Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CONVENTIE din 28 iunie 1994 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Algeriene Democratice si Populare pentru evitarea dublei impuneri in materie de impozite pe venit si pe avere
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 69 din 14 aprilie 1995
Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, dorind sa încheie o convenţie pentru evitarea dublei impuneri în materie de impozite pe venit şi pe avere, au convenit urmãtoarele:
ART. 1
Persoane vizate
Prezenta convenţie se aplica persoanelor care sînt rezidente ale unui stat contractant sau ale ambelor state contractante.
ART. 2
Impozite vizate
1. Prezenta convenţie se va aplica impozitelor pe venit şi pe avere stabilite în numele unui stat contractant, colectivitãţilor sale locale sau unitãţilor sale administrativ-teritoriale, oricare ar fi sistemul de percepere.
2. Sînt considerate impozite pe venit şi pe avere impozitele stabilite pe venitul total, pe averea totalã sau pe elementele de venit sau de avere, inclusiv impozitele pe cistigurile provenind din înstrãinarea proprietãţii mobiliare sau imobiliare, precum şi impozitele asupra creşterii capitalului.
3. Impozitele existente, asupra cãrora se aplica prezenta convenţie, sînt:
a) În cazul României:
(i) impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
(ii) impozitul pe profit;
(iii) impozitul pe salarii;
(iv) impozitul pe dividende;
(v) impozitul pe venitul agricol al persoanelor fizice (denumite în continuare impozit roman).
b) În cazul Algeriei:
(i) impozitul pe venitul global;
(ii) impozitul pe beneficiile societãţilor;
(iii) taxa pe activitatea profesionalã;
(iv) varsamintul forfetar;
(v) impozitul pe patrimoniu;
(vi) redeventa şi impozitul pe rezultatele referitoare la activitãţile de prospectare, cercetare, exploatare şi de transport prin canalizare a hidrocarburilor (denumite în continuare impozit algerian).
4. Convenţia se aplica, de asemenea, impozitelor de natura identicã sau similarã, care vor fi stabilite dupã data semnãrii convenţiei şi care se vor adauga impozitelor existente sau care le vor înlocui. Autoritãţile competente ale statelor contractante îşi vor comunica reciproc modificãrile aduse legislatiilor lor fiscale respective.
ART. 3
Definiţii generale
1. În sensul prezentei convenţii, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:
a) expresiile un stat contractant şi celãlalt stat contractant înseamnã, dupã cum cere contextul, România sau Algeria;
b) termenul România înseamnã România şi, folosit în sens geografic, înseamnã teritoriul României, inclusiv marea sa teritorialã, precum şi zona economicã exclusiva, asupra cãrora România îşi exercita suveranitatea, drepturile suverane şi jurisdicţia, în concordanta cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale, aflate în apele marii, pe fundul şi subsolul acestor ape;
c) termenul Algeria înseamnã Republica Algeriana Democratica şi Populara şi, folosit în sens geografic, înseamnã teritoriul Algeriei, precum şi zona maritima, fundul marii şi subsolul maritim limitrof marii teritoriale a Algeriei, asupra cãrora Algeria exercita drepturile sale suverane şi jurisdicţia sa, în conformitate cu legislaţia nationala şi dreptul internaţional;
d) termenul persoana include persoanele fizice, societãţile şi alte asocieri de persoane, legal constituite în unul dintre cele doua state contractante;
e) termenul societate înseamnã orice persoana juridicã sau orice alta entitate care este consideratã ca o persoana juridicã, în scopul impozitãrii;
f) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnã, dupã caz, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant;
g) expresia trafic internaţional înseamnã orice transport efectuat cu o nava sau cu o aeronava, exploatatã de o întreprindere care are locul conducerii efective situat într-un stat contractant, cu excepţia cazului cînd nava sau aeronava nu este exploatatã decît între locuri situate în celãlalt stat contractant;
h) termenul nationali înseamnã:
(a) toate persoanele fizice care poseda cetãţenia României sau naţionalitatea Algeriei;
(b) toate persoanele juridice, societãţile de persoane sau asociaţiile constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare într-un stat contractant;
i) expresia autoritate competenta înseamnã:
(i1) în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat;
(i2) în cazul Algeriei, ministrul însãrcinat cu finanţele sau reprezentantul sau autorizat.
2. Pentru aplicarea acestei convenţii de cãtre un stat contractant, orice expresie care nu este definitã de prezenta convenţie are înţelesul pe care îl atribuie legislaţia acestui stat cu privire la impozitele la care se aplica convenţia, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita.
ART. 4
Rezident
1. În sensul prezentei convenţii, expresia rezident al unui stat contractant înseamnã orice persoana care, potrivit legislaţiei acestui stat, este supusã impunerii în acest stat, urmare domiciliului sau rezidentei sale, locului conducerii sau a oricãrui alt criteriu de natura similarã.
