Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: CONVENTIE din 30 noiembrie 1963 intre Guvernul Republicii Populare Romane si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier, pe fluviul Dunarea

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

CONVENTIE din 30 noiembrie 1963 intre Guvernul Republicii Populare Romane si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier, pe fluviul Dunarea

EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRI
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 36 din 3 iulie 1964

Comenteaza legea

Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, avînd în vedere prevederile Acordului privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, semnat la 30 noiembrie 1963, au convenit asupra celor ce urmeazã:

ART. 1
1. Proiectarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea (denumit în textul ce urmeazã: "Sistemul Porţile de Fier") se va face pe baza Temei de proiectare anexate la prezenta Convenţie.
2. Prin proiectele care se elaboreazã pentru Sistemul Porţile de Fier trebuie sa se stabileascã soluţiile tehnico-economice cele mai favorabile acceptabile pentru ambele Pãrţi.
ART. 2
1. Proiectarea Sistemului Porţile de Fier se va face în urmãtoarele faze:
- Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier;
- Proiecte tehnice;
- Proiecte de execuţie.
2. Comisia mixtã poate hotãrî ca unele faze de proiectare ale unor obiecte sa se cumuleze.
ART. 3
1. Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier se va elabora în modul urmãtor:
a) pentru urmãtoarele poziţii din Structura investiţiilor (anexa nr. 1 a Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã), proiectele şi documentaţia tehnico-economicã vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtã de proiectare prevãzutã la art. 7 al prezentei Convenţii:


    - Lucrãri pregãtitoare                                            (I.2.)
    - Devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei    (I.3.)
    - Barajul                                                         (I.4.)
    - Centralele electrice                                            (I.5.)
    - Ecluze şi avanporturi                                           (I.6.)
    - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile
      de stationare a navelor                                         (I.7.)
    - Scãri de peste                                                  (I.8.)
    - Amenajarea albiei Dunãrii în aval de baraj                      (I.9.)
    - Accese la obiectul principal                                   (I.10.)
    - Staţiile de conexiune ale centralelor electrice                (II.1.)
    - Legatura electrica între staţiile de conexiune
      ale centralelor electrice                                      (II.2.)
    - Clãdiri, ateliere, magazii şi depozite                         (II.3.)
    - Colonii definitive                                             (II.4.)
    - Vase pentru spargerea ghetii şi întreţinerea obiectelor       (III.3.)
    - Amenajarea şi curãţirea fundului lacului de acumulare         (III.4.);

pentru poziţiile lucrãri pregãtitoare (I.2.) şi devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.), proiectele şi documentaţia tehnico-economicã vor fi elaborate pînã la gradul de exactitate de proiect tehnic;
b) pentru urmãtoarele poziţii din Structura investiţiilor fiecare Proiectant general va elabora, separat pentru teritoriul sau naţional, proiectele şi documentaţia tehnico-economicã:


    - Obiecte şi instalaţii pentru apãrarea terenurilor riverane    (III.1.)
    - Obiecte şi instalaţii pentru apãrarea lacului de
      acumulare impotriva aluviunilor din torenţi                   (III.2.)
    - Despãgubiri pentru pagube                                     (III.5.)

2. Proiectele şi documentaţiile tehnico-economice pentru stabilirea despãgubirilor pentru pagube se vor elabora pe baza prevederilor Convenţiei privind despãgubirile pentru pagube.
3. Proiectele obiectelor şi instalaţiilor pentru apãrarea terenurilor riverane vor prevedea toate mãsurile suficiente şi necesare pentru menţinerea situaţiei actuale a acestor terenuri.
4. Proiectele şi documentaţia tehnico-economicã prevãzute la pct. 1. lit. B din prezentul articol vor fi supuse Proiectantului general al celeilalte Pãrţi pentru verificare şi acceptare.
ART. 4
1. Proiectele tehnice ale obiectelor şi lucrãrilor se vor elabora în conformitate cu Sarcina de proiectare aprobatã şi în modul urmãtor:
a) pentru urmãtoarele poziţii din Structura investiţiilor, proiectele vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtã de proiectare:


    - Barajul                                                        (I.4.)
    - Lucrãri de construcţii pentru centralele electrice           (I.5.1.)
    - Ecluze şi avanporturi                                          (I.6.)
    - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile
      de stationare a navelor                                        (I.7.)
    - Scãri de peste                                                 (I.8.)
    - Amenajarea albiei Dunãrii în aval de baraj                     (I.9.)
    - Accese la obiectul principal                                  (I.10.)
    - Legatura electrica între staţiile de conexiune
      ale centralelor electrice                                     (II.2.)
    - Amenajarea şi curãţirea fundului lacului de acumulare        (III.4.);

b) pentru urmãtoarele poziţii din Structura investiţiilor fiecare Proiectant general va elabora separat pentru teritoriul sau naţional proiectele tehnice:


    - Lucrãri pregãtitoare                                           (I.2.)
    - Devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei   (I.3.)
    - Obiecte şi instalaţii pentru apãrarea terenurilor riverane   (III.1.)
    - Obiecte şi instalaţii pentru apãrarea lacului de
      acumulare impotriva aluviunilor din torenţi                  (III.2.)
    - Despãgubiri pentru pagube la mine                          (III.5.4.)
    - Despãgubiri pentru pagube la comunicaţii                   (III.5.5.)
    - Despãgubiri pentru pagube la monumente istorice            (III.5.7.);

c) pentru celelalte poziţii din Structura investiţiilor, fiecare Proiectant general va elabora pentru teritoriul sau naţional proiectele tehnice dupã concepţii proprii.
2. Proiectele tehnice pentru obiectele şi instalaţiile pentru apãrarea terenurilor riverane (III.1.) se vor întocmi astfel încît sa se precizeze valoarea investiţiilor cu exactitatea care se cere pentru proiectele de execuţie. În acest scop, stabilirea volumelor de lucrãri la diguri şi alte construcţii hidrotehnice (III.1.1.), drenaje şi canale de evacuare (III.1.2.), se va face pe baza planurilor de situaţie la scara de minim 1:5.000, a profilelor longitudinale topografice şi geologice la scara 1:2.000 cu foraje la distanţe de maximum un kilometru şi a profilelor transversale ridicate la o distanta medie de una suta metri. Proiectele tehnice prevãzute la punctul 1, lit. B din prezentul articol vor fi supuse Proiectantului general al celeilalte Pãrţi pentru verificare şi acceptare.
ART. 5
În scopul informãrii reciproce, precum şi în scopul verificãrii calculelor statice şi a altor calcule, Proiectantii generali îşi vor remite unul celuilalt proiectele tehnice şi de execuţie ale centralelor electrice.
ART. 6
Proiectele de execuţie ale obiectelor şi lucrãrilor se vor elabora în conformitate cu proiectele tehnice aprobate şi în modul urmãtor:
a) pentru urmãtoarele poziţii din Structura investiţiilor, proiectele vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtã de proiectare:


    - Obiecte şi instalaţii pentru asigurarea navigaţiei
      în timpul execuţiei                                          (I.3.2.1.)
    - Barajul                                                          (I.4.)
    - Ecluze şi avanporturi                                            (I.6.)
    - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu
      locurile de stationare a navelor                                  (I.7)
    - Scãri de peste                                                   (I.8.)
    - Amenajarea albiei Dunãrii în aval de baraj                       (I.9.)
    - Legatura electrica între staţiile de conexiune ale
      centralelor electrice                                           (II.2.)

