Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 2.208/1/2017
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Judecător │- vicepreşedintele Înaltei │
│Gabriela │Curţi de Casaţie şi │
│Elena │Justiţie - preşedintele │
│Bogasiu │completului │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Judecător │- preşedintele delegat al │
│Lavinia │Secţiei I civile │
│Curelea │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Judecător │- preşedintele Secţiei a │
│Eugenia │II-a civile │
│Voicheci │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Judecător │- preşedintele Secţiei de │
│Ionel │contencios administrativ şi│
│Barbă │fiscal │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Elena │- judecător la Secţia I │
│Floarea │civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Raluca │- judecător la Secţia I │
│Moglan │civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Doina │- judecător la Secţia I │
│Popescu │civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Mihaela │- judecător la Secţia I │
│Tăbârcă │civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Cristina │- judecător la Secţia I │
│Petronela │civilă │
│Văleanu │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│George │- judecător la Secţia a │
│Bogdan │II-a civilă │
│Florescu │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Marian │- judecător la Secţia a │
│Budă │II-a civilă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Iulia │- judecător la Secţia a │
│Manuela │II-a civilă │
│Cîrnu │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Virginia │- judecător la Secţia a │
│Florentina│II-a civilă │
│Duminecă │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Carmen │- judecător la Secţia a │
│Trănica │II-a civilă │
│Teau │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Eugenia │- judecător la Secţia de │
│Marin │contencios administrativ şi│
│ │fiscal │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Viorica │- judecător la Secţia de │
│Trestianu │contencios administrativ şi│
│ │fiscal │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Rodica │- judecător la Secţia de │
│Florica │contencios administrativ şi│
│Voicu │fiscal │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Florentina│- judecător la Secţia de │
│Dinu │contencios administrativ şi│
│ │fiscal │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Angelica │- judecător la Secţia de │
│Denisa │contencios administrativ şi│
│Stănişor │fiscal │
└──────────┴───────────────────────────┘
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.506/1/2017 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale cu privire la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „dacă dispoziţiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 pot fi interpretate în sensul că sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi se aplică şi personalului didactic din învăţământul preşcolar care îşi desfăşoară activitatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, ca urmare a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012“. După prezentarea referatului cauzei de către magistratul-asistent, constatând că nu sunt chestiuni prealabile de discutat sau excepţii de invocat, preşedintele completului, doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării 1. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, prin încheierea din 6 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.810/84/2016, a dispus, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept: „dacă dispoziţiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 pot fi interpretate în sensul că sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi se aplică şi personalului didactic din învăţământul preşcolar care îşi desfăşoară activitatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, ca urmare a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012“. 2. Cererea de pronunţare a hotărârii prealabile a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 31 iulie 2017. II. Temeiul juridic al sesizării 3. Art. 519 din Codul de procedură civilă stipulează următoarele: "Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată" III. Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile 4. Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare (denumită, în continuare, Legea nr. 63/2011): Art. 6 din cap. I al anexei 5: "Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-4 clase de elevi în învăţământul primar primeşte un spor aplicat la salariul de bază, calculat ca sumă între lit. A, B, C, D, E ale art. 3, pentru activităţi care solicită o încordare psihică foarte ridicată, stabilit după cum urmează: a) pentru două clase de elevi - 7%; b) pentru 3 clase de elevi - 10%; c) pentru 4 clase de elevi - 15%.“" 5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare (denumită, în continuare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015): Art. 3^3 alin. (4) lit. f): "Pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar, personalul didactic de predare şi cercetare şi didactic de conducere din învăţământul superior/universitar, la salariul de bază stabilit, potrivit anexei nr. 2, se acordă următoarele sporuri şi indemnizaţii, dacă sunt îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de lege, astfel: (…) f) spor de 7%, 10% şi 15% din salariul de bază pentru personalul didactic care asigură predarea simultană la 2, 3, respectiv 4 clase de elevi, stabilit după cum urmează: pentru două clase de elevi - 7%; pentru 3 clase de elevi - 10%; pentru 4 clase de elevi - 15%.“" 6. Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare (denumită, în continuare, Legea nr. 1/2011): Art. 23 alin. (1): "Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; c) învăţământul secundar, care cuprinde: (i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII (…)“." Art. 63 alin. (1): "În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează: a) educaţia antepreşcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9; b) învăţământul preşcolar: grupa cuprinde în medie 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20; c) învăţământul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 25; d) învăţământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 30 (…)“." Art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. a)-c): "Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde: a) activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ; (…)(3) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează: a) un post de educator/educatoare sau de institutor/ institutoare ori de profesor pentru învăţământul preşcolar pentru fiecare grupă cu program normal, constituită în educaţia timpurie; b) un post de învăţător/învăţătoare sau de institutor/ institutoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate; c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul secundar şi terţiar non-universitar (…)." 7. Metodologia de organizare a claselor din învăţământul preuniversitar în regim simultan, aprobată prin Ordinul ministerului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.062/2012 (denumită în continuare Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.062/2012): "ART. 1 (1) În localităţile izolate geografic sau lingvistic ori în localităţile în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar se organizează clase în regim simultan. (2) Pot fi organizate clase în regim simultan în învăţământul primar şi în cel gimnazial. (3) Nu se organizează clase în regim simultan în învăţământul liceal, profesional sau postliceal. (4) Organizarea claselor în regim simultan se face în condiţiile stabilite de prezenta metodologie, la propunerea bine motivată a consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu aprobarea inspectoratului şcolar." IV. Expunerea succintă a procesului 8. Cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 1 noiembrie 2016 de către reclamanta A, în numele membrei de sindicat B, în contradictoriu cu pârâta C, solicitând instanţei obligarea pârâtei la calculul şi plata diferenţei salariale neacordate, reprezentând sporul de 10% din salariul de bază pentru predarea la 3 clase simultane pentru perioada septembrie 2015-iunie 2016, sume care să fie actualizate cu indicele de inflaţie de la data la care au fost datorate până la data plăţii, precum şi obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferentă acesteia, până la data plăţii efective şi integrale. 9. Cauza a fost soluţionată de Tribunalul Sălaj, prin Sentinţa civilă nr. 204 din 13 februarie 2017, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată, astfel cum aceasta a fost formulată, reţinându-se, în esenţă, că B a fost încadrată în cursul anului şcolar 2015-2016 pe postul de educatoare în învăţământul preşcolar la unitatea pârâtă. În această calitate reclamanta şi-a desfăşurat activitatea la grupa combinată, compusă din grupa mică, mijlocie şi mare în regim de clase simultane. 10. Prin Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, Curtea Constituţională a constatat că sintagma „în învăţământul primar“ cuprinsă în dispoziţiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 „Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic şi personalului didactic din învăţământ“ la Legea nr. 63/2011 este neconstituţională. 11. În considerentele acestei decizii, respectiv, la pct. I din decizie, se arată că „obiectul de reglementare a listei referitoare la sporuri şi alte drepturi ale personalului didactic din învăţământ, cuprinse în anexa nr. II/1 la Legea-cadru nr. 330/2009, nu vizează în mod exclusiv personalul din învăţământul primar, punctele acestei note referindu-se, în general, la învăţământul preuniversitar şi universitar. Rezultă că eventuala neconstituţionalitate a unei referiri la personalul din învăţământul primar din cuprinsul pct. 10 al listei nu atrage automat diminuarea sporului respectiv, ci înlătură limitarea acordării acestui spor numai personalului din învăţământul primar, ceea ce nu echivalează cu arogarea de către Curtea Constituţională a unui rol de legiuitor pozitiv, din contră, Curtea are posibilitatea de a diminua din textul legal criticat o limitare eventual neconstituţională în privinţa acordării sporului de predare simultană. Curtea nu va pune în discuţie legitimitatea acordării acestui spor personalului din învăţământul primar, ci legitimitatea constituţională a limitării acordării acestui spor numai acestei categorii de cadre didactice“. 12. Având în vedere aceste considerente, precum şi faptul că potrivit prevederilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1/2011, sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde şi învăţământul preşcolar, instanţa a constatat că cererea reclamantei este fondată şi, în consecinţă, aceasta trebuia să beneficieze în cursul anului şcolar 2015-2016 de sporul de 10% pentru predare la 3 clase simultan. 