2. Cînd, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoana fizica este un rezident al ambelor state contractante, atunci statutul sau este determinat dupã cum urmeazã:
a) aceasta persoana este consideratã ca un rezident al statului contractant în care dispune de o locuinta permanenta; dacã aceasta dispune de o locuinta permanenta în ambele state contractante, ea va fi consideratã ca un rezident al statului contractant cu care legãturile sale personale şi economice sînt cele mai strinse (centrul intereselor vitale);
b) dacã statul contractant în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacã ea nu dispune de o locuinta permanenta în nici unul dintre statele contractante, ea va fi consideratã ca un rezident al statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit;
c) dacã aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau dacã ea nu locuieşte în mod obişnuit în nici unul dintre ele, ea va fi consideratã ca un rezident al statului contractant a cãrui naţionalitate o poseda;
d) dacã aceasta persoana poseda naţionalitatea ambelor state contractante sau nu poseda naţionalitatea nici unuia dintre ele, autoritãţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.
3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana, alta decît o persoana fizica, este un rezident al ambelor state contractante, ea va fi consideratã ca un rezident al statului contractant în care se afla locul conducerii efective.
ART. 5
Sediu permanent
1. În sensul prezentei convenţii, expresia sediu permanent înseamnã un loc fix de afaceri prin care o întreprindere desfãşoarã, în întregime sau în parte, activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent include, îndeosebi:
a) un loc de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) un magazin de vinzari;
g) o plantaţie, o ferma sau o vie;
h) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale;
i) un şantier de construcţii sau de montaj sau activitãţile de supraveghere exercitate acolo, dar numai cînd acest şantier sau aceste activitãţi dureazã o perioada mai mare de 6 luni;
j) furnizarea de servicii, inclusiv serviciile de consultanţa exercitate de o întreprindere prin salariaţii sãi sau alt personal angajat de întreprindere în acest scop, dar numai atunci cînd activitãţile de aceasta natura dureazã (pentru acelaşi proiect sau pentru un proiect conex), pe teritoriul tarii, o perioada sau perioade reprezentind în total mai mult de 6 luni în orice perioada de 12 luni.
3. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, se considera ca nu exista un sediu permanent dacã:
a) se folosesc instalaţii numai în scopul depozitarii sau expunerii mãrfurilor aparţinînd întreprinderii;
b) mãrfurile aparţinînd întreprinderii sînt menţinute exclusiv în scopul depozitarii sau expunerii;
c) mãrfurile aparţinînd întreprinderii sînt menţinute exclusiv în scopul prelucrãrii de cãtre o alta întreprindere;
d) un loc fix de afaceri este folosit exclusiv în scopul cumpãrãrii de mãrfuri sau colectãrii de informaţii pentru întreprindere;
e) un loc fix de afaceri este folosit exclusiv în scopul desfãşurãrii, pentru întreprindere, a oricãrei alte activitãţi cu caracter pregatitor sau auxiliar;
f) mãrfurile aparţinînd întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau expoziţii temporare ocazionale, sînt vîndute de întreprindere cu ocazia tirgului sau a expoziţiei menţionate;
g) un loc fix de afaceri este folosit exclusiv pentru orice combinare de activitãţi menţionate în subparagrafele a)-f), cu condiţia ca intreaga activitate a locului fix de afaceri, ce rezulta din aceasta combinare, sa aibã un caracter pregatitor sau auxiliar.
4. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, atunci cînd o persoana - alta decît un agent cu statut independent cãruia i se aplica prevederile paragrafului 7 - acţioneazã într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, aceasta întreprindere este consideratã ca avînd un sediu permanent în primul stat menţionat, dacã persoana:
a) dispune în acest stat de împuternicirea pe care o exercita, în mod obişnuit, de a încheia contracte în numele întreprinderii, cu condiţia ca activitatea acestei persoane sa nu fie limitatã la cumpãrarea de mãrfuri pentru respectiva întreprindere; sau
b) nedispunind de aceasta împuternicire, ea pãstreazã în mod obişnuit în primul stat un stoc de mãrfuri din care preleva în mod regulat mãrfuri, în scopul livrãrii în numele întreprinderii.
5. O întreprindere nu este consideratã ca are un sediu permanent în celãlalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta exercita activitatea sa de afaceri în acel stat printr-un broker, un agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite.
6. Faptul ca o societate, care este un rezident al unui stat contractant, controleazã sau este controlatã de o societate care este un rezident al celuilalt stat contractant, sau care îşi exercita activitatea sa de afaceri în acel celãlalt stat contractant (printr-un sediu permanent sau în alt mod), nu este suficient prin el însuşi sa facã una dintre aceste societãţi un sediu permanent al celeilalte.
ART. 6
Venituri din proprietãţi imobiliare
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietãţi imobiliare (inclusiv veniturile din exploatãri agricole sau forestiere), situate în celãlalt stat contractant, sînt impozabile în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.
