Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: CONVENTIE din 30 noiembrie 1963 intre Guvernul Republicii Populare Romane si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind despagubirile pentru pagubele pricinuite prin realizarea Sistemului hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier, pe fluviul Dunarea

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

CONVENTIE din 30 noiembrie 1963 intre Guvernul Republicii Populare Romane si Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind despagubirile pentru pagubele pricinuite prin realizarea Sistemului hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier, pe fluviul Dunarea

EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRI
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 36 din 3 iulie 1964

Comenteaza legea

Guvernul Republicii Populare Romane şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, avînd în vedere prevederile Acordului privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, semnat la 30 noiembrie 1963, au convenit asupra celor ce urmeazã:

ART. 1
1. În valoarea investiţiilor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunarea (denumit în textul ce urmeazã: "Sistemul Porţile de Fier"), se includ, în înţelesul art. 5, pct. 2 din Acord, despãgubirile pentru pagubele pricinuite direct prin crearea lacului de acumulare al Sistemului Porţile de Fier (poziţia III.5 din Structura investiţiilor), astfel cum este precizat prin prezenta Convenţie.
2. În sensul pct. 1 din prezentul articol, se includ şi despãgubirile pentru pagube la întreruperea producţiei, pe durata strãmutãrii organizaţiilor productive care se refac.
ART. 2
1. Volumul fizic al pagubelor şi mãrimea despãgubirilor pentru pagube se vor stabili pe baza metodelor prevãzute prin prezenta Convenţie şi anexa ei, care face parte integrantã din aceasta Convenţie, conform situaţiei existente la data semnãrii Acordului, iar pentru clãdirile de locuit inclusiv construcţiile auxiliare, conform recensamintului locuitorilor pentru data de 31 decembrie 1962
2. Elementele care nu sînt prevãzute prin prezenta Convenţie şi anexa ei şi care sînt necesare pentru stabilirea volumului fizic al pagubelor şi mãrimii despãgubirilor pentru pagube, vor fi stabilite de comun acord de cãtre Proiectantii generali.
ART. 3
Toate proiectele tehnice şi documentaţiile tehnico-economice prevãzute la art. 4 al prezentei Convenţii se întocmesc pe baza de teme de proiectare stabilite în comun de cãtre Proiectantii generali, cu acordul Beneficiarilor.
ART. 4
1. Volumul fizic al pagubelor pentru poziţiile din Structura investiţiilor:


    - Despãgubiri pentru pagube la terenuri                      (III.5.1.)
    - Despãgubiri pentru pagube la clãdiri                       (III.5.2.)
    - Despãgubiri pentru pagube la organizaţii productive        (III.5.3.),

se stabileşte în Sarcina de proiectare prin documentaţii tehnico-economice, pe baza metodologiei date în anexa prezentei Convenţii.
2. Volumul fizic al pagubelor pentru poziţiile din Structura investiţiilor:


    - Despãgubiri pentru pagube la mine                           (III.5.4)
    - Despãgubiri pentru pagube la comunicaţii                    (III.5.5)
    - Despãgubiri pentru pagube la monumente istorice             (III.5.7),

se stabileşte în Sarcina de proiectare prin documentaţii tehnico-economice şi se precizeazã prin proiecte tehnice, pe baza metodologiei date în anexa prezentei Convenţii.
ART. 5
1. Valoarea de deviz a despãgubirilor pentru pagube pentru poziţiile din Structura investiţiilor:


    - Despãgubiri pentru pagube la terenuri                       (III.5.1.)
    - Despãgubiri pentru pagube la clãdiri                        (III.5.2.)
    - Despãgubiri pentru pagube la organizaţii productive          (III.5.3),

se stabileşte în Sarcina de proiectare prin documentaţii tehnico-economice, pe baza preţurilor unitare prevãzute în anexa prezentei Convenţii.
2. Valoarea de deviz a despãgubirilor, pentru pagube pentru poziţiile din Structura investiţiilor:


    - Despãgubiri pentru pagube la mine                           (III.5.4.)
    - Despãgubiri pentru pagube la comunicaţii                    (III.5.5.)
    - Despãgubiri pentru pagube la monumente istorice             (III.5.7.),

se stabileşte în Sarcina de proiectare prin documentaţii tehnico-economice, pe baza metodei pentru stabilirea valorii de deviz prevãzute în Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã şi se precizeazã prin proiecte tehnice în condiţiile prevãzute în articolele 14, 15 şi 16 din Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã.
3. Valoarea de deviz a despãgubirilor, pentru pagube la obiectele şi instalaţiile edilitare (poziţia III.5.6. din Structura investiţiilor) se includ în Sarcina de proiectare în suma stabilitã în anexa prezentei Convenţii.
ART. 6
1. Despãgubirile pentru pagube intra în decontarea reciprocã potrivit prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã.
2. Valoarea de deviz a despãgubirilor pentru pagube, stabilitã conform prevederilor din art. 5 din prezenta Convenţie, va intra în decontarea între Pãrţi conform dinamicii prevãzute prin Planul general de execuţie şi în condiţiile prevãzute prin Convenţia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã. Aceasta dinamica se va stabili ţinînd seama de:
a) dinamica generalã a executãrii Sistemului Porţile de Fier;
b) durata care, potrivit proiectelor tehnice şi documentaţiilor tehnico-economice elaborate conform prezentei Convenţii, este necesarã pentru executarea lucrãrilor de refacere a bunurilor;
c) termenele la care, ca urmare a creãrii lacului de acumulare, apar pagube corespunzãtoare.
ART. 7
Documentaţiile tehnico-economice şi proiectele tehnice care se vor elabora pe baza prevederilor prezentei Convenţii servesc numai la stabilirea mãrimii despãgubirilor pentru pagube. Fiecare Parte va dispune liber de sumele care i se recunosc drept despãgubiri pentru pagube şi nu este obligatã sa le întrebuinţeze în scopurile prevãzute prin documentaţiile tehnico-economice şi proiectele tehnice.
ART. 8
Prezenta Convenţie va fi aprobatã de cele doua Pãrţi contractante potrivit dispoziţiunilor constituţionale şi legislative ale fiecãrui Stat şi va intra în vigoare în aceeaşi zi cu Acordul între Republica Populara Romana şi Republica Socialistã Federativã Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, semnat la 30 noiembrie 1963, conform procedurii stabilite în Actul final semnat astãzi.
Facuta la Belgrad, la 30 noiembrie 1963, în doua exemplare originale, fiecare în limba romina şi limba sirbo-croatã, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate.

Din împuternicirea
Guvernului Republicii
Populare Romane,
N. Gheorghiu

Din împuternicirea Guvernului
Republicii Socialiste Federative
Iugoslavia,
B. Stojanovic

ANEXA
la Convenţia privind despãgubirile pentru pagube

METODOLOGIA
de stabilire, a volumului fizic al pagubelor şi a mãrimii despãgubirilor pentru pagube

1. Pentru stabilirea volumului fizic al pagubelor şi mãrimii despãgubirilor pentru paguba, pagubele se grupeazã în urmãtoarele categorii:
A. Pagube la terenuri;
B. Pagube la clãdiri;
C. Pagube la organizaţii productive;
D. Pagube la mine;
E. Pagube la comunicaţii;
F. Pagube la obiecte şi instalaţii edilitare;
G. Pagube la monumente istorice.