13. Împotriva acestei hotărâri a formulat apel pârâta C, subliniind că reclamantele nu predau la „clase simultane“, ci la „grupe de şcolari combinate“, diferenţa fiind una de esenţă nu doar ca organizare, ci şi ca mod de predare. Astfel, la grupele combinate la grădiniţă se întâlnesc preşcolari de vârste diferite, dar activitatea didactică pe parcursul unei ore nu diferă în mod esenţial, ci doar cerinţele pe care educatoarea le are faţă de fiecare copil, în funcţie de vârsta acestuia. Ca urmare, nu se poate extrapola aplicarea deciziei Curţii Constituţionale la tot sistemul preuniversitar. 14. În cadrul soluţionării acestei căi de atac, Curtea de Apel Cluj, în temeiul art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a dispus suspendarea judecării apelului până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. V. Motivele reţinute de titularul sesizării care susţin admisibilitatea procedurii 15. Curtea de Apel Cluj a reţinut ca fiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, după cum urmează: 16. Soluţionarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispoziţiilor art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011, întrucât textele de lege incidente reglementează sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi, iar reclamanta din prezenta cauză solicită aplicarea acestui spor şi personalului didactic din învăţământul preşcolar care îşi desfăşoară activitatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare. 17. Interpretarea acestor dispoziţii legale se impune pentru a se evita crearea unei practici neunitare sub acest raport la nivelul ţării, în condiţiile în care acest drept este aplicabil unei întregi categorii profesionale, şi anume personalul didactic din învăţământul preşcolar, iar, din punctele de vedere exprimate de instanţe, se conturează apariţia unor opinii divergente. 18. Într-o primă interpretare s-a apreciat că şi cadrele didactice din învăţământul preşcolar sunt îndreptăţite la plata sporului de predare la clase simultane, ca urmare a predării la grupe combinate de preşcolari în învăţământul preşcolar, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, prin care s-a constatat că sintagma „în învăţământul primar“ cuprinsă în dispoziţiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 „Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic şi personalului didactic din învăţământ“ din Legea nr. 63/2011 este neconstituţională. S-a apreciat ca fiind discriminatorie excluderea cadrelor didactice din învăţământul preşcolar dintre beneficiarii sporului pentru predare simultană la mai multe clase de elevi. 19. O altă posibilă interpretare ar fi în sensul că sporul pentru predare la clase simultane nu se cuvine şi cadrelor didactice din învăţământul preşcolar, în condiţiile în care aceştia nu predau la clase de elevi, iar o formă de predare simultană pentru grupele de preşcolari nu este recunoscută şi reglementată. 20. Problema de drept enunţată este nouă, deoarece examenul jurisprudenţial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudenţă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situaţie care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariţiei unei practici neunitare, iar analiza punctelor de vedere oferă indicii referitoare la posibilitatea apariţiei unei practici neunitare din această perspectivă. 21. De asemenea, prin consultarea jurisprudenţei, s-a constatat că, asupra acestei probleme, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre care să aibă efecte obligatorii pentru celelalte instanţe, iar problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. VI. Punctul de vedere al completului de judecată 22. Instanţa de sesizare a apreciat că dispoziţiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 pot fi interpretate în sensul că sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi se aplică şi personalului didactic din învăţământul preşcolar care îşi desfăşoară activitatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, ca urmare a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012. 23. În susţinerea acestei opinii, primul argument este legat de faptul că, prin Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, Curtea Constituţională a constatat că sintagma „în învăţământul primar“ cuprinsă în dispoziţiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 „Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic şi personalului didactic din învăţământ“ din Legea nr. 63/2011 este neconstituţională. 24. Ca atare, apare ca discriminatorie excluderea cadrelor didactice din învăţământul preşcolar dintre beneficiarii sporului pentru predare simultană la mai multe clase de elevi, având în vedere că, potrivit prevederilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1/2011, sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde şi învăţământul preşcolar. 25. Sunt reţinute în acest sens şi considerentele Deciziei nr. 32 din 24 octombrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pct. 53, unde se arată că: „ (...) definiţia muncii de valoare egală cuprinsă în Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, lege care, la art. 4 lit. f), prevede că prin muncă de valoare egală se înţelege activitatea remunerată care, în urma comparării, pe baza aceloraşi unităţi de măsură, cu o altă activitate, reflectă folosirea unor cunoştinţe şi deprinderi profesionale similare sau egale şi depunerea unor cantităţi egale ori similare de efort intelectual şi/sau fizic“. 26. Or, predarea la clase simultane implică un efort similar, atât în cadrul învăţământului primar şi gimnazial, cât şi al celui preşcolar, considerentele avute în vedere de Curtea Constituţională fiind pe deplin valabile pentru întreg învăţământul preuniversitar, cu atât mai mult cu cât nici Curtea Constituţională nu distinge între cele trei forme: preşcolar, primar sau gimnazial. 