2. Expresia proprietãţi imobiliare are înţelesul care îi este atribuit de legislaţia statului contractant în care proprietãţile în cauza sînt situate; expresia include, în orice caz, toate accesoriile proprietãţii imobiliare, echipamentul şi inventarul viu utilizat în exploatãri agricole şi exploatãri forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul proprietãţilor imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, izvoarelor şi a altor resurse naturale. Navele şi aeronavele nu sînt considerate proprietãţi imobiliare.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplica veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietãţii imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din proprietãţile imobiliare ale unei întreprinderi, precum şi veniturilor din proprietãţi imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.
ART. 7
Profiturile întreprinderii
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat, în afarã de cazul în care întreprinderea îşi exercita activitatea de afaceri în celãlalt stat contractant, printr-un sediu permanent situat acolo. Dacã întreprinderea exercita activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii sînt impozabile în celãlalt stat contractant, dar numai în mãsura în care sînt atribuibile acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant îşi exercita activitatea în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza, dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã, exercitind activitãţi identice sau similare, în condiţii identice sau similare, şi tratind cu toatã independenta cu întreprinderea al carei sediu permanent este.
3. Pentru determinarea profiturilor unui sediu permanent sînt admise la scãdere cheltuielile efectiv efectuate pentru scopurile urmãrite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administraţie, efectuate fie în statul în care se afla situat sediul permanent, fie în alta parte. Nici o deducere nu este admisã pentru sumele care ar fi, dupã caz, plãtite de întreprindere ca redevenţe, onorarii sau alte plati similare sub forma de licenta de exploatare, brevete sau alte drepturi, cum ar fi comisioanele (altele decît rambursarea cheltuielilor reale efectuate) pentru serviciile prestate sau pentru activitatea de conducere sau, în afarã cazului unei întreprinderi bancare, sub forma dobinzilor pentru sume împrumutate sediului permanent.
De asemenea, la determinarea profiturilor unui sediu permanent nu se iau în considerare, printre cheltuielile sediului întreprinderii sau ale oricãrui alt sediu permanent al sau, redevenţele, onorariile sau alte plati similare sub forma de licenţe de exploatare, brevete sau alte drepturi sau comisioane (altele decît rambursarea cheltuielilor reale efectuate), pentru servicii prestate sau pentru o activitate de conducere sau, în afarã cazului unei întreprinderi bancare, sub forma dobinzilor la sumele împrumutate întreprinderii sau unuia dintre celelalte sedii ale sale.
4. În mãsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte sa se determine profiturile atribuibile unui sediu permanent pe baza repartizãrii profiturilor totale ale întreprinderii în diversele sale pãrţi componente, nici o prevedere a paragrafului 2 al prezentului articol nu impiedica acel stat contractant sa determine profiturile impozabile în conformitate cu repartiţia uzualã. Metoda de repartizare adoptatã trebuie totuşi sa fie aceea prin care rezultatul obţinut sa fie în concordanta cu principiile enunţate în prezentul articol.
5. Nici un profit nu se atribuie unui sediu permanent pentru simplul fapt ca acest sediu permanent a cumpãrat mãrfuri pentru întreprindere.
6. În vederea aplicãrii prevederilor paragrafelor precedente, profiturile care se atribuie unui sediu permanent sînt determinate în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afarã de cazul cînd exista motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel.
7. Cînd profiturile includ elemente de venit care sînt tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.
ART. 8
Transport internaţional
1. Profiturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor sau a aeronavelor nu sînt impozabile decît în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
2. Dacã locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se afla la bordul unei nave, atunci acesta este considerat a fi situat în statul contractant în care se afla portul de înregistrare a navei sau, dacã nu exista un astfel de port de înregistrare, în statul contractant în care cel care exploateazã nava este un rezident.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplica, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la un organism internaţional de transporturi.
ART. 9
Întreprinderi asociate
1. Cînd:
a) o întreprindere a unui stat contractant participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau
b) aceleaşi persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant şi cînd, fie într-un caz, fie în celãlalt, cele doua întreprinderi sînt legate în relaţiile lor comerciale sau financiare prin condiţii acceptate sau impuse, care diferã de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile, care fãrã aceste condiţii ar fi fost obţinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datoritã acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impuse în consecinta.
2. Cînd un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparţinînd acelui stat şi impune în consecinta, profiturile asupra cãrora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusã impozitãrii în acel celãlalt stat şi profiturile astfel incluse sînt profituri care ar fi fost obţinute de întreprinderea primului stat contractant menţionat, dacã condiţiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci celãlalt stat procedeazã la modificarea corespunzãtoare a nivelului impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea unei astfel de modificãri se tine seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii şi, dacã este necesar, autoritãţile competente ale statelor contractante se consulta reciproc.
