Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
CONVENTIE din 29 octombrie 2002 intre Romania si Republica Azerbaidjan pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital
România şi Republica Azerbaidjan, dorind sa încheie o convenţie pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, au convenit dupã cum urmeazã:
ART. 1 Persoane vizate Prezenta convenţie se aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante. ART. 2 Impozite vizate 1. Prezenta convenţie se aplica impozitelor pe venit şi pe capital stabilite în numele unui stat contractant sau al unitãţilor/subdiviziunilor sale administrativ-teritoriale ori al autoritãţilor sale locale, indiferent de modul în care sunt percepute. 2. Sunt considerate impozite pe venit şi pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elementele de venit ori de capital, inclusiv impozitele pe câştigurile provenite din înstrãinarea proprietãţii mobiliare sau imobiliare, impozitele pe sumele totale ale salariilor plãtite de întreprinderi, precum şi impozitele asupra creşterii capitalului. 3. Impozitele existente, asupra cãrora se aplica convenţia, sunt în special: a) în cazul României: (i) impozitul pe profit; (ii) impozitul pe venit; (iii) impozitul pe teren; (iv) impozitul pe clãdiri, denumite în continuare impozite româneşti; b) în cazul Republicii Azerbaidjan: (i) impozitul pe profitul persoanelor juridice; (ii) impozitul pe venitul persoanelor fizice; (iii) impozitul pe proprietate; (iv) impozitul pe teren, denumite în continuare impozite azere. 4. Convenţia se va aplica, de asemenea, oricãror impozite identice sau în esenta similare, care sunt stabilite dupã data semnãrii convenţiei, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricãror modificãri importante aduse în legislatiile lor fiscale respective. ART. 3 Definiţii generale 1. În sensul prezentei convenţii, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita: a) expresiile un stat contractant şi celãlalt stat contractant înseamnã România sau Republica Azerbaidjan, dupã cum cere contextul; b) termenul România înseamnã teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorialã şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi marii teritoriale asupra cãrora România îşi exercita suveranitatea, precum şi zona contigua, platoul continental şi zona economicã exclusiva asupra cãrora România îşi exercita, în conformitate cu legislaţia sa şi potrivit normelor şi principiilor dreptului internaţional, drepturi suverane şi jurisdicţie; c) termenul Azerbaidjan înseamnã teritoriul Republicii Azerbaidjan, inclusiv sectorul aferent al Marii Caspice, asupra cãrora Republica Azerbaidjan îşi exercita, în conformitate cu legislaţia sa nationala şi cu dreptul internaţional, drepturi suverane sau jurisdicţie; d) termenul persoana include o persoana fizica, o societate, un parteneriat, o asociere şi orice alta asociere de persoane; e) termenul societate înseamnã orice persoana juridicã sau orice entitate care este consideratã ca o persoana juridicã în scopul impozitãrii; f) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnã, dupã caz, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant; g) termenul naţional înseamnã: (i) orice persoana fizica având cetãţenia unui stat contractant; (ii) orice persoana juridicã, parteneriat sau asociere având statutul în conformitate cu legislatiile în vigoare într-un stat contractant; h) expresia transport internaţional înseamnã orice transport efectuat cu o nava sau aeronava exploatatã de o întreprindere a unui stat contractant, cu excepţia cazului în care nava sau aeronava este exploatatã numai între locuri din celãlalt stat contractant; i) expresia autoritate competenta înseamnã: (i) în cazul României, Ministerul Finanţelor Publice; (ii) în cazul Azerbaidjan, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Impozitelor. 2. În ceea ce priveşte aplicarea convenţiei în orice moment de un stat contractant, orice termen care nu este definit în convenţie va avea, dacã contextul nu cere o interpretare diferita, înţelesul pe care îl are în acel moment în cadrul legislaţiei acelui stat cu privire la impozitele la care se aplica convenţia, orice înţeles pe care termenul îl are în cadrul legilor fiscale în vigoare în acest stat, prevaland înţelesul atribuit termenului respectiv de celelalte legi ale acelui stat. ART. 4 Rezident 1. În sensul prezentei convenţii, expresia rezident al unui stat contractant înseamnã orice persoana care potrivit legislaţiei acelui stat este supusã impozitãrii în acel stat datoritã domiciliului sau rezidentei, sediului conducerii, locului înregistrãrii sau oricãrui alt criteriu de natura similarã şi include, de asemenea, acel stat şi orice unitate/subdiviziune administrativ-teritorialã sau autoritate localã a acestuia. Totuşi aceasta expresie nu include o persoana care este supusã impozitãrii în acel stat numai pentru faptul ca realizeazã venituri sau capital din surse situate în acel stat. 2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoana fizica este rezidenţã a ambelor state contractante, atunci statutul sau se determina dupã cum urmeazã: a) aceasta va fi consideratã rezidenţã numai a statului în care are o locuinta permanenta la dispoziţia sa; dacã aceasta are o locuinta permanenta la dispoziţia sa în ambele state, ea va fi consideratã rezidenţã numai a statului cu care legãturile sale personale şi economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale); b) dacã statul în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacã ea nu are o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici unul dintre state, ea va fi consideratã rezidenţã numai a statului în care locuieşte în mod obişnuit; c) dacã aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state sau în nici unul dintre ele, ea va fi consideratã rezidenţã numai a statului al cãrui naţional este; d) dacã aceasta persoana este naţional al ambelor state sau al nici unuia dintre ele, autoritãţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord. 3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana, alta decât o persoana fizica, este rezidenţã a ambelor state contractante, ea va fi consideratã rezidenţã numai a statului în care este înregistratã. ART. 5 Sediu permanent 1. În sensul prezentei convenţii, expresia sediu permanent înseamnã un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îşi desfãşoarã, în întregime sau în parte, activitatea. 