Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 alin. (8) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mihaela Barnea şi Sorin Ciprian Barnea în Dosarul nr. 24.635/325/2017 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.688D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Precizează că art. 666 alin. (8) din Codul de procedură civilă, care consacră formula executorie, are aceeaşi configuraţie cu cea a art. 269 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, cu privire la care Curtea s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 389 din 26 aprilie 2012, constatând conformitatea acestor dispoziţii cu prevederile constituţionale invocate. Apreciază că îşi menţine valabilitatea soluţia pronunţată prin decizia menţionată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 22 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 24.635/325/2017, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 alin. (8) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mihaela Barnea şi Sorin Ciprian Barnea într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat în soluţionarea unei contestaţii la executare silită. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât formula executorie se dă în numele Preşedintelui României, ceea ce înseamnă o imixtiune în atributele autorităţii judecătoreşti, în condiţiile în care, potrivit art. 84 alin. (1) din Constituţie, în timpul mandatului, Preşedintele României nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată. 6. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 666 alin. (8) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „În partea finală a încheierii de încuviinţare a executării silite va fi adăugată formula executorie, cu următorul cuprins: "Noi, Preşedintele României, Dăm împuternicire şi ordonăm executorilor judecătoreşti să pună în executare titlul (Aici urmează elementele de identificare a titlului executoriu.) pentru care s-a pronunţat prezenta încheiere de încuviinţare a executării silite. Ordonăm agenţilor forţei publice să sprijine îndeplinirea promptă şi efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condiţiile legii. (Urmează semnătura preşedintelui completului şi a grefierului.)" 11. Textul de lege criticat a fost abrogat expres, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, dar excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituţională a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. 12. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, ale art. 80 privind rolul Preşedintelui României şi ale art. 84 alin. (1) teza a doua potrivit cărora, în timpul mandatului, Preşedintele României nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că formula executorie reglementată de art. 666 alin. (8) din Codul de procedură civilă, care trebuie să figureze în partea finală a încheierii de încuviinţare a executării silite, nu contravine prevederilor constituţionale referitoare la Preşedintele României, invocate de autorii prezentei excepţii. Astfel, învestirea cu formulă executorie reprezintă o formalitate prin intermediul căreia se ordonă organelor de urmărire silită să procedeze la aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor cuprinse într-un titlu executoriu. Ordinul de executare dat organelor de urmărire silită este o expresie a rolului Preşedintelui României de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice, conferit acestuia prin prevederile art. 80 alin. (2) din Constituţie. Acest ordin este ulterior finalizării de către instanţă, în virtutea competenţelor judiciare specifice, a procedurii de încuviinţare a executării silite solicitate de executorul judecătoresc. În cadrul acesteia, judecătorul se va pronunţa asupra caracterului executoriu al titlului, în condiţii de independenţă şi imparţialitate, caracteristici definitorii ale activităţii jurisdicţionale. Sub acest aspect, art. 641 alin. (3) din Codul de procedură civilă precizează că instanţa judecătorească verifică dacă „înscrisul întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum şi alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege“. 14. Ordinul dat de Preşedintele României, cuprins în formula executorie propriu-zisă, este subsecvent acestei etape judiciare şi se adresează exclusiv unor autorităţi ce fac parte din sfera organelor executive, ce urmează să concure la punerea în practică a celor dispuse de instanţa judecătorească. În consecinţă, Preşedintele României nu interferează în activitatea puterii judecătoreşti, ci se menţine în cadrul constituţional configurat prin prevederile art. 80 din Legea fundamentală, fără să nesocotească exigenţele principiului separaţiei puterilor în stat. Finalitatea referirii la Preşedintele României, din cuprinsul formulei executorii, o reprezintă buna funcţionare a mecanismului justiţiei prin asigurarea eficientei concretizări a deciziilor instanţelor judecătoreşti, ca expresie a colaborării dintre puterea executivă şi cea judecătorească, nicidecum ca o intruziune a şefului statului, în calitatea sa de reprezentant al puterii executive, în atributele puterii judecătoreşti. 15. De asemenea, nu poate fi reţinută nici critica prin raportare la dispoziţiile art. 84 alin. (1) teza a doua din Constituţie, conform cărora, în timpul mandatului, Preşedintele României nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată. Faptul că acesta ordonă autorităţilor executive să concure la punerea în aplicare a celor dispuse de o instanţă judecătorească nu echivalează cu dobândirea de către Preşedintele României a unei funcţii publice distincte, suplimentare, diferită de cea de şef al statului, obţinută în urma alegerilor organizate la nivel naţional, potrivit art. 81 din Legea fundamentală. Dimpotrivă, această atribuţie derivă, aşa cum sa arătat mai sus, tocmai din rolul pe care însăşi Constituţia i-l recunoaşte, acela de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice. 16. De altfel, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa referitoare la Codul de procedură civilă din 1865, cu privire la învestirea cu formula executorie, că aceasta este un ordin dat în numele Preşedintelui României organelor de executare, agenţilor administrativi şi procurorilor ca, după caz, să procedeze la executarea hotărârii sau să sprijine această executare. Aşa fiind, rezultă că Preşedintele României, ca şef al puterii executive, dă structurilor acesteia un ordin care are semnificaţia colaborării puterilor statului la aplicarea Constituţiei şi a legilor, ceea ce nu înfrânge principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat (a se vedea Decizia nr. 162 din 21 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 14 decembrie 1999, Decizia nr. 1.262 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 389 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 7 iunie 2012). Cele statuate în jurisprudenţa citată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihaela Barnea şi Sorin Ciprian Barnea în Dosarul nr. 24.635/325/2017 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 666 alin. (8) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 ianuarie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
