Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CONVENTIE din 25 aprilie 1979 intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Democratice Sudan privind evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si capital
EMITENT: CONSILIUL DE STAT PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 19 din 27 martie 1981
Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Democratice Sudan, dorind sa promoveze şi sa întãreascã relaţiile economice şi culturale dintre cele doua tari pe baza suveranitãţii naţionale şi respectãrii independentei, a egalitãţii în drepturi, a avantajului reciproc şi a neamestecului în treburile interne,
au convenit dupã cum urmeazã:
ART. 1
Persoane vizate
Prezenta convenţie se aplica persoanelor rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
ART. 2
Impozite vizate
1. Prezenta convenţie se aplica impozitelor pe venit şi pe capital stabilite în contul fiecãruia dintre statele contractante, indiferent de modul de percepere.
2. Sînt considerate ca impozite pe venit şi pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elemente de venit ori de capital, inclusiv impozitele pe cistigurile provenind din înstrãinarea bunurilor mobile sau imobile, precum şi impozitele asupra creşterii valorii capitalului.
3. Impozitele care cad sub incidenta prezentei convenţii sînt urmãtoarele.
a) în ceea ce priveşte Republica Socialistã România:
- impozitul pe veniturile din salarii, din lucrãri de litere, arta şi ştiinţa, precum şi venitul obţinut din colaborãri la publicaţii, la spectacole, din expertize şi din alte surse asemãnãtoare;
- impozitul pe veniturile realizate din România de persoanele fizice sau juridice nerezidente;
- impozitul pe veniturile societãţilor mixte constituite cu participarea unor organizaţii economice romane şi a unor parteneri strãini;
- impozitul pe veniturile din activitãţi lucrative ca meserii, profesii libere, precum şi din întreprinderi, altele decît cele de stat;
- impozitul pe veniturile din închirieri de clãdiri şi terenuri;
- impozitul pe veniturile din activitãţi agricole;
- plãţile din beneficii fãcute de întreprinderile de stat cãtre bugetul statului,
(mai jos denumite impozit roman);
b) în ceea ce priveşte Republica Democratica Sudan:
- impozitul pe beneficii din afaceri;
- impozitul pe venitul personal;
- impozitul pe renta terenurilor;
- impozitul de dezvoltare;
- impozitul global;
- impozitul pe cistiguri din capital,
(mai jos denumite impozit sudanez).
4. Prezenta convenţie se va aplica, de asemenea, impozitelor viitoare de natura identicã sau substanţial asemãnãtoare care se vor stabili de fiecare stat contractant dupã data semnãrii prezentei convenţii şi care se vor adauga celor existente sau le vor înlocui.
Autoritãţile competente ale statelor contractante îşi vor comunica reciproc modificãrile importante aduse legislaţiei fiscale respective.
ART. 3
Definiţii generale
1. În sensul prezentei convenţii, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:
a) expresiile un stat contractant şi celãlalt stat contractant înseamnã Republica Socialistã România sau Republica Democratica Sudan, dupã cum se cere în contextul convenţiei;
b) termenul România înseamnã teritoriul Republicii Socialiste România, fundul marii şi subsolul ariilor submarine situate în afarã apelor teritoriale asupra cãrora România exercita drepturi suverane în conformitate cu dreptul internaţional şi cu propria sa legislaţie cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale ale unor astfel de arii, dar numai în mãsura în care persoana, proprietatea sau activitatea cãreia i se aplica prevederile prezentei convenţii este legatã de asemenea explorare sau exploatare;
c) termenul Sudanul înseamnã Republica Democratica Sudan, inclusiv orice arie în afarã apelor teritoriale ale Republicii Democratice Sudan care, în conformitate cu dreptul internaţional, a fost sau poate fi desemnatã în viitor, conform legislaţiei Republicii Democratice Sudan privitoare la platforma continentala, ca o arie în interiorul cãreia pot fi exercitate drepturile Republicii Democratice Sudan cu privire la fundul marii şi subsol şi la resursele lor naturale;
d) termenul persoana cuprinde o persoana fizica, o societate şi orice alta grupare de persoane;
e) termenul societate indica orice persoana juridicã sau orice entitate consideratã ca persoana juridicã în vederea impozitãrii;
f) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant indica, dupã caz, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant;
g) expresia autoritate competenta indica:
(i) în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat; şi
(ii) în cazul Sudanului, directorul impozitelor sau reprezentantul sau autorizat;
h) termenul trafic internaţional înseamnã orice transport maritim sau aerian efectuat de cãtre o întreprindere care are locul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepţia cazului cînd un atare transport este efectuat numai între doua locuri situate în celãlalt stat contractant;
i) termenul nationali înseamnã:
(i) cu privire la România, toţi cetãţenii romani şi toate persoanele juridice, societãţile de persoane şi asociaţiile care dobîndesc statut juridic ca atare conform legislaţiei în vigoare în România;
(ii) cu privire la Sudan, toţi cetãţenii Republicii Democratice Sudan care dobîndesc statutul juridic ca atare din legatura lor cu Republica Democratica Sudan şi toate persoanele juridice ca atare conform legislaţiei în vigoare în Republica Democratica Sudan;
j) termenul impozit roman înseamnã impozit stabilit de România,
2. În ce priveşte aplicarea convenţiei de cãtre un stat contractant, orice termen care nu este altfel definit are sensul ce i se atribuie de cãtre legislaţia acelui stat contractant, referitoare la impozitele fãcînd obiectul prezentei convenţii.
