Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   CONVENTIE din 28 iunie 1979  de asistenta juridica in materie civila, familiala si penala intre Republica Socialista Romania si Republica Algeriana Democratica si Populara    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

CONVENTIE din 28 iunie 1979 de asistenta juridica in materie civila, familiala si penala intre Republica Socialista Romania si Republica Algeriana Democratica si Populara

EMITENT: CONSILIUL DE STAT
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 97 din 8 decembrie 1979

Republica Socialistã România şi Republica Algeriana Democratica şi Populara,
în dorinta de a dezvolta raporturile de prietenie dintre cele doua popoare şi de a facilita asistenta juridicã în materie civilã, familialã şi penalã între cele doua state, în spiritul respectãrii suveranitãţii, independentei naţionale, egalitãţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, au convenit sa încheie prezenta convenţie.
În acest scop, au desemnat ca plenipotentiari:
Republica Socialistã România, pe Constantin Statescu, ministrul justiţiei;
Republica Algeriana Democratica şi Populara, pe Lahcence Soufi, ministrul justiţiei, care, dupã schimbul deplinelor puteri, recunoscute în buna şi cuvenitã forma, au convenit asupra dispoziţiilor ce urmeazã:

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
1. Cetãţenii fiecãrei pãrţi contractante se bucura pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, în ceea ce priveşte drepturile lor personale şi patrimoniale, de aceeaşi ocrotire juridicã ca şi cetãţenii proprii.
Cetãţenii fiecãrei pãrţi contractante, pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, au acces liber la organele judiciare şi la alte organe competente în materie civilã, familialã şi penalã, denumite în prezenta convenţie prin expresia instanţe judiciare, precum şi dreptul de a angaja o procedura în fata acestor instanţe pentru a-şi ocroti drepturile lor personale şi patrimoniale.
2. Dispoziţiile paragrafului 1 se aplica şi persoanelor juridice înfiinţate în conformitate cu legile partii contractante pe teritoriul cãreia îşi au sediul.
ART. 2
1. Nu se poate cere cetãţenilor uneia dintre cele doua pãrţi contractante care se prezintã în fata instanţelor judiciare ale celeilalte pãrţi contractante în calitate de reclamanţi sau intervenienţi, nici un fel de cauţiune pentru motivul ca sînt strãini sau ca nu au nici domiciliul, nici resedinta pe acest teritoriu.
2. Prevederile paragrafului 1 se aplica şi persoanelor juridice.
ART. 3
Sub rezerva dispoziţiilor contrare cuprinse în prezenta convenţie, orice transmiteri de acte şi comunicãri între instanţele judiciare ale celor doua pãrţi contractante se fac prin intermediul ministerelor de justiţie respective.
ART. 4
1. Cererile de asistenta juridicã, precum şi actele anexate la cereri se redacteazã în limba partii contractante solicitante şi sînt însoţite de o traducere în limba franceza.
Cererile trebuie sa poarte sigiliul oficial.
2. Traducerea este certificatã de un traducãtor oficial al autoritãţii de la care emana actul ori de cãtre reprezentanta diplomaticã sau consularã a uneia dintre pãrţile contractante.
ART. 5
La cerere, ministerele de justiţie ale pãrţilor contractante îşi comunica reciproc informaţii referitoare la dispoziţiile legale actuale sau anterioare în materie de drept civil, familial şi penal, de procedura civilã şi penalã.

