Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
CONVENTIE din 4 septembrie 2007 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea si intretinerea liniei de frontiera si a semnelor de frontiera la frontiera de stat comuna
Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia, denumite în cele ce urmeazã pãrţi contractante, în dorinţa de a confirma traseul frontierei de stat comune şi de a reglementa în comun toate problemele care se referã la reconstituirea, marcarea şi întreţinerea liniei de frontierã şi a semnelor de frontierã la frontiera de stat dintre România şi Republica Serbia, au convenit urmãtoarele:
ART. 1 1. Frontiera de stat delimiteazã, în plan vertical, teritoriile României şi Republicii Serbia, la suprafaţa terestrã, în spaţiul aerian şi în cel subteran şi este stabilitã în conformitate cu: - Tratatul dintre principalele puteri aliate şi asociate şi Polonia, România, Statul Sârbo-Croat-Sloven şi Statul Ceho-Slovac privitor la anumite fruntarii ale acestor state, semnat la S'd6vres la 10 august 1920; - Protocolul privind delimitarea definitivã a frontierei dintre Regatul României şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, semnat la Belgrad la 24 noiembrie 1923; - Tratatul de pace dintre Puterile Aliate şi Asociate şi România, semnat la Paris la 10 februarie 1947; - Acordul dintre Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pentru construcţia şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunãrea, semnat la Belgrad la 30 noiembrie 1963; - Protocolul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunãrea, semnat la Belgrad la 8 februarie 1975; - Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind condiţiile extinderii colaborãrii pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunãrii, semnat la Bucureşti la 19 februarie 1977; - Protocolul dintre Guvernul României şi Consiliul Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea liniei frontierei de stat în zona obiectivului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier II", pe fluviul Dunãrea, semnat la Timişoara la 25 septembrie 1990; - Protocolul reuniunii Comisiei mixte pentru reconstituirea, marcarea şi întreţinerea frontierei de stat iugoslavo-bulgare, Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave şi a autoritãţilor de frontierã ale României şi Republicii Bulgaria, semnat la Vidin (Republica Bulgaria) la 17 iulie 2000, în conformitate cu care este stabilit triplex confinium între România, Republica Serbia şi Republica Bulgaria; - Acordul dintre Guvernul României, Consiliul de Miniştri al Serbiei şi Muntenegrului şi Guvernul Republicii Ungare privind punctul de intersecţie a frontierelor de stat ale României, Serbiei şi Muntenegrului şi Republicii Ungare, marcat prin semnul de frontierã Triplex Confinium, precum şi întreţinerea acestuia, semnat la Novi Sad la 19 aprilie 2006; - orice alte documente relevante care ar fi încheiate de pãrţile contractante pe durata de valabilitate a prezentei convenţii. 2. Datele privind marcarea frontierei de stat, forma, dimensiunea şi poziţia semnelor de frontierã de la frontiera de stat stabilitã în conformitate cu tratatele internaţionale enumerate în paragraful 1 al prezentului articol sunt reglementate prin urmãtoarele documentele de frontierã: - hãrţile, planurile şi Descrierea detaliatã a liniei de frontierã, întocmite pe baza Tratatului de la S'd6vres privind trasarea frontierei, 1920-1923; - Albumul cu hãrţile liniei de frontierã, Descrierea detaliatã şi Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontierã pe fluviul Dunãrea - secţiunea de frontierã D (partea I), semnate la Timişoara la 12 decembrie 1975; - Albumul cu hãrţile liniei de frontierã, Descrierea detaliatã