A. Pagube la terenuri
2. Aceasta categorie de pagube se referã la:
- terenuri agricole;
- terenuri împãdurite;
- terenuri neproductive;
- terenuri ocupate de comunicaţii în localitãţi;
- terenuri ocupate cu clãdiri şi alte obiecte.
3. Volumul fizic al pagubelor la terenuri se stabileşte pe baza planurilor geodezice la scara de minimum 1:2.500. Prin ridicãrile geodezice se stabilesc datele de planimetrie şi structura terenurilor pe culturi.
4. Limitele care determina suprafata terenurilor inundate pentru regimul de funcţionare al Sistemului Porţile de Fier, cu nivelul de lungã durata al Dunãrii la gura Nerei la cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice şi cu nivelul de scurta durata pînã la cota 69,50 metri deasupra Marii Adriatice, se stabilesc în modul urmãtor:
- limita inferioarã: prin linia de intersectie a malurilor cu nivelul apelor Dunãrii la debitul de 6.500 mc/s în regim natural;
- limita superioarã: pînã la gura Nerei, prin curba de nivel a malurilor 68,00 metri deasupra Marii Adriatice, iar în amonte de gura Nerei prin linia de intersectie a malurilor cu nivelul apelor Dunãrii în regim barat la debitul de 6.500 mc/s şi cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei. Pe sectorul Dunãrii între km 1045 şi km 1105 limita superioarã se ridica în felul urmãtor: în profilul Dunãrii la km 1075, limita superioarã se ridica cu un metru, iar în amonte şi aval aceasta ridicare scade liniar, anulindu-se în profilele de la km 1045, respectiv km 1105;
- limitele menţionate se aplica de la baraj pînã la profilul Dunãrii în care nivelul apelor la debitul de 6.500 mc/s în regim barat este mai ridicat cu zece centimetri decît nivelul apelor la acelaşi debit în regim natural;
- limitele inferioare şi superioare se traseaza pe planurile geodezice pe baza mãsurãtorilor directe şi calculelor hidrometrice.
5. Structura pe culturi cuprinde urmãtoarele categorii de terenuri: terenuri arabile, livezi, vii, fîneţe, pãşuni, pãduri şi terenuri neproductive.
Prin terenuri arabile, se înţeleg terenurile folosite pentru producţia de cereale, legume, culturi de plante industriale şi furaje (în afarã de pãşuni şi fîneţe), precum şi ogoarele, dacã se folosesc în aceleaşi scopuri de producţie în anii de cultura. În categoria terenurilor arabile se încadreazã şi terenurile construite, cum sînt suprafeţele ocupate de clãdiri, curţi, strãzi, pieţe, parcuri publice, cimitire, terenurile sportive şi terenurile virane din localitãţi.
Prin livezi se înţeleg terenurile plantate preponderent cu pomi fructiferi, cu goluri pînã la 50%, chiar şi în cazul cînd golurile se folosesc pentru alte culturi agricole.
Prin vii se înţeleg terenurile plantate cu vita de vie hibrida sau nobila.
Prin fîneţe se înţeleg terenurile a cãror vegetaţie spontana este folositã ca fin.
Prin pãşuni se înţeleg terenurile a cãror vegetaţie spontana se foloseşte pentru pascutul vitelor.
Prin pãduri se înţeleg terenurile acoperite în cea mai mare parte cu vegetaţie forestierã, care serveşte pentru producţia de lemn de foc sau industrial, sau de lemn de construcţie. La pãduri se includ şi golurile din masivele paduroase.
Prin terenuri neproductive se înţeleg terenurile care nu sînt apte pentru folosirea agricolã sau forestierã. În aceasta categorie de terenuri intra terenurile stincoase din afarã masivelor paduroase, prundisurile, terenurile mlastinoase şi stufarisurile.
Dacã vreun teren se foloseşte concomitent în diferite scopuri, ceea ce ar face posibila includerea lui în diferite categorii, acest teren se va clasifica conform utilizãrii sale preponderente.
6. Despãgubirile pentru pagubele la terenuri se calculeazã prin aplicarea urmãtoarelor preţuri pe hectar de teren:


 ────────────────────────────────────────────────────────────
  Nr.      Categoria terenului                  Preţ pe hectar
  crt.                                          în dolari SUA
 ────────────────────────────────────────────────────────────
   1.      Terenuri arabile                           1.400
   2.      Livezi                                     2.400
   3.      Vii                                        3.200
   4.      Fîneţe                                       700
   5.      Pãşuni                                       400
   6.      Pãduri                                       475
   7.      Terenuri neproductive                        200
 ────────────────────────────────────────────────────────────

Preţurile pe hectar sînt calculate pentru fiecare categorie de teren, prin capitalizarea venitului cu o renta de 4%. Venitul a fost calculat pe baza valorii producţiei anuale realizate la preţurile medii ale produselor agricole de pe pieţele mondiale caracteristice, scazind cheltuielile de producţie corespunzãtoare:

B. Pagube la clãdiri

7. Aceasta categorie de pagube se referã la urmãtoarele feluri de clãdiri:
- clãdirile de locuit, inclusiv construcţiile auxiliare;
- clãdirile pentru şcoli, cinematografe, teatre, spitale, dispensare, case de cultura, cluburi, crese şi cãmine, clãdiri administrative, judecãtoreşti şi militare, clãdirile pentru activitatea comercialã, mestesugareasca, bancarã, clãdiri de cult, clãdiri de posta, construcţiile organizaţiilor agricole ale sectorului cooperatist şi de stat, clãdirile destinate culturii fizice şi alte construcţii asemãnãtoare.
8. Pentru stabilirea volumului fizic al pagubelor se iau în considerare urmãtoarele clãdiri:
- clãdirile din zona lacului de acumulare a cãror cota se afla sub curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice;
- clãdirile din zona lacului de acumulare a cãror cota se afla între curba de remuu pentru debitul de 15.860 mc/s în regim barat şi curba nivelelor Dunãrii la acelaşi debit în regim natural, pînã la profilul Dunãrii în care diferenţa între aceste curbe este de 20 centimetri.
Prin cota a clãdirii se înţelege cota cea mai de jos a terenului pe care este construitã clãdirea.
9. Curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice şi liniile de intersectie ale nivelelor Dunãrii în regim natural şi regim barat la debitul de 15.860 mc/s cu malurile se traseaza pe planurile geodezice la scara de minimum 1:2.500, pe baza mãsurãtorilor directe şi calculelor hidrometrice.
10. Mãrimea despãgubirilor pentru pagube la clãdirile de locuit se stabileşte pe baza numãrului de locuitori care trebuie stramutati din aceste clãdiri, calculind 340 dolari SUA pe locuitor. Ca locuitori care trebuie stramutati se considera acele persoane care aveau stabilit domiciliul în zonele definite la punctul 8 al acestei metodologii, la 31 decembrie 1962. Suma de 340 dolari SUA reprezintã cheltuielile medii pe locuitor pentru construirea unor clãdiri de locuit şi auxiliare noi, micsorate proporţional cu gradul de uzura a clãdirilor existente, precum şi cu valoarea materialelor care se pot întrebuinţa din nou.
11. Mãrimea despãgubirilor pentru pagube la toate celelalte feluri de clãdiri se stabileşte pe baza mãrimii suprafeţelor construite ale acestor clãdiri, calculind 37 dolari SUA pe un metru patrat de suprafata construitã. Mãrimea suprafeţelor construite se stabileşte prin recenzarea şi mãsurarea clãdirilor.
Prin suprafata construitã se înţelege suprafata delimitata de perimetrul exterior al fiecãrui etaj al clãdirii, excluzind suprafeţele pivnitelor, podurilor, balcoanelor şi teraselor exterioare.
Suma de 37 dolari SUA pe un metru patrat de suprafata construitã reprezintã cheltuielile medii de realizare a unui metru patrat de suprafata construitã a clãdirii respective noi, micsorate proporţional cu gradul de uzura al clãdirilor existente, precum şi cu valoarea materialelor care se pot întrebuinţa din nou.

C. Pagube la organizaţiile productive

12. Aceasta categorie de pagube se referã la santiere navale, centrale electrice, industria miniera, industria metalurgica prelucratoare, industria alimentara, industria lemnului, industria textila şi la alte organizaţii productive în afarã de cele meşteşugãreşti.
13. Pentru stabilirea volumului fizic al pagubelor se iau în considerare organizaţiile productive amplasate în zona lacului de acumulare sub curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice.
14. Despãgubirile pentru aceasta categorie de pagube constau din:
- despãgubiri pentru clãdiri care se stramuta;
- despãgubiri pentru cheltuielile de strãmutare a echipamentului;
- despãgubiri pentru întreruperea producţiei în timpul strãmutãrii.
15. Mãrimea despãgubirilor pentru clãdiri: industriale, administrative, magazii, depozite şi alte clãdiri ale organizaţiilor productive se stabileşte potrivit punctului 11 al prezentei metodologii.
16. Mãrimea despãgubirilor pentru strãmutarea echipamentului, cuprinzînd demontarea, ambalarea, transportul şi remontarea echipamentului tehnic instalat al organizaţiilor productive se stabileşte pe baza greutatii acestui echipament şi cheltuielilor de strãmutare pe tona de echipament date în tabela de la punctul 17 al prezentei Metodologii. Aceste cheltuieli sînt stabilite forfetar, se aplica indiferent de natura echipamentului, starea lui şi de distanta de transport şi cuprind şi valoarea materialelor necesare pentru remontare.
Nu se considera pagube cheltuielile de ambalare şi transport a echipamentului tehnic mobil care nu necesita demontare şi remontare.
17. Mãrimea despãgubirilor pentru întreruperea producţiei pe durata strãmutãrii se stabileşte la 40% din valoarea producţiei realizabile pe durata strãmutãrii. Valoarea producţiei realizabile pe durata strãmutãrii se stabileşte pe baza:
- preţurilor medii ale produselor corespunzãtoare de pe pieţele mondiale caracteristice în anul 1962;
- volumului producţiei pe durata strãmutãrii care se stabileşte pe baza producţiei medii zilnice din anii 1961 şi 1962 şi numãrului de zile necesare pentru strãmutare dat în tabela urmãtoare:


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                            Cheltuieli de      Durata necesarã pentru strãmutare
                            strãmutare a        în zile, în funcţie de tonajul
                            echipamentului      echipamentului tehnic instalat
Nr.   Felul organizaţiilor  dolari SUA pe    ───────────────────────────────────
crt.   productive           tona de          pînã      de la     de la     peste
                            echipament       la 50t    50t       100t       200t
                                                       pînã la   pînã la
                                                       100t       200t
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Santiere navale şi
    ateliere pentru
    repararea navelor,
    industria metalurgica
    prelucratoare,
    industria alimentara        105           30        60        120       180
 2. Centrale electrice,
    industria miniera,
    industria lemnului          155           60        90        120       180
 3. Industria textila           195           60        90        180       360
 4. Alte organizaţii
    productive                   85           15        15         15        15
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

D. Pagube la mine

18. Aceasta categorie de pagube se referã la minele situate în zona lacului de acumulare sub curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice.
19. Despãgubirile pentru aceasta categorie de pagube constau din:
- despãgubiri pentru realizarea de noi accese în locul celor care nu se mai pot folosi;
- despãgubirea cheltuielilor de adaptare a minelor pentru exploatarea în noile condiţii hidrologice şi hidrogeologice;
- despãgubiri pentru clãdirile care trebuie strãmutate;
- despãgubiri pentru cheltuielile de strãmutare a echipamentului;
- despãgubiri pentru întreruperea producţiei în timpul strãmutãrii echipamentului.
20. Mãrimea despãgubirilor pentru realizarea de noi accese şi pentru cheltuielile de adaptare a minelor pentru exploatarea în noile condiţii se stabileşte prin proiecte.
21. Mãrimea despãgubirilor pentru clãdirile care trebuie strãmutate se stabileşte potrivit punctului 11 al prezentei Metodologii.
22. Mãrimea despãgubirilor pentru cheltuielile de strãmutare a echipamentului se stabileşte potrivit punctului 16 al prezentei Metodologii.
23. Mãrimea despãgubirilor pentru întreruperea producţiei în timpul strãmutãrii se stabileşte potrivit punctului 17 al prezentei Metodologii, considerind minele ca industrie miniera.
24. Investiţiile pentru apãrarea acceselor, obiectelor şi instalaţiilor situate la suprafata terenului nu se includ în despãgubirile pentru pagube, ci sînt cuprinse în poziţia III.1.4. din Structura investiţiilor.

