Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
CONVENTIE din 28 septembrie 1954 privind statutul apatrizilor (1954)*)
PREAMBUL Înaltele pãrţi contractante, considerând cã Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi Carta Naţiunilor Unite, aprobate la 10 decembrie 1948 de cãtre Adunarea Generalã a Naţiunilor Unite, au afirmat principiul conform cãruia oamenii se bucurã de drepturi şi libertãţi fundamentale fãrã discriminare, considerând cã Naţiunile Unite şi-au manifestat, în diferite ocazii, profundul interes pentru apatrizi şi au depus toate eforturile pentru a asigura apatrizilor exerciţiul cel mai larg posibil al acestor drepturi şi libertãţi fundamentale, considerând cã numai acei apatrizi care sunt în acelaşi timp şi refugiaţi intrã sub incidenţa Convenţiei privind statutul refugiaţilor din 28 iulie 1951 şi cã sunt mulţi apatrizi care nu sunt prevãzuţi în convenţie, considerând cã este de dorit ca statutul apatrizilor sã fie reglementat şi îmbunãtãţit printr-un acord internaţional, au convenit dupã cum urmeazã:
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 1 Definiţia termenului apatrid 1. În sensul prezentei convenţii, termenul apatrid înseamnã o persoanã care nu este consideratã cetãţean al nici unui stat, conform legii naţionale a acestuia. 2. Prezenta convenţie nu se aplicã: (i) persoanelor care în prezent primesc protecţie sau asistenţã de la organele ori agenţiile Naţiunilor Unite - altele decât Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi -, pe durata cât primesc aceastã protecţie sau asistenţã; (ii) persoanelor care sunt recunoscute de autoritãţile competente ale ţãrii unde îşi au reşedinţa ca având drepturi şi obligaţii legate de faptul cã posedã cetãţenia ţãrii respective; (iii) persoanelor în legãturã cu care existã motive serioase sã se considere urmãtoarele: a) au sãvârşit o infracţiune împotriva pãcii, o crimã de rãzboi sau o crimã împotriva umanitãţii, aşa cum sunt definite în instrumentele internaţionale privind aceste categorii de infracţiuni; b) au sãvârşit o infracţiune nonpoliticã gravã în afara ţãrii de reşedinţã, înainte de a fi admise în aceastã ţarã; c) au fost acuzate privind sãvârşirea unor fapte contrare scopurilor şi principiilor Naţiunilor Unite. ART. 2 Obligaţii generale Orice apatrid are obligaţii faţã de ţara unde se aflã, ceea ce presupune, în special, ca acesta sã se conformeze legilor şi regulilor sale, precum şi mãsurilor luate pentru menţinerea ordinii publice. ART. 3 Nediscriminare Statele contractante vor aplica prevederile prezentei convenţii apatrizilor, fãrã discriminare pe motiv de rasã, religie sau ţarã de origine. ART. 4 Religia Statele contractante vor acorda apatrizilor pe teritoriile lor cel puţin acelaşi tratament favorabil pe care îl acordã şi propriilor cetãţeni, în ceea ce priveşte libertatea de a-şi practica propria religie şi libertatea privind educaţia religioasã a copiilor acestora. ART. 5 Drepturi acordate separat de prezenta convenţie Nici o dispoziţie din prezenta convenţie nu va fi prezumatã ca afectând vreun drept sau beneficiu acordat de statele contractante apatrizilor, separat de prezenta convenţie. ART. 6 Termenul în aceleaşi condiţii În sensul prezentei convenţii, prin termenul în aceleaşi condiţii se înţelege cã orice condiţii (inclusiv condiţiile privind durata şi condiţiile privind sejurul sau domiciliul) pe care ar trebui sã le îndeplineascã o anume persoanã pentru a beneficia de dreptul în cauzã, dacã nu ar fi apatridã, trebuie îndeplinite de cãtre aceasta, cu excepţia condiţiilor pe care apatridul nu le poate îndeplini datoritã naturii acestora. ART. 7 Scutirea de condiţia reciprocitãţii 1. Cu excepţia cazului când prezenta convenţie conţine dispoziţii mai favorabile, un stat contractant va acorda apatrizilor acelaşi tratament ca şi cel acordat strãinilor în general. 