ART. 4
Domiciliu fiscal
1. În sensul prezentei convenţii, expresia rezident al unui stat contractant desemneazã, sub rezerva prevederilor paragrafelor 2 şi 3 ale prezentului articol, orice persoana care în virtutea prevederilor legale ale acelui stat este subiect de impunere în acel stat datoritã domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conduceri sau pe baza oricãrui alt criteriu de natura analoagã.
Expresiile rezident al Sudanului şi rezident al României vor fi interpretate în mod corespunzãtor.
2. Cînd, conform dispoziţiilor paragrafului 1 al prezentului articol, o persoana fizica este consideratã rezidenţã a ambelor state contractante, atunci statutul sau juridic va fi determinat în conformitate cu regulile ce urmeazã:
a) persoana va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa. Dacã dispune de o locuinta permanenta în ambele state contractante, ea va fi consideratã ca rezidenţã a statului contractant cu care legãturile sale personale şi economice sînt cele mai strinse (centrul intereselor vitale);
b) dacã statul contractant în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacã aceasta persoana nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici unul din statele contractante, atunci va fi consideratã ca rezidenţã a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit;
c) dacã aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau dacã nu locuieşte în mod obişnuit în nici unul din ele, ea va fi consideratã ca rezidenţã a statului contractant al cãrui naţional este;
d) dacã aceasta persoana este un naţional al (are cetãţenia) ambelor state contractante sau al nici unuia din ele, autoritãţile competente ale statelor contractante transeaza problema de comun acord.
3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1 al prezentului articol, o persoana, alta decît o persoana fizica, este socotitã ca rezidenţã a ambelor state contractante, atunci va fi consideratã ca rezidenţã a statului contractant în care este situat sediul conducerii sale efective.
ART. 5
Sediu permanent
1. În sensul prezentei convenţii, expresia sediu permanent indica o instalatie fixa de afaceri în care întreprinderea exercita, în total sau în parte activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent cuprinde îndeosebi:
a) un sediu de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o mina, o cariera sau orice alt loc de extracţie a bogãţiilor naturale;
g) un şantier de construcţie sau de montaj a cãrui durata depãşeşte 12 luni.
3. Nu se considera sediu permanent:
a) folosirea de instalaţii în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrãrii, ca urmare a unui contract de vînzare de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii;
b) produsele sau mãrfurile aparţinînd întreprinderii, pãstrate în scopul exclusiv al stocãrii, expunerii sau livrãrii;
c) produsele sau mãrfurile aparţinînd întreprinderii, pãstrate numai în scopul de a fi prelucrate de cãtre o alta întreprindere;
d) produsele sau mãrfurile aparţinînd întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau expoziţii temporare ocazionale, care sînt vîndute de cãtre întreprindere dupã închiderea acelui tirg sau expoziţii;
e) întreţinerea unui loc stabil de afaceri în scopul exclusiv de a cumpara produse sau mãrfuri ori de a stringe informaţii pentru întreprindere;
f) întreţinerea unui loc stabil de afaceri în scopul exclusiv de a face reclama, de a furniza informaţii, pentru cercetãri ştiinţifice sau activitãţi analoage, care au caracter preparator sau auxiliar pentru întreprindere;
g) un şantier de construcţii sau montaj.
4. O persoana activind într-un stat contractant în contul unei întreprinderi din celãlalt stat contractant - alta decît un agent care are un statut independent cãruia i se aplica prevederile paragrafului 5 - se considera sediu permanent în primul stat contractant menţionat, dacã dispune în acest stat de puteri pe care le exercita în mod obişnuit, care îi permit sa încheie contracte în numele întreprinderii, în afarã de cazul cînd activitatea acestei persoane este limitatã la cumpãrarea de produse sau mãrfuri pentru întreprindere.
5. Nu se considera ca o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent în celãlalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta îşi exercita activitatea prin intermediul unui curtier (misit), al unui agent comisionar general sau al oricãrui alt intermediar (agent) cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite.
6. Faptul ca o societate rezidenţã a unui stat contractant controleazã sau este controlatã de cãtre o societate rezidenţã a celuilalt stat contractant sau care îşi exercita activitatea în acel celãlalt stat contractant (fie printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este prin el însuşi suficient pentru a face din una din aceste societãţi un sediu permanent al celeilalte.
7. O întreprindere a unui stat contractant va fi consideratã ca are un sediu permanent în celãlalt stat contractant dacã desfãşoarã activitatea de prestãri de servicii în celãlalt stat contractant prin prezentarea de spectacole publice date de artiştii sau sportivii mentionati la art. 18.