E. Pagube la comunicaţii

25. Aceasta categorie de pagube se referã la urmãtoarele feluri de comunicaţii:
- cai ferate, inclusiv clãdirile, obiectele şi instalaţiile care servesc transportul feroviar;
- drumuri, inclusiv clãdirile, obiectele şi instalaţiile care servesc transportul rutier;
- porturi, inclusiv clãdirile şi echipamentul;
- tractiunea de la Sip;
- telecomunicaţii;
- linii electrice de inalta şi joasa tensiune, inclusiv staţiile de transformare.
26. Volumul fizic al pagubelor la comunicaţii este determinat de:
- strãmutarea comunicaţiilor din zona lacului de acumulare situate sub curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice;
- suprainaltarea pãrţilor de comunicaţii din zona lacului de acumulare situate deasupra curbei de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice şi sub curba nivelelor Dunãrii în regim barat pentru debitul de 15.860 mc/s, pînã la profilul Dunãrii în care diferenţa dintre curba nivelelor pentru debitul de 15.860 mc/s în regim barat şi curba nivelelor Dunãrii la acelaşi debit în regim natural este de 20 centimetri. Mãrimea acestei suprainaltari reprezintã diferenţa, rotunjita în plus la decimetri întregi, între curba nivelelor pentru debitul de 15.860 mc/s în regim barat şi curba nivelelor Dunãrii la acelaşi debit în regim natural;
- construirea de pãrţi de comunicaţii pentru legarea comunicaţiilor strãmutate, cu obiectele existente sau cu obiectele care se stramuta, în mãsura în care o asemenea legatura exista la data semnãrii Acordului.
27. Volumul fizic al pagubelor la comunicaţii se stabileşte prin inventariere şi proiecte.
Prin inventariere se stabilesc datele cantitative, caracteristicile tehnice şi functionale ale comunicaţiilor care se stramuta, clãdirile, obiectele şi instalaţiile aferente, prcum şi cantitãţile de materiale, instalaţii şi echipamente a cãror demontare şi refolosire în aceleaşi scopuri este tehnic posibila şi economic justificatã. Inventarierea se face de cãtre echipe mixte de specialişti.
Noile comunicaţii se vor proiecta cu caracteristicile tehnice şi functionale ale comunicaţiilor care se stramuta.
28. Mãrimea despãgubirilor pentru pagube la cai ferate cuprinde:
- valoarea de deviz a investiţiilor pentru realizarea noilor cai ferate stabilitã conform Metodologiei date în anexa nr. 3 a Convenţiei pentru stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã, micşoratã cu valoarea materialelor şi instalaţiilor refolosibile, calculatã cu preţurile pentru materiale şi instalaţii noi;
- cheltuielile de demontare, transport şi depozitare la gara cea mai apropiatã a materialelor şi instalaţiilor refolosibile;
- despãgubirile pentru clãdirile care se stramuta, stabilite conform punctului 11 al prezentei Metodologii;
- despãgubirile pentru terenurile ocupate de noile cai ferate, suprafata şi structura pe culturi a acestor terenuri se stabilesc prin proiecte, iar mãrimea despãgubirilor prin aplicarea preţurilor pe hectar de teren de la punctul 6 al prezentei Metodologii; terenurile ocupate de cãile ferate existente nu intra în despãgubiri pentru pagube;
- despãgubirile pentru clãdirile situate pe terenurile ocupate definitiv din cauza construirii caii ferate, stabilite conform punctelor 10 şi 11 ale prezentei Metodologii;
- despãgubirile pentru terenurile ocupate sau degradate temporar în cursul construirii caii ferate, stabilite prin aplicarea Metodologiei date în anexa nr. 3 a Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã.
29. Mãrimea despãgubirilor pentru pagube la drumuri se stabileşte în acelaşi mod ca şi pentru cãile ferate, cu menţiunea ca din valoarea de deviz a investiţiilor pentru construirea noilor drumuri se scad şi cheltuielile de aducere a drumurilor scoase din folosinta în starea care corespunde drumurilor noi.
30. Mãrimea despãgubirilor pentru pagube la porturi cuprinde:
- valoarea de deviz a investiţiilor pentru realizarea noilor porturi sau suprainaltarea porturilor existente, stabilitã conform Metodologiei date în anexa nr. 3 a Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã, micşoratã cu valoarea materialelor refolosibile, calculatã cu preţurile pentru materiale noi;
- cheltuielile de demontare, transport şi depozitare a acestor materiale în portul cel mai apropiat;
- cheltuielile de strãmutare a echipamentului tehnic instalat, stabilite potrivit punctului 16 al prezentei Metodologii, considerind porturile ca santiere navale;
- despãgubiri pentru întreruperea lucrului pe durata strãmutãrii, stabilite prin proiecte;
- despãgubiri pentru clãdirile care se stramuta, stabilite potrivit punctului 11 al prezentei Metodologii;
- despãgubiri pentru pagubele la terenurile ocupate de noile porturi; suprafata şi structura pe culturi a acestor terenuri se stabileşte prin proiecte, iar mãrimea despãgubirilor prin aplicarea preţurilor pe hectar de teren de la punctul 6 al prezentei Metodologii; terenurile ocupate de porturile existente nu intra în despãgubiri pentru pagube;
- despãgubiri pentru clãdirile situate pe terenurile ocupate definitiv din cauza construirii porturilor, stabilite conform punctului 10 şi 11 ale prezentei Metodologii;
- despãgubiri pentru terenurile ocupate sau degradate temporar în cursul construirii porturilor, stabilite prin aplicarea Metodologiei date în anexa nr. 3 a Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocã.
31. Mãrimea despãgubirilor pentru tractiunea de la Sip cuprinde:
- despãgubiri pentru cheltuielile de demontare, ambalare, transport şi depozitare a echipamentului stabilite la 50 dolari SUA pe tona de echipament;
- despãgubirile pentru clãdirile care se stramuta, stabilite potrivit punctului 11 al prezentei Metodologii.
32. Mãrimea despãgubirilor pentru pagube la telecomunicaţii se stabileşte prin aplicarea urmãtoarelor preţuri pe un kilometru de linie TTR existente locale şi interlocalitati:
- linii în cablu - 3.000 dolari SUA pe un kilometru, indiferent de numãrul de circuite şi felul materialelor;
- linii aeriene, conform tabelului urmãtor:


 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Numãrul                           Preţul pe un km în dolari SUA
       de                     ────────────────────────────────────────
     circuite                 conductori de oţel   conductori de cupru
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
       1                                 930                1.050
       2                               1.050                1.300
       3                               1.150                1.500
       4                               1.250                1.700
       5                               1.350                1.900
     pentru fiecare circuit
     suplimentar se adauga cîte          125                  250
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────

Preţurile de la acest punct reprezintã cheltuielile medii de construire a unui kilometru de linii noi care corespund liniilor existente, micsorate proporţional cu gradul de uzura a liniilor existente, precum şi cu valoarea materialelor refolosibile. Aceste preţuri cuprind şi cheltuielile de strãmutare a centralelor şi altor instalaţii de telecomunicaţii.
33. Mãrimea despãgubirilor pentru pagube 1a linii electrice se stabileşte prin aplicarea urmãtoarelor preţuri pe un kilometru de linii electrice, de transport şi distribuţie, de inalta şi joasa tensiune, existente;


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tensiunea liniei      Caracteristicile tehnice   Preţul pe un kilometru
     în kV            esenţiale ale liniei       în dolari SUA
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
15, 10 şi 6            Cu 3 x 25 mm² sau               1.800
                       secţiune mai mica
0,4                    Cu 4 x 35 mm² sau               2.300
                       secţiune mai mica
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Preţurile de la acest punct reprezintã cheltuielile medii de construire a unui km de linii electrice noi care corespund liniilor existente, micsorate proporţional cu gradul de uzura a liniilor existente, precum şi cu valoarea materialelor refolosibile ale acestor linii. Aceste preţuri cuprind şi cheltuielile de strãmutare a statiilor de transformare.

F. Pagube la obiecte şi instalaţii edilitare

34. Aceasta categorie de pagube se referã la:
- obiecte şi instalaţii pentru alimentarea cu apa a localitãţilor, inclusiv reţeaua de aductiune şi distribuţie, rezervoarele, puturile, cismelele şi izvoarele amenajate;
- obiecte şi instalaţii pentru evacuarea apelor atmosferice şi reziduale, inclusiv fosele septice şi reţeaua de canalizare;
- pieţe şi strãzi, exclusiv strazile care sînt o parte componenta a drumurilor care sînt incluse la comunicaţiile de la punctul 25 al prezentei Metodologii;
- cimitirele care se stramuta.
35. Mãrimea despãgubirilor pentru pagube la obiecte şi instalaţii edilitare se stabileşte la suma totalã de 500.000 dolari SUA pentru ambele Pãrţi. Aceasta suma se va împãrţi între Pãrţi proporţional cu numãrul locuitorilor care se stramuta, stabilit conform punctului 10 din prezenta Metodologie.

G. Pagube la monumente istorice

36. Aceasta categorie de pagube se referã la monumentele istorice amplasate în zona lacului de acumulare sub curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice şi care trebuie protejate şi strãmutate. Lista acestor monumente va fi stabilitã de echipe mixte de specialişti.
37. Volumul fizic al pagubelor la monumente istorice se va stabili prin proiecte.
38. Mãrimea despãgubirilor pentru pagube la monumente, istorice cuprinde:
- valoarea de deviz a investiţiilor pentru apãrarea monumentelor care nu se stramuta;
- despãgubirile pentru cheltuielile de strãmutare a monumentelor istorice, constind din cheltuielile de demontare, ambalare, transport şi remontare a monumentelor.

-----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Conventie, Consiliul de Ministri, CONVENTIE din 30 noiembrie 1963

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"