Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
CONVENTIE*) din 29 aprilie 1958 Asupra marii teritoriale si zonei contigui
Statele pãrţi la prezenta Convenţie Au cãzut de acord asupra urmãtoarelor dispoziţii:
PARTEA ÎNTÂIA Marea teritorialã
Secţiunea I Dispoziţii generale
ART. 1 1. Suveranitatea statului se întinde, în afarã teritoriului sau şi a apelor sale interioare, asupra unei zone a marii adiacenta coastelor sale, denumita mare teritorialã. 2. Aceasta suveranitate se exercita în condiţiile fixate de dispoziţiile prezentelor articole şi de celelalte reguli ale dreptului internaţional. ART. 2 Suveranitatea Statului riveran se extinde şi asupra spaţiului aerian de deasupra marii teritoriale, precum şi asupra fundului marii şi subsolului ei.
Secţiunea II Limitele marii teritoriale
ART. 3 Sub rezerva dispoziţiilor contrare din prezentele articole, linia de baza normalã care serveşte la mãsurarea latimii marii teritoriale este linia refluxului de-a lungul coastei asa cum este indicatã pe hartile marine la scara mare, recunoscute oficial de statul riveran. ART. 4 1. În regiunile în care linia coastei prezintã crestaturi şi sinuozitati adânci, sau dacã exista grupuri de insule de-a lungul coastei, în imediata apropiere a acesteia, poate fi adoptatã metoda liniilor de baza drepte legand puncte apropiate pentru trasarea liniei de baza de la care se mãsoarã lãţimea marii teritoriale. 2. Traseul acestor linii de baza nu trebuie sa se departeze, într-un mod apreciabil, de direcţia generalã a coastei, şi intinderile de mare situate înãuntrul acestor linii trebuie sa fie suficient legate de domeniul terestru, pentru a putea fi supuse regimului apelor interioare. 3. Liniile de baza nu pot fi trasate spre ridicaturile de teren ce rãmân descoperite în timpul refluxului sau sa porneascã de la acestea, decât în cazul când pe ele sunt amplasate faruri sau instalaţii similare, care se afla în permanenta deasupra nivelului marii. 4. În cazurile în care metoda liniilor de baza se aplica conform dispoziţiilor paragrafului 1, se tine seama, pentru determinarea anumitor linii de baza, de interesele economice specifice regiunii respective, a cãror realitate şi importanta sunt în mod clar atestate de o folosire îndelungatã. 5. Sistemul liniilor de baza drepte nu poate fi aplicat de cãtre un Stat în asa fel încât sa intrerupa legatura dintre marea teritorialã a altui Stat şi largul marii. 6. Statul riveran trebuie sa indice în mod clar liniile de baza drepte pe hartile marine, asigurând acestora o publicitate suficienta. ART. 5 1. Apele situate înãuntrul liniei de baza a marii teritoriale, în fata uscatului, fac parte din apele interioare ale Statului. 2. În cazul în care stabilirea unei linii de baza drepte, conform articolului 4, are ca rezultat inglobarea, ca ape interioare a unor zone care erau mai înainte considerate ca fãcând parte din marea teritorialã sau din marea libera, dreptul de trecere inofensiva prevãzut de articolele 14-23 se aplica acestor ape. ART. 6 Limita exterioarã a marii teritoriale este constituitã de linie având fiecare punct la o distanta egala cu lãţimea marii teritoriale masurata din punctul cel mai apropiat al liniei de baza. ART. 7 1. Prezentul articol nu se referã decât la golfurile la care un singur Stat este riveran. 2. În sensul prezentelor articole, un golf este o crestatura bine marcata a carei patrundere în uscat, în raport cu lãţimea deschizaturii, este astfel încât conţine ape inconjurate de coasta şi constituie mai mult decât o simpla inflexiune a coastei. Totuşi, o crestatura nu este consideratã drept un golf decât dacã suprafata sa este egala sau superioarã aceleia a unui semicerc, care are ca diametru linia trasa de-a curmezisul intrãrii crestaturii. 