CAP. 2
Acordarea asistenţei juridice

ART. 6
1. Cetãţenii uneia dintre pãrţile contractante se bucura, în fata instanţelor judiciare ale celeilalte pãrţi contractante, de asistenta juridicã gratuita, de dispensa sau de reducere a taxelor de timbru, acordate cetãţenilor acesteia din urma, ţinînd cont de situaţia lor materialã, în aceeaşi mãsura şi în aceleaşi condiţii.
2. Înlesnirile menţionate la paragraful 1, acordate cetãţenilor uneia dintre pãrţile contractante într-o acţiune intentatã în fata unei instanţe judiciare a celeilalte pãrţi contractante, se aplica şi efectuari de comisii rogatorii, precum şi comunicãrii de acte.
ART. 7
1. Atestarea referitoare la situaţia materialã necesarã pentru obţinerea înlesnirilor prevãzute la art. 6 se elibereazã de autoritatea competenta a partii contractante pe teritoriul cãreia solicitantul îşi are domiciliul sau resedinta.
2. Dacã domiciliul sau resedinta solicitantului se gãseşte pe teritoriul unui stat terţ, va fi consideratã ca suficienta atestarea eliberata de reprezentanta diplomaticã sau oficiul consular al cãrui cetãţean este teritorial competent în privinta domiciliului sau reşedinţei.
ART. 8
Instanta judiciarã cãreia i s-a solicitat asistenta juridicã gratuita şi înlesnirile prevãzute la art. 6 hotãrãşte în conformitate cu legile statului sau şi poate, în caz de nevoie, sa se adreseze instanţelor judiciare competente ale celeilalte pãrţi contractante pentru obţinerea de informaţii suplimentare.
ART. 9
1. Dacã cetãţeanul uneia dintre pãrţile contractante, domiciliat sau avînd resedinta pe teritoriul dintre pãrţile contractante, doreşte sa beneficieze în fata unei instanţe judiciare a celeilalte pãrţi contractante de înlesnirile prevãzute la art. 6, poate sa ceara acestea în scris instanţei judiciare competente fata de domiciliul sau resedinta sa, în conformitate cu legile acestui stat.
Instanta judiciarã care transmite cererea solicitantului asigura traducerea, în limba franceza, a cererii, a atestarii prevãzute la art. 7 şi a eventualelor anexe.
2. Instanta judiciarã care, conform paragrafului 1, a fost sesizatã cu aceasta cerere, o adreseazã, împreunã cu atestarea prevãzutã la art. 7 şi eventualele anexe, instanţei judiciare competente a celeilalte pãrţi contractante.

CAP. 3
Comunicarea de acte judiciare şi extrajudiciare şi efectuarea de comisii rogatorii

ART. 10
1. Sub rezerva dispoziţiilor referitoare la extrãdare, pãrţile contractante efectueazã transmiterea de acte şi comisii rogatorii în materie civilã, familialã şi penalã prin intermediul ministerelor de justiţie.
2. Cu toate acestea, pãrţile contractante pot remite direct prin reprezentantele lor diplomatice ori oficiile consulare orice acte judiciare sau extrajudiciare destinate cetãţenilor lor, dacã aceştia accepta sa le primeascã.
ART. 11
Cererea de transmitere de acte sau de efectuare a comisiei rogatorii trebuie sa conţinã urmãtoarele elemente:
a) obiectul cererii, cu urmãtoarele precizãri:
- în cazul transmiterii de acte: adresa destinatarului;
- în cazul comisiilor rogatorii: întrebãrile care trebuie sa fie puse martorilor;
b) numele şi prenumele pãrţilor, calitatea sau funcţia, domiciliul sau resedinta; pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor;
c) în materie penalã: calificarea infracţiunii comise;
d) eventual: numele, prenumele şi adresa reprezentanţilor pãrţilor.
ART. 12
Atunci cînd actele ce fac obiectul transmiterii sînt redactate în limba destinatarului, instanta judiciarã solicitatã le notifica potrivit dispoziţiilor legale în vigoare ale statului sau; aceste acte trebuie sa fie însoţite de o traducere în limba franceza.
ART. 13
1. Dacã adresa persoanei care urmeazã sa fie chematã pentru a depune mãrturie sau sa primeascã un act, nu este indicatã precis sau este inexactã, instanta judiciarã solicitatã trebuie sa stabileascã, pe cît posibil, adresa exactã.
2. Dacã instanta judiciarã solicitatã nu este competenta sa rezolve cererea, ea o va transmite din oficiu instanţei judiciare competente şi informeazã despre aceasta instanta judiciarã solicitanta.
ART. 14
Notificarea actelor trebuie probatã fie printr-o dovada de inminare, cu precizarea datei la care aceasta a avut loc şi purtind semnatura destinatarului, a persoanei care a efectuat notificarea, precum şi ştampila instituţiei judiciare, fie printr-un proces-verbal al acesteia, indicind data şi modul notificãrii.
ART. 15
1. Instanta judiciarã cãreia i s-a solicitat o comisie rogatorie o îndeplineşte folosind, cînd este necesar, aceleaşi mijloace de constringere ca şi cînd aceasta i-ar fi fost cerutã de cãtre autoritãţi ale statului sau.
2. Instanta judiciarã solicitanta este informatã, la cerere, asupra datei şi locului fixate pentru luarea mãsurilor cerute, astfel încît partea interesatã sa poatã asista ori sa poatã fi reprezentatã.
ART. 16
În cazul în care cererea nu s-a putut satisface, se vor restitui actele. Motivele pentru care cererea nu a putut fi satisfacuta sau pentru care a fost refuzatã trebuie comunicate partii solicitante.
ART. 17
1. Cheltuielile ocazionate de satisfacerea cererii nu sînt rambursabile între pãrţile contractante, cu excepţia onorariilor experţilor şi a cheltuielilor legate de efectuarea expertizelor.
2. Cuantumul şi natura cheltuielilor sînt comunicate instanţei judiciare solicitante.
ART. 18
Asistenta juridicã poate fi refuzatã de cãtre partea contractantã solicitatã dacã executarea cererii este contrarã principiilor fundamentale ale legislaţiei sale, suveranitãţii, securitãţii sau ordinii sale publice.