2. Dupã o perioadã de 3 ani în care au avut reşedinţa pe teritoriul statelor contractante, toţi apatrizii vor fi scutiţi de condiţia reciprocitãţii în aceste state. 3. Fiecare stat contractant va continua sã acorde apatrizilor drepturile şi beneficiile la care aceştia aveau dreptul, în absenţa reciprocitãţii, la data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii pentru acel stat. 4. Statele contractante vor considera în mod favorabil posibilitatea de a acorda apatrizilor, în absenţa reciprocitãţii, alte drepturi şi beneficii decât cele prevãzute în alin. 2 şi 3 şi de a extinde scutirea de condiţia reciprocitãţii asupra acelor apatrizi care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute în alin. 2 şi 3. 5. Dispoziţiile alin. 2 şi 3 se aplicã atât drepturilor şi beneficiilor prevãzute în art. 13, 18, 19, 21 şi 22, cât şi drepturilor şi beneficiilor prevãzute de prezenta convenţie. ART. 8 Scutirea de mãsurile excepţionale În ceea ce priveşte mãsurile excepţionale care pot fi luate împotriva unei persoane, unui bun sau unor interese ale cetãţenilor sau ale foştilor cetãţeni ai unui stat strãin, statele contractante nu vor aplica aceste mãsuri unui apatrid doar pe motiv cã acesta a deţinut anterior cetãţenia statului strãin în cauzã. Statele contractante care, conform propriei legislaţii, sunt împiedicate sã aplice principiul general prevãzut în prezentul articol vor acorda scutiri acestor apatrizi în anumite cazuri. ART. 9 Mãsuri provizorii Nici o dispoziţie a prezentei convenţii nu va împiedica un stat contractant, în timp de rãzboi sau în alte situaţii grave şi excepţionale, sã ia mãsurile provizorii pe care le considerã necesare pentru apãrarea securitãţii naţionale în cazul unei anumite persoane, dacã statul contractant stabileşte cã persoana este de fapt apatridã, iar continuarea acestor mãsuri este necesarã în cazul acesteia, în interesul securitãţii naţionale. ART. 10 Continuitatea reşedinţei 1. În cazul în care un apatrid a fost dislocat şi mutat forţat în timpul celui de-al II-lea Rãzboi Mondial pe teritoriul unui stat contractant şi îşi are reşedinţa acolo, perioada acestui sejur forţat va fi consideratã ca fiind reşedinţã legalã pe acel teritoriu. 2. În cazul în care un apatrid a fost dislocat forţat în timpul celui de-al II-lea Rãzboi Mondial de pe teritoriul unui stat contractant şi s-a întors acolo, înainte de data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii, în scopul ocupãrii reşedinţei, perioada de şedere înainte şi dupã aceastã mutare forţatã va fi consideratã ca neîntreruptã pentru toate scopurile pentru care a fost solicitatã reşedinţa neîntreruptã. ART. 11 Marinarii apatrizi În cazul apatrizilor angajaţi cu regularitate ca marinari pe o navã sub pavilionul unui stat contractant, acesta va examina posibilitatea stabilirii respectivilor pe teritoriul sãu şi a emiterii documentelor de cãlãtorie necesare sau a admiterii temporare a acestora pe teritoriul sãu, în vederea facilitãrii stabilirii acestora într-o altã ţarã.