ART. 6
Venituri imobiliare
1. Venitul provenind din bunuri imobile, este impozabil în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.
2. Expresia bunuri imobile este definitã în conformitate cu legislaţia statului contractant în care bunurile în cauza sînt situate. Expresia va cuprinde, în orice caz, toate accesoriile proprietãţii imobiliare, inventarul viu şi mort al exploatarilor agricole şi forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica dreptul comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, izvoarelor şi altor bogatii naturale ale solului; navele şi aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile.
3. Prevederile paragrafului 1 al prezentului articol se aplica veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietãţii imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1, şi 3 ale prezentului articol se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei întreprinderi şi veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesiuni libere.
5. Prin derogare de la prevederile precedente ale prezentului articol, beneficiile obţinute de cãtre o întreprindere agricolã, forestierã sau de plantaţie vor fi tratate în conformitate cu prevederile art. 7.
ART. 7
Beneficiile întreprinderilor
1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat, în afarã de cazul cînd întreprinderea exercita activitatea în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat. Dacã întreprinderea exercita activitatea sa asa cum s-a menţionat anterior, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat, dar numai acea parte din ele care sînt atribuibile acelui sediu permanent.
2. Cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa şi în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent aflat în acel stat, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã şi separatã, exercitind activitãţi identice sau analoage în condiţii identice sau analoage şi tratind cu toatã independenta cu întreprinderea al cãrui sediu permanent este.
3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent sînt admise la scãdere cheltuielile fãcute pentru scopurile urmãrite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul contractant în care se afla sediul permanent, sau în alta parte.
4. În mãsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca beneficiile de atribuit unui sediu permanent sa fie determinate pe baza repartizãrii beneficiilor totale ale întreprinderii între diversele ei pãrţi componente, nici o dispoziţie a paragrafului 2 al prezentului articol nu impiedica acest stat contractant de a determina beneficiile impozabile în conformitate cu repartiţia uzualã; metoda de repartizare adoptatã trebuie, în orice caz, sa fie - ca rezultat - în concordanta cu principiile enunţate în prezentul articol.
Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acel sediu permanent cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere.
5. În vederea aplicãrii prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu permanent trebuie determinate în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afarã de cazul cînd exista motive suficiente şi valabile de a proceda altfel.
6. Cînd beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, dispoziţiile acelor articole nu sînt afectate de dispoziţiile prezentului articol.
ART. 8
Transporturi navale şi aeriene
1. Beneficiile obţinute de cãtre o întreprindere a unui stat contractant din exploatarea în trafic internaţional a navelor şi aeronavelor vor fi scutite de impozit în celãlalt stat contractant.
2. Dispoziţiile paragrafului 1 al acestui articol se vor aplica, de asemenea, beneficiilor obţinute din participarea statelor contractante într-un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi.
3. Beneficiile din transporturile maritime sau aeriene limitate numai la locuri situate într-un stat contractant pot fi impuse în acel stat.
ART. 9
Întreprinderi asociate
Atunci cînd:
a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau cînd
b) aceleaşi persoane participa în mod direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, şi cînd, într-un caz sau în celãlalt, cele doua întreprinderi sînt, în relaţiile lor financiare sau comerciale, legate prin condiţii acceptate sau impuse, care diferã de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, toate beneficiile care, dacã n-ar fi fost acele condiţii, ar fi fost obţinute de cãtre una din întreprinderi dar nu au putut fi obţinute în fapt datoritã acelor condiţii, pot fi incluse în beneficiile acestei întreprinderi şi impuse în consecinta.
ART. 10
Dividende
1. Dividendele plãtite de o societate rezidenţã a unui stat contractant cãtre o persoana rezidenţã a celuilalt stat contractant se impun în acest celãlalt stat.
2. Totuşi, aceste dividende pot fi impuse în statul contractant în care este rezidenţã societatea plãtitoare de dividende, potrivit legislaţiei acestui stat, dar impozitul astfel stabilit nu poate depãşi 15 la suta din suma bruta a dividendelor.
Prevederile acestui paragraf nu afecteazã impozitarea societãţii pentru beneficiile din care se plãtesc dividendele.
3. Termenul dividende, asa cum este folosit în acest articol, indica veniturile provenind din acţiuni, acţiuni sau titluri de folosinta, pãrţi miniere, pãrţi de fondator, precum şi veniturile din alte pãrţi sociale asimilate veniturilor din acţiuni de cãtre legislaţia fiscalã a statului contractant în care este rezidenţã societatea distribuitoare a dividendelor. În acest context, beneficiile repartizate de societãţile mixte romane subscriitorilor de capital sînt asimilate dividendelor.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica cînd beneficiarul dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are, în celãlalt stat contractant în care societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã, un sediu permanent de care este legatã în mod efectiv participarea generatoare de dividende. În acest caz, se aplica prevederile art. 7.
5. Cînd o societate rezidenţã a unui stat contractant realizeazã beneficii sau venituri din celãlalt stat contractant, acest celãlalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plãtite de acea societate persoanelor care nu sînt rezidente ale acestui celãlalt stat, nici sa preleve vreun impozit asupra beneficiilor nedistribuite ale societãţii, chiar dacã dividendele plãtite sau beneficiile nedistribuite reprezintã, în total sau în parte, beneficii sau venituri provenind din acest celãlalt stat.