CAP. 4
Protecţia martorilor şi experţilor

ART. 19
Un martor sau un expert, oricare i-ar fi cetãţenia, care se prezintã, într-o cauza civilã, familialã sau penalã, în fata instanţelor judiciare ale partii contractante solicitante ca urmare a unei citaţii ce i-a fost notificatã de o instanta judiciarã a partii contractante solicitate, nu poate fi supus unei urmãriri judiciare şi nici arestat pentru infracţiunea care face obiectul cauzei în care a fost citat ori pentru o infracţiune comisã înainte de a fi trecut frontiera partii contractante solicitante, nici fortat sa execute o pedeapsa în virtutea unei hotãrîri judecãtoreşti anterioare.
ART. 20
1. Martorul sau expertul îşi pierde protecţia ce îi este acordatã potrivit art. 19 dacã, deşi a avut posibilitatea, nu a pãrãsit teritoriul partii contractante solicitante în termen de 15 zile de la data cînd i s-a comunicat ca prezenta sa nu mai este necesarã.
2. Perioada în care martorul sau expertul nu a putut pãrãsi teritoriul acestei pãrţi contractante, din motive independente de vointa sa, nu se include în termenul prevãzut la paragraful 1.

CAP. 5
Recunoaşterea şi executarea hotãrîrilor

ART. 21
1. În condiţiile stipulate de prezenta convenţie, cele doua pãrţi contractante recunosc şi executa, pe teritoriul lor, urmãtoarele hotãrîri pronunţate pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante:
a) hotãrîrile judecãtoreşti pronunţate în materie civilã şi familialã, precum şi hotãrîrile referitoare la cheltuieli judiciare;
b) hotãrîrile judecãtoreşti pronunţate în materie penalã, referitoare la cererile de despãgubiri şi restituirea de obiecte;
c) hotãrîrile arbitrale pronunţate în materie comercialã.
2. Se considera, de asemenea, hotãrîri judecãtoreşti, în sensul paragrafului 1, hotãrîrile în materie de succesiuni, pronunţate de instanţele judiciare ale pãrţilor contractante care, potrivit legilor lor, au competenta în materie succesoralã.
ART. 22
Hotãrîrile prevãzute la art. 21 din prezenta convenţie sînt recunoscute şi executate în urmãtoarele condiţii:
a) dacã hotãrîrea este definitiva şi executorie potrivit legii partii contractante pe teritoriul cãreia s-a pronunţat;
b) dacã instanta judiciarã a partii contractante pe teritoriul cãreia s-a pronunţat hotãrîrea a fost pronunţatã avea competenta materialã, potrivit legislaţiei partii contractante pe teritoriul cãreia recunoaşterea sau executarea sînt cerute;
c) dacã partea impotriva cãreia s-a pronunţat hotãrîrea şi care nu a fost prezenta la proces a fost citata la timp, în buna şi cuvenitã forma, potrivit legilor partii contractante pe teritoriul cãreia s-a pronunţat hotãrîrea şi dacã a fost legal reprezentatã, în caz de incapacitate de a acţiona în justiţie;
d) dacã, în aceeaşi cauza nu s-a pronunţat anterior o hotãrîre definitiva, între aceleaşi pãrţi, avînd acelaşi obiect şi temei, de o instanta judiciarã competenta a partii contractante pe teritoriul cãreia hotãrîrea urmeazã a fi recunoscuta şi executatã;
e) dacã recunoaşterea sau executarea hotãrîrii nu este contrarã principiilor fundamentale ale legislaţiei sau ordinii publice a partii contractante pe teritoriul cãreia hotãrîrea urmeazã a fi executatã.
ART. 23
1. Cererea de exequatur a unei hotãrîri poate fi facuta direct instanţei judiciare competente a partii contractante pe teritoriul cãreia hotãrîrea urmeazã a fi executatã ori la instanta judiciarã care a soluţionat cauza, cererea fiind transmisã instanţei celeilalte pãrţi contractante potrivit dispoziţiilor art. 3 din prezenta convenţie.