şi Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontierã pe fluviul Dunãrea - secţiunea de frontierã D (partea a II-a), semnate la Kladovo la 19 octombrie 1990; - Albumul cu hãrţile liniei de frontierã, Descrierea detaliatã şi Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontierã - secţiunea de frontierã A, semnate la Timişoara la 15 decembrie 2000; - Albumul cu hãrţile liniei de frontierã, Descrierea detaliatã şi Catalogul cu datele topogeodezice ale liniei de frontierã - secţiunea de frontierã B, semnate la Timişoara la 15 decembrie 2000; - procesele-verbale privind lucrãrile efectuate la întreţinerile periodice ale liniei de frontierã în cursul anilor 1976, 1981 şi 1986; - Completãrile şi modificãrile datelor topogeodezice I, din 1990-1991, semnate la Drobeta-Turnu Severin la 23 noiembrie 1994; - Completãrile şi modificãrile datelor topogeodezice II, din 1995-1996, semnate la Vârşeţ la 16 iulie 1997; - Completãrile şi modificãrile datelor topogeodezice III, din 2000-2001, semnate la Belgrad la 13 martie 2003; - Albumul cu planurile liniei de frontierã dintre România şi Serbia şi Muntenegru, pentru secţiunea de frontierã C (de la borna de frontierã C1 pânã la borna de frontierã C 309), semnat la Belgrad la 7 mai 2004; - Albumul cu planurile liniei de frontierã dintre România şi Republica Serbia pentru secţiunea de frontierã D, semnat la Belgrad la 23 noiembrie 2006; - orice alte documente relevante care ar fi încheiate de pãrţile contractante pe durata de valabilitate a prezentei convenţii. 3. Pãrţile contractante îşi afirmã acordul lor ca frontiera de stat sã rãmânã continuã şi nemodificatã, în conformitate cu datele din documentaţia de frontierã menţionatã mai sus. La construirea în comun a unui obiectiv la frontiera de stat, pãrţile contractante vor reglementa printr-un acord special, dacã va fi necesar, problemele care se referã la traseul şi întreţinerea liniei de frontierã în zona construcţiei. 4. Frontiera de stat pe cursurile de apã va rãmâne constantã, indiferent de modificãrile naturale ale cursului. Dacã este necesarã schimbarea cursului de apã pe cale artificialã, traseul frontierei de stat va fi stabilit printr-un acord special între pãrţile contractante. ART. 2 1. Punctele de frânturã care stabilesc linia de frontierã sunt definite prin coordonate şi stabilite pe teren prin semne de frontierã, în mod direct sau indirect. 2. Linia de frontierã este marcatã pe teren astfel: a) prin piramide de frontierã care au fost plantate de Comisia Internaţionalã în perioada 1920-1924; b) prin piramida de frontierã din punctul triplex confinium dintre România, Republica Serbia şi Republica Ungarã; c) prin piramida "Signal", pe malul stâng al Dunãrii, pe teritoriul României care serveşte la determinarea punctului triplex confinium dintre România, Republica Serbia şi Republica Bulgaria; d) prin semne de frontierã principale şi auxiliare care au fost plantate de comisiile mixte ale celor douã pãrţi pe linia de frontierã; e) prin borne de frontierã principale şi auxiliare, perechi sau alternative plantate de o parte şi de alta a liniei de frontierã, de la care se stabilesc indirect punctele de frânturã ale liniei de frontierã (de-a lungul râurilor, lacurilor, pâraielor, canalelor, viroagelor, drumurilor sau unor pãrţi ale acestora şi ale altor asemenea obiective); f) prin stâlpi ajutãtori de frontierã (piloţi), din lemn şi metal, plantaţi pe linia de frontierã, pentru marcarea directã a punctelor de frânturã ale liniei de frontierã în terenuri inundabile sau mlãştinoase, în sectoarele de frontierã A şi C; g) prin semne ajutãtoare de frontierã (geamanduri), din metal, plantate pe linia de frontierã, pentru marcarea directã a punctelor de frânturã ale liniei de frontierã, în sectorul de frontierã C; h) prin plãci de metal şi tãbliţe pe drumuri şi poduri; i) printr-o bandã roşie de beton, marmurã sau dintr-un alt material corespunzãtor, cu lãţimea de 20 cm, pe poduri, partea carosabilã a drumurilor şi alte obiective artificiale traversate de linia de frontierã; j) prin alte semne de frontierã, astfel cum va fi convenit de cele douã pãrţi contractante. 