ART. 10
Dividende
1. Dividendele plãtite de o societate care este un rezident al unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în acest celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste dividende sînt, de asemenea, impozabile în statul contractant în care societatea plãtitoare de dividende este un rezident şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar dacã primitorul dividendelor este beneficiarul efectiv al acestora, impozitul astfel stabilit nu poate depãşi 15% din suma bruta a dividendelor.
Prezentul paragraf nu afecteazã impunerea societãţii în ce priveşte profiturile din care se plãtesc dividendele.
3. Termenul dividende, folosit în acest articol, înseamnã veniturile provenind din acţiuni şi din drepturile de folosinta, din pãrţi miniere, din pãrţi de fondator sau alte drepturi în afarã titlurilor de creanta, precum şi veniturile din alte pãrţi sociale care sînt supuse aceluiaşi regim de impunere ca veniturile din acţiuni, de cãtre legislaţia fiscalã a statului a cãrui societate distribuitoare este un rezident.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica atunci cînd beneficiarul efectiv al dividendelor, rezident al unui stat contractant, desfãşoarã în celãlalt stat contractant, în care societatea plãtitoare de dividende este un rezident, fie o activitate industriala sau comercialã printr-un sediu permanent situat acolo, fie desfãşoarã în acel celãlalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, şi cînd participarea generatoare de dividende este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie sînt aplicabile prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
5. Cînd o societate rezidenţã a unui stat contractant realizeazã profituri sau venituri din celãlalt stat contractant, acel celãlalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor, plãtite de acea societate, cu excepţia cazului cînd asemenea dividende sînt plãtite unui rezident al acelui celãlalt stat sau cînd participarea generatoare de dividende este efectiv legatã de un sediu permanent sau o baza fixa situata în acest celãlalt stat, nici sa supunã profiturile nedistribuite ale societãţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacã dividendele plãtite sau profiturile nedistribuite reprezintã, în întregime sau în parte, profituri sau venituri provenind din acest celãlalt stat contractant.
ART. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în acest celãlalt stat.
2. Totuşi aceste dobinzi sînt, de asemenea, impozabile în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat, dar dacã primitorul dobinzilor este beneficiarul efectiv al acestora, impozitul astfel stabilit nu poate depãşi 15% din suma bruta ale dobinzilor.
3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobinzile provenind dintr-un stat contractant sînt scutite de impozit în acel stat, dacã:
a) debitorul dobinzilor este guvernul acelui stat contractant, o colectivitate localã ori una dintre unitãţile administrativ-teritoriale ale acestuia; sau
b) dobinzile sînt plãtite guvernului celuilalt stat contractant sau uneia dintre colectivitatile sale locale, sau uneia dintre unitãţile sale administrativ-teritoriale, ori instituţiilor sau organismelor (inclusiv instituţiilor financiare şi bancare) aparţinînd în întregime acestui stat contractant, sau uneia dintre colectivitatile sale locale sau uneia dintre unitãţile sale administrativ-teritoriale; sau
c) dobinzile sînt plãtite altor instituţii sau organisme (inclusiv instituţiilor financiare şi bancare) pentru finanţarea acordatã de acestea în cadrul acordurilor încheiate între guvernele statelor contractante.
4. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnã veniturile din titluri de creanta de orice natura, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauza de participare la profiturile debitorului, şi, în special, veniturile din efecte publice, titluri de creanta sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de acestea. Penalitãţile pentru plata cu intirziere nu sînt considerate dobinzi, în sensul prezentului articol.
5. Prevederile paragrafelor 1, 2 şi 3 nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al dobinzilor, rezident al unui stat contractant, desfãşoarã în celãlalt stat contractant, din care provin dobinzile, fie o activitate industriala sau comercialã, printr-un sediu permanent situat acolo, fie presteazã în acel celãlalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta în legatura cu care sînt plãtite dobinzile este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau o baza fixa.
În aceasta situaţie sînt aplicabile prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
6. Dobinzile sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este însuşi acel stat, o colectivitate localã, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acestui stat contractant.
Totuşi cînd debitorul dobinzilor, fie ca este sau nu un rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa pentru care a fost contractatã creanta generatoare de dobinzi şi care suporta plata acestor dobinzi, acestea vor fi considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
7. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între debitorul şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi alte persoane, suma dobinzilor, ţinînd seama de creanta pentru care sînt plãtite, depãşeşte suma care s-ar fi convenit între debitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol nu se aplica decît la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor este impozabilã, potrivit legislaţiei fiecãrui stat contractant şi ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii.
ART. 12
Redevenţe
1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în acest celãlalt stat.
2. Totuşi aceste redevenţe sînt, de asemenea, impozabile în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acestui stat contractant, dar dacã primitorul redevenţelor este beneficiarul efectiv al acestora, impozitul astfel stabilit nu poate depãşi 15% din suma bruta a redevenţelor.