CAP. II Statutul juridic
ART. 12 Statutul personal 1. Statutul personal al unui apatrid va fi guvernat de legea ţãrii de domiciliu sau, dacã nu are domiciliu, de legea ţãrii de reşedinţã. 2. Drepturile obţinute anterior de cãtre apatrid, care depind de statutul sãu personal, în special drepturile referitoare la cãsãtorie, vor fi respectate de statul contractant şi, dacã este necesar, se vor supune formalitãţilor prevãzute de legea acelui stat, cu condiţia ca dreptul în cauzã sã fi fost recunoscut de legea statului respectiv dacã persoana nu ar fi devenit apatridã. ART. 13 Bunuri mobile şi imobile Statele contractante vor acorda unui apatrid, pe cât posibil, un tratament favorabil şi, în orice caz, nu mai puţin favorabil decât cel acordat în general strãinilor, în aceleaşi circumstanţe, în ceea ce priveşte achiziţionarea de bunuri mobile şi imobile şi alte drepturi conexe, precum şi împrumuturi şi alte contracte legate de bunuri mobile şi imobile. ART. 14 Drepturi de autor şi proprietate industrialã În ceea ce priveşte protecţia proprietãţii industriale, cum ar fi invenţiile, desenele sau modelele industriale, mãrcile, numele de comerţ şi drepturile de autor pentru opere literare, de artã şi ştiinţifice, apatridul va beneficia în ţara unde îşi are reşedinţa obişnuitã de aceeaşi protecţie ca şi cea acordatã propriilor cetãţeni. ART. 15 Dreptul de asociere În ceea ce priveşte asociaţiile nonprofit, nonpolitice şi sindicatele, statele contractante vor acorda apatrizilor care locuiesc legal pe teritoriul lor un tratament favorabil pe cât posibil, în orice situaţie, dar nu mai puţin favorabil decât cel acordat strãinilor în general, în aceleaşi circumstanţe. ART. 16 Accesul la justiţie 1. Orice persoanã apatridã va avea acces liber la instanţele situate pe teritoriul tuturor statelor contractante. 2. Orice persoanã apatridã va beneficia în statul contractant unde îşi are reşedinţa obişnuitã de acelaşi tratament ca şi cetãţenii acestui stat, în probleme legate de accesul la justiţie, inclusiv asistenţa juridicã şi scutirea de cautio judicatum solvi. 3. Orice persoanã apatridã va beneficia, în chestiunile prevãzute în alin. 2, în alte ţãri decât în aceea unde îşi are reşedinţa obişnuitã, de acelaşi tratament ca şi cetãţenii ţãrii reşedinţei sale obişnuite.
CAP. III Câştigurile din muncã
ART. 17 Angajarea cu carte de muncã 1. Statele contractante vor acorda apatrizilor care stau legal pe teritoriul lor un tratament favorabil pe cât posibil şi, în orice situaţie, nu mai puţin favorabil decât cel acordat strãinilor în general, în aceleaşi circumstanţe, în ceea ce priveşte dreptul de a fi angajaţi cu carte de muncã. 2. Statele contractante vor lua în considerare asimilarea drepturilor tuturor apatrizilor în ceea ce priveşte angajarea cu carte de muncã cu cele ale propriilor cetãţeni şi, în special, drepturile acelor apatrizi care au intrat pe teritoriul acestora pe baza unor programe de recrutare de personal sau de imigrare. ART. 18 Dreptul la libera practicã Statele contractante vor acorda apatrizilor care stau legal pe teritoriul lor un tratament favorabil pe cât posibil şi, în orice situaţie, nu mai puţin favorabil decât cel acordat strãinilor în general, în aceleaşi circumstanţe, în ceea ce priveşte dreptul la libera practicã în domeniul agriculturii, industriei, meşteşugurilor şi comerţului, precum şi dreptul de a înfiinţa societãţi comerciale şi industriale. ART. 19 Profesiile liberale Fiecare stat contractant va acorda apatrizilor care stau legal pe teritoriul sãu, care au obţinut diplome recunoscute de autoritãţile competente ale acelui stat şi care doresc sã practice o profesie liberalã, un tratament favorabil pe cât posibil şi, în orice situaţie, nu mai puţin favorabil decât cel acordat strãinilor în general, în aceleaşi circumstanţe.