3. Datele privind forma, mãrimea şi modul de plantare a semnelor de frontierã sunt cuprinse în anexele la documentaţia de frontierã. 4. Coordonatele convenite de comun acord ale tuturor punctelor de frânturã marcate sau nemarcate ale liniei de frontierã sunt conţinute în documentele de frontierã enunţate în art. 1 paragraful 2 din prezenta convenţie. ART. 3 Pãrţile contractante se obligã sã întreţinã linia de frontierã şi sã execute în acest scop, în comun, urmãtoarele lucrãri: a) sã întreţinã, sã repare şi sã reconstituie semnele de frontierã existente; b) sã înlocuiascã semnele de frontierã grav deteriorate; c) sã controleze poziţia semnelor de frontierã şi sã amplaseze noi semne de frontierã în locul celor distruse, dispãrute sau mutate în conformitate cu datele din documentele de frontierã; d) dacã este necesar, sã amplaseze semne de frontierã suplimentare. ART. 4 1. Pãrţile contractante vor efectua, la fiecare 5 ani, controlul comun al liniei de frontierã şi al semnelor de frontierã, precum şi reconstituirea semnelor de frontierã şi, dacã este necesar, marcarea suplimentarã a frontierei de stat. Perioadele de 5 ani se vor calcula de la data începerii ultimului control şi a ultimei reconstituiri. 2. Primul control comun şi prima reconstituire a liniei de frontierã şi a semnelor de frontierã vor începe în anul urmãtor intrãrii în vigoare a prezentei convenţii. Obligaţiile prevãzute la paragraful 1 al prezentului articol vor fi îndeplinite de cãtre pãrţile contractante în conformitate cu documentele de frontierã în vigoare. 3. Pãrţile contractante pot executa lucrãri în comun şi înainte de expirarea termenului prevãzut la paragraful 1 al prezentului articol, în cazul unor modificãri naturale semnificative, al construcţiei unor obiective comune şi în alte cazuri, la cererea uneia dintre pãrţile contractante. ART. 5 1. În scopul asigurãrii vizibilitãţii liniei de frontierã şi a semnelor de frontierã, autoritãţile competente ale pãrţilor contractante se obligã sã cureţe de pomi, arbuşti şi orice alt tip de vegetaţie un culoar de frontierã lat de 3 m, de-a lungul liniei de frontierã terestre, precum şi terenul de pe o razã de un metru în jurul fiecãrui semn de frontierã, amplasat de o parte şi de cealaltã a liniei de frontierã. 2. În culoarul de frontierã lat de 3 m, de-a lungul liniei de frontierã, pãrţile contractante nu vor permite niciun fel de construcţii, cu excepţia obiectivelor destinate circulaţiei publice, serviciului vamal şi de frontierã, obiectivelor existente, precum şi acelora pentru construirea cãrora pãrţile contractante vor încheia un acord special. Organele competente ale pãrţilor contractante vor lua, în cazul unei lucrãri de construcţii de mai mare amploare la frontiera de stat, mãsurile necesare pentru marcarea liniei de frontierã în zona construcţiilor. 