3. Termenul redevenţe, folosit în prezentul articol, înseamnã plati de orice natura plãtite pentru folosirea sau concesionarea oricãrui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf şi filmelor şi înregistrãrilor pentru orice forma de transmisiuni radiofonice sau de televiziune, oricãrui patent, marca de fabricaţie sau de comerţ, desen sau model, plan, formula secreta sau procedeu secret, precum şi pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific şi pentru informaţii referitoare la experienta dobindita în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele, fie o activitate industriala sau comercialã printr-un sediu permanent situat acolo, fie presteazã profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plãtesc redevenţele este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
5. Redevenţele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant atunci cînd debitorul este acel stat însuşi, o colectivitate localã, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acestui stat. Totuşi, cînd debitorul redevenţelor, fie ca este sau nu un rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legatã obligaţia de a plati redevenţele, şi aceste redevenţe sînt suportate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa, atunci aceste redevenţe sînt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
6. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între debitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi alte persoane, suma redevenţelor, avînd în vedere prestaţia pentru care sînt plãtite, depãşeşte suma care ar fi fost convenitã între debitor şi beneficiarul efectiv, în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol nu se aplica decît la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã, potrivit legislaţiei fiecãrui stat contractant şi ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii.
ART. 13
Cistiguri din capital
1. Cistigurile pe care un rezident al unui stat contractant le realizeazã din înstrãinarea proprietãţilor imobiliare vizate la art. 6, situate în celãlalt stat contractant, sînt impozabile în acest celãlalt stat.
2. Cistigurile provenind din înstrãinarea proprietãţii mobiliare fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau a proprietãţii mobiliare ţinînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv cistigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe sînt impozabile în acest celãlalt stat.
3. Cistigurile provenind din înstrãinarea navelor sau aeronavelor, exploatate în trafic internaţional, sau a proprietãţii mobiliare, necesare exploatãrii acestor nave sau aeronave, nu sînt impozabile decît în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
4. Cistigurile provenind din înstrãinarea oricãrei proprietãţi, altele decît cele vizate în paragrafele 1, 2 şi 3, nu sînt impozabile decît în statul contractant în care este rezident cel care înstrãineazã.
ART. 14
Profesii independente
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activitãţi cu caracter independent sînt impozabile numai în acest stat, în afarã de cazul cînd rezidentul nu dispune în mod obişnuit, în celãlalt stat contractant, de o baza fixa pentru exercitarea activitãţilor sale. Dacã dispune de o astfel de baza fixa, veniturile sînt impuse în celãlalt stat contractant, dar numai în mãsura în care sînt atribuibile acelei baze fixe.
2. Expresia profesii independente cuprinde, în special, activitãţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi activitãţile independente ale medicilor, avocaţilor, inginerilor, arhitectilor, dentistilor şi contabililor.
ART. 15
Profesii dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18, 19, 20 şi 21, salariile şi alte remuneraţii similare, obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata, sînt impozabile numai în acel stat, în afarã de cazul cînd activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant, remuneraţiile primite pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile primite de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitatã în celãlalt stat contractant nu sînt impozabile decît în primul stat, dacã:
a) beneficiarul este prezent în celãlalt stat contractant pentru o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în cursul anului fiscal considerat; şi
b) remuneraţiile sînt plãtite de o persoana sau în numele unei persoane care angajeazã şi care nu este un rezident al celuilalt stat contractant; şi
c) remuneraţiile nu sînt suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajeazã o are în celãlalt stat contractant.
3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile primite pentru o activitate salariata exercitatã la bordul unei nave sau aeronave, exploatatã în trafic internaţional, sînt impozabile în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
ART. 16
Tantieme
Tantiemele, jetoanele de prezenta şi alte plati similare, pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau de supraveghere al unei societãţi care este un rezident al celuilalt stat contractant, sînt impozabile în acest celãlalt stat contractant.
ART. 17
Artişti şi sportivi
1. Independent de prevederile art. 14 şi 15, veniturile, pe care un rezident al unui stat contractant le obţine din activitãţi personale exercitate în celãlalt stat contractant ca artişti de spectacol, cum sînt: artiştii de teatru, de film, de radio sau de televiziune ori ca interpreti muzicali, sau ca sportivi, sînt impozabile în acest celãlalt stat contractant.
2. Cînd veniturile din activitãţile personale, desfãşurate de un artist de spectacol sau de un sportiv în aceasta calitate, nu revin artistului de spectacol sau sportivului însuşi, ci unei alte persoane, aceste venituri sînt impozabile, independent de prevederile art. 7, 14 şi 15, în statul contractant în care sînt exercitate activitãţile artistului de spectacol sau ale sportivului.
3. Independent de prevederile paragrafului 1, veniturile obţinute din activitãţi desfãşurate de artişti de spectacole sau de sportivi, care sînt rezidenţi în unul dintre statele contractante, sînt impozabile numai în acest stat, atunci cînd activitãţile sînt desfãşurate în celãlalt stat contractant în cadrul unui program de schimburi culturale sau sportive, aprobate de statele contractante.
