Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CONVENTIE nr. 131 din 24 iunie 1970 privind fixarea salariilor minime, in special in ce priveste tarile in curs de dezvoltare, 1970*
EMITENT: ORGANIZATIA INTERNATIONALA A MUNCII PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 86 din 2 august 1975
---------
* Traducere.
Conferinţa generalã a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, convocatã la Geneva de cãtre Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi reunita aici la 3 iunie 1970 în cea de-a cincizeci şi patra sesiune a sa,
luind nota de termenii Convenţiei asupra metodelor de fixare a salariilor minime, 1928, şi ai Convenţiei asupra egalitãţii de remunerare, 1951, care au fost ratificate pe scara larga, precum şi de Convenţia asupra metodelor de fixare a salariilor minime (agricultura), 1951,
considerind ca aceste convenţii au adus o pretioasa contribuţie la protejarea grupurilor de salariaţi defavorizati,
considerind ca în prezent este de dorit a se adopta un nou instrument care sa completeze aceste convenţii şi sa asigure salariaţilor o protecţie impotriva salariilor excesiv de scãzute şi care, deşi este de aplicare generalã, tine seama în special de nevoile ţãrilor în curs de dezvoltare,
dupã ce a hotãrît sa adopte diferite propuneri relative la mecanismele de fixare a salariului minim şi problemelor conexe, în special în ce priveşte ţãrile în curs de dezvoltare, problema care constituie cel de-al cincilea punct al ordinii de zi a sesiunii,
dupã ce a hotãrît ca aceste propuneri sa capete forma unei convenţii internaţionale,
adopta, la 24 iunie 1970, urmãtoarea convenţie care se va numi Convenţie asupra fixãrii salariilor minime, 1970:
ART. 1
1. Orice stat membru al Organizaţiei Internaţionale a Muncii care ratifica prezenta convenţie se angajeazã sa stabileascã un sistem de salarii minime care sa protejeze toate grupurile de salariaţi ale cãror condiţii de munca sînt de asemenea natura încît acestor salariaţi trebuie sa li se asigure o protecţie corespunzãtoare.
2. Autoritatea competenta din fiecare ţara, de acord cu organizaţiile reprezentative ale celor care angajeazã şi ale lucrãtorilor, interesate, dacã acestea exista, sau dupã deplina consultare a acestora, va stabili grupurile de salariaţi care trebuie protejati.
3. Orice stat membru care ratifica prezenta convenţie este obligat ca, în primul sau raport asupra aplicãrii convenţiei pe care urmeazã a-l prezenta în baza art. 22 al Constituţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii, sa facã cunoscut grupurile de salariaţi care nu vor fi protejati în virtutea prezentului articol, indicind motivele. În rapoartele ulterioare se va arata situaţia legislaţiei şi practicii proprii privitoare la grupurile neprotejate, precizîndu-se în ce mãsura s-a dat urmare sau ce urmare se propune a se da convenţiei privitoare la aceste grupuri.
ART. 2
1. Salariile minime vor avea putere de lege şi nu vor putea fi scãzute; neaplicarea lor va duce la aplicarea de sancţiuni corespunzãtoare, penale sau de alta natura, persoanei sau persoanelor responsabile.
2. Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 1 de mai sus, libertatea de negociere colectivã va trebui sa fie pe deplin respectata.
ART. 3
Elementele care se iau în considerare pentru a determina nivelul salariilor minime vor cuprinde, pe mãsura posibilitãţilor şi tinindu-se seama de practica şi condiţiile naţionale, urmãtoarele:
a) nevoile lucrãtorilor şi ale familiei lor fata de nivelul general al salariilor în ţara, costul vieţii, prestaţiile de securitate socialã şi nivelele de trai ale altor grupuri sociale;
b) factorii de ordin economic, inclusiv cerinţele dezvoltãrii economice, productivitatea şi interesul care exista pentru a realiza şi a menţine un înalt nivel de folosire a forţei de munca.
ART. 4
1. Orice stat membru care a ratificat prezenta convenţie trebuie sa instituie şi sa menţinã metode adaptate condiţiilor şi nevoilor tarii, permitind fixarea şi corectarea din timp în timp a salariilor minime care se plãtesc grupurilor de salariaţi protejati în virtutea articolului 1 de mai sus.
2. Se vor lua mãsuri pentru consultarea deplina a organizaţiilor reprezentative ale celor care angajeazã şi ale lucrãtorilor, interesate, sau, în absenta unor astfel de organizaţii, a reprezentanţilor celor care angajeazã şi a lucrãtorilor interesaţi, asupra stabilirii şi aplicãrii metodelor arãtate mai sus sau asupra modificãrilor ce ar urma sa fie aduse acestora.
