemul public de pensii şi persoanele pensionate în alte sisteme de asigurări sociale. 55. În acest caz, titularul sesizării întreabă dacă în categoria pensionarilor sistemului public de pensii, în accepţiunea Legii nr. 8/2006, intră şi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, reglementată de Legea nr. 223/2015, sau nu. 56. Pentru a răspunde acestei întrebări trebuie privit, în ansamblu, contextul legislativ care vizează chestiunea de drept supusă analizei pendinte, şi anume Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoaşterea ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 17 ianuarie 2006, modificată prin Legea nr. 4/2007 pentru modificarea art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007. 57. Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 8/2006: "ART. 1 (1) Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizaţie lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. (2) Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăşi două salarii minime brute pe ţară, garantate în plată. (2^1) Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie. (…)" 58. De asemenea, conform art. 9 din Legea nr. 8/2006, „Prevederile referitoare la stabilirea, suspendarea, încetarea, plata pensiilor, răspunderea juridică şi jurisdicţia din domeniul pensiilor din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se aplică în mod corespunzător şi indemnizaţiei stabilite în condiţiile prezentei legi“. 59. La data de 1.01.2016 a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care prevede, în cuprinsul art. 109 alin. (1) şi art. 110 alin. (1), că pensiile militarilor, poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit legii. 60. La data de 29.04.2016 a fost adoptată Legea nr. 83/2016 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 4 mai 2016, care a intrat în vigoare la data de 7.05.2016 şi prin care au fost introduse următoarele modificări şi completări ale Legii nr. 8/2006 cu relevanţă pentru chestiunea de drept supusă dezlegării: "1. După alineatul (1) al articolului 1 se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins: "(1^1) În înţelesul legii, prin uniuni de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se înţelege persoanele juridice române de drept privat, fără scop patrimonial, din domenii precum cel al creaţiei muzicale, interpretative, cinematografice, literare, arhitecturale, teatrale, jurnalistice şi al artelor plastice, care sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică."2. După articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 9^1, cu următorul cuprins: "ART. 9^1 (1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege. (2) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1), cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a indexării/actualizării.(…)"" 61. În cazul de speţă, contestatorul, membru al Uniunii de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România, a fost beneficiarul unei pensii din sistemul public de pensii, calitate în care, prin Decizia nr. 62.767 din 17.07.2012, emisă de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, i sa acordat o indemnizaţie lunară, în baza art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, începând cu data de 1.08.2012, menţionându-se în act calitatea acestuia de pensionar pentru limită de vârstă (în sistemul public de pensii). 62. Prin Decizia nr. 62.767 din 5.01.2016, emisă de pârâtă, s-a dispus încetarea plăţii acestei indemnizaţii lunare, începând cu data de 1.01.2016, cu motivarea că de la această dată a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 (privind pensiile militare de stat), contestatorul nemaiavând calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, ci - astfel cum dispun dispoziţiile art. 109 alin. (1),art. 110 alin. (1) şi art. 123 din această lege - de pensionar militar. 63. Instanţa de fond a apreciat că problema de drept litigioasă constă în stabilirea categoriei beneficiarilor Legii nr. 8/2006, la data emiterii deciziei contestate (5.01.2016), esenţial fiind a defini noţiunea de pensionari ai sistemului public de pensii, prin raportare la pensionarii sistemului de pensii militare de stat. 64. În contextul legislativ mai sus arătat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că indemnizaţia lunară prevăzută de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 a fost recunoscută, iniţial, până la intervenirea modificării legislative, doar în beneficiul persoanelor pensionate în sistemul public de pensii, membre ale uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. 65. Prin Legea nr. 83/2016, care a intrat în vigoare la data de 7.05.2016, Legea nr. 8/2006 a fost completată cu un nou articol (art. 9^1), prin care s-a recunoscut dreptul la acordarea indemnizaţiei lunare prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 şi beneficiarilor pensiilor militare de stat. 66. Având în vedere că la data de 1.01.2016 a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 (privind pensiile militare de stat), care prevede, în cadrul art. 109 alin. (1), că pensiile militarilor devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit legii, înseamnă că, începând cu această dată şi până la data la care a intervenit modificarea legislativă care recunoaşte acest drept şi pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat (7.05.2016 - prin Legea nr. 83/2016), nu a existat temei legal pentru acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 acestei categorii de pensionari. 67. Aşadar, prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 nu erau apte, prin ele însele, să conducă la acordarea acestor drepturi în favoarea persoanelor pensionate în alte sisteme de asigurări sociale, cum ar fi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, până la intervenirea modificării legislative. 68. În caz contrar, dacă reglementarea existentă era completă şi ar fi acoperit toţi pensionarii membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, indiferent de calitatea lor de pensionari din sistemul public de pensii sau din afara acestui sistem, nu ar mai fi fost necesară modificarea expresă a legii, operată nu prin completarea enumerării, ci chiar prin introducerea unui nou articol, prin care se stipulează că de prevederile legii beneficiază şi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de această lege. 69. De altfel, în sensul inexistenţei reglementării dreptului în discuţie şi în cazul pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat, până la data de 7.05.2016, sunt şi considerentele Deciziei nr. 332 din 23 martie 2010 a Curţii Constituţionale. 