ART. 18
Pensii
Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile şi alte remuneraţii similare, plãtite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfasurata în trecut, nu sînt impozabile decît în acest stat contractant.
ART. 19
Funcţii publice
1. a) Remuneraţiile, altele decît pensiile, plãtite de un stat contractant sau de una dintre colectivitatile sale locale, sau de unitãţi administrativ-teritoriale unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, sau acestei colectivitãţi locale sau unitãţi administrativ-teritoriale, sînt impozabile numai în acest stat contractant.
b) Totuşi aceste remuneraţii sînt impozabile numai în celãlalt stat contractant, dacã serviciile sînt prestate în acest stat şi persoana fizica este un rezident al acestui stat contractant, care:
(i) poseda fie cetãţenia României, fie naţionalitatea Algeriei;
sau
(ii) nu a devenit un rezident al acelui stat contractant numai în scopul prestãrii serviciilor.
2. a) Pensiile plãtite de un stat contractant sau de o colectivitate localã, ori de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia fie direct, fie din prelevãri de fonduri pe care le-a constituit, unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, colectivitãţi sau unitãţi administrativ-teritoriale sînt impozabile numai în acest stat.
b) Totuşi aceste pensii sînt impozabile numai în celãlalt stat contractant, dacã persoana fizica este un rezident al acestui stat şi poseda fie cetãţenia României, fie naţionalitatea Algeriei.
3. Prevederile art. 15, 16 şi 18 se aplica remuneraţiilor şi pensiilor plãtite pentru serviciile prestate în legatura cu o activitate industriala sau comercialã, desfasurata de un stat contractant sau de una dintre colectivitatile sale locale, sau de unitãţile sale administrativ-teritoriale.
ART. 20
Studenţi şi practicanti
1. Sumele pe care un student sau un practicant, inclusiv oricare persoana în curs de perfecţionare profesionalã, care este sau a fost imediat înainte un rezident al unui stat contractant şi care este prezent în celãlalt stat contractant numai în scopul educãrii sau pregãtirii sale pentru o perioada de 7 ani, le primeşte pentru acoperirea cheltuielilor sale privind întreţinerea, educarea sau pregãtirea sa, nu sînt impozabile în acest celãlalt stat contractant, cu condiţia ca ele sa provinã din surse situate în afarã acestui celãlalt stat contractant.
2. Persoanele vizate la paragraful 1, care exercita o activitate remuneratã în celãlalt stat contractant în vederea completãrii resurselor financiare necesare întreţinerii şi pentru acoperirea cheltuielilor de studiu sau de pregãtire, nu sînt supuse impozitãrii, atunci cînd veniturile anuale respective nu depãşesc 4.000 dolari S.U.A. sau echivalentul în moneda nationala.
ART. 21
Profesori
1. Remuneraţiile primite pentru predare de cãtre profesori şi alţi membri ai personalului din învãţãmînt, rezidenţi ai unui stat contractant, care predau la o universitate sau la orice alta instituţie de învãţãmînt a celuilalt stat contractant, urmare acordurilor de cooperare încheiate între cele doua state, sînt impozabile în primul stat contractant, numai pentru o perioada de prezenta în statul în care predau, care nu depãşeşte 2 ani, dupã aceasta perioada remuneraţiile fiind impozabile numai în celãlalt stat contractant.
2. Aceasta prevedere este, de asemenea, aplicabilã remuneraţiilor pe care o persoana fizica, rezidenţã a unui stat contractant, le primeşte pentru activitãţi de cercetare ştiinţificã exercitate în celãlalt stat contractant, dacã aceste activitãţi nu sînt întreprinse, în principal, în vederea realizãrii unui avantaj particular de care sa beneficieze o întreprindere sau o persoana ci, în mod contrar, în interes public.
ART. 22
Alte venituri
1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sînt tratate la articolele precedente ale prezentei convenţii, nu sînt impozabile decît în celãlalt stat contractant.
2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplica asupra veniturilor, altele decît veniturile provenind din proprietãţile imobiliare, asa cum sînt definite în paragraful 2 al art. 6, atunci cînd primitorul unor astfel de venituri, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã în celãlalt stat contractant fie o activitate industriala sau comercialã, printr-un sediu permanent situat acolo, fie exercita în acel celãlalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, şi cînd dreptul sau proprietatea în legatura cu care venitul este plãtit este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie sînt aplicabile prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
ART. 23
Averea
1. Averea reprezentatã de proprietãţi imobiliare, astfel cum sînt definite la art. 6, pe care le poseda un rezident al unui stat contractant şi care sînt situate în celãlalt stat contractant, este impozabilã în acest celãlalt stat contractant.