3. Oricare dintre pãrţile contractante poate sã execute oricând, pe teritoriul sãu, lucrãrile prevãzute la paragraful 1 al prezentului articol, anunţând cealaltã parte contractantã cu cel puţin 10 zile înainte de începerea lucrãrilor. ART. 6 În scopul împãrţirii echitabile a sarcinilor care rezultã din art. 3 şi 4 ale prezentei convenţii, linia frontierei de stat se împarte în urmãtoarele 4 secţiuni de frontierã: a) Secţiunea de frontierã A, de la punctul triplex confinium dintre România, Republica Serbia şi Republica Ungarã pânã la borna de frontiera B1, situatã la vest de şoseaua Timişoara Vârşeţ; b) Secţiunea de frontiera B, de la borna de frontierã B1, pânã la borna de frontierã C1, situatã pe malul sârb al râului Nera, la sud-est de satul Kusici; c) Secţiunea de frontierã C (râul Nera), de la borna de frontierã C1, pânã la borna D1 (Starceva Livada) la confluenţa râului Nera cu Dunãrea; d) Secţiunea de frontierã D (Dunãrea), de la confluenţa râului Nera cu Dunãrea pânã la punctul triplex confinium dintre România, Republica Serbia şi Republica Bulgaria de la Dunãre (confluenţa râului Timoc cu Dunãrea). ART. 7 1. Obligaţiile cu privire la reconstituirea, marcarea, întreţinerea şi controlul liniei de frontierã şi a semnelor de frontierã la frontiera de stat (denumite în continuare lucrãri la frontierã), precum şi cheltuielile legate de aceste obligaţii vor fi împãrţite între pãrţile contractante în felul urmãtor: a) pentru cele situate direct pe linia de frontierã: - pe secţiunea de frontierã A rãspunderea revine pãrţii române; - pe secţiunea de frontierã B rãspunderea revine pãrţii sârbe; b) pentru semnele de frontierã dispuse pe oricare parte a frontierei, care se aflã de o parte şi de cealaltã a liniei de frontierã de-a lungul râurilor, pâraielor, canalelor, este rãspunzãtoare partea contractantã pe teritoriul statului cãruia se gãsesc; c) pentru stâlpii ajutãtori de frontierã (piloţi), din lemn şi metal, situaţi pe linia de frontierã, în secţiunea de frontierã A, de la borna A1 pânã la borna de frontierã A 3/4 (inclusiv) şi în secţiunea de frontierã C, de la borna de frontierã C1 pânã la borna de frontierã C85 (exclusiv) este rãspunzãtoare partea românã; d) pentru stâlpii ajutãtori de frontierã (piloţi), din lemn şi metal, situaţi pe linia de frontierã, în secţiunea de frontierã A, de la borna de frontierã A 3/4 (exclusiv) pânã la borna de frontierã A6 (inclusiv) şi pentru stâlpii ajutãtori de frontierã (piloţi), din lemn şi metal şi geamanduri, în secţiunea de frontierã C, de la borna de frontierã C85 (inclusiv) pânã la borna de frontierã C 309 (inclusiv) este rãspunzãtoare partea sârbã. 2. Se excepteazã de la prevederile paragrafului 1 al prezentului articol cazurile de deteriorare sau distrugere a semnelor de frontierã, cauzate de cãtre cetãţenii statului uneia dintre pãrţile contractante. În asemenea cazuri, cheltuielile de reparare şi reconstituire a semnelor de frontierã vor fi suportate de statul de pe al cãrui teritoriu au venit persoanele care au produs paguba. ART. 8 1. Întreţinerea, controlul şi reconstituirea piramidei de frontierã de la punctul triplex confinium între România, Republica Serbia şi Republica Ungarã se vor realiza de cãtre organele competente pentru marcarea liniei de frontierã şi întreţinerea semnelor de frontierã ale pãrţilor, alternativ, ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o datã la 5 ani. 2. Întreţinerea, controlul şi reconstituirea semnelor de frontierã şi a piramidei de frontierã de la punctul triplex confinium între România, Republica Serbia şi Republica Bulgaria se vor face de fiecare parte pe teritoriul sãu, cu acordul şi în prezenţa reprezentanţilor celorlalte douã state. 3. Se excepteazã de la prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale prezentului articol situaţiile prevãzute de paragraful 2 al art. 7 din prezenta convenţie. ART. 9 1. Persoanele fizice şi juridice, proprietari sau utilizatori ai imobilelor situate de-a lungul frontierei de stat, sunt obligate sã execute lucrãrile de pe culoarul de frontierã în conformitate cu prevederile prezentei convenţii. 