Aceste proiecte de execuţie se vor elabora fãrã antemasuratori şi devize;
b) pentru toate celelalte obiecte şi lucrãri din Structura investiţiilor, fiecare Proiectant general va elabora pentru teritoriul sau naţional proiectele de execuţie dupã concepţii proprii.
ART. 7
1. În conformitate cu prevederile art. 12 din Acord, fiecare Guvern desemneazã în calitate de Proiectanţi generali, urmãtoarele organizaţii:
- Guvernul Republicii Populare Romane - Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice, cu sediul la Bucureşti, ca Proiectant general al Partii romine;
- Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia - Întreprinderea Energoprojekt, cu sediul la Belgrad, ca Proiectant general al Partii iugoslave.
2. Pentru elaborarea în comun a proiectelor, Proiectantii generali vor forma o Unitate mixtã de proiectare.
3. În scopul conducerii tuturor lucrãrilor de proiectare care cad în sarcina Proiectanţilor generali, fiecare Proiectant general va numi cîte un inginer şef de proiect.
4. Coordonarea tuturor lucrãrilor de proiectare între cei doi Proiectanţi generali se va realiza prin inginerii şefi de proiect.
5. Fiecare Proiectant general este rãspunzãtor pentru elaborarea proiectelor fata de Guvernul sau.
ART. 8
1. Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice şi Energoprojekt vor elabora în comun, prin Unitatea mixtã de proiectare proiectele obiectelor şi lucrãrilor prevãzute în art. 3, pct. 1, lit. A şi art. 4, pct. 1, lit. A din prezenta Convenţie.
2. Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice va elabora, în calitate de Proiectant general, proiectele obiectelor şi lucrãrilor de pe teritoriul romin, prevãzute în art. 3, pct. 1, lit. B şi art. 4, pct. 1, lit. B şi c din prezenta Convenţie.
- Energoprojekt va elabora, în calitate de Proiectant general, proiectele obiectelor şi lucrãrilor de pe teritoriul iugoslav, prevãzute în art. 3, pct. 1, lit. B şi art. 4, pct. 1, lit. B şi c din prezenta Convenţie.
3. Unele proiecte vor putea fi elaborate şi de alte organizaţii romine sau iugoslave, alese de Proiectantul general în înţelegere cu beneficiarul sau.
4. Proiectantii generali pot, la propunerea Unitãţii mixte de proiectare, de comun acord şi în înţelegere cu Beneficiarii, sa încredinţeze elaborarea unor proiecte şi altor organizaţii de proiectare în afarã de cele romine sau iugoslave.
3. Proiectele elaborate în Uniunea mixtã de proiectare se considera ca un tot indivizibil. Proiectantii generali raspunzind comun şi în mod egal pentru aceste proiecte fata de Comisia mixtã.
ART. 9
1. Pentru conducerea Unitãţii mixte de proiectare, fiecare Proiectant general va numi cîte un conducãtor pentru partea sa din Unitatea mixtã de proiectare, care este direct subordonat inginerului şef de proiect prevãzut în art. 7 al prezentei Convenţii.
2. Unitatea mixtã de proiectare va aplica în activitatea sa prescripţii, normative şi metodologii unice pe care le stabilesc Proiectantii generali.
3. Inginerii şefi de proiect vor hotãrî în comun şi vor lua mãsuri, cu consultarea conducãtorilor Unitãţii mixte de proiectare, în legatura cu modul şi programul de lucru pentru întocmirea proiectelor, volumul şi programul lucrãrilor de studii şi cercetare, conţinutul fiecãrei faze de proiectare pentru diferite obiecte, conceptiile de baza şi soluţiile tehnice ale proiectelor şi alte probleme privind proiectarea comuna.
4. Locul de munca al Unitãţii mixte de proiectare va fi în zona obiectului principal. Lucrãrile de proiectare în cadrul Unitãţii mixte de proiectare se pot executa parţial şi la sediile Proiectanţilor generali, dacã este avantajos pentru calitatea muncii şi respectarea termenelor de elaborare a proiectelor.
5. Proiectantii generali vor încheia contracte corespunzãtoare prin care se va reglementa în detaliu aplicarea prevederilor din prezentul articol.
ART. 10
1. Proiectele Sistemului Porţile de Fier se vor baza pe lucrãrile de studii şi cercetãri pe care Proiectantii generali le vor pune de acord în ceea ce priveşte programul, metodologia şi interpretarea rezultatelor.