CAP. IV Bunãstarea
ART. 20 Raţionalizarea În cazul în care existã un sistem de raţionalizare care se aplicã întregii populaţii şi care reglementeazã distribuţia generalã a produselor în stocuri reduse, apatrizii vor beneficia de acelaşi tratament ca şi propriii cetãţeni. ART. 21 Locuinţele În ceea ce priveşte locuinţele, statele contractante, în mãsura în care aceastã problemã este reglementatã de legi sau regulamente ori se supune controlului autoritãţilor publice, vor acorda apatrizilor care stau legal pe teritoriul lor un tratament favorabil pe cât posibil şi, în orice situaţie, nu mai puţin favorabil decât cel acordat strãinilor în general, în aceleaşi circumstanţe. ART. 22 Educaţia publicã 1. Statele contractante vor acorda apatrizilor acelaşi tratament ca şi cel acordat propriilor cetãţeni, în ceea ce priveşte educaţia elementarã. 2. Statele contractante vor acorda apatrizilor un tratament favorabil pe cât posibil şi, în orice situaţie, nu mai puţin favorabil decât cel acordat strãinilor în general, în aceleaşi circumstanţe, în ceea ce priveşte altã educaţie decât cea elementarã şi, în special, referitor la accesul la studii, recunoaşterea certificatelor de absolvire a unei şcoli strãine, diplome şi grade, renunţarea la taxe şcolare şi costuri şi acordarea de burse. ART. 23 Ajutorul public Statele contractante vor acorda apatrizilor care stau legal pe teritoriul lor acelaşi tratament în ceea ce priveşte ajutorul şi asistenţa publicã ca şi cel acordat propriilor cetãţeni. ART. 24 Legislaţia privind munca şi securitatea socialã 1. Statele contractante vor acorda apatrizilor care stau legal pe teritoriul lor acelaşi tratament ca şi cel acordat propriilor cetãţeni, în urmãtoarele probleme: a) în mãsura în care aceste aspecte sunt guvernate de legi sau regulamente ori se supun controlului autoritãţilor administrative: remuneraţii, inclusiv alocaţiile familiale când acestea fac parte din remuneraţii, orele de lucru, orele de lucru peste program, vacanţe cu platã, restricţii asupra activitãţii la domiciliu, vârsta minimã de angajare, ucenicia şi pregãtirea profesionalã, munca femeilor şi a persoanelor tinere, precum şi beneficiile oferite pe baza contractului colectiv de muncã; b) securitatea socialã (legislaţie privind accidentele de muncã, bolile profesionale, maternitatea, bolile în general, incapacitãţile, vârsta înaintatã, decesul, şomajul, responsabilitãţile familiale şi orice alte împrejurãri neprevãzute care, conform legii şi reglementãrilor interne, sunt acoperite de asigurãrile sociale), în urmãtoarele limite: (i) se pot încheia anumite acorduri pentru pãstrarea drepturilor obţinute şi a drepturilor în curs de dobândire; (ii) legile interne sau reglementãrile ţãrii de domiciliu pot prevedea acorduri speciale privind beneficii sau pãrţi din acestea, care sã fie plãtite în întregime din fonduri publice, şi privind indemnizaţii plãtite persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute pentru obţinerea unei pensii obişnuite. 2. Dreptul la compensaţie în cazul decesului unui apatrid ca urmare a unui accident de muncã sau unei boli profesionale nu va fi afectat de faptul cã domiciliul beneficiarului se aflã în afara teritoriului statului contractant. 3. Statele contractante vor extinde şi asupra apatrizilor beneficiile acordurilor încheiate între ele sau care pot fi încheiate între ele în viitor, referitoare la pãstrarea drepturilor obţinute şi a drepturilor care urmeazã sã fie dobândite, privind asigurãrile sociale, care se vor supune doar condiţiilor aplicabile cetãţenilor statelor semnatare ale acordurilor în cauzã. 4. Statele contractante vor lua în considerare extinderea şi în cazul apatrizilor, pe cât posibil, a beneficiilor acordurilor similare care pot fi în vigoare la orice datã între aceste state contractante şi statele noncontractante.