2. Cererea trebuie sa fie însoţitã de:
a) originalul sau copia certificatã a hotãrîrii, la care se alãturã o adeverinta din care rezulta ca este definitiva şi executorie, dacã aceasta nu rezulta din hotãrîre;
b) un certificat care sa ateste ca partea impotriva cãreia s-a pronunţat hotãrîrea şi care nu a asistat la proces a fost citata la timp, în buna şi cuvenitã forma, şi a putut, în caz de incapacitate de a acţiona în justiţie, sa fie reprezentatã în mod valabil;
c) o traducere certificatã, în limba franceza, a documentelor menţionate la lit. a) şi b), redactate în limba partii contractante pe teritoriul cãreia trebuie sa fie executatã hotãrîrea.
3. Cererea de executare poate fi facuta odatã cu cererea de exequatur.
ART. 24
1. Instanta judiciarã a partii contractante pe teritoriul cãreia hotãrîrea urmeazã sa fie recunoscuta sau executatã o executa în conformitate cu legile statului sau.
2. Instanta judiciarã care hotãrãşte asupra cererii de exequatur se limiteazã la a constata dacã condiţiile prevãzute de art. 22 şi 23 ale prezentei convenţii sînt îndeplinite.
ART. 25
Hotãrîrile judecãtoreşti definitive, pronunţate de instanţele judiciare ale uneia dintre pãrţile contractante în cauzele referitoare la statutul personal al propriilor cetãţeni, între ei, sînt recunoscute şi produc efecte pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante fãrã nici o procedura de recunoaştere.
ART. 26
1. Dacã partea, scutitã de cautio judicatum solvi potrivit art. 2 din prezenta convenţie, este obligatã la restituirea cheltuielilor de procedura aferente unei hotãrîri judecãtoreşti definitive, pronunţatã de o instanta judiciarã a uneia dintre pãrţile contractante, hotãrîrea este executatã la cererea beneficiarului pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante cu scutire de taxe.
2. Instanta de judecata care urmeazã sa se pronunţe asupra executãrii hotãrîrii prevãzute la paragraful 1 se limiteazã, în privinta cheltuielilor judiciare, sa verifice dacã aceasta este definitiva şi executorie.
3. Dispoziţiile art. 23 din prezenta convenţie se aplica şi cererilor de exequatur, precum şi documentelor anexate la cerere.
ART. 27
Hotãrîrile arbitrale sînt recunoscute şi executate dacã, în afarã condiţiilor prevãzute de art. 22-24 din prezenta convenţie, sînt îndeplinite şi urmãtoarele condiţii:
a) hotãrîrea a fost pronunţatã ca urmare a unui acord scris stabilind competenta unei jurisdicţii arbitrale pentru un anumit litigiu sau pentru litigii viitoare izvorind dintr-un raport juridic determinat, iar organul de jurisdicţie arbitralã a pronunţat hotãrîrea sa în raport cu atribuţiile convenite. Litigiile trebuie sa priveasca raporturi juridice, care sînt considerate a fi comerciale de cãtre legislaţia ambelor pãrţi contractante;
b) acordul prevãzut la lit. a), referitor la recunoaşterea competentei unei jurisdicţii arbitrale, a fost încheiat ţinînd seama de legislaţia celor doua pãrţi contractante.
ART. 28
Dispoziţiile prezentei convenţii referitoare la executarea hotãrîrilor judecãtoreşti şi arbitrale nu afecteazã dispoziţiile legale ale pãrţilor contractante referitoare la transferul sumelor de bani sau la exportul de bunuri, obţinute printr-o execuţie judiciarã.

