Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobate prin ORDINUL nr. 3.070 din 15 ianuarie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 17 ianuarie 2024.
──────────
ART. 1
(1) Programul naţional „Masă sănătoasă“ (PNMS) se desfăşoară pe perioada cursurilor şcolare din anul 2024 pentru beneficiarii direcţi din învăţământul preuniversitar, în scopul sprijinirii participării la educaţie a acestora prin oferirea unei alimentaţii sănătoase şi formarea unui stil de viaţă alimentar sănătos.
(2) Evaluarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică în vederea selecţiei pentru includerea în PNMS se face de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti pe baza criteriilor aprobate prin prezentul ordin.
ART. 2
În vederea includerii în Programul naţional „Masă sănătoasă“ pentru anul 2024, pentru a realiza o selecţie complexă şi nediscriminatorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care au nevoie accentuată de sprijin, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti aplică criterii de selecţie generale şi specifice ce vizează creşterea incluziunii şi a rezultatelor şcolare şi diminuarea abandonului şcolar în unităţile de învăţământ preuniversitar din mediile dezavantajate geografic, economic sau social.
ART. 3
(1) Criteriile de selecţie generale pentru includerea în PNMS a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt:
a) principalele niveluri de învăţământ cuprinse în oferta educaţională a unităţii de învăţământ sunt nivelul primar şi nivelul gimnazial, în anul şcolar în curs;
b) ponderea crescută a elevilor din categorii defavorizate: preşcolari/elevi cu cerinţe educaţionale speciale, preşcolari/elevi aflaţi în sistemul de protecţie specială, preşcolari/elevi de etnie romă, preşcolari/elevi cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, raportată la anul şcolar în curs;
c) participarea şcolară şi calitatea educaţiei, analizate în baza următoarelor subcriterii:
(i) participarea şcolară, raportată la anul şcolar anterior celui în care se face selecţia, analizată în funcţie de nivelul de învăţământ, astfel:
- pentru nivelul de învăţământ preşcolar: rată scăzută de participare a preşcolarilor cu vârste între 4 şi 6 ani la programul zilnic de activităţi - sub 50% prezenţă lunară;
– pentru nivelul de învăţământ primar: rată crescută de abandon şcolar calculată, pe cohortă, ca diferenţa dintre numărul elevilor înscrişi la debutul şcolarităţii în clasa pregătitoare şi cel al elevilor care au finalizat învăţământul primar în anul şcolar, exprimată ca raport procentual faţă de numărul elevilor înscrişi la debutul şcolarităţii;
– pentru nivelul de învăţământ gimnazial: rată crescută de abandon şcolar calculată, pe cohortă, ca diferenţa dintre numărul elevilor înscrişi la debutul învăţământului gimnazial în clasa a V-a şi cel al elevilor care au finalizat învăţământul gimnazial în anul şcolar, exprimată ca raport procentual faţă de numărul elevilor înscrişi la debutul învăţământului gimnazial;
– pentru nivelul de învăţământ liceal: rată crescută de abandon şcolar calculată, pe cohortă, ca diferenţa dintre numărul elevilor înscrişi la debutul învăţământului liceal în clasa a IX-a şi cel al elevilor care au finalizat învăţământul liceal în anul şcolar, exprimată ca raport procentual faţă de numărul elevilor înscrişi la debutul învăţământului liceal;
(ii) calitatea educaţiei apreciată prin rezultatele şcolare obţinute de preşcolari/elevi, în funcţie de nivelul de învăţământ, obţinute în anul şcolar anterior celui în care se face selecţia, astfel:
- pentru nivelul de învăţământ preşcolar: procent crescut de preşcolari din grupa mare, cu vârsta de 5-6 ani, care au mai mult de 50% dintre comportamentele menţionate în Fişa pentru aprecierea progresului individual al copilului înainte de intrarea în învăţământul primar cu menţiunea Necesită sprijin;
– pentru nivelul de învăţământ primar: procent crescut de elevi în clasa a IV-a cu rezultate sub media naţională la evaluarea naţională la finalul clasei a IV-a;
– pentru nivelul de învăţământ gimnazial: procent crescut de elevi care au obţinut note sub 5 la evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a;
– pentru nivelul de învăţământ liceal: procent crescut de elevi care au obţinut note sub 6 la examenul naţional de bacalaureat;
(iii) calitatea educaţiei apreciată prin procentul crescut de cadre didactice necalificate din numărul total de cadre didactice, raportat la anul şcolar în curs;
d) dispunerea geografică izolată a unităţii de învăţământ greu accesibile din cauza condiţiilor de mediu - deltă, munte, câmpie, zonă depopulată, raportată la anul şcolar în curs;
e) nivelul de marginalizare socioeconomică a localităţii, potrivit clasificării Băncii Mondiale în studiile „Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România“ şi „Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România“;
f) numărul crescut de burse sociale în unitatea de învăţământ, respectiv numărul crescut de preşcolari beneficiari ai prevederilor Legii privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate nr. 248/2015, republicată, raportat la anul şcolar în curs.