CAP. V Mãsuri administrative
ART. 25 Asistenţã administrativã 1. În cazul în care exercitarea unui drept de cãtre un apatrid ar necesita în mod normal asistenţa autoritãţilor unei ţãri strãine la care acesta nu poate apela, statul contractant pe teritoriul cãruia îşi are reşedinţa va lua mãsuri pentru ca propriile autoritãţi sã îi acorde aceastã asistenţã. 2. Autoritatea sau autoritãţile menţionate în alin. 1 vor transmite sau vor supraveghea transmiterea cãtre apatrizi a acelor documente sau certificate care în mod normal sunt eliberate strãinilor de cãtre sau prin intermediul autoritãţilor naţionale. 3. Documentele sau certificatele transmise în acest mod vor fi considerate ca înlocuitor al instrumentelor oficiale transmise strãinilor de cãtre sau prin intermediul autoritãţilor lor naţionale şi vor fi considerate probe în cazul în care nu se dovedeşte contrariul. 4. În funcţie de tratamentul excepţional care poate fi acordat persoanelor sãrace, se pot încasa taxe pentru aceste servicii, dar acestea vor fi moderate şi stabilite în funcţie de cele aplicate propriilor cetãţeni pentru servicii similare. 5. Dispoziţiile prezentului articol nu vor prejudicia aplicarea art. 27 şi 28. ART. 26 Libertatea de mişcare Fiecare stat contractant va acorda apatrizilor aflaţi legal pe teritoriul sãu dreptul de a-şi alege locul de reşedinţã şi de a se deplasa liber pe teritoriul sãu, în funcţie de reglementãrile aplicabile strãinilor în general, în aceleaşi circumstanţe. ART. 27 Actele de identitate Statele contractante vor elibera acte de identitate oricãrui apatrid de pe teritoriul lor, care nu deţine acte de cãlãtorie valabile. ART. 28 Actele de cãlãtorie Statele contractante vor emite apatrizilor aflaţi legal pe teritoriul lor acte de cãlãtorie în scopul deplasãrii în afara teritoriului lor, cu excepţia cazului când motive acute de securitate naţionalã sau ordine publicã reclamã altfel, iar dispoziţiile prezentei convenţii se vor aplica acestor documente. Statele contractante pot elibera astfel de acte de cãlãtorie oricãrui alt apatrid aflat pe teritoriul lor; acestea vor lua în considerare emiterea acestor documente apatrizilor de pe teritoriul lor, care nu le pot obţine din ţara unde se aflã reşedinţa lor legalã. ART. 29 taxe fiscale 1. Statele contractante nu vor impune asupra apatrizilor taxe sau impozite, de orice naturã, altele sau mai mari decât cele care se încaseazã ori care pot fi încasate de la propriii cetãţeni în situaţii similare. 2. Nici o dispoziţie a prezentului alineat nu va împiedica aplicarea pentru apatrizi a legilor şi regulilor privind taxele pentru eliberarea cãtre strãini a documentelor administrative, inclusiv a actelor de identitate. ART. 30 Transferul de bunuri 1. Orice stat contractant va permite apatrizilor, conform propriilor legi şi regulamente, sã-şi transfere bunurile aduse pe teritoriul sãu într-un alt stat în care au fost admişi în vederea restabilirii. 2. Orice stat contractant va lua în considerare cererea apatrizilor privind permisiunea transferãrii bunurilor, indiferent de locaţie, care sunt necesare restabilirii acestora într-o altã ţarã în care au fost admişi. ART. 31 Expulzarea 1. Statele contractante nu vor expulza un apatrid aflat legal pe teritoriul lor, cu excepţia cazului când existã motive de securitate naţionalã sau ordine publicã. 2. Expulzarea unui astfel de apatrid se va face pe baza unei hotãrâri luate în instanţã. Cu excepţia cazului când motive acute de securitate naţionalã reclamã altfel, apatridul va avea posibilitatea de a prezenta dovezi în apãrarea sa, de a face apel şi de a fi reprezentat în acest scop în faţa autoritãţilor competente sau a persoanei ori persoanelor special desemnate de autoritatea competentã. 3. Statele contractante vor permite unui astfel de apatrid sã beneficieze de o perioadã de timp rezonabilã în care sã solicite admiterea legalã într-o altã ţarã. Statele contractante îşi rezervã dreptul de a aplica în aceastã perioadã mãsurile interne pe care le considerã necesare. ART. 32 Naturalizarea Statele contractante vor facilita, pe cât posibil, asimilarea şi naturalizarea apatrizilor şi, în special, vor depune toate eforturile pentru a grãbi procedura de naturalizare şi de a reduce pe cât posibil costurile şi taxele acestor proceduri.