2. Expresia sediu permanent include îndeosebi: a) un loc de conducere; b) o sucursala; c) un birou; d) o fabrica; e) un atelier; şi f) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera, o instalatie, o structura, un bazin sau orice alt loc de explorare ori extracţie a resurselor naturale. 3. Expresia sediu permanent se considera ca include de asemenea: a) un şantier de construcţii, un proiect de construcţii sau instalaţii, activitãţile de supraveghere legate de acestea, dar numai atunci când un astfel de şantier, proiect sau activitãţi continua pentru mai mult de 12 luni; b) prestarea de servicii, inclusiv servicii de consultanţa, de cãtre o întreprindere prin intermediul salariaţilor sãi sau al altor persoane angajate de întreprindere în acest scop, dar numai atunci când activitãţile de aceasta natura continua (pentru acelaşi proiect sau pentru unul conex) pentru o perioada sau perioade totalizand mai mult de 6 luni în orice perioada de 12 luni. 4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent se considera ca nu include: a) folosirea de instalaţii numai în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii de produse ori mãrfuri aparţinând întreprinderii; b) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinând întreprinderii numai în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii; c) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinând întreprinderii numai în scopul prelucrãrii de cãtre o alta întreprindere; d) menţinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul cumpãrãrii de produse sau mãrfuri ori al colectãrii de informaţii pentru întreprindere; e) menţinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul desfãşurãrii pentru întreprindere a oricãrei alte activitãţi cu caracter pregatitor sau auxiliar; f) menţinerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinare de activitãţi menţionate în subparagrafele a)-e), cu condiţia ca intreaga activitate a locului fix de afaceri, ce rezulta din aceasta combinare, sa aibã un caracter pregatitor sau auxiliar. 5. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, atunci când o persoana, alta decât un agent cu statut independent cãruia i se aplica prevederile paragrafului 6, acţioneazã în numele unei întreprinderi, are şi exercita în mod obişnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, aceasta întreprindere se considera ca are un sediu permanent în acel stat în privinta oricãror activitãţi pe care persoana le exercita pentru întreprindere, în afarã de cazul în care activitãţile unei astfel de persoane sunt limitate la cele menţionate în paragraful 4, care, dacã sunt exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu fac din acest loc fix de afaceri un sediu permanent potrivit prevederilor acelui paragraf. Persoana care este imputernicita sa negocieze toate elementele şi detaliile unui contract astfel încât sa creeze obligaţii pentru întreprindere se considera ca exercita aceasta împuternicire "în acel stat" chiar dacã contractul este semnat de o alta persoana din statul în care este situata întreprinderea. 6. O întreprindere nu se considera ca are un sediu permanent într-un stat contractant numai pentru faptul ca aceasta îşi exercita activitatea de afaceri în acel stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite. Totuşi, dacã activitãţile unui astfel de agent se desfãşoarã în totalitate sau în parte pentru întreprindere, atunci el nu va fi considerat ca fiind un agent cu statut independent în scopul aplicãrii prevederilor acestui paragraf, cu excepţia situaţiilor în care se dovedeşte faptul ca tranzacţiile care au loc între agent şi întreprindere au fost fãcute în baza unor condiţii convenite, care ar fi stabilite între parteneri independenţi. 7. Faptul ca o societate care este rezidenţã a unui stat contractant controleazã sau este controlatã de o societate care este rezidenţã a celuilalt stat contractant ori care îşi exercita activitatea de afaceri în celãlalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una dintre aceste societãţi un sediu permanent al celeilalte. ART. 6 Venituri din proprietãţi imobiliare 1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietãţi imobiliare (inclusiv veniturile din agricultura sau din exploatãri forestiere) situate în celãlalt stat contractant sunt impozabile în celãlalt stat. 2. Expresia proprietãţi imobiliare are înţelesul care este atribuit de legislaţia statului contractant în care sunt situate proprietãţile în cauza. Expresia include, în orice caz, accesoriile proprietãţii imobiliare, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultura şi exploatãri forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul proprietãţilor imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea ori concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, izvoarelor şi a altor resurse naturale; navele şi aeronavele nu sunt considerate proprietãţi imobiliare. 