CAP. 6
Dispoziţii speciale în materie penalã

I. Asistenta judiciarã
ART. 29
Cele doua pãrţi contractante se angajeazã sa realizeze asistenta judiciarã în materie penalã dintre autoritãţile lor judiciare, în condiţiile stabilite de prezenta convenţie.
ART. 30
Asistenta judiciarã în materie penalã cuprinde transmiterea de documente şi acte justificative, precum şi îndeplinirea de acte de procedura, cum ar fi interogatoriul inculpaţilor, audierea martorilor şi experţilor, expertizele, percheziţiile domiciliare şi percheziţiile corporale.
ART. 31
Pãrţile contractante se informeazã reciproc asupra condamnãrilor înscrise în cazierul judiciar, pronunţate de instanţele lor impotriva cetãţenilor celeilalte pãrţi.
Fiecare parte contractantã, în cazul unui proces penal existent în fata uneia din instanţele sale judiciare, poate obţine de la cealaltã parte contractantã un certificat de cazier judiciar referitor la persoana supusã urmãririi sau judecaţii.
În alte cazuri decît urmãrirea penalã sau judecata, dacã una dintre pãrţile contractante doreşte un cazier judiciar deţinut de cealaltã parte contractantã, ea îl obţine în cazurile şi în limitele prevãzute de legislaţia partii contractante solicitate.