CAP. VI Clauze finale
ART. 33 Informaţii privind legislaţia naţionalã Statele contractante vor comunica secretarului general al ONU legile şi regulamentele pe care le pot adopta pentru a asigura aplicarea prezentei convenţii. ART. 34 Soluţionarea diferendelor Orice diferend între pãrţile prezentei convenţii, legat de interpretarea sau aplicarea sa, care nu poate fi soluţionat prin alte mijloace, va fi înaintat Curţii Internaţionale de Justiţie, la cererea oricãreia dintre pãrţile în litigiu. ART. 35 Semnarea, ratificarea şi aderarea 1. Prezenta convenţie va fi deschisã pentru semnare la sediul ONU pânã la data de 31 decembrie 1955. 2. Prezenta convenţie va fi deschisã pentru semnare în numele: a) oricãrui stat membru al ONU; b) oricãrui alt stat membru invitat sã participe la Conferinţa ONU privind statutul apatrizilor; sau c) oricãrui stat cãruia Adunarea Generalã a ONU îi poate adresa invitaţia de semnare sau de aderare. 3. Prezenta convenţie va fi ratificatã, iar instrumentele de ratificare vor fi depuse la secretarul general al ONU. 4. Prezenta convenţie va fi deschisã pentru aderare de cãtre statele menţionate în alin. 2. Aderarea va avea loc prin depunerea instrumentului de aderare la secretarul general al ONU. ART. 36 Clauzã de aplicare teritorialã 1. Orice stat poate, în momentul semnãrii, ratificãrii sau aderãrii, sã declare cã prezenta convenţie se va extinde asupra tuturor sau asupra unora dintre teritoriile pentru ale cãror relaţii internaţionale este responsabil. Aceastã declaraţie îşi va produce efectele când prezenta convenţie va intra în vigoare pentru statul în cauzã. 2. La orice datã ulterioarã, orice astfel de extindere sus-menţionatã poate avea loc printr-o notificare adresatã secretarului general al ONU şi îşi va produce efectele din cea de-a 90-a zi de la primirea notificãrii de cãtre secretarul general al ONU sau de la data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii pentru statul în cauzã, oricare dintre evenimente are loc mai târziu. 3. Cu privire la acele teritorii asupra cãrora prezenta convenţie nu se extinde la data semnãrii, ratificãrii sau aderãrii, fiecare stat interesat va considera posibilitatea luãrii mãsurilor necesare extinderii aplicãrii prezentei convenţii acestor teritorii, cu condiţia ca, atunci când constituţia o cere, guvernele teritoriilor respective sã îşi dea acordul în acest sens. ART. 37 Clauza federalã În cazul unui stat federal sau al unui stat neunitar, se vor aplica urmãtoarele dispoziţii: a) cu privire la acele articole din prezenta convenţie care intrã în competenţa legislativã a autoritãţii federale, obligaţiile guvernului federal vor fi similare, în aceastã privinţã, cu cele ale pãrţilor care nu sunt state federale; b) cu privire la acele articole din prezenta convenţie care intrã în competenţa legislativã a statelor constituente, a provinciilor sau cantoanelor care, conform sistemului constituţional al federaţiei, nu sunt obligate sã acţioneze în domeniul legislativ, guvernul federal va aduce la cunoştinţã aceste articole, cu o recomandare favorabilã, autoritãţilor competente ale statelor, provinciilor sau cantoanelor, cât mai curând posibil; c) un stat federal parte la prezenta convenţie va transmite, la