3. Prevederile paragrafului 1 se aplica veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietãţii imobiliare. 4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din proprietãţi imobiliare ale unei întreprinderi şi veniturilor din proprietãţi imobiliare utilizate pentru exercitarea profesiilor independente. ART. 7 Profiturile întreprinderii 1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afarã de cazul în care întreprinderea exercita activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacã întreprinderea exercita activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibila: a) acelui sediu permanent; b) vânzãrii în celãlalt stat de bunuri sau mãrfuri identice ori similare cu cele vândute prin intermediul acelui sediu permanent; c) altor activitãţi de afaceri desfãşurate în celãlalt stat, care sunt identice sau similare cu cele desfãşurate prin intermediul acelui sediu permanent. 2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercita activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care acesta le-ar fi putut realiza dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã şi separatã, exercitând activitãţi identice sau similare, în condiţii identice ori similare şi tratand cu toatã independenta cu întreprinderea al carei sediu permanent este. 3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile cheltuielile efectuate pentru scopurile urmãrite de sediul permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare aferente, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se afla situat sediul permanent sau în alta parte, sub rezerva legislaţiei interne a acelui stat. 4. În mãsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca profitul care se atribuie unui sediu permanent sa fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale pãrţi componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu impiedica acel stat contractant sa determine profitul impozabil în conformitate cu repartiţia uzualã; metoda de repartizare adoptatã trebuie sa fie totuşi aceea prin care rezultatul obţinut sa fie în concordanta cu principiile enunţate în prezentul articol. 5. Nici un profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere. 6. În vederea aplicãrii prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent se determina în fiecare an prin aceeaşi metoda în afarã de cazul în care exista motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel. 7. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol. ART. 8 Transporturi maritime şi aeriene 1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant, obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor sau aeronavelor, sunt impozabile numai în acel stat. 2. În vederea aplicãrii prevederilor acestui articol, profiturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor sau aeronavelor includ de asemenea: a) profiturile ocazionale provenind din închirierea ca "nava nudã" a navelor sau aeronavelor exploatate în trafic internaţional; b) profiturile obţinute din utilizarea, întreţinerea sau închirierea de containere în trafic internaţional (inclusiv remorci şi echipamente conexe pentru transportul containerelor), atunci când astfel de activitãţi sunt legate de exploatarea în trafic internaţional a navelor sau aeronavelor. 3. Prevederile paragrafului 1 şi 2 se aplica, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi. ART. 9 Întreprinderi asociate 1. Când: a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, controlul ori la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau b) aceleaşi persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul ori la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, şi, fie într-un caz, fie în celãlalt, cele doua întreprinderi sunt legate în relaţiile lor financiare sau comerciale de condiţii acceptate ori impuse, care diferã de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile care fãrã aceste condiţii ar fi fost obţinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datoritã acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impuse în consecinta. 2. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparţinând acelui stat - şi impune în consecinta - profiturile asupra cãrora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusã impozitãrii în celãlalt stat şi profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat menţionat dacã condiţiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost convenite între întreprinderi independente, atunci celãlalt stat va proceda la modificarea corespunzãtoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea unei astfel de modificãri se va tine seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii şi, dacã este necesar, autoritãţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc. ART. 10 Dividende 1. Dividendele plãtite de o societate care este rezidenţã a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celãlalt stat. 2. Totuşi aceste dividende sunt, de asemenea, impozabile în statul contractant în care este rezidenţã societatea plãtitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar, dacã beneficiarul efectiv al dividendelor este un rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depãşi: a) 5% din suma bruta a dividendelor, dacã beneficiarul efectiv este o societate care deţine în mod direct cel puţin 25% din capitalul societãţii plãtitoare de dividende; b) 10% din suma bruta a dividendelor, în toate celelalte cazuri. Prezentul paragraf nu afecteazã impunerea societãţii cu privire la profiturile din care se plãtesc dividendele. 