ART. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi obţinute de un rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acest celãlalt stat contractant.
2. Totuşi, aceste dobinzi pot fi impuse în statul contractant din care provin şi în conformitate cu legislaţia acelui stat; cînd astfel de dobinzi sînt obţinute de cãtre un rezident al celuilalt stat contractant care este supus impozitului în acel celãlalt stat contractant, cu privire la aceste dobinzi, impozitul astfel stabilit în statul contractant din care provin dobinzile nu va depãşi 10 la suta din suma bruta a dobinzilor.
3. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, indica veniturile din efecte publice, rente, din obligaţiuni, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficii, şi din creanţe de orice natura, precum şi orice alte venituri asimilate veniturilor din sume împrumutate de legislaţia fiscalã a statului contractant din care provin veniturile.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale prezentului articol nu se aplica dacã beneficiarul dobinzilor, rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant un sediu permanent şi creanta generatoare de dobinzi este legatã efectiv de afacerile desfãşurate prin acel sediu permanent. În acest caz se vor aplica prevederile art. 7.
5. Dobinzile vor fi considerate ca provenind dintr-un stat contractant cînd debitorul este acel stat însuşi sau un rezident al acelui stat. Cînd, cu toate acestea, persoana plãtitoare a dobinzilor, fie ca este sau nu rezidenţã a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legatura cu care a fost contractatã creanta asupra cãreia se plãtesc dobinzile şi aceste dobinzi se suporta de acel sediu permanent, atunci se va considera ca dobinzile respective provin din statul contractant în care este situat sediul permanent.
6. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau dintre ambii şi o alta persoana, suma dobinzilor plãtite, ţinînd cont de creanta pentru care ele sînt vãrsate, excede suma asupra cãreia ar fi convenit debitorul şi creditorul în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã.
În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii.
7. Prevederile prezentului articol nu se vor aplica dacã creanta în legatura cu care se plãtesc dobinzile a fost creata sau transferata în principal cu scopul de a beneficia de avantajele prezentului articol şi nu are la baza o cauza comercialã de buna-credinţa.
ART. 12
Comisioane
1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Comisioanele pot fi de asemenea impuse în statul contractant din care provin şi în conformitate cu legislaţia acelui stat contractant, însã, cînd sînt plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 15 la suta din suma bruta a comisioanelor.
3. Termenul comisioane, astfel cum este folosit în prezentul articol, indica plati fãcute oricãrei persoane pentru servicii prestate de aceasta ca agent; termenul comisioane nu include însã plati fãcute pentru servicii prestate prin activitate independenta, menţionate la art. 15, sau servicii personale dependente, menţionate la art. 16.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale acestui articol nu se vor aplica dacã primitorul comisioanelor, fiind rezident al unuia din statele contractante, are, în celãlalt stat contractant din care provin comisioanele, un sediu permanent de care comisioanele sînt efectiv legate. În asemenea situaţie se vor aplica prevederile art. 7.
5. Comisioanele vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este acel stat contractant ori un rezident al acelui stat contractant. Cînd, cu toate acestea, persoana plãtitoare a comisioanelor, fie ca este sau nu rezidenţã a unuia din statele contractante, are în unul din statele contractante un sediu permanent în legatura cu care a fost contractatã obligaţia de a plati comisioanele, iar comisioanele sînt suportate de acel sediu permanent, atunci comisioanele vor fi considerate ca provin din acel stat contractant.
6. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitor şi primitor sau dintre ambii şi o alta persoana, suma comisionului plãtit, ţinînd seama de serviciile pentru care se plãteşte, depãşeşte suma care s-ar fi convenit între plãtitor şi primitor în absenta unor asemenea relaţii, prevederile prezentului articol se vor aplica numai ultimei sume menţionate. În acest caz, partea care depãşeşte plãţile va rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, dîndu-se atenţia cuvenitã şi celorlalte prevederi ale prezentei convenţii.
7. Dacã un rezident al unuia din statele contractante care primeşte comisioane ce provin din celãlalt stat contractant prefera ca, pentru oricare an de impunere sau an financiar, impozitul sa fie stabilit la acele comisioane în statul contractant din care provin, acesta va fi calculat ca şi cum ar avea un sediu permanent în acel stat contractant şi ca şi cum acele comisioane ar fi impozabile în conformitate cu prevederile art. 7 ca beneficii atribuibile acelui sediu permanent.
ART. 13
Redevenţe
1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant, care sînt dobîndite de un rezident al celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Totuşi, asemenea redevenţe pot fi impuse şi în statul contractant din care provin şi în conformitate cu legislaţia acelui stat; însã, în cazul cînd asemenea redevenţe sînt dobîndite de un rezident al celuilalt stat contractant care este supus impozitului în acel celãlalt stat contractant cu privire la aceste redevenţe, impozitul stabilit astfel în statul contractant din care provin redevenţele nu va depãşi 10 la suta din suma bruta a redevenţelor.