2. Proiectantii generali vor efectua lucrãrile de studii şi cercetãri pentru obiectul principal în volum egal.
3. Celelalte lucrãri de studii şi cercetãri necesare proiectãrii vor fi executate de Proiectantii generali, fiecare pe teritoriul sau naţional.
ART. 11
În scopul accelerarii lucrãrilor sau egalizarii valorii lucrãrilor de studii, cercetare şi proiectare pe care fiecare Parte trebuie sa le execute, Proiectantii generali pot, cu acordul Beneficiarilor, sa se înţeleagã ca Proiectantul general al unei Pãrţi sa efectueze, în condiţii care vor fi stabilite prin contracte, o parte din lucrãrile care ar reveni Proiectantului general al celeilalte Pãrţi.
ART. 12
Decontarea reciprocã a lucrãrilor de studii, cercetare şi proiectare, pe care le-a executat fiecare Parte, se va face conform prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã.
ART. 13
Valoarea de deviz a investiţiilor va fi stabilitã de cãtre Proiectantii generali pe baza prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã şi ale Convenţiei privind despãgubirile pentru pagube.
ART. 14
1. Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier împreunã cu proiectul pentru organizarea execuţiei, elaborat pînã la gradul de exactitate de proiect tehnic, vor fi terminate de Proiectantii generali şi predate Comisiei de avizare a proiectelor, prevãzute prin Statutul Comisiei mixte, în cursul trimestrului I 1964, care le va examina în termenul stabilit de Comisia mixtã şi le va inainta cu avizul sau acesteia.
2. Comisia mixtã va examina proiectele prevãzute la pct. 1 din prezentul articol şi dupã ce le va adopta le va supune spre aprobare celor doua Guverne, cu propunerile sale, pînã la 31 martie 1964.
ART. 15
1. Proiectele tehnice prevãzute în art. 4, pct. 1, lit. A şi lit. B din prezenta Convenţie, vor fi terminate de Proiectantii generali şi predate Comisiei mixte spre aprobare în termenele fixate în Planul general de execuţie.
2. Comisia mixtã va stabili proiectele tehnice care vor fi supuse avizãrii Comisiei de avizare a proiectelor.
3. Comisia mixtã poate sa încredinţeze aprobarea proiectelor tehnice pentru unele obiecte şi lucrãri Comisiei de avizare a proiectelor.
ART. 16
1. Proiectele de execuţie prevãzute în art. 6, lit. A din prezenta Convenţie, se aproba de Organul local operativ de coordonare, dacã prin acestea nu se schimba soluţiile de baza din proiectele tehnice.
2. Proiectele de execuţie prin care s-ar schimba soluţiile de baza din proiectele tehnice vor fi supuse spre aprobare Comisiei mixte.
3. Prevederile art. 15, pct. 2, din prezenta Convenţie, se pot aplica şi proiectelor din pct. 2 al acestui articol.
ART. 17
Proiectantii generali, Beneficiarii şi Comisia de avizare a proiectelor pot sa propunã Comisiei mixte ca anumite proiecte sau soluţii sa fie supuse expertizarii, atît în timpul elaborãrii, cît şi dupã terminarea proiectelor. Comisia mixtã poate hotãrî din proprie initiativa ca anumite proiecte şi soluţii sa fie supuse expertizarii. Expertizele au caracter consultativ.
ART. 18
1. În privinta folosirii dreptului de autor asupra proiectelor elaborate în comun pe baza art. 3, pct. 1, lit. A, art. 4, pct. 1, lit. A şi art. 6, lit. A din prezenta Convenţie, Proiectantii generali se vor considera drept coautori.
2. Studiile, proiectele şi toate celelalte documentaţii tehnico-economice elaborate în comun în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, nu pot fi, în întregime sau parţial, înstrãinate, publicate sau predate unor terţi, fãrã consimţãmîntul celeilalte Pãrţi contractante.
ART. 19
Prezenta Convenţie va fi aprobatã de cele doua Pãrţi contractante potrivit dispoziţiilor constituţionale şi legislative ale fiecãrui Stat şi va intra în vigoare în aceeaşi zi cu Acordul între Republica Populara Romana şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia, privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, semnat la 30 noiembrie 1963, conform procedurii stabilite în Actul final semnat astãzi.
Facuta la Belgrad 1a 30 noiembrie 1963 în doua exemplare originale, fiecare în limba romina şi în limba sirbo-croatã, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate.