3. În scopul stabilirii mãsurãtorilor, suprafata unei crestaturi este cea cuprinsã între linia refluxului în jurul ţãrmului crestaturii şi linia trasata între liniile refluxului punctelor sale de intrare naturale. Atunci când din cauza prezentei unor insule, o crestatura are mai multe intrari, semicercul este trasat luându-se ca diametru suma liniilor care inchid diferitele intrari. Suprafata insulelor situate în interiorul unei crestaturi este cuprinsã în suprafata totalã a acesteia. 4. Dacã distanta între liniile refluxului punctelor de intrare naturale ale unui golf nu trece peste 24 mile, poate fi trasata o linie de demarcatie între aceste doua linii ale refluxului iar apele astfel închise de aceasta linie sunt considerate ca ape interioare. 5. În cazul în care distanta dintre liniile refluxului punctelor de intrare naturale ale unui golf trece peste 24 mile, o linie de baza dreapta de 24 mile este trasata în interiorul golfului, în asa fel încât sa inchida cea mai mare suprafata de apa care ar putea fi delimitata printr-o linie de aceasta lungime. 6. Dispoziţiile precedente nu se aplica golfurilor numite "istorice", nici în cazurile în care se aplica sistemul liniilor de baza drepte prevãzute la articolul 4. ART. 8 În scopul delimitãrii marii teritoriale, instalaţiile permanente fãcând parte integrantã din sistemul portuar şi care înainteazã cel mai mult spre larg sunt considerate ca fãcând parte din coasta. ART. 9 Radele care servesc în mod normal încãrcãrii, descãrcãrii şi ancorarii navelor şi care, în alte condiţii, ar fi situate, total sau în parte, în afarã traseului general al limitei exterioare a marii teritoriale vor fi incluse în marea teritorialã. Statul riveran trebuie sa delimiteze precis aceste rade şi sa le indice pe hartile marine cu limitele lor, care trebuie sa facã obiectul unei publicaţii suficiente. ART. 10 1. O insula este o întindere naturala de pãmânt inconjurata de apa, care rãmâne descoperitã în timpul fluxului. 2. Marea teritorialã a insulei este masurata conform dispoziţiilor prezentelor articole. ART. 11 1. Prin terenuri care pot rãmâne descoperite trebuie sa se înţeleagã ridicaturile naturale de teren care sunt inconjurate de mare şi care sunt neacoperite în timpul refluxului dar acoperite în timpul fluxului. În cazurile în care terenurile care pot rãmâne descoperite se gãsesc, total sau parţial, la o distanta de uscat sau de o insula care nu depãşeşte lãţimea marii teritoriale, linia refluxului acestor terenuri poate fi luatã ca linie de baza pentru a mãsura lãţimea marii teritoriale. 2. În cazurile în care terenurile care pot rãmâne descoperite sunt în totalitatea lor separate de uscat sau de o insula printr-o distanta superioarã latimii marii teritoriale, ele n-au mare teritorialã proprie. ART. 12 1. În cazul când coastele a doua State sunt aşezate în fata sau sunt limitrofe, niciunul dintre aceste State nu au dreptul, în lipsa unui acord contrar între ele sa-şi extindã marea sa teritorialã peste linia mediana ale carei puncte sunt la distanţe egale de punctele cele mai apropiate ale liniilor de baza de la care se mãsoarã lãţimea marii teritoriale a fiecãruia dintre cele doua state. Dispoziţiile prezentului paragraf nu se aplica însã în cazurile în care, din cauza unor titluri istorice sau alte împrejurãri speciale, este necesar ca marea teritorialã a celor doua State sa fie delimitata în alt mod decât se prevede în aceste dispoziţii. 2. Linia de demarcare între marile teritoriale a doua State ale cãror coaste sunt aşezate fata în fata sau sunt limitrofe, este trasata pe hartile marine întocmite la scara mare, recunoscuta oficial de Statele riverane. ART. 13 Dacã un fluviu se vãrsa în mare fãrã a forma estuar, linia de baza este o linie dreapta trasata de-a curmezisul gurii fluviului între punctele limite ale refluxului pe tarmuri.