3. Termenul redevenţe, astfel cum este folosit în prezentul articol, indica remuneraţiile de orice natura plãtite pentru folosirea sau concesionarea folosirii oricãrui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv pentru drepturi de autor pentru filme de cinematograf sau pentru benzi magnetice folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, pentru orice brevet de invenţie, pentru mãrci de fabrica sau alte asemenea drepturi de proprietate sau alte drepturi, pentru un desen sau un model, un plan, formula sau procedeu secret, ca şi pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific şi pentru informaţiile relative la experienta cistigata în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
4. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica cînd beneficiarul redevenţelor, rezident al unui stat contractant, are, în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele, un sediu permanent de care se leagã efectiv dreptul sau bunul generator de redevenţe. În acest caz se aplica dispoziţiile art. 7.
5. Redevenţele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant dacã debitorul este acest stat însuşi sau un rezident din acel stat. Cu toate acestea, dacã debitorul redevenţelor, fie ca este sau nu un rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant un sediu permanent de care este legat efectiv dreptul sau bunul generator al redevenţelor şi care suporta sarcina acestor redevenţe, atunci aceste redevenţe sînt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent.
ART. 14
Cistiguri din capital
1. Cistigurile provenind din înstrãinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al art. 6, pot fi impuse în statul contractant în care sînt situate aceste bunuri.
2. Cistigurile provenind din înstrãinarea bunurilor mobile fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau a bunurilor ţinînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesiuni libere, inclusiv cistigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau a acestei baze fixe, pot fi impuse în celãlalt stat. Cu toate acestea, cistigurile provenind din înstrãinarea bunurilor mobile de natura celor menţionate la paragraful 3 al art. 24 vor fi impozabile numai în statul contractant în care asemenea bunuri mobile sînt impozabile conform menţionatului articol.
3. Cistigurile provenind din înstrãinarea oricãror bunuri, altele decît cele menţionate la paragrafele 1 şi 2, vor fi impozabile numai în statul contractant al cãrui rezident este cel care înstrãineazã.
Prevederile paragrafului 3 al prezentului articol nu vor afecta dreptul unui stat contractant de a percepe, în conformitate cu propria sa legislaţie, un impozit asupra cistigurilor din capital provenind din înstrãinarea oricãror bunuri obţinute de o persoana fizica care este rezidenţã a celuilalt stat contractant şi care a fost rezidenţã a primului stat contractant menţionat în timpul unei perioade oarecare în decursul a cinci ani imediat anteriori înstrãinãrii bunurilor.
ART. 15
Profesiuni independente
1. Veniturile realizate de cãtre un rezident al unui stat contractant din exercitarea pe cont propriu a unei profesii libere sau a altor activitãţi independente cu caracter analog sînt impozabile numai în acel stat, dacã rezidentul nu dispune pentru exercitarea activitãţii sale în celãlalt stat contractant de o baza fixa. Dacã dispune de o astfel de baza, veniturile pot fi impuse în celãlalt stat contractant, dar numai în mãsura în care acestea sînt atribuibile menţionatei baze fixe.
2. Expresia profesii libere cuprinde în special activitãţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independenta a profesiunii de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.
ART. 16
Profesiuni dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19, 20, 21 şi 22, salariile şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariata sînt impozabile numai în acest stat, cu condiţia ca activitatea sa nu fie exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea este exercitatã în celãlalt stat contractant, remuneraţiile primite din aceasta activitate sînt impozabile în acel celãlalt stat.
2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariata exercitatã în celãlalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat contractant menţionat dacã:
a) beneficiarul rãmîne în celãlalt stat o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în cursul anului fiscal vizat;
b) remuneraţiile sînt plãtite de cãtre o persoana sau în numele unei persoane care angajeazã şi care nu este rezidenţã a celuilalt stat, şi
c) sarcina remuneraţiilor nu este suportatã de cãtre un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajeazã o are în celãlalt stat.
3. Prin derogare de la dispoziţiile precedente ale acestui articol, remuneraţiile pentru activitatea salariata exercitatã la bordul unei nave sau al unei aeronave în trafic internaţional sînt impozabile numai în statul contractant în care se afla situat locul conducerii efective a întreprinderii.
ART. 17
Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie sau de conducere
Tantiemele, jetoanele de prezenta şi alte remuneraţii similare primite de cãtre un rezident al unui stat contractant în calitate de membru al consiliului de administraţie sau de conducere al unei societãţi rezidente în celãlalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
ART. 18
Artişti şi sportivi
1. Prin derogare de la prevederile art. 15 şi 16, veniturile pe care profesioniştii de spectacole, cum sînt artiştii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune şi interpreţii muzicali, precum şi sportivii, le obţin din activitatea lor personalã desfasurata în aceasta calitate, pot fi impuse în statul contractant în care acele activitãţi sînt exercitate.