Din împuternicirea
Guvernului Republicii
Populare Romane,
N. Gheorghiu

Din împuternicirea Guvernului
Republicii Socialiste Federative
Iugoslavia,
B. Stojanovic

ANEXA
-----
la Convenţia privind elaborarea proiectelor Sistemului Porţile de Fier

TEMA DE PROIECTARE

1. Dispoziţii introductive
1.1. Proiectele şi documentaţiile tehnico-economice se vor elabora, respectînd prevederile Acordului, Convenţiilor şi celorlalte documente încheiate între Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, în legatura cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier.
1.2. Sistemul Porţile de Fier va fi proiectat ca un întreg hidroenergetic şi de navigaţie.
1.3. Soluţiile tehnice ce se vor stabili prin proiecte vor trebui sa ţinã seama de condiţiile de execuţie a lucrãrilor şi de regimul de exploatare care rezulta din prevederile Acordului şi Convenţiilor în legatura cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier.
1.4. În Sarcina de proiectare se va da justificarea tuturor parametrilor şi indicatorilor orientativi din Acord, precum şi documentaţia tehnico-economicã pe baza cãreia se vor stabili definitiv parametrii şi indicatorii Sistemului.
1.5. În Sarcina de proiectare se vor arata influentele realizãrii hidrocentralei Gruia-Radujevac asupra adincimilor navigabile în aval de obiectul principal, asupra parametrilor energetici şi regimului de funcţionare a Sistemului Porţile de Fier şi alte influente.
1.6. Proiectantii generali vor stabili în comun, cu acordul Beneficiarilor, conţinutul documentaţiei de proiectare pentru fiecare faza de proiectare.

2. Dispoziţia şi amplasamentul obiectului principal
2.1. La obiectul principal se vor prevedea o ecluza şi o centrala electrica lîngã malul sting, o ecluza şi o centrala electrica lîngã malul drept şi un baraj deversor între cele doua centrale.
2.2. Prin Sarcina de proiectare se va stabili amplasamentul definitiv al obiectului principal pe baza comparatiei mai multor variante de amplasament în zona dintre localitatea Gura Vaii de pe teritoriul romin (km D. 940 + 800) şi localitatea Sip de pe teritoriul iugoslav (km D. 943 + 800).
2.3. Obiectul principal va fi proiectat pentru cota de retenţie maxima 69,50 metri deasupra Marii Adriatice.
2.4. Peste obiectul principal se va prevedea o legatura rutiera şi o legatura feroviara între cele doua maluri.

3. Barajul deversor
3.1. Pentru alegerea tipului şi dimensiunilor barajului deversor se vor studia mai multe variante: baraj de beton, baraj de beton armat cu goluri, baraj de beton armat cu pile şi cu plãci între pile şi alte variante. Se vor lua în considerare soluţii cu şi fãrã goliri de fund.
3.2. Evacuatoarele trebuie sa asigure atît evacuarea apelor catastrofale, cît şi evacuarea gheturilor în condiţiile specifice în acest sector al Dunãrii.
3.3. Pentru evacuatoare se vor studia mai multe variante privind numãrul şi dimensiunile cimpurilor deversoare şi tipurile de stavile şi vane.
3.4. Evacuarea apelor mari urmeazã sa fie asigurata la cota biefului amonte la baraj 63,00 metri deasupra Marii Adriatice.

4. Centralele electrice
4.1. Puterea instalata în cele doua centrale electrice şi producţia anuala de energie se vor determina pe baza:
- nivelului de retenţie la baraj variabil între cotele 63,00 şi 69,50 metri deasupra Marii Adriatice;
- nivelului biefului aval coborit prin adincirea albiei Dunãrii în aval de baraj;
- debitului instalat care corespunde folosirii centralelor electrice pentru acoperirea virfurilor graficelor zilnice de sarcina;
- datelor asupra echipamentului centralelor electrice; şi pornind de la urmãtorii parametri şi indicatori orientativi:


    - debitul instalat                    aproximativ 8.500 mc/s;
    - puterea instalata                   aproximativ 2.000.000 Kw;
    - producţia medie anuala de energie   aproximativ 10 miliarde kWh.