3. Termenul dividende, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnã veniturile provenind din acţiuni, din pãrţi de fondator sau alte drepturi, care nu sunt titluri de creanta, din participarea la profituri, precum şi veniturile din alte pãrţi sociale care sunt supuse aceluiaşi regim de impunere ca veniturile din acţiuni de cãtre legislaţia statului în care este rezidenţã societatea distribuitoare. 4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant, în care societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfãşoarã în celãlalt stat profesii independente, printr-o baza fixa situata acolo, iar deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legatura cu care dividendele sunt plãtite este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz. 5. Când o societate rezidenţã a unui stat contractant realizeazã profituri sau venituri din celãlalt stat contractant, celãlalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plãtite de acea societate, cu excepţia cazului în care asemenea dividende sunt plãtite unui rezident al celuilalt stat sau când deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legatura cu care dividendele sunt plãtite este efectiv legatã de un sediu permanent sau de o baza fixa situata în celãlalt stat, nici sa supunã profiturile nedistribuite ale societãţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale acesteia, chiar dacã dividendele plãtite sau profiturile nedistribuite reprezintã, în întregime ori în parte, profituri sau venituri provenind din celãlalt stat. ART. 11 Dobânzi 1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celãlalt stat. 2. Totuşi aceste dobânzi sunt, de asemenea, impozabile în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar, dacã beneficiarul efectiv al dobânzilor este un rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 8% din suma bruta a dobânzilor. 3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobânzile provenind dintr-un stat contractant sunt scutite de impozit în acel stat dacã sunt obţinute şi deţinute efectiv de Guvernul celuilalt stat contractant, de o unitate/subdiviziune administrativ-teritorialã sau de o autoritate localã a acestuia ori de orice agenţie sau unitate bancarã ori instituţie a acelui Guvern, unitãţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale sau autoritãţi locale ori dacã creanţele unui rezident al celuilalt stat contractant sunt garantate, asigurate sau finanţate de o instituţie financiarã aparţinând în întregime Guvernului celuilalt stat contractant. 4. Termenul dobânzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnã veniturile din titluri de creanta de orice natura, însoţite sau nu de garanţii ipotecare ori de o clauza de participare la profiturile debitorului, şi în special veniturile din efecte publice şi veniturile din titluri de creanta sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanta sau obligaţiuni. Penalitãţile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobânzi în sensul prezentului articol. 5. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant din care provin dobânzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfãşoarã în celãlalt stat profesii independente, printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta în legatura cu care sunt plãtite dobânzile este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz. 6. Dobânzile se considera ca provin dintr-un stat contractant când plãtitorul este un rezident al acelui stat. Totuşi, când plãtitorul dobânzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legatura cu care a fost contractatã creanta generatoare de dobânzi şi aceste dobânzi sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa, atunci aceste dobânzi se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa. 7. Când, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma dobânzilor, ţinând seama de creanta pentru care sunt plãtite, depãşeşte suma care s-ar fi convenit între plãtitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplica numai la ultima suma menţionatã. În acest caz partea excedentarã a plãţilor este impozabilã potrivit legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii. ART. 12 Redevenţe 1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi deţinute efectiv de un rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celãlalt stat. 2. Totuşi aceste redevenţe sunt, de asemenea, impozabile în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar, dacã beneficiarul efectiv al redevenţelor este un rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 10% din suma bruta a redevenţelor. 3. Termenul redevenţe, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnã plati de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea oricãrui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra programelor de calculator, filmelor de cinematograf şi filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de radio ori de televiziune, transmisiunilor de orice fel destinate publicului, pentru orice patent, marca de comerţ, desen sau model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricaţie ori pentru informaţii referitoare la experienta în domeniul industriei, comercial sau ştiinţific. 