2. Contrar prevederilor art. 7, 15 şi 16, cînd un asemenea venit este realizat în cadrul unui acord cultural urmare unui program special pentru schimburi culturale convenit între guvernele celor doua state contractante, veniturile respective vor fi scutite de impozit în mod reciproc.
ART. 19
Pensii
1. Sub rezerva prevederilor paragrafelor 1 şi 2 ale art. 20, pensiile şi alte remuneraţii similare plãtite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfasurata în trecut şi orice renta plãtitã unui atare rezident în cadrul unui sistem de pensionare la care a contribuit cel al cãrui angajat a fost anterior vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
2. Termenul renta înseamnã o suma stabilitã, platibila în mod periodic, la date fixe, în timpul vieţii sau în timpul unei perioade de timp specificate sau determinabile, cu obligaţia de a face în schimb plãţile pentru deplina şi corespunzãtoare recompensare în bani sau în echivalent banesc.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 al prezentului articol, dacã un rezident dintr-un stat contractant primeşte plati cu titlu de pensie de întreţinere pentru copil de la un rezident al celuilalt stat contractant, asemenea plati se vor scuti de impozit în ambele state contractante.
Expresia pensie de întreţinere pentru copil, astfel cum este folositã în prezentul articol, înseamnã plati periodice pentru susţinerea unui minor urmare unei hotãrîri de divorţ, acord de întreţinere separatã, convenire de întreţinere sau separare.
ART. 20
Funcţii publice
1. Remuneraţiile, inclusiv pensiile plãtite de/sau din fonduri constituite de un stat contractant, o subdiviziune administrativã, de o autoritate localã sau de o persoana juridicã de drept public din acel stat oricãrei persoane fizice, în legatura cu servicii prestate acelui stat, subdiviziune administrativã, autoritate localã sau persoana juridicã de drept public, în executarea funcţiilor cu caracter public, se vor impune numai în acel stat.
Aceste prevederi nu se aplica remuneraţiilor plãtite persoanelor fizice care locuiesc în celãlalt stat.
2. Prevederile art. 16, 17 şi 19 se vor aplica remuneraţiei cu privire la serviciile prestate în legatura cu orice activitate comercialã sau de afaceri desfasurata de un stat contractant sau de o subdiviziune administrativã, o autoritate localã sau o persoana juridicã de drept public din acest stat.
3. Rentele viagere sau de alta natura plãtite unei persoane fizice care este rezidenţã a unui stat contractant se vor impune numai în acel stat contractant.
ART. 21
Profesori
1. Un profesor universitar sau un profesor ori alţi membri ai instituţiilor de învãţãmînt rezidenţi ai unui stat contractant care predau la o universitate sau la orice alta instituţie de învãţãmînt autorizata a celuilalt stat contractant sînt impozabili numai în acel prim stat, asupra totalitãţii remuneraţiilor primite cu privire la acea activitate pe o perioada care nu depãşeşte 2 ani de la începerea activitãţii lor.
2. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica în egala mãsura remuneraţiilor pe care o persoana fizica rezidenţã a unui stat contractant le primeşte pentru lucrãri de cercetare executate în celãlalt stat contractant, dacã asemenea cercetãri nu sînt întreprinse în principal pentru folosul privat al unei întreprinderi sau persoane determinate.
ART. 22
Studenţi
Sumele pe care le primeşte pentru întreţinere, educare sau instruire un student, un practicant sau un stagiar care este sau a fost, imediat anterior venirii sale într-un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat contractant menţionat numai în scopul educãrii sau instruirii, nu vor fi impuse în primul stat menţionat cu condiţia ca astfel de sume sa provinã din surse din afarã acelui stat.
ART. 23
Venituri nemenţionate în mod expres
Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant care sînt de o categorie sau din surse care au fost menţionate în mod expres în articolele anterioare ale prezentei convenţii sînt impozabile numai în acel stat.
ART. 24
Impunerea capitalului
1. Capitalul reprezentat prin bunuri imobile, asa cum sînt ele definite la paragraful 2 al art. 6, poate fi impus în statul contractant unde aceste bunuri sînt situate.
2. Capitalul reprezentat prin bunuri mobile fãcînd parte din activul unui sediu permanent al unei întreprinderi sau din bunuri mobile constitutive ale unei baze fixe servind la exercitarea unei profesiuni libere poate fi impus în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2 al prezentului articol, navele şi aeronavele exploatate în trafic internaţional, precum şi bunurile mobile afectate exploatãrii unor astfel de mijloace de transport, sînt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat contractant al cãrui rezident este.
ART. 25
Înlãturarea dublei impuneri
1. Sub rezerva prevederilor legislaţiei României privind acordarea drept credit fata de impozitul roman a impozitului plãtibil într-un teritoriu din afarã României (care nu va afecta principiul general din prezenta convenţie):
a) impozitul sudanez plãtibil potrivit legislaţiei Sudanului şi în conformitate cu prezenta convenţie, fie în mod direct sau prin deducere, asupra beneficiilor, venitului sau cistigurilor impozabile din surse situate în Sudan (excluzind, în cazul dividendelor, impozitul plãtibil cu privire la profiturile din care se plãtesc dividendele) se va acorda ca un credit fata de orice impozit roman calculat prin referire la aceleaşi profituri, venituri sau cistiguri referitoare la care se calculeazã impozitul sudanez;
b) în cazul unui dividend plãtit de cãtre o societate rezidenţã în Sudan unei societãţi rezidente în România şi care controleazã în mod direct sau indirect cel puţin 10 la suta din puterea de vot în societatea plãtitoare de dividende, creditul va lua în consideraţie (pe lîngã orice impozit sudanez creditabil potrivit prevederilor subparagrafului a) al prezentului paragraf) impozitul sudanez plãtibil de cãtre societate cu privire la profiturile din care se plãteşte acest dividend.
