Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
--------
* Traducere.
Conferinţa generalã a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, convocatã la Geneva de cãtre Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi întrunitã la 14 octombrie 1970 în cea de-a cincizeci şi cincea sesiune a sa,
luind nota de termenii convenţiilor şi recomandãrilor internaţionale existente referitoare la munca, care se aplica muncii de la bordul navelor şi în porturi şi care privesc prevenirea accidentelor de munca ale navigatorilor maritimi şi, în special, de termenii Recomandarii asupra inspecţiei de munca (navigatori maritimi), 1926; ai Recomandarii asupra prevenirii accidentelor de munca, 1929; ai Convenţiei asupra protejãrii docherilor contra accidentelor (revizuitã), 1932; ai Convenţiei asupra examinãrii medicale a navigatorilor maritimi, 1946, şi a Convenţiei şi Recomandarii asupra protecţiei maşinilor, 1963,
luind nota de termenii Convenţiei pentru salvarea vietilor omeneşti pe mare, 1960, şi ai reglementãrii anexate la Convenţia internationala asupra liniilor de încãrcare, revizuitã în 1966, care prevãd un anumit numãr de mãsuri de securitate ce trebuie luate la bordul navelor pentru a asigura protecţia persoanelor care lucreazã aici,
dupã ce a decis sa adopte diferite propuneri referitoare la prevenirea accidentelor la bordul navelor pe mare şi în porturi, problema care constituie al cincilea punct al ordinii de zi a sesiunii,
dupã ce a decis ca aceste propuneri vor lua forma unei convenţii internaţionale,
luind nota ca pentru succesul acţiunii întreprinse în domeniul prevenirii accidentelor de la bordul navelor este important sa fie menţinutã o strinsa colaborare, în domeniile respective, între Organizaţia Internationala a Muncii şi Organizaţia Interguvernamentalã Consultativa a Navigaţiei Maritime,
luind nota ca normele urmãtoare au fost elaborate în consecinta prin cooperare cu Organizaţia Interguvernamentalã Consultativa a Navigaţiei Maritime şi ca se propune sa se continue cooperarea cu aceasta organizaţie cu privire la aplicarea acestor norme, adopta, la 30 octombrie 1970, convenţia ce urmeazã, care va fi denumita Convenţie asupra prevenirii accidentelor (navigatori maritimi), 1970:
ART. 1
1. În sensul prezentei convenţii, expresia navigator maritim se aplica oricãrei persoane angajate în orice calitate la bordul oricãrei nave care nu este o nava militarã, care este înmatriculatã într-un teritoriu în care se aplica prezenta convenţie şi care este în mod normal afectatã navigaţiei maritime.
2. În caz de dubiu dacã anumite categorii de persoane trebuie considerate ca navigatori maritimi în sensul prezentei convenţii, acesta va fi rezolvat de cãtre autoritatea competenta din fiecare ţara, dupã consultarea organizaţiilor armatorilor şi ale navigatorilor maritimi interesate.
3. În sensul prezentei convenţii, expresia accident de munca se aplica accidentelor ale cãror victime sînt navigatorii maritimi, prin faptul sau cu ocazia îndeplinirii funcţiei lor.
ART. 2
1. În fiecare ţara maritima autoritatea competenta va lua mãsurile necesare pentru ca accidentele de munca sa fie anchetate şi raportate corespunzãtor şi pentru a se stabili analiza statisticii amanuntite asupra acestor accidente.
2. Orice accident de munca trebuie declarat, iar statisticile vor inregistra toate accidentele de munca şi nu se vor limita numai la accidentele mortale sau la cele în care a avut de suferit însãşi nava.
3. Statisticile se vot referi la numãrul, natura, cauzele şi consecinţele accidentelor de munca şi vor preciza în care parte a navei - de exemplu puntea, sala maşinilor sau încãperile diverselor servicii - şi în ce loc - de exemplu pe mare sau într-un port - s-a produs accidentul.