cererea oricãruia dintre celelalte state contractante, prin intermediul secretarului general al ONU, un document privind legislaţia şi practica federaţiei, precum şi componenţa acesteia, în legãturã cu oricare dintre dispoziţiile prezentei convenţii, şi va menţiona modul în care acestea au fost aplicate printr-o acţiune legislativã sau de altã naturã. ART. 38 Rezerve 1. La data semnãrii, ratificãrii sau aderãrii, orice stat poate avea rezerve la articolele prezentei convenţii, altele decât art. 1, 3, 4, 16 alin. 1 şi art. 33 pânã la art. 42 inclusiv. 2. Orice stat care are o rezervã conform alin. 1 o poate retrage oricând printr-o comunicare în acest sens, adresatã secretarului general al ONU. ART. 39 Intrarea în vigoare 1. Prezenta convenţie va intra în vigoare în cea de-a 90-a zi care urmeazã datei de depunere a celui de-al 6-lea instrument de ratificare sau de aderare. 2. Pentru fiecare dintre statele care ratificã sau aderã la prezenta convenţie dupã depunerea celui de-al 6-lea instrument de ratificare sau de aderare, prezenta convenţie va intra în vigoare în cea de-a 90-a zi care urmeazã datei de depunere de cãtre acest stat a instrumentului de ratificare sau de aderare. ART. 40 Denunţarea 1. Oricare dintre statele contractante poate denunţa prezenta convenţie în orice moment, printr-o notificare adresatã secretarului general al ONU. 2. Denunţarea va produce efecte pentru statul contractant în cauzã la un an de la data primirii acesteia de cãtre secretarul general al ONU. 3. Orice stat care a fãcut o declaraţie sau o notificare conform art. 36 poate, la orice datã ulterioarã, printr-o notificare adresatã secretarului general al ONU, sã declare cã prezenta convenţie va înceta sã se extindã asupra teritoriului sãu la un an de la data primirii notificãrii de cãtre secretarul general al ONU. ART. 41 Revizuirea 1. Oricare dintre statele contractante poate solicita revizuirea prezentei convenţii în orice moment, printr-o notificare adresatã secretarului general al ONU. 2. Adunarea Generalã a Naţiunilor Unite va recomanda mãsurile, dupã caz, care trebuie luate în legãturã cu aceastã cerere. ART. 42 Notificãri transmise de secretarul general al ONU Secretarul general al ONU va informa toţi membrii Naţiunilor Unite şi statele nemembre prevãzute în art. 35 cu privire la urmãtoarele: a) semnãrile, ratificãrile şi aderãrile în conformitate cu art. 35; b) declaraţiile şi notificãrile în conformitate cu art. 36; c) rezervele şi retragerile în conformitate cu art. 38; d) data la care prezenta convenţie va intra în vigoare în conformitate cu art. 39; e) denunţãrile şi notificãrile în conformitate cu art. 40; f) cererea de revizuire în conformitate cu art. 41. Subsemnaţii, pe deplin autorizaţi, am semnat prezenta convenţie în numele guvernelor noastre. Încheiatã la New York la 28 septembrie 1954, într-un exemplar ale cãrui texte în limbile englezã, francezã şi spaniolã sunt egal autentice şi vor fi depuse în arhivele Naţiunilor Unite, iar copii certificate ale acestora vor fi transmise tuturor membrilor Naţiunilor Unite şi statelor nemembre prevãzute în art. 35. Intrarea în vigoare: 6 iunie 1960, în conformitate cu art. 39. _____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