2. În privinţa despãgubirilor pentru daune care au legãturã directã cu executarea lucrãrilor prevãzute la paragraful 1 al prezentului articol se va aplica legislaţia statului pãrţii contractante pe al cãrui teritoriu este situat imobilul. O parte contractantã nu poate prezenta o cerere de despãgubiri celeilalte pãrţi contractante. ART. 10 1. Pentru aplicarea prevederilor prezentei convenţii se constituie Comisia mixtã pentru reconstituirea, marcarea şi întreţinerea liniei de frontierã şi a semnelor de frontierã la frontiera de stat româno-sârbã (denumitã în continuare Comisia mixtã), care constã din delegaţiile fiecãreia dintre pãrţile contractante. 2. Fiecare parte contractantã numeşte preşedintele şi 2 membri. Dupã necesitãţi, Comisia mixtã poate angaja experţi şi personal auxiliar. 3. Pãrţile contractante îşi vor comunica reciproc pe cale diplomaticã numirea şi înlocuirea preşedintelui delegaţiei. Preşedinţii vor comunica prin scrisori despre alte modificãri în componenţa delegaţiilor. ART. 11 Comisia mixtã are urmãtoarele atribuţii: a) planificã, organizeazã, îndrumã şi controleazã lucrãrile la frontierã; b) ţine evidenţa modificãrilor şi completãrilor în cazul modificãrii marcãrii liniei de frontierã; c) întocmeşte noile documente de frontierã şi introduce modificãrile datelor în documentaţia în vigoare; d) stabileşte grupe de lucru mixte pentru lucrãrile de la linia de frontierã şi traseazã sarcinile acestora; e) decide dacã este necesarã modificarea poziţiei şi formei semnelor de frontierã stabilite prin documentaţia de frontierã (tipul, dimensiunile, materialul şi felul de marcare); f) la nevoie, pregãteşte propuneri privind modificarea traseului frontierei de stat. ART. 12 1. Pentru executarea lucrãrilor de teren la frontierã, Comisia mixtã va forma grupuri mixte de lucru, iar pentru elaborarea documentaţiei de frontierã sau pentru executarea sarcinilor concrete va forma grupuri mixte de experţi. Grupurile mixte de lucru şi de experţi îşi vor îndeplini atribuţiile în conformitate cu deciziile Comisiei mixte. 2. Pentru necesitãţile grupurilor mixte de lucru şi grupurilor mixte de experţi, Comisia mixtã va elabora instrucţiuni de lucru. 3. Comisia mixtã va asigura desfãşurarea lucrãrilor la frontierã cu acordul şi, dacã este necesar, în prezenţa reprezentanţilor pãrţilor contractante. ART. 13 1. Comisa mixtã îşi va desfãşura activitatea prin ţinerea de şedinţe, întâlniri, deplasãri pe teren şi controlul lucrãrilor la frontierã sau prin schimb de scrisori între preşedinţii delegaţiilor. 2. Comisia mixtã se va întruni cel puţin o datã pe an sau, dacã este necesar mai des, alternativ, pe teritoriile statelor pãrţilor contractante. 3. Propunerea pentru ţinerea şedinţelor, întrunirilor, deplasãrilor şi controlului la frontierã se face de cãtre preşedintele delegaţiei uneia dintre pãrţile contractante. Preşedinţii delegaţiilor vor lua mãsuri pentru ca întâlnirea sã aibã loc în termen de o lunã de la primirea invitaţiei. 4. Comisia mixtã ia hotãrâri în unanimitate. Dacã nu poate rezolva vreo problemã, aceasta se supune spre soluţionare autoritãţilor competente ale pãrţilor contractante. Pãrţile contractante vor soluţiona diferendele prin negocieri. 5. Lucrãrile Comisiei mixte se vor desfãşura în limba românã şi în limba sârbã. 6. Pentru fiecare şedinţã, întâlnire, deplasare sau control al lucrãrilor la frontierã, Comisia mixtã va întocmi un proces-verbal, în douã exemplare, în limbile românã şi sârbã, care va fi semnat de preşedinţii delegaţiilor. În cazul în care asupra unor probleme pãrţile nu pot cãdea de acord, în procesul-verbal se va trece poziţia fiecãreia dintre pãrţi. 7. Dupã încheierea lucrãrilor la frontierã prevãzute la paragraful 1 al art. 4 din prezenta convenţie, Comisia mixtã va pregãti un proces-verbal final, care va fi supus spre aprobare autoritãţilor competente ale fiecãrei pãrţi contractante. 