2. În sensul paragrafului 1 al prezentului articol, impozitul sudanez plãtibil va fi considerat ca include orice suma care ar fi fost platibila ca impozit sudanez dacã n-ar fi fost o scutire sau o reducere a impozitului care se certifica de cãtre autoritatea competenta din Sudan ca fiind acordatã în vederea incurajarii dezvoltãrii industriale, comerciale, agricole, ştiinţifice sau educaţionale conform:
(i) Legii Sudanului din 1974 pentru dezvoltarea investiţiilor industriale sau Legii din 1972 cu privire la organizarea şi încurajarea investiţiilor în serviciile economice în mãsura în care ar fi în vigoare şi n-au fost modificate de la data semnãrii prezentei convenţii sau au avut modificãri minore astfel încît sa nu afecteze caracterul lor general, sau
(ii) orice alta prevedere care poate fi facuta în mod subsecvent acordind o scutire sau reducere de impozit care este încuviinţatã de autoritãţile competente ale statelor contractante ca avînd un caracter substanţial similar, dacã a fost modificatã ulterior sau i s-au adus numai modificãri minore astfel încît sa nu-i afecteze caracterul sau general.
3. Cînd un rezident al Sudanului obţine profituri, venit sau cistiguri din capital din surse situate în România care pot fi impozabile în România în conformitate cu prevederile prezentei convenţii, suma impozitului roman plãtibil în legatura cu aceste profituri, venit sau cistiguri din capital va fi acordatã ca un credit fata de impozitul sudanez stabilit asupra acelui rezident, cu condiţia ca:
(i) suma creditului sa nu depãşeascã acea parte a impozitului sudanez care este corespunzãtoare acestor profituri, venit sau, dupã caz, acelor cistiguri din capital şi
(ii) în cazul unor dividende, impozitul plãtibil cu privire la profiturile din care s-au plãtit dividendele va fi acordat numai dacã dividendele sînt plãtite unei societãţi care controleazã în mod direct sau indirect cel puţin 10 la suta din puterea de vot în societatea care plãteşte dividendele.
4. În sensul paragrafelor 1, 2 şi 3 ale prezentului articol, venitul, beneficiile şi cistigurile din capital aparţinînd unui rezident al unui stat contractant, care pot fi impuse în celãlalt stat contractant în conformitate cu prevederile prezentei convenţii, vor fi considerate ca provin din surse situate în acel celãlalt stat contractant.
5. Cînd beneficiile asupra cãrora o întreprindere a unui stat contractant a fost supusã impozitului în acel stat sînt de asemenea incluse şi în beneficiile unei întreprinderi a celuilalt stat şi beneficiile astfel incluse sînt beneficii care ar fi revenit acelei întreprinderi a celuilalt stat dacã condiţiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi acelea care ar fi fost stabilite între doua întreprinderi independente actionind pe baze comerciale, suma inclusã în beneficiile ambelor întreprinderi va fi tratata, în sensul acestui articol, ca venit dintr-o sursa situata în celãlalt stat a întreprinderii primului stat menţionat şi se va acorda înlesnire în mod corespunzãtor conform prevederilor paragrafelor 1, 2 sau 3 ale prezentului articol.
6. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor consulta împreunã, dacã este nevoie, sa analizeze modul cum orice impozit stabilit pe capital de cãtre un stat contractant poate fi acordat ca un credit fata de impozitul stabilit pe capital de cãtre celãlalt stat contractant.
ART. 26
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant, fie ca sînt sau nu rezidenţi ai acestui stat contractant, nu vor fi supuşi în celãlalt stat contractant nici unei impuneri sau cerinţe în legatura cu aceasta, diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea şi cerinţele legate de aceasta impunere la care nationalii acestui celãlalt stat sînt sau pot fi supuşi.
2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant nu va fi stabilitã în condiţii mai puţin favorabile în acel celãlalt stat decît impunerea stabilitã întreprinderilor acestui celãlalt stat desfasurind aceleaşi activitãţi.
3. Întreprinderile unui stat contractant, al cãror capital este deţinut sau controlat în totalitate sau în parte, în mod direct sau indirect, de cãtre unu sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menţionat nici unei impuneri sau oricãrei obligaţiuni în legatura cu aceasta care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea şi obligaţiunile în legatura cu aceasta la care sînt sau pot fi supuse întreprinderile similare ale acelui prim stat menţionat.
4. În sensul prezentului articol, termenul impunere înseamnã impozite de orice fel şi natura.