27. În ceea ce priveşte efectele deciziilor Curţii Constituţionale, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, prin care Curtea a tranşat tot o problemă legată de nediscriminare în raporturile de muncă în ceea ce priveşte drepturile salariale, sa subliniat că: „în consecinţă, aşa cum a statuat Curtea şi în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010), atât Parlamentul, cât şi Guvernul, respectiv autorităţile şi instituţiile publice urmează să respecte cele stabilite de Curtea Constituţională în considerentele şi dispozitivul prezentei decizii. Pornind de la obligativitatea legiuitorului de a pune de acord dispoziţiile de lege constatate ca fiind neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, ca o consecinţă a prezentei decizii de admitere, Curtea constată că, până la adoptarea soluţiei legislative corespunzătoare, în temeiul art. 147 alin. (4) din Constituţie, din momentul publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, instituţiile şi autorităţile publice urmează să aplice în mod direct prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4), art. 16 (...).“ 28. Mutatis mutandis, soluţia este aceeaşi şi în cauza de faţă, în condiţiile în care legiuitorul a perpetuat starea de discriminare şi prin noua legislaţie, acordând în plus acest spor doar cadrelor didactice din învăţământul gimnazial, nu şi din cel preşcolar, asta în condiţiile în care şi învăţământul preşcolar face parte din învăţământul preuniversitar. A susţine că, în învăţământul preşcolar, predarea la clase diferite de vârstă nu este predare simultană înseamnă a bagateliza în mod nepermis, a nega pur şi simplu rolul învăţământului preşcolar, importanţa egală a acestuia cu celelalte stadii ale învăţământului preuniversitar, din care face parte integrantă, curricula diferită pe cele trei grupe, ce impune şi educatorilor un efort sporit în cazul predării simultane, similar celui din etapele ulterioare de învăţământ. VII. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 29. Apelanta C şi-a exprimat opinia în sensul că nu se poate extrapola aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 la tot sistemul preuniversitar. De altfel, legiuitorul, prin noua salarizare reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 582/2016, a înţeles să acorde acest spor şi pentru predarea la clase simultane în învăţământul gimnazial, nu numai primar, deoarece, numai în această situaţie, se poate vorbi despre clase şi predare simultană. 30. Intimata A şi-a exprimat opinia în sensul că ipoteza reţinută de Curtea Constituţională, şi anume aceea că sintagma „în învăţământul primar“ cuprinsă în dispoziţiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 „Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic şi personalului didactic din învăţământ“ din Legea nr. 63/2011 este neconstituţională prin raportare la toate celelalte cadre didactice care îşi desfăşoară activitatea de predare în sistem de clase simultane, referirea expresă la cadrele didactice din învăţământul gimnazial fiind legată doar de faptul că instanţa de drept constituţională a fost sesizată cu această categorie. Forurile de conducere din învăţământ trebuia însă să se sesizeze şi să elimine această discrepanţă dintre cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea de predare în sistem de simultaneitate, unele beneficiind de spor, altele nu. VIII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 31. Opinia judecătorilor Secţiei I civile a Curţii de Apel Bacău este în sensul că sporul pentru predare simultană se aplică şi personalului didactic din învăţământul preşcolar, deoarece, pe de o parte, învăţământul preşcolar este parte componentă a învăţământului preuniversitar, iar, pe de altă parte, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 s-a constatat că este neconstituţională sintagma „în învăţământul primar“, fiind contrară art. 16 din Constituţie, întrucât limitează acordarea sporului de predare simultană la o anumită categorie de cadre didactice din învăţământul preuniversitar, fără a exista o justificare obiectivă şi raţională în acest sens (pct. VIII din considerentele acestei decizii). 32. Punctul de vedere exprimat de membrii Secţiei civile a Curţii de Apel Braşov este în sensul că dispoziţiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 nu sunt aplicabile şi personalului didactic din învăţământul preşcolar, textul de lege reglementând situaţia personalului didactic care asigură predarea simultană la 2-4 „clase de elevi“. Or, art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1/2011 stipulează expres, ca prim nivel al sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde „grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare“ (diferenţa de reglementare fiind evidentă), iar, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, s-a stabilit o situaţie de discriminare între cadrele didactice din învăţământul primar şi cel gimnazial, încât efectele acesteia nu pot fi extinse şi asupra învăţământului preşcolar. 