4. Autoritatea competenta va trebui sa întreprindã o ancheta asupra cauzelor şi împrejurãrilor în care s-au produs accidentele de munca cauzatoare de pierderi de vieţi omeneşti sau grave leziuni corporale, precum şi asupra oricãror alte accidente specificate de cãtre legislaţia nationala.
ART. 3
Pentru a avea o baza trainica de prevenire a accidentelor datorate riscurilor specifice activitãţii pe navele maritime, trebuie întreprinse cercetãri asupra evoluţiei generale în domeniul accidentelor de aceasta natura, precum şi asupra riscurilor semnalate de statistici.
ART. 4
1. Dispoziţiile de prevenire a accidentelor de munca trebuie prevãzute pe cale legislativã, prin culegeri de directive practice şi prin orice alte instrumente potrivite.
2. Aceste dispoziţii se vor referi la toate dispoziţiile generale privind prevenirea accidentelor şi igiena muncii, susceptibile de a se aplica la munca navigatorilor maritimi, şi vor preciza mãsurile ce trebuie luate pentru prevenirea accidentelor specifice exercitãrii meseriei de navigator maritim.
3. Aceste dispoziţii se vor referi, în special, la urmãtoarele puncte:
a) dispoziţii generale şi dispoziţii de baza;
b) aspecte structurale ale navelor;
c) maşini;
d) mãsuri speciale de securitate deasupra şi sub punti;
e) material de încãrcare şi de descãrcare;
f) prevenirea şi stingerea incendiilor;
g) ancore, lanturi şi parime;
h) incarcaturi periculoase şi balast;
i) echipament individual de protecţie.
ART. 5
1. Dispoziţiile privind prevenirea accidentelor prevãzute de art. 4 vor trebui sa indice în mod clar obligaţia armatorilor, a navigatorilor maritimi şi a altor persoane interesate de a respecta aceste dispoziţii.
2. În general, orice obligaţie care revine armatorului de a furniza material de protecţie sau alte dispozitive de prevenire a accidentelor va trebui sa fie însoţitã de dispoziţii în virtutea cãrora navigatorii maritimi sa fie obligaţi sa foloseascã aceste materiale şi dispozitive şi sa respecte mãsurile de prevenire care îi privesc.
ART. 6
1. Se vor lua mãsuri corespunzãtoare pentru a asigura, prin inspecţii adecvate sau prin alte mijloace, punerea în aplicare a dispoziţiilor prevãzute de art. 4.
2. Se vor lua mãsurile corespunzãtoare pentru respectarea dispoziţiilor prevãzute de art. 4.
3. Autoritãţile însãrcinate cu inspectarea şi controlul aplicãrii dispoziţiilor prevãzute de art. 4 vor trebui sa fie familiarizate cu munca pe navele maritime şi cu uzanţele acesteia.
4. În scopul usurarii aplicãrii dispoziţiilor prevãzute de art. 4, textele sau rezumatele acestor dispoziţii vor fi aduse la cunostinta navigatorilor maritimi, de exemplu prin afişarea lor la bord, într-un loc uşor vizibil.
ART. 7
Se vor lua mãsuri în vederea numirii uneia sau mai multor persoane calificate sau constituirii unui comitet calificat, aleşi dintre membrii echipajului navei care, sub autoritatea cãpitanului, vor rãspunde de prevenirea accidentelor.
ART. 8
1. Programele de prevenire a accidentelor de munca se vor stabili de autoritatea competenta în cooperare cu organizaţiile de armatori şi organizaţiile de navigatori maritimi.
2. Punerea în aplicare a acestor programe va trebui sa fie organizatã astfel încît autoritatea competenta, celelalte organisme interesate, armatorii şi navigatorii maritimi sau reprezentanţii acestora sa poatã participa activ la realizarea lor.
3. În mod special, se vor crea comisii mixte, naţionale sau locale, însãrcinate cu prevenirea accidentelor, sau grupe speciale de lucru, în cadrul cãrora vor fi reprezentate organizaţiile de armatori şi organizaţiile de navigatori maritimi.