5. Nici o prevedere cuprinsã în prezentul articol nu va fi interpretatã ca obligind un stat contractant sa acorde persoanelor fizice, care nu sînt rezidente în acel stat, oricare din deducerile, înlesnirile şi reducerile cu caracter personal de ordin fiscal, care sînt acordate persoanelor fizice rezidente.
ART. 27
Procedura amiabila
1. Cînd un rezident al unui stat contractant apreciazã ca mãsurile luate de un stat contractant sau de ambele state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impozitare care nu este conformã cu prezenta convenţie, el poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia nationala a acestor state, sa supunã cazul sau autoritãţii competente al cãrui rezident este.
2. Autoritatea competenta se va strãdui, dacã reclamaţia îi pare intemeiata şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa aducã o soluţionare corespunzãtoare, sa rezolve problema pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impozitãri care nu este conformã cu convenţia.
3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa rezolve, pe calea înţelegerii amiabile, orice dificultãţi sau dubii cu privire la interpretarea sau la aplicarea convenţiei. Ele pot, de asemenea, sa se consulte în vederea evitãrii dublei impuneri în cazurile neprevãzute de convenţie.
4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele în scopul realizãrii unei înţelegeri în vederea aplicãrii prevederilor prezentei convenţii. Cînd pentru a se ajunge la o înţelegere apare ca fiind recomandabil un schimb oral de vederi, un atare schimb poate avea loc în cadrul unei comisii compuse din reprezentanţi ai autoritãţilor competente ale statelor contractante.
5. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc, dacã modificãrile aduse legislaţiei lor fiscale necesita amendarea convenţiei.
ART. 28
Schimb de informaţii
1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii sau pentru împiedicarea fraudei ori pentru administrarea mãsurilor legale în vederea evitãrii legale a impozitelor supuse prezentei convenţii.
Orice informaţie astfel obţinutã va fi tratata ca secret, dar poate fi divulgatã persoanelor (inclusiv unui tribunal sau unui agent administrativ) însãrcinate cu stabilirea, încasarea, executarea urmãririi cu privire la impozitele vizate de prezenta convenţie.
2. Dispoziţiile paragrafului 1 al prezentului articol nu vor fi în nici un caz interpretate ca impunind autoritãţilor competente ale oricãruia din statele contractante obligaţia:
a) de a lua mãsuri administrative contrare propriei legislaţii sau practicii administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informaţii care n-ar putea fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii sale administrative normale sau al aceleia a celuilalt stat contractant;
c) de a transmite informaţii care ar divulga orice secret sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã ordinii publice, sau procedee meşteşugãreşti, de afaceri, industriale, comerciale ori profesionale.
ART. 29
Funcţionari diplomatici şi consulari
1. Nici o prevedere a prezentei convenţii nu afecteazã privilegiile fiscale de care beneficiazã functionarii diplomatici sau consulari, precum şi ai altor reprezentante oficiale deschise de un stat contractant pe teritoriul celuilalt stat contractant fie în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional, fie în virtutea convenţiilor la care cele doua state contractante sînt pãrţi.
2. Convenţia nu se aplica organizaţiilor internaţionale, organelor sau funcţionarilor lor, nici persoanelor care sînt membri ai misiunilor diplomatice sau consulare ale unui stat terţ, dacã se gãsesc pe teritoriul unuia dintre statele contractante şi nu sînt trataţi ca rezidenţi în oricare stat contractant din punctul de vedere al impozitelor pe venit şi pe avere.
ART. 30
Intrarea în vigoare
1. Prezenta convenţie va fi ratificatã în conformitate cu prevederile constituţionale în vigoare în fiecare din cele doua state şi va intra în vigoare în a 30-a zi de la data schimbului de note prin care se notifica îndeplinirea de ambele pãrţi a prezentelor prevederi.
2. Prezenta convenţie se va aplica în ambele state contractante cu privire la veniturile aferente oricãrui an impozabil începînd la 1 ianuarie al anului calendaristic urmãtor anului în care convenţia intra în vigoare.
ART. 31
Denunţarea
Prezenta convenţie va rãmîne în vigoare pînã la denunţarea ei de cãtre unul dintre statele contractante. Fiecare stat contractant poate sa denunţe convenţia pînã la 30 iunie inclusiv al fiecãrui an calendaristic, începînd din cel de-al cincilea an urmãtor intrãrii în vigoare a convenţiei, prin nota de denunţare remisã pe cale diplomaticã; în asemenea situaţii, aplicarea prezentei convenţii înceteazã la 31 decembrie al anului în care a fost remisã nota de denunţare.
Drept care subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma de cãtre guvernele lor, am semnat prezenta convenţie.
Facuta la Khartoum la 25 aprilie 1979, în doua exemplare originale, redactate fiecare în limbile romana şi engleza, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste România
Ştefan Andrei,
ministrul afacerilor externe
Pentru guvernul
Republicii Democratice Sudan
Osman Hashim Abdel Salam,
ministrul finanţelor şi
economiei naţionale
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