4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfãşoarã în celãlalt stat profesii independente, printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul ori proprietatea pentru care se plãtesc redevenţele este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz. 5. Redevenţele se considera ca provin dintr-un stat contractant când plãtitorul este un rezident al acelui stat. Totuşi, când plãtitorul redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legatã obligaţia de a plati redevenţele şi aceste redevenţe sunt suportate de un asemenea sediu permanent ori baza fixa, aceste redevenţe se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa. 6. Când, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma redevenţelor, având în vedere utilizarea, dreptul ori informaţia pentru care sunt plãtite, depãşeşte suma care ar fi fost convenitã între plãtitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplica numai la ultima suma menţionatã. În acest caz partea excedentarã a plãţilor este impozabilã potrivit legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii. ART. 13 Câştiguri de capital 1. Câştigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrãinarea proprietãţilor imobiliare, astfel cum sunt definite la art. 6, şi situate în celãlalt stat contractant sunt impozabile în celãlalt stat. 2. Câştigurile provenind din înstrãinarea proprietãţii mobiliare fãcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau a proprietãţii mobiliare ţinând de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv câştigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) ori a unei asemenea baze fixe, sunt impozabile în celãlalt stat. 3. Câştigurile obţinute de o întreprindere a unui stat contractant din înstrãinarea navelor sau aeronavelor exploatate în trafic internaţional ori a proprietãţilor mobiliare necesare exploatãrii unor asemenea nave sau aeronave sunt impozabile numai în acel stat. 4. Câştigurile obţinute de un rezident al unui stat contractant din înstrãinarea acţiunilor sau a altor participari la capitalul unei societãţi ale carei active sunt formate direct sau indirect, în totalitate ori în principal, din proprietãţi imobiliare situate în celãlalt stat contractant sunt impozabile în celãlalt stat. 5. Câştigurile provenind din înstrãinarea oricãror proprietãţi, altele decât cele la care se face referire în paragrafele 1, 2, 3 şi 4, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrãineazã. ART. 14 Profesii independente 1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activitãţi cu caracter independent sunt impozabile numai în acest stat, în afarã de cazul în care acesta are o baza fixa în mod obişnuit la dispoziţia sa în celãlalt stat contractant în scopul exercitãrii activitãţilor sale. Dacã dispune de o astfel de baza fixa, venitul este impozabil în celãlalt stat, dar numai acea parte din venit care este atribuibila acelei baze fixe. 2. Expresia profesii independente cuprinde în special activitãţile independente cu caracter ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independenta a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist, contabil şi auditor. 3. Independent de prevederile paragrafului 1, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activitãţi cu caracter independent sunt impozabile în celãlalt stat contractant, dacã persoana fizica este prezenta în celãlalt stat pentru o perioada sau perioade ce depãşesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfârşind în anul fiscal vizat, chiar dacã nu dispune de o baza fixa pentru exercitarea unor astfel de servicii sau de activitãţi. ART. 15 Profesii dependente 1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18, 19 şi 21, salariile şi alte remuneraţii similare obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata sunt impozabile numai în acel stat, în afarã de cazul în care activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea salariata este astfel exercitatã, remuneraţiile primite sunt impozabile în celãlalt stat. 2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitatã în celãlalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat menţionat, dacã: a) beneficiarul este prezent în celãlalt stat pentru o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfârşind în anul fiscal vizat; şi b) remuneraţiile sunt plãtite de o persoana sau în numele unei persoane care angajeazã şi care nu este rezidenţã a celuilalt stat; şi c) remuneraţiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajeazã îl/o are în celãlalt stat. 3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile primite pentru o activitate salariata exercitatã la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic internaţional de o întreprindere a unui stat contractant sunt impozabile în acel stat. ART. 16 Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie Remuneraţiile şi alte plati similare primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau al oricãrui organ similar al unei societãţi care este rezidenţã a celuilalt stat contractant sunt impozabile în celãlalt stat. ART. 17 Artişti şi sportivi 1. Independent de prevederile art. 14 şi 15, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant în calitate de artist de spectacol, cum sunt artiştii de teatru, de film, de radio sau televiziune, ori ca interpret muzical sau ca sportiv, din activitãţile lui personale desfãşurate în aceasta calitate în celãlalt stat contractant, sunt impozabile în celãlalt stat. 2. Când veniturile în legatura cu activitãţile personale desfãşurate de un artist de spectacol sau de un sportiv, în aceasta calitate, nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 14 şi 15, sunt impozabile în statul contractant în care sunt exercitate activitãţile artistului de spectacol sau ale sportivului. 3. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, veniturile obţinute din activitãţile menţionate la paragraful 1, în cadrul schimburilor culturale sau sportive aprobate de guvernele statelor contractante, şi care nu sunt exercitate în scopul de a obţine profituri sunt scutite de impozit în statul contractant în care sunt desfãşurate aceste activitãţi. ART. 18 Pensii şi anuitati 1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile, anuitatile şi alte remuneraţii similare plãtite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfasurata în trecut sunt impozabile numai în acel stat. 2. Independent de prevederile paragrafului 1 al acestui articol, plãţile fãcute în baza legislaţiei referitoare la asigurãrile sociale a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat. 3. Termenul anuitate înseamnã o suma determinata platibila în mod periodic, la scadente fixe, în timpul vieţii sau în timul unei perioade specificate ori determinabile, în virtutea unui angajament, cu obligaţia de a face în schimb plãţile pentru deplina şi corespunzãtoare recompensare în bani sau în echivalent banesc. ART. 19 Funcţii publice 1. a) Salariile şi alte remuneraţii similare, altele decât pensiile, plãtite de un stat contractant sau de o unitate/subdiviziune administrativ-teritorialã ori de o autoritate localã a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat sau unitãţi/subdiviziuni ori autoritãţi sunt impozabile numai în acel stat. b) Totuşi asemenea salarii şi alte remuneraţii similare sunt impozabile numai în celãlalt stat contractant, dacã serviciile sunt prestate în acel stat şi persoana fizica este rezidenţã a acelui stat şi: (i) este un naţional al acelui stat; sau (ii) nu a devenit rezidenţã a acelui stat numai în scopul prestãrii serviciilor. 2. a) Orice pensii plãtite de sau din fonduri create de un stat contractant sau de o unitate/subdiviziune administrativ-teritorialã ori de o autoritate localã a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat sau unitãţi/subdiviziuni ori autoritãţi sunt impozabile numai în acel stat. b) Totuşi aceste pensii sunt impozabile numai în celãlalt stat contractant, dacã persoana fizica este rezidenţã şi naţional al acelui stat. 3. Prevederile art. 15, 16, 17 şi 18 se aplica salariilor şi altor remuneraţii similare şi pensiilor plãtite pentru serviciile prestate în legatura cu o activitate de afaceri desfasurata de un stat contractant sau de o unitate/subdiviziune administrativ-teritorialã ori de o autoritate localã a acestuia. ART. 20 Studenţi şi practicanti Sumele pe care le primeşte pentru întreţinere, educare sau pregãtire un student ori un practicant care este sau a fost imediat anterior venirii sale într-un stat contractant un rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat menţionat numai în scopul educãrii sau pregãtirii sale nu sunt impozabile în acel stat, cu condiţia ca astfel de sume sa provinã din surse situate în afarã acelui stat. ART. 21 Profesori şi cercetãtori 1. O persoana fizica care este sau a fost rezidenţã a unui stat contractant imediat înainte de sosirea sa în celãlalt stat contractant şi care, la invitaţia unei universitãţi, colegiu, şcoli sau a altei instituţii educaţionale similare nonprofit care este recunoscuta de Guvernul celuilalt stat contractant, este prezenta în celãlalt stat, pentru o perioada care nu depãşeşte 2 ani de la data primei sale sosiri în celãlalt stat contractant, numai în scopul de a preda sau de a cerceta ori pentru ambele la o astfel de instituţie educaţionalã este scutitã de impozit în celãlalt stat contractant pentru remuneraţia primitã pentru predare sau cercetare. 2. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol nu se aplica venitului din cercetare, dacã asemenea cercetare nu este întreprinsã în interes public, ci în interesul obţinerii unui câştig în folosul unei anumite persoane sau al unui grup de persoane. ART. 22 Alte venituri 1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentei convenţii, sunt impozabile numai în acel stat. 2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplica veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietãţile imobiliare, astfel cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, dacã beneficiarul unor asemenea venituri, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau desfãşoarã în celãlalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo şi dreptul sau proprietatea în legatura cu care venitul este plãtit este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz. 3. Indepedent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, care nu sunt tratate în articolele precedente ale prezentei convenţii şi care provin din celãlalt stat contractant, sunt, de asemenea, impozabile în celãlalt stat. ART. 23 Capital 1. Capitalul reprezentat de proprietãţile imobiliare la care se face referire la art. 6, deţinute de un rezident al unui stat contractant şi situate în celãlalt stat contractant, este impozabil în celãlalt stat. 2. Capitalul reprezentat de proprietãţi mobiliare fãcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau de proprietãţi mobiliare aparţinând unei baze fixe pe care un rezident al unui stat contractant o are în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente este impozabil în celãlalt stat. 3. Capitalul constituit din nave şi aeronave exploatate în trafic internaţional de o întreprindere a unui stat contractant şi din proprietãţi mobiliare necesare exploatãrii unor asemenea nave şi aeronave este impozabil numai în acel stat. 4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat. ART. 24 Metode de eliminare a dublei impuneri S-a convenit ca dubla impunere sa fie evitata, dupã cum urmeazã: a) în cazul României: Când un rezident al României realizeazã venituri sau deţine capital care, în conformitate cu prevederile acestei convenţii, sunt impozitate în Azerbaidjan, România va acorda: (i) ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident, o suma egala cu impozitul pe venit plãtit în Azerbaidjan; (ii) ca o deducere din impozitul pe capitalul acelui rezident, o suma egala cu