II. Extrãdarea
ART. 32
Pãrţile contractante se obliga sa-şi extrãdeze reciproc, potrivit dispoziţiilor prezentei convenţii, persoanele care se gãsesc pe teritoriul lor şi care fac obiectul unei urmãriri penale, judecãrii sau executãrii de pedeapsa, pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante.
ART. 33
1. Extrãdarea în vederea urmãririi penale sau judecãrii nu se admite decît în cazul infracţiunilor care, potrivit legilor celor doua pãrţi contractante, prevãd o pedeapsa privativã de libertate mai mare de doi ani.
2. Extrãdarea în vederea executãrii unei pedepse nu se admite decît dacã fapta constituie infracţiune potrivit legilor ambelor pãrţi contractante şi dacã persoana în cauza a fost condamnata la o pedeapsa privativã de libertate mai mare de un an.
ART. 34
Nu pot fi extrãdate:
a) persoanele care, la data primirii cererii de extrãdare, sînt cetãţeni ai partii contractante solicitate;
b) persoanele fãrã cetãţenie domiciliate pe teritoriul partii contractante solicitate;
c) persoanele care au obţinut drept de azil pe teritoriul partii contractante solicitate.
ART. 35
Extrãdarea nu se admite:
a) dacã fapta a fost sãvîrşitã pe teritoriul partii contractante solicitate;
b) dacã infracţiunea pentru care se cere extrãdarea a fost sãvîrşitã în afarã teritoriului partii contractante solicitante, iar legislaţia partii contractante solicitate nu prevede urmãrirea unei astfel de infracţiuni cînd este sãvîrşitã în afarã teritoriului ei sau nu admite extrãdarea pentru infracţiunile care fac obiectul cererii de extrãdare;
c) dacã, potrivit legilor ambelor pãrţi contractante, acţiunea penalã nu poate fi pusã în mişcare decît la plîngerea prealabilã a persoanei vãtãmate;
d) dacã fapta pentru care se cere extrãdarea este, potrivit legislaţiei uneia dintre pãrţile contractante, prescrisã sau amnistiatã ori exista o alta cauza legalã care impiedica punerea în mişcare a acţiunii penale sau executarea pedepsei;
e) dacã impotriva persoanei a carei extrãdare se cere s-a pronunţat o hotãrîre definitiva ori instanţele judiciare ale partii contractante solicitate au pus capãt urmãririi penale, pentru aceeaşi fapta.
ART. 36
1. Dacã o persoana a carei extrãdare se cere este implicata într-un proces penal ori a fost condamnata pe teritoriul partii contractante solicitate pentru o alta infracţiune comisã, extrãdarea poate fi amînatã pînã la soluţionarea procesului penal iar, în caz de condamnare, pînã la executarea pedepsei.
2. Dacã amînarea extrãdãrii atrage prescripţia acţiunii penale sau impiedica grav desfãşurarea procedurii judiciare deschise impotriva persoanei a carei extrãdare se cere, se poate admite extrãdarea temporarã, la cererea special motivatã a uneia dintre pãrţile contractante. Partea contractantã solicitanta se obliga, în acest caz, sa înapoieze persoana extrãdatã dupã îndeplinirea actelor procesuale pentru care s-a acordat extrãdarea.
ART. 37
Persoana extrãdatã nu poate fi urmãritã sau judecata pentru o alta infracţiune decît cea pentru care s-a obţinut extrãdarea; ea nu poate fi supusã la executarea altei pedepse decît cea pentru care s-a obţinut extrãdarea şi nu poate fi predatã unui stat terţ decît:
a) dacã exista acordul prealabil al partii contractante solicitate;
b) dacã, avînd posibilitatea sa o facã, ea nu a pãrãsit teritoriul partii contractante solicitante în termen de 30 de zile de la sfîrşitul procesului penal sau de la executare pedepsei sau dacã, pãrãsind acel teritoriu, a revenit de bunãvoie.
ART. 38
Cererea şi comunicãrile referitoare la extrãdare se transmit pe cale diplomaticã.
ART. 39
1. La cererea de extrãdare, adresatã partii contractante solicitate se anexeazã:
a) copia certificatã a mandatului de arestare, iar cînd extrãdarea se cere pentru executarea pedepsei, copia certificatã a hotãrîrii definitive. În cazul în care mandatul de arestare nu menţioneazã fapta cu indicarea locului şi momentului sãvîrşirii ei, nici calificarea ei legalã, aceste date vor fi arãtate într-o anexa certificatã;
b) copia textelor de lege aplicabile în cauza;
c) datele privind durata pedepsei neexecutate, în cazul cererii de extrãdare a unei persoane condamnate care a executat numai o parte din pedeapsa;
d) orice date care pot servi pentru identificarea persoanei a carei extrãdare se cere.
2. Partea contractantã solicitatã poate cere date şi documente suplimentare dacã indicaţiile prevãzute în paragraful 1 sînt incomplete. Partea contractantã solicitanta trebuie sa rãspundã la aceasta cerere în termen de cel mult doua luni.
ART. 40
În cazul în care condiţiile de forma ale extrãdãrii sînt îndeplinite, partea contractantã solicitatã, dupã primirea cererii de extrãdare, procedeazã neîntîrziat la arestarea persoanei vizate prin cererea de extrãdare cu excepţia cazurilor cînd, potrivit prezentei convenţii, extrãdarea nu poate avea loc.
ART. 41
O persoana poate fi arestata provizoriu înainte de primirea cererii de extrãdare, dacã instanta judiciarã competenta a partii contractante solicitante cere expres luarea acestei mãsuri şi invoca un mandat de arestare sau o hotãrîre definitiva, indicind ca cererea de extrãdare va fi trimisa ulterior. Aceasta cerere expresã de arestare provizorie poate fi transmisã prin posta, telegraf sau orice alt mijloc care lasa urma scrisã.