SECŢIUNEA III Dreptul de trecere inofensiva Subsectiunea A Reguli aplicabile tuturor navelor
ART. 14 1. Sub rezerva dispoziţiilor din prezentele articole, navele tuturor statelor riverane sau neriverane, se bucura de dreptul de trecere inofensiva în marea teritorialã. 2. Trecerea este faptul de a naviga în marea teritorialã fie pentru a o traversa fãrã a intra în apele interioare, fie pentru a intra în apele interioare, fie pentru a se indrepta spre larg, venind din apele interioare. 3. Trecerea cuprinde dreptul de oprire şi de ancorare, dar numai în mãsura în care oprirea sau ancorarea constituie incidente obişnuite ale navigaţiei sau se impun navei din motive de forta majorã sau primejdie. 4. Trecerea este inofensiva atât timp cat nu aduce atingerea pãcii, ordinii sau securitãţii statului riveran. Aceasta trecere trebuie sa se efectueze în conformitate cu prezentele articole şi alte reguli ale dreptului internaţional. 5. Trecerea navelor de pescuit strãine nu este consideratã ca inofensiva dacã acestea nu se conformeazã legilor şi regulamentelor pe care Statul riveran poate sa le dicteze şi sa le publice în scopul de a le interzice pescuitul în marea teritorialã. 6. Navele submarine trebuie sa treacã la suprafata şi sa arboreze pavilionul lor. ART. 15 1. Statul riveran nu trebuie sa împiedice trecerea inofensiva prin marea teritorialã. 2. Statul riveran trebuie sa facã cunoscut, într-un mod adecvat, toate pericolele pe care le cunoaşte şi care ameninta navigaţia în marea sa teritorialã. ART. 16 1. Statul riveran poate sa ia, în marea sa teritorialã, mãsurile necesare pentru a impiedica orice trecere care nu este inofensiva. 2. În ceea ce priveşte navele care se îndreaptã spre apele interioare, Statul riveran are de asemenea dreptul de a lua mãsurile necesare, pentru a preveni orice încãlcare a condiţiilor cãrora le este subordonata admiterea acestor nave în apele respective. 3. Sub rezerva dispoziţiilor din paragraful 4, Statul riveran poate, fãrã discriminare între navele strãine, sa suspende temporar, în zone determinate ale marii sale teritoriale, exercitarea dreptului de trecere inofensiva a navelor strãine, dacã aceasta suspendare este indispensabila pentru protecţia securitãţii sale. Suspendarea nu va avea efect decât dupã publicarea ei în modul cuvenit. 4. Trecerea inofensiva a navelor strãine nu poate fi suspendatã în stramtori care, legand o parte a marii libere cu o alta parte a marii libere sau cu marea teritorialã a unui Stat strãin servesc navigaţiei internaţionale. ART. 17 Navele strãine care exercita dreptul de trecere inofensiva trebuie sa se conformeze legilor şi regulamentelor edictate de Statul riveran în conformitate cu prezentele articole şi cu alte reguli ale dreptului internaţional, şi în special legilor şi regulamentelor privind transporturile şi navigaţia.