4.2. Regimul de funcţionare al centralelor electrice se va stabili astfel încît nivelul Dunãrii la gura Nerei sa nu depãşeascã cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice, în perioadele în care aceasta ar putea provoca pagube terenurilor riverane lacului de acumulare. Cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei va putea fi depãşitã la debitele pentru care şi în regim natural aceasta cota ar fi depãşitã. În perioadele în care menţinerea nivelului de 69,50 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei nu ar provoca pagube terenurilor riverane, cota de retenţie la baraj va fi aceea care, pentru diferite debite afluente ale Dunãrii corespunde nivelului Dunãrii la gura Nerei de 69,50 metri deasupra Marii Adriatice.
4.3. Gradul de acoperire a virfurilor graficelor zilnice de sarcina la diferite debite afluente ale Dunãrii va fi stabilit pe baza unei analize tehnico-economice, ţinînd seama de debitele pentru asigurarea navigaţiei în aval de baraj.
4.4. Regimul de exploatare al centralelor electrice va fi stabilit ţinînd seama de regimul de navigaţie în aval şi în amonte de baraj.
4.5. În cele doua centrale electrice se va prevedea un numãr egal de agregate pentru producerea de energie electrica. Se vor compara variantele cu cîte cinci, şase şi şapte agregate în fiecare centrala electrica.
4.6. Punerea în funcţiune şi oprirea agregatelor se va face automatizat din sãlile de comanda ale fiecãrei centrale electrice. Prin proiect se va prevedea gradul de automatizare a diferitelor operaţii. Pe linia aceasta se va prevedea posibilitatea punerii în funcţiune şi opririi manuale a agregatelor.
4.7. La cele doua centrale electrice se vor prevedea instalaţii de dispecer, de telecomanda, de protecţie, de telecomunicaţii, de semnalizare, de mãsura şi control şi alte instalaţii necesare.

5. Ecluzele şi avanporturile
5.1. Dimensiunile camerelor ecluzelor vor fi prevãzute în conformitate cu recomandãrile Comisiei Dunãrii:

- lungimea utila . . . . . . . . . . 310 metri;
- lãţimea utila . . . . . . . . . . . 34 metri;
- adîncimea la prag . . . . . . . . . 4,5 metri.

5.2. Prin proiect se vor prevedea ecluze în doua trepte. Proiectul trebuie sa conţinã şi analiza tehnico-economicã comparativa a ecluzelor în doua trepte şi cu o singura treapta.
5.3. Soluţiile constructive pentru camerele ecluzelor, sistemul de alimentare cu apa al ecluzelor şi soluţia pentru porţile ecluzelor se vor stabili pe baza comparãrii mai multor variante.
5.4. Funcţionarea ecluzelor se va dirija din Sali de comanda separate, amplasate lîngã fiecare ecluza.
5.5. În amonte şi în aval de ecluze se vor prevedea avanporturi de urmãtoarele dimensiuni:


    - lãţimea minima                                  100 metri
    - lungimea                                   cca. 600 metri
    - adîncimea                                       2,5 metri;
      cu posibilitatea adincirii ulterioare pînã la   3,5 metri.

6. Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier
Prin proiect se vor prevedea lucrãrile şi instalaţiile pentru stationarea navelor, precum şi instalaţiile de semnalizare necesare senalului navigabil în sectorul Porţile de Fier.

7. Scarile de peste
Prin proiect se vor prevedea scãri de peste sau alte instalaţii, care fac posibila trecerea pestilor din bieful aval în bieful amonte şi invers.

8. Amenajarea albiei în aval de baraj
8.1. Prin proiect se va stabili volumul şi felul lucrãrilor necesare pentru amenajarea senalelor navigabile în aval de ecluze.
8.2. Prin proiect se va stabili şi volumul lucrãrilor pentru adincirea albiei Dunãrii în aval de baraj în scopul maririi puterii instalate şi garantate şi a producţiei de energie electrica. Se va tine seama şi de influenta construirii hidrocentralei Gruia-Radujevac asupra rezolvarii acestei probleme.
8.3. Volumul lucrãrilor de adincire a albiei Dunãrii se va stabili pe baza comparãrii mai multor variante de coborire a nivelului biefului aval şi de depozitare a materialului excavat.
8.4. În proiect se va studia influenta construcţiei şi exploatãrii Sistemului Porţile de Fier asupra albiei şi malurilor Dunãrii în aval de baraj şi se vor prevedea toate mãsurile necesare şi suficiente pentru a se inlatura influenta negativa a regimului schimbat al Dunãrii în aval de baraj.

9. Obiecte auxiliare, instalaţii şi utilaje necesare pentru exploatarea Sistemului Porţile de Fier
În cadrul Sistemului Porţile de Fier se vor prevedea toate obiectele auxiliare, instalaţiile şi utilajele necesare pentru exploatarea Sistemului: staţiile de conexiune ale centralelor electrice, legatura electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice, clãdiri administrative şi de locuit, ateliere, magazii, depozite şi alte obiecte auxiliare.