33. La nivelul Curţii de Apel Bucureşti s-a conturat opinia unanimă potrivit căreia dispoziţiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 pot fi interpretate în sensul că sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi poate fi aplicat şi personalului didactic din învăţământul preşcolar care îşi desfăşoară activitatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, ca urmare a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.615 din 20 decembrie 2011. În argumentare s-a reţinut că, prin Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, Curtea Constituţională a constatat că sintagma „în învăţământul primar“ cuprinsă în dispoziţiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 „Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic şi personalului didactic din învăţământ“ la Legea nr. 63/2011 este neconstituţională. Ca atare, apare ca discriminatorie excluderea cadrelor didactice din învăţământul preşcolar dintre beneficiarii sporului pentru predare simultană la mai multe clase de elevi, având în vedere că, potrivit prevederilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1/2011 privind sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, cuprinde şi învăţământul preşcolar, iar predarea la clase simultane implică un efort similar atât în cadrul învăţământului primar şi gimnazial, cât şi al celui preşcolar, considerentele avute în vedere de Curtea Constituţională fiind pe deplin valabile pentru întreg învăţământul preuniversitar, cu atât mai mult cu cât nici Curtea Constituţională nu distinge între cele trei forme: preşcolar, primar sau gimnazial. Declararea ca neconstituţională a sintagmei „în învăţământul primar“ are ca efect înlăturarea din textul legal a acestei sintagme, iar, din redactarea dispoziţiei legale în vigoare la acest moment, rezultă că aceasta se aplică tuturor cadrelor didactice care asigură predarea simultană la 2-4 clase de elevi, fără a se face distincţie în funcţie de nivelul de învăţământ în care acestea îşi desfăşoară activitatea. 34. La nivelul Curţii de Apel Cluj a fost identificat un singur dosar soluţionat definitiv în cadrul căruia a fost analizată această problemă de drept, hotărârea pronunţată în cauză fiind în sensul aprecierii ca fondată a cererii personalului didactic din învăţământul preşcolar, care îşi desfăşoară activitatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, pentru plata sporului pentru predare simultană. În considerentele acestei decizii s-a reţinut, în esenţă, faptul că nu au fost furnizate argumente convingătoare privind diferenţa de substanţă între activitatea în simultaneitate din învăţământul primar şi gimnazial, pe de o parte, şi cea din învăţământul preşcolar, pe de altă parte, şi s-a apreciat că şi în cazul învăţământului preşcolar, ca şi cel primar şi gimnazial, există o activitate de consum nervos şi suprasolicitare neuropsihică, ţinând seama că, şi în acest caz, există o activitate cu mai multe grupe de copii, iar transmiterea cunoştinţelor specifice vârstei nu este deloc facilă, fiind una de iniţiere, de punere a bazelor viitoarei educaţii. S-a mai avut în vedere că, prin Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, Curtea Constituţională, referindu-se la tratamentul diferenţiat existent legislativ, între cadrele didactice din învăţământul primar şi cel gimnazial, în privinţa suplimentelor băneşti rezultate din predarea simultană, a reţinut că „ambele categorii de cadre didactice predau în regim simultan, astfel încât consumul nervos, suprasolicitarea neuropsihică şi efortul psihic depus sunt aceleaşi“. 35. La nivelul Tribunalului Sălaj orientarea practică este în sensul că sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi se aplică şi personalului didactic din învăţământul preşcolar care îşi desfăşoară activitatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, ca urmare a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, fiind identificată practică judiciară. 36. La nivelul Curţii de Apel Constanţa, Tribunalul Constanţa a apreciat că dispoziţiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 pot fi interpretate în sensul că sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi se aplică şi personalului didactic din învăţământul preşcolar care îşi desfăşoară activitatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, ca urmare a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012. 37. Tribunalul Dolj a comunicat faptul că opinia unanimă a judecătorilor Secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale este că sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi se aplică şi personalului didactic din învăţământul preşcolar care îşi desfăşoară activitatea cu grupă combinată compusă din grupa mică, grupă mijlocie şi grupă mare ca urmare a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, sporul fiind acordat în considerarea condiţiilor de predare simultană, nu în considerarea grupei de vârstă a copiilor cu care se lucrează. 38. La nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş, opinia majoritară a judecătorilor din cadrul Secţiei civile a Tribunalului Mureş este în sensul că dispoziţiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 pot fi interpretate în sensul că sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi se aplică şi personalului didactic din învăţământul preşcolar care îşi desfăşoară activitatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, ca urmare a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012. 39. Curtea de Apel Timişoara a arătat că Tribunalul Arad a pronunţat hotărâri în sensul că dispoziţiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 pot fi interpretate în sensul că sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi se aplică şi personalului didactic din învăţământul preşcolar care îşi desfăşoară activitatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare. 40. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Adresa nr. 1.989/C/3.371/III-5/2017 din 13 septembrie 2017, a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat şi nu se verifică practică judiciară în problema de drept care formează obiectul sesizării Curţii de Apel Cluj. IX. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 41. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 32 din 24 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.407/1/2016 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 79 din 30 ianuarie 2017, a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi a stabilit că, în interpretarea dispoziţiilor art. 262 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) şi alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a dispoziţiilor art. 8,art. 12 alin. (4) şi alin. (5) din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, cu modificările şi completările ulterioare, art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.451/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 8 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.895/2014, cu modificările ulterioare, orele de educaţie fizică efectuate de învăţători sau de profesori pentru învăţământul primar nu se cuprind în norma didactică a acestora şi se plătesc separat, cu ora. 42. Prin Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „în învăţământul primar“ cuprinsă în dispoziţiile pct. 10 din lista referitoare la sporuri şi alte drepturi ale personalului didactic din învăţământ cuprinsă în anexa nr. II/1 privind reglementări specifice personalului contractual din unităţile de învăţământ la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 7 din cap. I lit. B „Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ“ din anexa nr. II „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ»“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 6 din anexa nr. 5 „Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic şi personalului didactic auxiliar din învăţământ“ la Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ este neconstituţională. X. Raportul asupra chestiunii de drept 43. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a arătat că sesizarea întruneşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, iar, pe fond, s-a stabilit că dispoziţiile art. 6 din cap. 1 al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 se interpretează în sensul că sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi nu se aplică şi personalului didactic din învăţământul preşcolar care îşi desfăşoară activitatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, ca urmare a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012. XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 44. Potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru declanşarea procedurii hotărârii prealabile au fost instituite mai multe condiţii de admisibilitate, care se impun a fi întrunite în mod cumulativ şi care pot fi enunţate astfel: a) existenţa unei cauze în curs de judecată, aflată în ultimă instanţă; b) cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; c) soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării; d) chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; e) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 45. Procedând la analiza asupra admisibilităţii sesizării, se constată că primele două condiţii sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată de un complet din cadrul Curţii de Apel Cluj, învestit cu soluţionarea în ultimă instanţă a unui litigiu privitor de drepturi ce se pretinde a izvorî din textele legale ce fac obiectul sesizării. 46. În consecinţă, apare ca fiind îndeplinită şi cerinţa ca soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării întrucât aceasta are ca obiect tocmai dreptul la sporul ce constituie obiectul cererii de chemare în judecată pentru categoria profesională pe care o reprezintă şi reclamantul. 47. Deşi Legea nr. 63/2011 a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată de Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare, iar art. 3^3 alin. (4) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 a fost abrogat prin pct. 20 al Legii nr. 153/2017, acest aspect nu este de natură a înlătura îndeplinirea cerinţelor de admisibilitate cât timp acţiunea reclamantului priveşte o perioadă în care legea era în vigoare, iar efectele sale s-ar putea răsfrânge asupra unei întregi categorii profesionale pentru drepturile cuvenite pe durata aplicării legii. Mai mult, ulterioara Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 cuprinde dispoziţii similare şi, deşi este deopotrivă incidentă în cauza în care a fost formulată prezenta solicitare, completul de judecată a omis şi menţionarea acesteia în cuprinsul sesizării. 48. Problema prezintă în continuare caracter de noutate dată fiind jurisprudenţa redusă şi recentă la nivel naţional cu privire la această chestiune de drept şi are un grad relativ ridicat de dificultate având în vedere faptul că textul a fost considerat susceptibil de mai multe interpretări, aspect ce rezultă şi din punctele de vedere exprimate de instanţe, cu consecinţa recunoaşterii sau nu a sporului de predare simultană şi în cazul învăţământului preşcolar. Această situaţie justifică şi interesul în formularea unei cereri pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii generalizării unei practici neunitare privitoare la personalul din aceeaşi categorie profesională. 49. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra acestei probleme de drept, materia nefiind în domeniul său de competenţă materială şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 50. În consecinţă, se reţine că sesizarea îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege privind declanşarea procedurii hotărârii prealabile. 