Subsectiunea B Reguli aplicabile navelor de comerţ
ART. 18 1. Nu se pot percepe taxe de la navele strãine pentru simpla lor trecere prin marea teritorialã. 2. Nu se pot percepe taxe de la o nava strãinã trecând prin marea teritorialã decât pentru remunerarea unor servicii determinate fãcute acestei nave. Aceste taxe sunt percepute fãrã discriminare. ART. 19 1. Jurisdicţia penalã a statului riveran nu va fi exercitatã la bordul unei nave strãine, trecând prin marea teritorialã, pentru arestarea unei persoane sau efectuarea actelor de instrucţie ca urmare a unei infracţiuni comise la bordul acelei nave, în timpul trecerii, cu excepţia urmãtoarelor cazuri: a) dacã consecinţele infracţiunii ating Statul riveran; b) dacã infracţiunea este de natura sa tulbure liniştea publica a tarii sau ordinea în marea teritorialã; c) dacã asistenta autoritãţilor locale a fost cerutã de capitanul navei sau de consulul Statului al cãrui pavilion îl arboreaza nava, sau d) dacã aceste mãsuri sunt necesare pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante. 2. Dispoziţiile de mai sus nu aduc atingere dreptului Statului riveran de a lua toate mãsurile autorizate de legislaţia sa, în scopul de a proceda la arestari sau la acte de instrucţie la bordul unei nave strãine care trece prin marea teritorialã venind din apele interioare. 3. În cazurile prevãzute la paragrafele 1 şi 2 din prezentul articol, Statul riveran trebuie, dacã capitanul cere, sa înştiinţeze autoritatea consularã a Statului pavilionului înainte de a lua orice mãsura şi sa înlesneascã contactul între aceasta autoritate şi echipajul navei. În caz de necesitate urgenta, aceasta înştiinţare poate fi facuta în timp ce mãsurile sunt în curs de executare. 4. Autoritatea localã, examinând dacã arestarea trebuie sa fie facuta şi în ce mod, trebuie sa ţinã seama de interesele navigaţiei. 5. Statul riveran nu poate lua nici o mãsura la bordul unei nave strãine care trece prin marea teritorialã, în scopul de a proceda la o arestare sau la acte de instrucţie pentru infracţiunile comise înainte de intrarea navei în marea teritorialã, dacã nava, venind dintr-un port strãin, nu face decât sa treacã prin marea teritorialã, fãrã sa între în apele interioare. ART. 20 1. Statul riveran nu va opri şi nici nu va modifica ruta unei nave strãine, trecând prin marea teritorialã, pentru a exercita jurisdicţia civilã asupra unei persoane care se gãseşte la bord. 2. Statul riveran nu poate aplica, fata de aceasta nava, mãsuri de execuţie sau mãsuri conservatorii în materie civilã decât dacã aceste mãsuri sunt luate ca urmare a obligaţiilor asumate sau a responsabilitãţii angajate de nava respectiva în timpul trecerii sau pentru trecerea prin apele Statului riveran. 3. Dispoziţiile paragrafului precedent nu aduc atingere dreptului Statului riveran de a lua mãsuri de execuţie sau mãsuri conservatorii în materie civilã pe care le autorizeaza legislaţia sa, fata de o nava strãinã care stationeaza în marea teritorialã, sau care trece prin marea teritorialã venind din apele interioare.
Subsectiunea C Reguli aplicabile navelor de stat altele decât navele de rãzboi
ART. 21 Regulile prevãzute în subsectiunile A şi B se aplica de asemenea navelor de stat afectate scopurilor comerciale. ART. 22 1. Regulile prevãzute la subsectiunea A şi în articolul 18 se aplica navelor de stat afectate scopurilor necomerciale. 2. Cu excepţia dispoziţiilor la care se referã paragraful precedent, nici o dispoziţie din prezentele articole nu aduce atingere imunitãţilor de care se bucura aceste nave, potrivit acestor articole sau altor reguli de drept internaţional.
Subsectiunea D Regula aplicabilã navelor de rãzboi
ART. 23 În cazul în care o nava de rãzboi nu respecta regulile Statului riveran privind trecerea prin marea teritorialã şi dacã nava nu tine seama de invitaţia care i-a fost adresatã ca sa se conformeze, Statul riveran poate sa ceara ca nava sa pãrãseascã marea teritorialã.