10. Obiecte şi instalaţii pentru apãrarea terenurilor riverane
10.1. Prin proiect se vor prevedea toate lucrãrile necesare şi suficiente pentru ca pe terenurile riverane sa se menţinã situaţia actuala în ceea ce priveşte inundarea terenurilor care nu sînt cuprinse în despãgubiri pentru pagube şi regimul apelor subterane şi de suprafata, în cazul cînd nivelul Dunãrii la gura Nerei se menţine la cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice pentru debite mai mici de 8.500 mc/s.
10.2. Prin proiect trebuie sa se cuprindã în mod complex problemele care apar ca urmare a acţiunii retentiei şi sa se prezinte consecinţele tehnico-economice ale acestei acţiuni şi anume:
- influenta retentiei variabile la diferite debite şi condiţii de exploatare, asupra regimului apelor subterane de pe terenurile riverane, asupra proprietãţii pedologice şi hidropedologice ale terenurilor şi asupra producţiei agricole:
- influenta retentiei variabile asupra stabilitatii malurilor Dunãrii şi ale afluentilor;
- influenta retentiei variabile asupra obiectelor pentru apãrarea impotriva inundatiilor de pe Dunare şi afluenti;
- influenta retentiei variabile asupra localitãţilor, obiectelor industriale şi altor obiecte.
10.3. Prin proiect se vor studia diferite variante atît în ceea ce priveşte soluţiile constructive, cît şi în ceea ce priveşte modul de execuţie al lucrãrilor.
10.4. Proiectele obiectelor şi instalaţiilor pentru apãrarea terenurilor riverane se vor întocmi pe baza de teme de proiectare pentru fiecare obiect şi instalatie, stabilite în comun de cãtre Proiectantii generali, cu acordul Beneficiarilor. Proiectantii generali sînt obligaţi sa ţinã seama de prevederile punctelor 10.1., 10.2., 10.3. ale prezentei teme de proiectare.

11. Obiecte şi instalaţii pentru apãrarea lacului de acumulare impotriva aluviunilor
11.1. Prin proiect trebuie sa se cuprindã în mod complex problemele apãrãrii impotriva aluviunilor, aduse în lacul de acumulare de Dunare, afluenti şi torenţi şi sa se prezinte consecinţele tehnico-economice ale depunerii aluviunilor în zona de acţiune a retentiei şi anume:
- influenta retentiei variabile asupra regimului aluviunilor şi repercusiunile asupra albiei şi asupra nivelelor Dunãrii şi ale afluentilor în zona remuului;
- influenta depunerii aluviunilor asupra regimului de navigaţie în zona de retenţie şi mãsurile pentru întreţinerea senalului navigabil în aceasta zona;
- influenta transportãrii aluviunilor din torenţi în lacul de acumulare şi mãsurile pentru apãrarea lacului de acumulare impotriva aluviunilor din torenţi, care ar stinjeni funcţionarea Sistemului Porţile de Fier.
11.2. Prin proiect se vor stabili:
- zona de influenta a remuului asupra regimului aluviunilor;
- cazurile în care depunerea aluviunilor în aceasta zona ar stinjeni funcţionarea normalã a Sistemului;
- volumul lucrãrilor de amenajare a torenţilor care aduc aluviuni în lacul de acumulare;
- cantitãţi orientative medii anuale de aluviuni care vor trebui dragate în faza de exploatare şi zonele de dragare;
- locurile de depunere a materialului dragat.

12. Nave pentru spargerea gheturilor şi întreţinerea obiectelor
Proiectul trebuie sa conţinã şi documentaţia tehnico-economicã pentru alegerea tipurilor şi numãrului de nave pentru spargerea gheturilor şi pentru întreţinerea senalului navigabil şi a obiectului principal.

13. Amenajarea şi curãţirea fundului lacului de acumulare
Prin proiect se vor stabili toate mãsurile de amenajare şi curãţirea fundului lacului de acumulare necesare pentru funcţionarea sigura a Sistemului şi pentru protecţia sanitarã.

14. Despãgubiri pentru pagubele pricinuite de crearea lacului de acumulare
Proiectele obiectelor care se stramuta din cauza creãrii lacului de acumulare şi documentaţiile tehnico-economice privind despãgubirile pentru pagube se vor elabora în conformitate cu prevederile Convenţiei privind despãgubirile pentru pagube.