3. În anumite cazuri, tinindu-se seama de natura metodelor existente de fixare a salariilor minime, se vor lua totodatã mãsuri care sa permitã ca la aplicarea directa a respectivelor metode sa participe:
a) reprezentanţii organizaţiilor interesate ale celor care angajeazã şi ale lucrãtorilor sau, în absenta unor astfel de organizaţii, reprezentanţii interesaţi ai celor care angajeazã şi ai lucrãtorilor, aceasta participare trebuind sa se efectueze pe baza de egalitate;
b) persoane cãrora le este recunoscuta competenta de a reprezenta interesele generale ale tarii şi care vor fi numite dupã consultarea deplina a organizaţiilor reprezentative interesate ale celor care angajeazã şi ale lucrãtorilor, acolo unde aceste organizaţii exista şi unde o astfel de consultare este conformã cu legislaţia sau practica nationala.
ART. 5
Pentru a asigura aplicarea efectivã a tuturor dispoziţiilor relative la salariile minime, se vor lua mãsuri corespunzãtoare, cum ar fi un sistem adecvat de inspecţie completat prin orice alte mãsuri necesare.
ART. 6
Prezenta convenţie nu trebuie consideratã ca fiind o convenţie de revizuire a vreuneia dintre convenţiile existente.
ART. 7
Ratificarile formale ale prezentei convenţii vor fi comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, care le va inregistra.
ART. 8
1. Prezenta convenţie nu va obliga decît statele membre ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ale cãror ratificãri vor fi înregistrate de cãtre directorul general.
2. Ea va intra în vigoare la 12 luni dupã înregistrarea de cãtre directorul general a primelor doua ratificãri.
3. Drept urmare, aceasta convenţie va intra în vigoare pentru fiecare stat membru la 12 luni dupã data înregistrãrii ratificãrii sale.
ART. 9
1. Orice stat membru care a ratificat prezenta convenţie o poate denunta la expirarea unei perioade de 10 ani de la data intrãrii în vigoare iniţiale a convenţiei, printr-un act comunicat directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrat de cãtre acesta. Denunţarea nu va avea efect decît dupã un an de la înregistrarea sa.
2. Orice stat membru care a ratificat prezenta convenţie şi care, într-un interval de un an dupã expirarea perioadei de 10 ani menţionatã la paragraful precedent, nu va face uz de facultatea de a o denunta prevãzutã de prezentul articol, va fi ţinut pentru o noua perioada de 10 ani şi, drept urmare, va putea denunta prezenta convenţie la expirarea fiecãrei perioade de 10 ani, în condiţiile prevãzute de prezentul articol.
ART. 10
1. Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va notifica tuturor statelor membre ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii înregistrarea oricãrei ratificãri şi denuntari comunicate de statele membre ale organizaţiei.
2. Notificind statelor membre ale organizaţiei înregistrarea celei de-a doua ratificãri care i-a fost comunicatã, directorul general va atrage atenţia statelor membre ale organizaţiei asupra datei la care prezenta convenţie va intra în vigoare.
ART. 11
Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va comunica secretarului general al Naţiunilor Unite, spre înregistrare, în conformitate cu articolul 102 al Cartei Naţiunilor Unite, informaţii complete asupra tuturor ratificãrilor şi tuturor actelor de denunţare pe care le va inregistra potrivit articolelor precedente.
ART. 12
De fiecare data cînd va considera necesar, Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va prezenta conferintei generale un raport asupra aplicãrii prezentei convenţii şi va examina dacã este cazul sa înscrie pe ordinea de zi a conferintei problema revizuirii totale sau parţiale a acesteia.
ART. 13
1. În cazul în care conferinţa va adopta o noua convenţie de revizuire totalã sau parţialã a prezentei convenţii şi dacã noua convenţie nu dispune altfel:
a) ratificarea de cãtre un stat membru a noii convenţii de revizuire va atrage de plin drept, fãrã a se mai tine seama de art. 9 de mai sus, denunţarea imediata a prezentei convenţii, cu condiţia ca noua convenţie de revizuire sa fi intrat în vigoare;
b) cu începere de la data intrãrii în vigoare a noii convenţii de revizuire, prezenta convenţie va inceta de a mai fi deschisã ratificãrii de cãtre statele membre.
2. Prezenta convenţie va rãmîne în orice caz în vigoare în forma şi conţinutul sau pentru statele membre care au ratificat-o dar care nu vor ratifica convenţia de revizuire.
ART. 14
Versiunile franceza şi engleza ale textului prezentei convenţii au egala valoare.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