51. Pe fondul sesizării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele: 52. Legea nr. 63/2011 a instituit un spor special pentru personalul didactic care asigură predarea simultană. În acest sens, în art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 s-au prevăzut următoarele: „Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-4 clase de elevi în învăţământul primar primeşte un spor aplicat la salariul de bază, calculat ca sumă între lit. A, B, C, D, E ale art. 3, pentru activităţi care solicită o încordare psihică foarte ridicată, stabilit după cum urmează: a) pentru două clase de elevi - 7%; b) pentru 3 clase de elevi - 10%; c) pentru 4 clase de elevi - 15%.“ 53. Textul a făcut obiectul excepţiei de neconstituţionalitate soluţionată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.615 din 20 ianuarie 2011, care a constatat că este neconstituţională sintagma „în învăţământul primar“ cuprinsă în dispoziţiile pct. 10 din lista referitoare la sporuri şi alte drepturi ale personalului didactic din învăţământ cuprinsă în anexa nr. II/1 privind reglementări specifice personalului contractual din unităţile de învăţământ la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 7 din cap. I lit. B „Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ“ din anexa nr. II „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ»“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 6 din anexa nr. 5 „Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic şi personalului didactic auxiliar din învăţământ“ la Legea nr. 63/2011. 54. Pentru pronunţarea acestei decizii, Curtea Constituţională a avut în vedere faptul că, potrivit art. 1 şi 4 din Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.281/2006 privind funcţionarea învăţământului preuniversitar cu predare simultană, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 28 februarie 2006, învăţământul simultan se poate organiza atât în învăţământul preuniversitar primar, cât şi în cel gimnazial. 55. În aceste condiţii, Curtea a observat că textul de lege criticat creează o diferenţă de tratament juridic între cadrele didactice din ciclul primar şi cele din ciclul gimnazial, în sensul că beneficiul sporului de predare simultană este acordat numai primei categorii de personal, deşi ambele categorii de cadre didactice predau în regim simultan, astfel încât consumul nervos, suprasolicitarea neuropsihică şi efortul psihic depus sunt aceleaşi. 56. Astfel, Curtea a reţinut că, deşi ambele categorii de personal prestează activitate didactică în condiţii de predare simultană, tratamentul juridic în privinţa recompensării acestui efort psihic este diferit, uneia acordându-i-se sporul de predare simultană, alteia nu. Diferenţierea operată, şi anume în funcţie de ciclul de învăţământ, respectiv primar sau gimnazial, în condiţiile în care toate aceste cadre didactice fac parte din categoria cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, nu a fost considerat, însă, un criteriu obiectiv care să justifice tratamentul juridic diferenţiat aplicat cât timp atât învăţământul primar, cât şi cel gimnazial sunt parte componentă a învăţământului preuniversitar, astfel încât nu se poate susţine că sporul de predare simultană se cuvine numai unui anumit nivel din acest sistem (celui primar), această modalitate de predare desfăşurându-se şi în cadrul următorului nivel (în cel gimnazial). 57. În consecinţă, s-a concluzionat că legiuitorul a optat pentru un criteriu greşit în acordarea acestui spor, ceea ce a creat o situaţie de discriminare la nivelul cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar care asigură activitatea de predare simultană. S-a reţinut astfel că sintagma „în învăţământul primar“ cuprinsă în textul de lege criticat este neconstituţională, fiind contrară art. 16 din Constituţia României, întrucât limitează acordarea sporului de predare simultană numai la o anumită categorie de cadre didactice din învăţământul preuniversitar, fără a exista vreo justificare obiectivă şi raţională în acest sens. 58. Totodată, Curtea Constituţională a constatat că soluţia legislativă criticată s-a menţinut ulterior în art. 6 din anexa nr. 5 „Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic şi personalului didactic auxiliar din învăţământ“ la Legea nr. 63/2011 (text invocat în sesizarea de faţă, s.a.) şi, extinzându-şi controlul asupra acestui text, a reţinut şi neconstituţionalitatea acestuia. 59. Sub aspectul efectelor acestei decizii, Curtea Constituţională a reiterat obligaţia ce se naşte, după publicarea deciziei, în sarcina Parlamentului, ca putere legiuitoare, de a pune în acord textele criticate cu normele constituţionale. În acelaşi context s-a reţinut şi că autorităţile publice implicate, inclusiv instanţele judecătoreşti, sunt chemate să realizeze o interpretare şi aplicare conformă a acestei legi cu efectele pe care le produce decizia în privinţa acordării sporului de predare simultană în condiţiile Legii nr. 63/2011, ceea ce înseamnă că, de la data publicării acestei decizii, cadrele didactice îndreptăţite vor beneficia de plata pe viitor a sporului de predare simultană. 