Arestarea, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, trebuie adusã de îndatã la cunostinta partii contractante solicitante.
ART. 42
1. Dacã datele suplimentare cerute nu sînt transmise în termenul fixat la art. 39 al acestei convenţii, partea contractantã solicitatã suspenda imediat procedura extrãdãrii şi pune în libertate persoana arestata.
2. O persoana arestata potrivit dispoziţiilor art. 41 este pusã în libertate dacã cererea nu este primitã în termen de o luna de la data cînd arestarea a fost adusã la cunostinta celeilalte pãrţi contractante.
ART. 43
1. Partea contractantã solicitatã face cunoscut partii contractante solicitante hotãrîrea sa asupra extrãdãrii.
2. Partea contractantã solicitatã care admite extrãdarea informeazã partea solicitanta despre locul şi data extrãdãrii persoanei în cauza.
3. O persoana a carei extrãdare a fost acordatã este pusã în libertate dacã partea contractantã solicitanta nu a preluat-o în termen de 15 zile de la data fixatã pentru extrãdare. În acest caz, dacã cererea de extrãdare este repetatã, ea poate fi respinsã.
ART. 44
Dacã mai multe state cer extrãdarea aceleiaşi persoane, pentru una sau mai multe infracţiuni, partea contractantã solicitatã hotãrãşte la care anume din cereri va da curs.
ART. 45
Dacã o persoana extrãdatã se sustrage, indiferent în ce mod, de la urmãrirea penalã, de la judecata ori de la executarea pedepsei şi se afla pe teritoriul partii deja solicitate, ea este extrãdatã ca urmare a unei cereri de extrãdare, fãrã a se mai transmite actele menţionate la art. 39 din prezenta convenţie.
ART. 46
1. La cererea partii contractante solicitante, partea contractantã solicitatã transmite:
a) obiectele care pot servi ca mijloc de proba în procesul penal; aceste obiecte se transmit şi în cazul cînd extrãdarea nu poate avea loc din cauza morţii, sustragerii sau din alte împrejurãri;
b) obiectele care provin în mod vadit din infracţiune ori au servit la sãvîrşirea acesteia.
Predarea obiectelor se face sub luare de dovada.
2. Dacã obiectele cerute sînt necesare partii contractante solicitate într-un proces penal, ele pot fi reţinute provizoriu sau predate cu condiţia de a fi restituite cît mai curînd posibil partii contractante solicitate.
3. Drepturile partii contractante solicitate sau terţilor asupra acestor obiecte sînt rezervate. Obiectele supuse unor asemenea drepturi sînt remise cît mai curînd posibil şi fãrã cheltuieli partii contractante solicitate, spre a fi restituite eventual celor în drept. Dacã cei îndreptãţiţi sa le primeascã se afla pe teritoriul partii contractante solicitante, aceasta poate sa li le restituie direct, cu condiţia ca partea contractantã solicitatã sa-şi dea acordul.
4. Transferul sumelor de bani sau remiterea de obiecte se face în conformitate cu legislaţia partii contractante solicitate.
ART. 47
1. Cele doua pãrţi contractante autoriza, la cerere, tranzitul pe teritoriul lor al persoanelor extrãdate uneia dintre ele de cãtre un stat terţ. Partea contractantã solicitatã nu este obligatã sa garanteze tranzitul în cazurile în care extrãdarea nu este admisã potrivit prezentei convenţii.
2. O cerere de tranzit se depune şi se rezolva potrivit aceloraşi modalitãţi ca şi o cerere de extrãdare.
3. Partea contractantã solicitatã autoriza tranzitul pe teritoriul sau în modul care i se pare cel mai potrivit.
ART. 48
Cheltuielile de extrãdare sînt în sarcina partii contractante pe al carei teritoriu au fost efectuate.
Cheltuielile de tranzit sînt în sarcina partii contractante solicitante.
ART. 49
Partea contractantã care cere extrãdarea informeazã contractantã solicitatã despre rezultatul procedurii penale urmate impotriva persoanei extrãdate.
Dacã persoana extrãdatã este condamnata, partea contractantã va expedia şi o copie a hotãrîrii judecãtoreşti rãmase definitiva.

CAP. 7
Dispoziţii finale

ART. 50
1. Prezenta convenţie va fi ratificatã.
2. Instrumentele de ratificare vor fi schimbate la Alger, cît mai curînd posibil.
ART. 51
1. Prezenta convenţie va intra în vigoare dupã 30 de zile de la schimbul instrumentelor de ratificare.
2. Prezenta convenţie se încheie pe o durata nelimitatã. Oricare parte contractantã poate sa o denunţe. Aceasta denunţare produce efecte dupã şase luni de la data notificãrii hotãrîrii de denunţare cãtre cealaltã parte contractantã.
Facuta la Bucureşti la 28 iunie 1979, în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana, arabã şi franceza, cele trei texte avînd aceeaşi valoare. În caz de divergenta în interpretarea dispoziţiilor acestei convenţii, textul în limba franceza va prevala.
Drept care, plenipotenţiarii pãrţilor contractante au semnat prezenta convenţie şi au aplicat sigiliile lor.

Pentru
Republica Socialistã România
Constantin Statescu

Pentru
Republica Algeriana
Democratica şi Populara
Lahcene Soufi

-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016