2. Averea reprezentatã de proprietãţile mobiliare, care fac parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant, sau de bunuri mobiliare aparţinînd unei baze fixe, de care un rezident al unui stat contractant dispune în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, este impozabilã în acest celãlalt stat contractant.
3. Averea constituitã din nave şi aeronave exploatate în trafic internaţional, precum şi din proprietãţile mobiliare ţinînd de exploatarea unor asemenea nave sau aeronave este impozabilã numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
4. Toate celelalte elemente de avere ale unui rezident al unui stat contractant nu sînt impozabile decît în acest stat contractant.
ART. 24
Metode pentru eliminarea dublei impuneri
1. În cazul României, dubla impunere se evita dupã cum urmeazã:
a) cînd un rezident al României realizeazã venituri sau deţine avere, care, potrivit prevederilor acestei convenţii, sînt impozabile în Algeria, atunci România scuteşte de impozit aceste venituri sau aceasta avere, sub rezerva prevederilor subparagrafului b), dar poate, pentru determinarea sumei impozitului pentru restul de venit sau de avere al rezidentului, sa aplice aceleaşi cote de impunere ca şi cînd veniturile sau elementele de avere n-ar fi fost scutite de impozit;
b) cînd un rezident al României realizeazã elementele de venit care, potrivit prevederilor art. 10, 11, 12 sînt impozabile în Algeria, atunci România acorda la impozitul ce-l percepe pe venitul acestui rezident o deducere în suma egala cu impozitul plãtit în Algeria. Aceasta deducere nu poate totuşi sa depãşeascã partea de impozit calculat înainte de deducere, corespunzãtoare acestor elemente de venit primite din Algeria.
2. În cazul Algeriei, dubla impunere se evita dupã cum urmeazã:
a) cînd un rezident al Algeriei primeşte venituri sau poseda avere care, potrivit prevederilor prezentei convenţii, sînt impozabile în România, Algeria deduce:
(i) din impozitul pe care îl percepe asupra veniturilor rezidentului o suma egala cu impozitul pe venitul plãtit în România;
(ii) din impozitul pe care îl percepe pe avere acestui rezident o suma egala cu impozitul pe avere, plãtit în România.
b) În acelaşi timp, suma dedusã în unul sau în celãlalt caz, nu poate sa depãşeascã partea din impozitul pe venit sau din impozitul pe avere calculat înainte de deducere, corespunzãtoare, dupã caz, venitului sau averii impozabile în România.
ART. 25
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant nu sînt supuşi în celãlalt stat contractant la nici o impozitare sau obligaţie legatã de aceasta, diferita sau mai împovãrãtoare decît aceea la care sînt sau pot fi supuşi nationalii acestui celãlalt stat contractant aflaţi în aceeaşi situaţie.
2. Impunerea unui sediu permanent, pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant, nu va fi stabilitã în acest celãlalt stat contractant în condiţii mai puţin favorabile decît impunerea stabilitã întreprinderilor acestui celãlalt stat contractant care desfãşoarã aceleaşi activitãţi. Aceasta prevedere nu poate fi interpretatã ca obligind un stat contractant sa acorde rezidentului celuilalt stat contractant deducerile personale, înlesnirile şi reducerile în ce priveşte impunerea, pe considerente privind situaţia ori responsabilitãţile familiale pe care le acorda rezidenţilor sãi.
3. Întreprinderile unui stat contractant, al cãror capital este integral sau parţial deţinut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unul sau de mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu sînt supuse în primul stat menţionat la nici o impunere sau obligaţie legatã de aceasta, care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decît aceea la care sînt sau ar putea fi supuse celelalte întreprinderi similare ale primului stat contractant menţionat.
4. Cu excepţia cazului cînd sînt aplicabile prevederile art. 9, ale paragrafului 7 al art. 11, ale paragrafului 6 al art. 12, dobinzile, redevenţele şi alte plati fãcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sînt deductibile, în scopul determinãrii profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plãtite unui rezident al primului stat contractant menţionat. În mod similar, datoriile unei întreprinderi a unui stat contractant fata de un rezident al celuilalt stat contractant sînt deductibile, în vederea determinãrii averii impozabile a acestei întreprinderi, ca şi cînd ar fi fost contractate fata de un rezident al primului stat contractant menţionat.
5. Prevederile prezentului articol se aplica, independent de prevederile art. 2, impozitelor de orice fel şi natura.
ART. 26
Procedura amiabila
1. Cînd o persoana considera ca, datoritã mãsurilor luate de cãtre unul sau de ambele state contractante, rezulta sau va rezulta pentru ea o impozitare care nu este conformã cu prevederile prezentei convenţii, aceasta poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia interna a acestor state, sa supunã cazul sau autoritãţii competente a statului contractant al cãrui rezident este sau, dacã situaţia sa se încadreazã în prevederile paragrafului 1 al art. 25, acelui stat contractant a cãrui cetãţenie, în cazul României, sau naţionalitate, în cazul Algeriei, o poseda.