15. Termenele de realizare
Prin proiect se va prevedea începerea lucrãrilor la jumãtatea anului 1964 şi o astfel de organizare a execuţiei care sa asigure punerea în funcţiune la cota de retenţie aproximativ 52,00 metri deasupra Marii Adriatice, a cîte doua agregate pe fiecare parte, la jumãtatea anului 1970 şi punerea în funcţiune a întregului Sistem, la cota normalã de retenţie, în anul 1971.

16. Proiectul de organizare a execuţiei obiectului principal
16.1. Prin proiectul de organizare a execuţiei se vor stabili:
- procesul tehnologic de execuţie a lucrãrilor de construcţie şi montaj, care asigura calitatea lucrãrilor şi executarea lor în termenele prevãzute;
- specificaţia utilajului de execuţie;
- volumul lucrãrilor pregãtitoare, pe baza calculului capacitãţilor de lucru necesare;
- Planul general de execuţie, prin care se determina pentru toatã perioada de execuţie, dinamica lucrãrilor de construcţie montaj, dinamica asigurãrii forţei de munca, materialelor şi utilajelor de construcţie, precum şi dinamica finanţãrii lucrãrilor.
16.2. Proiectul de organizare a execuţiei va trebui sa conţinã proiectele tuturor lucrãrilor pregãtitoare pentru devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei.

17. Valoarea de deviz a investiţiilor
17.1. Devizele prin care se stabileşte valoarea investiţiilor se vor elabora în conformitate cu prevederile Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã.
17.2. Preţurile unitare pentru lucrãrile de construcţie la obiectul principal se vor calcula pe baza procesului tehnologic prevãzut în proiectul comun de organizare a execuţiei.
17.3. Preţurile unitare pentru toate celelalte lucrãri de construcţie se vor calcula pe baza procesului tehnologic pe care stabilesc în comun Proiectantii generali.

18. Indicatorii tehnico-economici principali
Sarcina de proiectare trebuie sa conţinã indicatorii tehnico-economici principali ai Sistemului: investiţiile specifice pe Kw instalat, investiţiile specifice pe kWh produsã anual, preţul de cost al kWh la bornele generatoarelor, cheltuielile specifice de navigaţie prin sectorul Porţile de Fier pe tona capacitate şi altele.

19. Termenele pentru elaborarea proiectelor şi a documentaţiilor tehnico-economice
19.1. Sarcina de proiectare a Sistemului, care conţine sarcinile de proiectare ale tuturor obiectelor şi lucrãrilor Sistemului, proiectul organizãrii execuţiei obiectului principal şi documentaţia tehnico-economicã prin care se stabilesc valorile de deviz ale investiţiilor pentru fiecare poziţie din Structura investiţiilor, se vor preda de cãtre Proiectantii generali spre avizare în cursul trimestrului I 1964.
19.2. Pentru toate obiectele şi lucrãrile, pentru care în conformitate cu art. 14 al Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã, se precizeazã valorile de deviz ale investiţiilor prin proiecte tehnice, în Sarcina de proiectare se va da gradul de exactitate cu care s-au calculat valorile de deviz.
19.3. Cel mai tirziu pînã la 1 martie 1964 Proiectantii generali vor completa şi preciza urmãtoarele documentaţii date în cadrul Sarcinii de proiectare:
a) documentaţia prin care se stabilesc preţurile unitare de deviz pentru lucrãrile din beton;
b) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru lucrãrile pregãtitoare;
c) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru amenajarea albiei Dunãrii în aval de baraj;
d) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru despãgubiri pentru pagube la terenuri;
e) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru despãgubirea pagubelor pentru comunicaţii.
19.4. Proiectantii generali vor preda spre avizare proiectele tehnice la termenele care sînt în conformitate cu Planul general de execuţie şi cel mai tirziu în trimestrul I 1965. Aceste termene se vor stabili de comun acord între Proiectantii generali cu aprobarea Beneficiarilor.
19.5. Proiectantii generali vor preda spre avizare proiectele de execuţie în termenele ce se vor stabili prin planurile anuale de execuţie.

-----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Conventie, Consiliul de Ministri, CONVENTIE din 30 noiembrie 1963

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"