ART. 9
1. Autoritatea competenta va incuraja şi, pe cît posibil, ţinînd cont de condiţiile specifice fiecãrei tari, va prevedea includerea instruirii în vederea prevenirii accidentelor şi a igienei muncii în programele centrelor de formare profesionalã destinate navigatorilor maritimi de diverse funcţii şi categorii; aceasta instruire va face parte integrantã din învãţãmîntul profesional.
2. Deosebit de aceasta, se vor lua toate mãsurile (de exemplu notele oficiale conţinînd diferite instrucţiuni necesare) pentru a atrage atenţia navigatorilor asupra unor riscuri deosebite.
ART. 10
Statele membre vor depune eforturi, eventual cu ajutorul organizaţiilor interguvernamentale sau al altor organizaţii internaţionale, pentru a coopera în vederea uniformizarii, cît mai mult posibil, a oricãror alte dispoziţii vizind prevenirea accidentelor de munca.
ART. 11
Ratificarile formale ale prezentei convenţii vor fi comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, care le va inregistra.
ART. 12
1. Prezenta convenţie nu va angaja decît statele membre ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii ale cãror ratificãri vor fi înregistrate de cãtre directorul general.
2. Ea va intra în vigoare dupã 12 luni de la înregistrarea de cãtre directorul general a primelor doua ratificãri din partea statelor membre.
3. Drept urmare, aceasta convenţie va intra în vigoare, pentru fiecare stat membru, dupã 12 luni de la data la care a fost înregistratã ratificarea acestuia.
ART. 13
1. Orice stat membru care a ratificat prezenta convenţie o poate denunta la expirarea unei perioade de 10 ani de la data intrãrii în vigoare iniţiale a convenţiei, printr-un act comunicat directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrat de cãtre acesta. Denunţarea nu va intra în vigoare decît la un an dupã ce a fost înregistratã.
2. Orice stat membru care a ratificat prezenta convenţie şi care, în decurs de un an de la expirarea perioadei de 10 ani menţionatã în paragraful precedent, nu va face uz de posibilitatea de denunţare prevãzutã în prezentul articol, se va angaja pentru o noua perioada de 10 ani şi, drept urmare, va putea denunta prezenta convenţie la expirarea fiecãrei perioade de 10 ani, în condiţiile prevãzute în prezentul articol.
ART. 14
1. Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va notifica tuturor statelor membre ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii înregistrarea tuturor ratificãrilor şi denuntarilor care i-au fost comunicate de cãtre membrii organizaţiei.
2. Notificind statelor membre ale organizaţiei înregistrarea celei de a doua ratificãri care i-a fost comunicatã, directorul general va atrage atenţia statelor membre ale organizaţiei asupra datei la care prezenta convenţie va intra în vigoare.
ART. 15
Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va comunica secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru a fi înregistrate, conform art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite, informaţii complete în legatura cu fiecare ratificare şi fiecare act de denunţare înregistrate conform articolelor precedente.
ART. 16
Ori de cîte ori va considera necesar, Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va prezenta conferintei generale un raport asupra aplicãrii prezentei convenţii şi va examina dacã este cazul sa înscrie pe ordinea de zi a conferintei problema revizuirii totale sau parţiale a acesteia.
ART. 17
1. În cazul în care conferinţa va adopta o noua convenţie care va revizui total sau parţial prezenta convenţie şi dacã noua convenţie nu dispune altfel:
a) ratificarea de cãtre un stat membru a noii convenţii de revizuire va antrena de plin drept, fãrã a se mai tine seama de articolul 13 de mai sus, denunţarea imediata a prezentei convenţii, cu condiţia ca noua convenţie de revizuire sa fi intrat în vigoare;
b) cu începere de la data intrãrii în vigoare a noii convenţii de revizuire, prezenta convenţie va inceta sa mai fie deschisã pentru ratificare de cãtre statele membre.
2. Prezenta convenţie va rãmîne în orice caz în vigoare, în forma şi conţinutul sau, pentru statele membre care au ratificat-o dar care nu vor ratifica convenţia de revizuire.
ART. 18
Versiunile franceza şi engleza ale textului prezentei convenţii au egala valabilitate.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