impozitul pe capital plãtit în Azerbaidjan. Totuşi aceasta deducere nu va putea depãşi în nici un caz acea parte a impozitului pe venit sau a impozitului pe capital, astfel cum este calculatã înainte ca deducerea sa fie acordatã, care este atribuibila, dupã caz, venitului sau capitalului care poate fi impozitat în Azerbaidjan; b) în cazul Azerbaidjan: Când un rezident al Azerbaidjan realizeazã venituri sau deţine capital, care, în conformitate cu prevederile acestei convenţii, sunt impozitate în România, impozitul pe acest venit plãtit în România va fi dedus din impozitul colectat de la aceasta persoana în Azerbaidjan în legatura cu astfel de venituri sau capital. Totuşi aceasta deducere nu va putea depãşi suma impozitului calculat pentru astfel de venituri sau capital în conformitate cu legislaţia şi cu normele fiscale din Azerbaidjan. ART. 25 Nediscriminarea 1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celãlalt stat contractant la nici o impozitare sau obligaţie legatã de aceasta, diferita sau mai împovãrãtoare decât impozitarea şi obligaţiile legate de aceasta la care sunt sau pot fi supuşi nationalii celuilalt stat aflaţi în aceeaşi situaţie, în special în ceea ce priveşte rezidenţã. Aceasta prevedere, independent de prevederile art. 1, se aplica, de asemenea, persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante. 2. Apatrizii care sunt rezidenţi ai unui stat contractant nu vor fi supuşi în nici unul dintre statele contractante vreunei impozitãri sau obligaţii legate de aceasta, diferita ori mai împovãrãtoare decât impozitarea şi obligaţiile legate de aceasta la care sunt sau pot fi supuşi nationalii statului respectiv aflaţi în aceeaşi situaţie, în special în ceea ce priveşte rezidenţã. 3. Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant nu va fi stabilitã în condiţii mai puţin favorabile în celãlalt stat contractant decât impozitarea stabilitã întreprinderilor celuilalt stat, care desfãşoarã aceleaşi activitãţi. Aceasta prevedere nu va fi interpretatã ca obligând un stat contractant sa acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant vreo deducere personalã, înlesnire sau reducere în ceea ce priveşte impozitarea pe considerente legate de statutul civil sau de responsabilitãţile familiale pe care le acorda rezidenţilor sãi. 4. Cu excepţia cazului în care se aplica prevederile paragrafului 1 al art. 9, ale paragrafului 7 al art. 11 sau ale paragrafului 6 al art. 12, dobânzile, redevenţele şi alte plati fãcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce, în scopul determinãrii profiturilor impozabile ale unei astfel de întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plãtite unui rezident al primului stat menţionat. În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui stat contractant fata de un rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce, în scopul determinãrii capitalului impozabil al unei astfel de întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost contractate fata de un rezident al primului stat menţionat. 5. Întreprinderile unui stat contractant, al cãror capital este integral sau parţial deţinut sau controlat în mod direct ori indirect de unul sau de mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat menţionat vreunei impozitãri sau obligaţii legate de aceasta, care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decât impozitarea şi obligaţiile legate de aceasta la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat menţionat. 6. Prevederile acestui articol se aplica numai impozitelor care sunt vizate de prezenta convenţie. ART. 26 Procedura amiabila 1. Când o persoana considera ca datoritã mãsurilor luate de unul sau de ambele state contractante rezulta ori va rezulta pentru ea o impozitare care nu este conformã cu prevederile prezentei convenţii, ea poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia interna a acelor state, sa supunã cazul sau autoritãţii competente a statului contractant al cãrui rezident este sau, dacã situaţia sa se încadreazã în prevederile paragrafului 1 al art. 25, acelui stat contractant al cãrui naţional este. Cazul trebuie prezentat în 3 ani de la prima notificare a acţiunii din care rezulta o impunere contrarã prevederilor convenţiei. 2. Autoritatea competenta se va strãdui, dacã reclamaţia îi pare intemeiata şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa ajungã la o soluţionare corespunzãtoare, sa rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impozitãri care nu este în conformitate cu convenţia. Orice înţelegere realizatã va fi aplicatã indiferent de perioadele de prescripţie prevãzute în legislaţia interna a statelor contractante. 3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa rezolve pe calea înţelegerii amiabile orice dificultãţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretãrii ori aplicãrii convenţiei. De asemenea, acestea se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile neprevãzute de convenţie. 4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, inclusiv în cadrul unei comisii mixte, formatã din acestea sau din reprezentanţii lor, în scopul realizãrii unei înţelegeri în sensul paragrafelor precedente. ART. 27 Schimb de informaţii 1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare aplicãrii prevederilor prezentei convenţii sau ale legislatiilor interne ale statelor contractante, referitoare la impozitele vizate de convenţie, în mãsura în care impozitarea la care se referã nu este contrarã acesteia. Schimbul de informaţii nu este limitat de art. 1. Orice informaţie obţinutã de un stat contractant va fi tratata ca secret în acelaşi mod ca şi informaţia obţinutã în baza legislaţiei interne a acelui stat şi va fi dezvaluita numai persoanelor sau autoritãţilor (inclusiv instanţelor judecãtoreşti şi organelor administrative) însãrcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmãrirea impozitelor sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele vizate de convenţie. Asemenea persoane sau autoritãţi vor folosi informaţia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvalui informaţia în procedurile judecãtoreşti sau în deciziile judiciare. 2. Prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate ca impunând unui stat contractant obligaţia: a) de a lua mãsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant; b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute în baza legislaţiei sau în cadrul practicii administrative obişnuite a acelui sau a celuilalt stat contractant; c) de a furniza informaţii care ar dezvalui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional ori un procedeu de fabricaţie sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã ordinii publice (ordre public). ART. 28 Asistenta administrativã reciprocã 1. În vederea aplicãrii prevederilor acestui articol: a) termenii stat solicitant şi stat solicitat înseamnã un stat contractant care solicita asistenta administrativã în probleme fiscale şi, respectiv, celãlalt stat contractant cãruia i se solicita sa furnizeze o astfel de asistenta; b) termenul creanta fiscalã înseamnã orice suma de impozit, precum şi dobanda aferentã, amenzile administrative conexe şi costurile legate de recuperare, care sunt datorate şi încã neplãtite. 2. Asistenta reciprocã va include recuperarea creanţelor fiscale şi transmiterea de documente. 3. La cererea statului solicitant, statul solicitat va lua mãsurile necesare pentru recuperarea creanţelor fiscale ale primului stat menţionat ca şi cum ar fi creanţele sale fiscale. 4. În cazul în care nu se convine altfel între statele respective, prevederile paragrafului 3 se aplica numai creanţelor fiscale care fac obiectul unui instrument care permite executarea lor silitã în statul solicitant şi care nu sunt contestate. 5. Statul solicitat poate permite amânarea plãţii sau plata în rate, dacã legislaţia sau practica sa administrativã îi permite sa facã acest lucru în circumstanţe similare, dar va informa în prealabil statul solicitant. 6. La cererea statului solicitant, statul solicitat se va folosi de documentaţia corespunzãtoare la acordarea unei astfel de asistente, pentru transmiterea documentelor în ordinea prevãzutã de legislaţia interna. 7. Dacã cererea de asistenta este consimţitã, statul solicitat va informa cat mai curând posibil statul solicitant în legatura cu mãsurile întreprinse şi cu rezultatul asistenţei, iar dacã cererea este respinsã, despre aceasta decizie şi motivul respingerii. 8. Prevederile acestui articol nu vor fi interpretate ca impunând statului solicitat obligaţiile de mai jos: a) de a lua mãsuri contrare legislaţiei şi practicii sale administrative sau legislaţiei şi practicii administrative ale statului solicitant; b) de a lua mãsuri pe care le considera contrare ordinii publice (ordre public) sau intereselor sale esenţiale; c) de a acorda asistenta administrativã, dacã considera ca impozitarea din statul solicitant este contrarã principiilor de impozitare general acceptate sau prevederilor prezentei convenţii; d) de a acorda asistenta, dacã aplicarea acestui articol ar conduce la discriminare între un naţional al statului solicitat şi nationalii statului solicitant. ART. 29 Membrii misiunilor dipomatice şi ai posturilor consulare Prevederile prezentei convenţii nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiazã membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale. ART. 30 Intrarea în vigoare 1. Statele contractante se vor informa reciproc, în scris, prin intermediul canalelor diplomatice, asupra îndeplinirii procedurilor legale interne necesare. 2. Prezenta convenţie va intra în vigoare la 30 de zile de la data primirii ultimei notificãri şi prevederile sale vor produce efecte în ambele state contractante: a) în ceea ce priveşte impozitele reţinute prin stopaj la sursa la venitul plãtit, în sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care convenţia a intrat în vigoare; b) în ceea ce priveşte celelalte impozite pe venit sau pe capital plãtite, în sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care convenţia a intrat în vigoare. ART. 31 Denunţarea Prezenta convenţie va rãmâne în vigoare pe o perioada nedeterminatã. Fiecare stat contractant poate denunta convenţia dupã o perioada de 5 ani de la data la care convenţia a produs efecte, cu condiţia remiterii pe cai diplomatice, cu cel puţin 6 luni înainte, a unei note de denunţare scrise. În aceasta situaţie prezenta convenţie va inceta sa aibã efect în ambele state contractante: a) în ceea ce priveşte impozitele reţinute prin stopaj la sursa la venitul realizat, la sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care a fost remisã nota de denunţare; b) în ceea ce priveşte celelalte impozite pe venit sau pe capital realizate, la sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care a fost remisã nota de denunţare. Drept care, subsemnaţii autorizaţi în buna şi cuvenitã forma, au semnat prezenta convenţie. Semnatã la Baku la 29 octombrie 2002, în doua exemplare originale în limbile romana, azera şi engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe textul în limba engleza va prevala.
Pentru România, Cristian Diaconescu, secretar de stat Ministerul Afacerilor Externe
Pentru Republica Azerbaidjan, Fazil Mamedov, ministrul industriilor
────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