60. Printr-un act normativ ulterior, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, s-au stabilit următoarele: "Art. 3^3 alin. (4) lit. f): Pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar, personalul didactic de predare şi cercetare şi didactic de conducere din învăţământul superior/universitar, la salariul de bază stabilit, potrivit anexei nr. 2, se acordă următoarele sporuri şi indemnizaţii, dacă sunt îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de lege, astfel: (...) f) spor de 7%, 10% şi 15% din salariul de bază pentru personalul didactic care asigură predarea simultană la 2, 3, respectiv 4 clase de elevi, stabilit după cum urmează: pentru două clase de elevi - 7%; pentru 3 clase de elevi - 10%; pentru 4 clase de elevi - 15%" 61. Prevederile cuprinse în Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice [aplicabile etapizat începând cu data de 1.07.2017, cu abrogarea art. 3^3 alin. (4) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015], anexa nr. 1 „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «învăţământ», cap. I, lit. B, art. 7, au următorul conţinut: „Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-5 clase de elevi/grupe în învăţământul preşcolar, primar sau gimnazial, primeşte o majorare a salariului de bază, după cum urmează: a) pentru 2 clase de elevi/grupe, o creştere cu 7% a salariului de bază deţinut; b) pentru 3 clase de elevi/grupe, o creştere cu 10% a salariului de bază deţinut; c) pentru 4 clase de elevi/grupe, o creştere cu 15% a salariului de bază deţinut; d) pentru 5 clase de elevi/grupe, o creştere cu 20% a salariului de bază deţinut“. 62. Verificând obiectul litigiului în care s-a formulat prezenta sesizare, din cuprinsul încheierii pronunţate la data de 6 iulie 2017, se constată că acţiunea a avut ca obiect plata diferenţelor rezultând din aplicarea sporului pentru predare simultană pentru perioada septembrie 2015-iunie 2016, acoperită doar parţial de prevederile Legii nr. 63/2011 inserată în întrebarea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, restul fiind guvernată de dispoziţiile corespunzătoare din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care însă nu formează obiectul sesizării şi nu vor fi analizate distinct. 63. Revenind la considerentele Deciziei Curţii Constituţionale se observă că acestea au avut în vedere doar situaţia discriminatorie ce a fost creată între personalul didactic din învăţământul primar şi cel din învăţământul gimnazial sub aspectul plăţii sporului de predare simultană cât timp, în cazul ambelor niveluri de învăţământ preuniversitar, era recunoscută această formă de predare. Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.062/2012 (care a înlocuit Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.281/2006, avut în vedere în considerentele deciziei) păstrează situaţia potrivit căreia pot fi organizate clase în regim simultan doar în învăţământul primar şi în cel gimnazial. 64. Cât timp predarea simultană nu a fost recunoscută decât la nivel primar şi gimnazial, doar între persoanele care predau la aceste niveluri se putea susţine existenţa unei situaţii discriminatorii generate de plata doar către cei din învăţământul primar a unui spor corespunzător acestei forme de desfăşurare a activităţii. În consecinţă, personalul didactic din învăţământul preşcolar nu poate invoca existenţa unei discriminări în raport cu celelalte categorii implicate în învăţământul preuniversitar, la nivel primar sau gimnazial, cât timp forma de predare simultană nu era prevăzută în cazul său de legislaţia primară şi secundară. 65. Spre aceeaşi concluzie conduce şi interpretarea literală a textului de lege invocat în cuprinsul întrebării, care vorbeşte de predare simultană la 2-4 clase de elevi, formaţiuni de studiu recunoscute doar pentru învăţământul primar şi gimnazial, nu şi în cazul grupelor, formă specifică învăţământului preşcolar, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 63 alin. (1) şi art. 262 alin. (3) din Legea nr. 1/2011. 66. Pe de altă parte, a extinde în aceste condiţii aplicabilitatea acestui spor şi la alte categorii profesionale decât cele avute în vedere de textele legale incidente, pe considerentul existenţei unei situaţii similare în cazul grupelor combinate din învăţământul preşcolar, care presupune un efort comparabil, de natură a justifica acordarea sporului, ar constitui o substituire în rolul puterii legislative, obiectiv incompatibil principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat. 67. Că legiuitorul nu a avut în vedere şi personalul didactic din învăţământul preşcolar atunci când a instituit sporul de predare simultană prin Legea nr. 63/2011 rezultă şi din compararea textului invocat (art. 6 din cap. I al anexei nr. 5) cu actuala dispoziţie inserată în art. 7 din anexa nr. I „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «învăţământ», cap. I, lit. B la Legea-cadru nr. 153/2017, care stabileşte plata unei majorări salariale pentru predarea simultană la 2-5 clase de elevi/grupe în învăţământul preşcolar, primar sau gimnazial (forma enunţată nu este însă incidentă în cauză şi nu formează obiectul sesizării, ea urmând a-şi produce efectele după intrarea în vigoare a legii în forma etapizată prevăzută de art. 38). Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.810/84/2016 şi, în consecinţă, stabileşte că: Dispoziţiile art. 6 capitolul I anexa 5 din Legea nr. 63/2011 se interpretează în sensul că sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi nu se aplică şi personalului didactic din învăţământul preşcolar care îşi desfăşoară activitatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 ianuarie 2018. VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE GABRIELA ELENA BOGASIU Magistrat-asistent, Ileana Peligrad -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