8. Pãrţile contractante se vor informa reciproc cu privire la aprobarea procesului-verbal final pe cale diplomaticã. ART. 14 1. Comisia mixtã îşi va elabora un regulament de lucru. 2. Fiecare delegaţie în Comisia mixtã va folosi pentru autentificare sigiliu, respectiv ştampilã de metal, confecţionate în conformitate cu reglementãrile interne ale statului respectiv. ART. 15 1. Cu ocazia executãrii lucrãrilor prevãzute de prezenta convenţie, membrii Comisiei mixte, experţii şi personalul auxiliar vor trece frontiera de stat pe baza documentelor obişnuite de cãlãtorie sau cu documente speciale pe care le va stabili Comisia mixtã în acest scop. 2. Modalitatea de circulaţie a membrilor grupurilor mixte de lucru pe linia de frontierã şi de trecere pe teritoriul statului celeilalte parţi contractante se va reglementa de cãtre Comisia mixtã. 3. Lucrãrile de frontierã se pot executa numai în cursul zilei, respectiv de la rãsãritul pânã la apusul soarelui. ART. 16 1. Membrii Comisiei mixte şi persoanele desemnate de aceasta pentru lucrãrile la frontierã nu pot fi lipsiţi de libertate şi nici de bunurile personale, documentele oficiale, mijloacele de transport, tehnica, materialele şi echipamentul necesare executãrii lucrãrilor la frontierã. 2. Persoanele prevãzute la paragraful 1 al prezentului articol au dreptul sã ia pe teritoriul statului celeilalte pãrţii contractante şi sã aducã înapoi, fãrã formalitãţi vamale şi fãrã plata taxelor vamale sau a altor taxe, mijloacele şi materialele necesare executãrii lucrãrilor la frontierã. 3. Pe teritoriul statului lor, pãrţile contractante vor pune la dispoziţie, în funcţie de necesitãţi, persoanelor care executã lucrãrile la frontierã, mijloace de transport, cazare, mijloace de comunicare şi vor asigura tot sprijinul necesar. 4. Persoanele prevãzute la paragraful 1 al prezentului articol pot purta uniformã, dar nu şi armament. ART. 17 Fiecare parte contractantã suportã cheltuielile pentru delegaţia sa, experţii, personalul auxiliar şi alte persoane angajate în scopul îndeplinirii atribuţiilor prevãzute în prezenta convenţie. ART. 18 1. Prezenta convenţie este supusã procedurilor privind intrarea în vigoare în conformitate cu legislaţia naţionalã a statelor pãrţilor contractante şi va intra în vigoare la 30 (treizeci) de zile de la primirea ultimei notificãri prin care pãrţile contractante îşi vor comunica îndeplinirea procedurilor necesare pentru intrarea sa în vigoare. 2. Prezenta convenţie se încheie pentru o perioadã nedeterminatã. 3. Pãrţile contractante pot completa şi modifica prezenta convenţie de comun acord. Modificãrile şi completãrile vor intra în vigoare în conformitate cu procedura prevãzutã la paragraful 1 al prezentului articol. 4. Fiecare parte contractantã va putea denunţa oricând prezenta convenţie. Prezenta convenţie îşi va înceta valabilitatea la 6 luni de la primirea de cãtre o parte contractantã a notei de denunţare a celeilalte pãrţi contractante. ART. 19 La data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii îşi va înceta valabilitatea Convenţia dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind reconstituirea, marcarea şi întreţinerea liniei de frontierã şi a semnelor de frontierã, la frontiera de stat româno-iugoslavã, semnatã la Belgrad la 15 decembrie 1976.
Semnatã la Bucureşti la 4 septembrie 2007, în douã exemplare originale, fiecare în limba românã şi limba sârbã, ambele texte fiind egal autentice.
Pentru Guvernul României, Adrian Mihai Cioroianu, ministrul afacerilor externe
Pentru Guvernul Republicii Serbia, Vuk Jeremic, ministrul afacerilor externe
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