PARTEA A 2-A Zona contigua
ART. 24 1. Pe o zona a marii libere contigua marii sale teritoriale, Statul riveran poate exercita controlul necesar în scopul: a) de a preveni contravenţiile la legile sale de poliţie vamalã, fiscalã, sanitarã sau de imigrare pe teritoriul sau sau în marea sa teritorialã: b) de a reprima contravenţiile la aceste legi comise pe teritoriul sau sau în marea sa teritorialã. 2. Zona contigua nu poate sa se intinda peste 12 mile pornind de la linia de baza care deserveste ca punct de plecare mãsurarea latimii marii teritoriale. 3. În cazul în care coastele a doua state sunt aşezate fata în fata sau sunt adiacente, nici unul din aceste doua State nu va avea dreptul, în lipsa unui acord contrar între ele, sa-şi extindã zona contigua peste linia mediana având fiecare punct la distanţe egale de punctele cele mai apropiate ale liniilor de baza de la care este masurata lãţimea marii teritoriale a fiecãruia din aceste State.
PARTEA A 3-A Articole finale
ART. 25 Dispoziţiile prezentei Convenţii nu aduc atingere convenţiilor sau altor acorduri internaţionale în vigoare în raporturile dintre Statele pãrţi la aceste convenţii sau acorduri. ART. 26 Prezenta Convenţie va fi deschisã pentru semnare, pana la 31 octombrie 1958, tuturor Statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau ale unei instituţii specializate, precum şi oricãrui alt Stat invitat de Adunarea generalã a Organizaţiei Naţiunilor Unite sa devinã parte la Convenţie. ART. 27 Prezenta Convenţie va fi ratificatã. Instrumentele de ratificare vor fi depuse Secretariatului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. ART. 28 Prezenta Convenţie va fi deschisã aderãrii oricãrui Stat care aparţine uneia din categoriile menţionate la articolul 26. Instrumentele de aderare vor fi depuse Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. ART. 29 1. Prezenta Convenţie va intra în vigoare în cea de-a treizecea zi de la data depunerii la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite a celui de al douãzeci şi doilea instrument de ratificare sau de aderare. 2. Pentru fiecare din Statele care vor ratifica Convenţia sau vor adera la ea dupã depunerea celui de al douãzeci şi doilea instrument de ratificare sau de aderare, Convenţia va intra în vigoare în cea de a treizecea zi dupã depunerea, de cãtre acel Stat, a instrumentului sau de ratificare sau de aderare. ART. 30 1. Dupã expirarea unei perioade de cinci ani începând de la data la care prezenta Convenţie va intra în vigoare, o cerere de revizuire a prezentei Convenţii va putea fi oricând formulatã de oricare parte contractantã, printr-o notificare scrisã adresatã Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. 2. Adunarea generalã a Organizaţiei Naţiunilor Unite hotãrãşte asupra mãsurilor ce urmeazã sa fie luate, dacã este cazul, în legatura cu aceasta cerere. ART. 31 Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite notifica tuturor Statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi celorlalte State vizate în articolului 26: a) semnarea prezentei Convenţii şi depunerea instrumentelor de ratificare sau de aderare, conform articolelor 26, 27 şi 28; b) data la care prezenta Convenţie va intra în vigoare, conform articolului 29; c) cererile de revizuire prezentate conform articolului 30. ART. 32 Originalul prezentei Convenţii, ale carei texte englez, chinez, spaniol, francez şi rus sunt deopotrivã valabile, va fi depus la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va transmite copii certificate conforme tuturor Statelor indicate în articolul 26. Drept care plenipotenţiarii subsemnati, în mod cuvenit autorizaţi de guvernele respecitve, au semnat prezenta Convenţie. Încheiatã la Geneva, la douãzeci şi noua aprilie una mie noua sute cinci zeci şi opt.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