(2) În baza criteriilor generale şi a subcriteriilor prevăzute la alin. (1), inspectoratul şcolar poate stabili criterii de selecţie specifice, în baza unei proceduri proprii. Prin procedura proprie, inspectoratul şcolar stabileşte şi punctajul care se acordă pentru fiecare criteriu/subcriteriu, pe niveluri de învăţământ, în funcţie de particularităţile locale.
(3) În stabilirea criteriilor de selecţie specifice prevăzute la alin. (2), inspectoratul şcolar poate utiliza şi următoarele criterii: rata scăzută de preşcolari cu vârsta de 6 ani care au frecventat grupa mare - nivel preşcolar şi nu se regăsesc înscrişi în învăţământul primar în anul şcolar următor; rata scăzută de elevi care au frecventat clasa a IV-a şi nu se regăsesc înscrişi în clasa a V-a în anul şcolar următor; rată scăzută de absolvire a clasei a VIII-a de către elevi; rata scăzută de participare a elevilor la evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a; rata scăzută de absolvire a clasei a XII-a/a XIII-a de către elevi; rata scăzută de participare a elevilor la examenul naţional de bacalaureat.
ART. 4
În vederea includerii în Programul naţional „Masă sănătoasă“, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti prioritizează unităţile de învăţământ cu personalitate juridică în funcţie de punctajul obţinut, cu încadrarea în bugetul alocat.
ART. 5
(1) Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti îşi asumă atât evaluarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, pe baza criteriilor de selecţie, cât şi prioritizarea acestora, în vederea selecţiei unităţilor propuse pentru a fi incluse în PNMS.
(2) Toţi preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ cu personalitate juridică selectate au calitatea de beneficiari ai PNMS, indiferent de nivelul de învăţământ.
(3) Pentru anul şcolar 2023-2024, în scopul asigurării continuităţii intervenţiei, lista unităţilor de învăţământ selectate, beneficiare ale PNMS, cuprinde şi cele 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 999/2023 pentru aprobarea Listei unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor şi a unităţilor-pilot în care se implementează Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, a numărului de beneficiari, a sumei necesare pentru finanţarea Programului în anul 2023 şi a repartizării acesteia pe unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale.
(4) Selecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care beneficiază de prevederile PNMS se realizează în complementaritate cu Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar - PNRAS.
(5) Lista unităţilor de învăţământ preuniversitar se poate completa, la sfârşitul cursurilor anului şcolar 2023-2024, pentru anul şcolar 2024-2025, la propunerea inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, cu încadrarea în bugetul alocat.
(6) Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti pot/poate face propuneri de eliminare a şcolilor în care programul nu a reuşit să se implementeze ca urmare a faptului că unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale nu au întreprins demersurile necesare procedurilor de atribuire a contractelor pentru implementarea PNMS.
(7) Lista unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică propuse în PNMS se transmite de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti la Ministerul Educaţiei, în termen de 15 zile de la aprobarea prezentului ordin.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