2. Autoritatea competenta se straduieste, dacã reclamaţia îi pare intemeiata şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa ajungã la o soluţionare corespunzãtoare, sa rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impozitãri care nu este în conformitate cu prevederile convenţiei. Înţelegerea realizatã se aplica indiferent de termenele prevãzute de legislaţia interna a statelor contractante.
3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se straduiesc sa rezolve pe calea înţelegerii amiabile dificultãţile sau dubiile rezultate ca urmare a interpretãrii sau aplicãrii prevederilor acestei convenţii. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevãzute de convenţie.
4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, în scopul realizãrii unei înţelegeri, în sensul paragrafelor precedente. Cînd, pentru a se ajunge la o înţelegere, apare necesar un schimb oral de opinii, un atare schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formate din reprezentanţi ai autoritãţilor competente ale statelor contractante.
ART. 27
Schimbul de informaţii
1. Autoritãţile competente ale statelor contractante fac schimb de informaţii necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei convenţii sau ale legislaţiei interne a statelor contractante privitoare la impozitele vizate de convenţie, în mãsura în care impozitarea la care se referã nu este contrarã prevederilor convenţiei. Schimbul de informaţii nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informaţie obţinutã de un stat contractant este tratata ca secret, în acelaşi mod ca şi informaţia obţinutã conform prevederilor legislaţiei interne a acelui stat, şi nu va fi dezvaluita decît persoanelor sau autoritãţilor (inclusiv la instanţe judecãtoreşti şi organe administrative) însãrcinate cu stabilirea sau încasarea impozitelor care fac obiectul convenţiei, aplicarea, urmãrirea sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la aceste impozite. Aceste persoane sau autoritãţi nu folosesc aceasta informaţie decît pentru aceste scopuri. Ele pot dezvalui informaţia în procedurile judecãtoreşti sau deciziile judiciare.
2. Prevederile paragrafului 1 nu pot, în nici un caz, sa fie interpretate ca impunind unui stat contractant obligaţia:
a) de a lua mãsuri administrative contrare propriei legislaţii şi practicii sale administrative sau aceleia a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informaţii care nu ar putea fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a sa sau a aceleia a celuilalt stat contractant;
c) de a furniza informaţii care ar dezvalui un secret comercial, industrial, profesional sau un procedeu comercial, sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã ordinii publice.
3. Atunci cînd un stat contractant solicita informaţii în conformitate cu prezentul articol, celãlalt stat contractant se straduieste sa obţinã informaţiile referitoare la aceasta solicitare în acelaşi mod ca şi cînd propriile impozite ar fi în cauza, dacã acest celãlalt stat contractant nu are nevoie, în acelaşi moment, de aceste informaţii.
ART. 28
Agenţi diplomatici şi funcţionari consulari
Prevederile prezentei convenţii nu afecteazã privilegiile fiscale de care beneficiazã agenţii diplomatici sau functionarii consulari, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.
ART. 29
Intrarea în vigoare
1. Prezenta convenţie va fi ratificatã şi instrumentele de ratificare vor fi schimbate cît mai curînd posibil.
2. Convenţia va intra în vigoare în a 30-a zi dupã data schimbului instrumentelor de ratificare şi prevederile sale se vor aplica:
a) în ce priveşte impozitul reţinut la sursa, la venitul realizat la sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului imediat urmãtor anului în cursul cãruia vor fi schimbate instrumentele de ratificare;
b) în ce priveşte celelalte impozite percepute pentru anii fiscali, începînd cu sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului imediat urmãtor anului în cursul cãruia vor fi schimbate instrumentele de ratificare.
ART. 30
Denunţarea
Prezenta convenţie rãmîne în vigoare atît timp cît nu va fi denunţatã de un stat contractant. Fiecare stat contractant poate sa denunţe convenţia pe canale diplomatice, cu un preaviz minim de 6 luni înainte de sfîrşitul fiecãrui an calendaristic şi dupã o perioada de 5 ani urmãtori datei la care convenţia a intrat în vigoare. În acest caz convenţia îşi va inceta aplicabilitatea:
a) în ce priveşte impozitul reţinut la sursa, la venitul realizat sau de plãtit cel tirziu la 31 decembrie a anului în care s-a fãcut denunţarea;
b) în ce priveşte celelalte impozite, pentru perioadele impozabile care se sfirsesc cel tirziu la 31 decembrie a anului în care s-a fãcut denunţarea.
Drept care, subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma în acest sens, au semnat prezenta convenţie.
Semnatã la Alger la 28 iunie 1994, în doua exemplare originale în limbile romana, arabã şi franceza, toate cele trei texte fiind egal autentice.
Pentru Guvernul României,
Ministrul comerţului,
Cristian Ionescu
Pentru Guvernul
Republicii Algeriene
Democratice şi Populare,
Ministrul comerţului,
Sassi Aziza
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