70. Astfel, prin decizia sus-menţionată Curtea Constituţională a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 şi a reţinut că, „(…) având în vedere ansamblul Legii nr. 8/2006, care, aşa cum se arată încă din titlu, circumscrie acordarea indemnizaţiei doar pentru pensionarii sistemului public de pensii, în realitate, problema pusă în discuţie vizează o omisiune legislativă, respectiv o problemă de legiferare pe care doar intervenţia legiuitorului o poate complini. Astfel, (...) textul de lege criticat nu este neconstituţional pentru ceea ce prevede, ci pentru ceea ce nu prevede, respectiv pentru faptul că nu se referă şi la alte categorii sociale“. 71. Aşadar, fiind în discuţie o omisiune de legiferare, este evident că intervenţia legislativă efectuată prin Legea nr. 83/2016 a avut în vedere complinirea acestei omisiuni, care însă nu poate produce efecte retroactive. 72. Este, de asemenea, evident că textul actului normativ care recunoaşte pentru viitor dreptul în cauză şi beneficiarilor pensiilor militare de stat care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică nu s-a aflat în vigoare pe toată perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 (privind pensiile militare de stat), la 1.01.2016, şi data intrării în vigoare a Legii nr. 83/2016 (pentru completarea Legii nr. 8/2006), la 7.05.2016, astfel că, în cauză, situaţia juridică creată prin adoptarea normei modificatoare nu poate fi recunoscută retroactiv. 73. În sprijinul acestei interpretări vine şi împrejurarea potrivit căreia Legea nr. 83/2016 cuprinde dispoziţii finale care prevăd că, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice va elabora şi va supune Guvernului spre aprobare modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.650/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. 74. Rezultă aşadar că prevederile art. 9^1 din Legea nr. 8/2006, introduse prin Legea nr. 83/2016, nu pot constitui temei legal pentru recunoaşterea retroactivă a drepturilor, fiind deplin aplicabil principiul constituţional al neretroactivităţii legii, deoarece norma modificatoare nu face parte din categoriile care constituie excepţia, respectiv nu intră în sfera legii penale sau contravenţionale mai favorabile. 75. Revenind la chestiunea de drept supusă dezlegării, respectiv dacă în categoria pensionarilor sistemului public de pensii, în accepţiunea Legii nr. 8/2006, intră şi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015) sau nu, este esenţial a defini noţiunea de pensionari ai sistemului public de pensii, prin raportare la pensionarii sistemului de pensii militare de stat. 76. În România sunt reglementate două sisteme de pensii: sistemul public de pensii şi sistemul pensiilor de serviciu sau sistemul pensiilor ocupaţionale, aşa cum a fost încadrat de către experţii Comisiei Europene, concluzie desprinsă din raportul Reuniunii de consultare privind încadrarea sistemelor specifice de pensii din România în „sisteme de securitate socială legate de profesie“, de care beneficiază parlamentarii, magistraţii, militarii, poliţiştii, personalul auxiliar din justiţie, personalul civil navigant, funcţionarii publici parlamentari şi diplomaţii. 77. Confundarea celor două categorii de pensii, prin asimilarea principiilor şi cumularea prevederilor şi drepturilor pe care le conferă, este însă imposibilă. 78. Că prevederile actului normativ pe perioada de referinţă se aplică numai pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, rezultă neîndoielnic din dispoziţiile alin. (4) al art. 1 din Legea nr. 8/2006, care fac trimitere, atunci când reglementează cuantumul indemnizaţiei, la valoarea punctului de pensie - „(4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie“. 79. Noţiunea de „valoare a punctului de pensie“ are aplicabilitate doar în sistemul public de pensii. Doar calculul drepturilor de pensie din sistemul public de pensii, instituit prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare [art. 2 lit. e)], şi Legea nr. 263/2010 [art. 2 lit. c)], este construit în jurul principiului contributivităţii, şi anume ca orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul şi/sau angajatorul au achitat statului contribuţii de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei, ce se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie. 80. Spre deosebire de pensia din sistemul public de pensii, calculul pensiei militare de stat are în vedere, în esenţă, media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea pensionarului, la care se adaugă un spor de până la 15%, astfel că, indiferent de contribuţia asiguratului, pensia militară de stat reprezintă o medie a unor venituri obţinute de titular anterior pensionării, fără a avea relevanţă punctajul obţinut de asigurat, şi, pe cale de consecinţă, nici valoarea unui punct de pensie nu are aplicabilitate în sistemul pensiilor militare de stat. 81. În acest context este indiscutabil că legea a avut în vedere, în calitate de beneficiari ai indemnizaţiei lunare reprezentând echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului, pensionarii sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, întrucât numai în cazul acestora cuantumul indemnizaţiei se modifică în funcţie de valoarea punctului de pensie, pensionarii sistemelor speciale de pensii fiind exceptaţi de la aplicarea acestor prevederi, prin lege, indiferent de calitatea acestora de membri ai uniunilor de creatori legal constituite. 82. În concluzie, norma legală în forma aplicabilă până la data de 7.05.2016 nu recunoştea un drept la indemnizaţia lunară în cuantumul prevăzut de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006, în favoarea pensionarilor din afara sistemului public de pensii. 83. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 984/109/2016*, şi, în consecinţă, stabileşte că: Dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, se interpretează în sensul că în categoria pensionarilor sistemului public de pensii (în accepţiunea acestei prevederi legale) nu intră şi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare). Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 februarie 2018. PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE IULIA CRISTINA TARCEA Magistrat-asistent, Aurel Segărceanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
