Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
CONVENTIE din 22 octombrie 1963 privind decontarile multilaterale in ruble transferabile si organizarea Bancii Internationale de Colaborare Economica*)
Text extras din Convenţie 22 octombrie 1963 ___________ *) Traducere.
Guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Mongole, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Romane, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovace, calauzindu-se de interesele dezvoltãrii şi adincirii diviziunii internaţionale socialiste a muncii, largirii şi intaririi în continuare a relaţiilor comerciale şi economice, şi în scopul perfecţionãrii sistemului decontãrilor şi intaririi influentei valutar-financiare asupra îndeplinirii obligaţiilor reciproce, au cãzut de acord asupra celor ce urmeazã:
ART. 1 Decontãrile derivînd din acordurile bilaterale şi multilaterale şi din diverse contracte privind livrãrile reciproce de mãrfuri, precum şi din acordurile privind alte plati dintre Pãrţile Contractante, se vor efectua începînd de la 1 ianuarie 1964 în ruble transferabile. Conţinutul-aur al rublei transferabile este de 0,987.412 grame aur pur. Fiecare Parte Contractantã care deţine mijloace în conturile de ruble transferabile poate dispune în mod liber de aceste mijloace, pentru decontãri cu celelalte Pãrţi Contractante. Fiecare Parte Contractantã va asigura, la încheierea acordurilor comerciale, echilibrarea în cadrul anului calendaristic a încasãrilor şi plãţilor în ruble transferabile, în ansamblu cu toate celelalte Pãrţi Contractante. În acest caz, se va tine seama de crearea sau de folosirea eventualelor rezerve în ruble transferabile, precum şi de operaţiile de credit. Fiecare Parte Contractantã va asigura îndeplinirea la timp şi în întregime a obligaţiilor sale de plata în ruble transferabile fata de celelalte Pãrţi Contractante şi fata de Banca Internationala de Colaborare Economicã. ART. 2 În scopul de a contribui la colaborarea economicã şi dezvoltarea economiei naţionale a Pãrţilor Contractante, precum şi la lãrgirea colaborãrii acestor Pãrţi cu alte tari, se înfiinţeazã Banca Internationala de Colaborare Economicã, cu sediul în oraşul Moscova. Membrii Bãncii sînt Pãrţile Contractante. Banca este insarcinata cu: a) efectuarea decontãrilor multilaterale în ruble transferabile; b) creditarea operaţiunilor de comerţ exterior şi a altor operaţiuni ale Pãrţilor Contractante; c) atragerea şi pãstrarea mijloacelor libere în ruble transferabile; d) atragerea în conturi şi în depozite a aurului, valutei liber convertibile şi a altor valute ale ţãrilor membre ale Bãncii, precum şi ale altor tari, şi efectuarea operaţiunilor cu aceste mijloace în limitele sumelor atrase. Consiliul Bãncii, dupã expirarea primului an de activitate a Bãncii, va examina problema formãrii unei pãrţi din capitalul Bãncii în valuta liber convertibilã şi în aur şi va studia posibilitatea efectuãrii de cãtre Banca a operaţiunilor de schimb a rublelor transferabile în aur şi în valuta liber convertibilã; e) efectuarea altor operaţiuni bancare, care corespund scopurilor şi sarcinilor Bãncii, ce decurg din Statutul sau. În afarã de funcţiile enumerate mai sus, Banca efectueazã, din însãrcinarea ţãrilor interesate, finanţarea şi creditarea construcţiei, reconstructiei şi exploatãrii în comun a întreprinderilor industriale şi a altor obiective din resursele puse la dispoziţie de aceste tari. Activitatea Bãncii este reglementatã de prezenta Convenţie, de Statutul Bãncii, care constituie parte integrantã a acestei Convenţii, precum şi de instrucţiunile şi de regulile ce vor fi emise de Banca în limitele competentei sale. ART. 3 Capitalul statutar al Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã se fixeazã la suma de trei sute milioane ruble transferabile. Cotele de participaţie ale Pãrţilor Contractante la acest capital se stabilesc în funcţie de volumul exportului lor în comerţul reciproc şi reprezintã pentru: - Republica Populara Bulgaria 17 milioane ruble - Republica Populara Ungara 21 milioane ruble - Republica Democrata Germanã 55 milioane ruble - Republica Populara Mongola 3 milioane ruble - Republica Populara Polona 27 milioane ruble - Republica Populara Romana 16 milioane ruble - Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste 116 milioane ruble - Republica Socialistã Cehoslovaca 45 milioane ruble Vãrsãmintele la capitalul statutar al Bãncii vor fi asigurate prin depãşirea de cãtre livrãrile de mãrfuri a importului, peste livrãrile de mãrfuri echilibrate ale Pãrţilor Contractante, pentru sume egale cu cotele de participaţie ale acestora. Vãrsãmintele la capitalul statutar al Bãncii (în ruble transferabile), la dorinta tarii, pot fi fãcute de cãtre aceasta şi în valuta liber convertibilã sau în aur. Vãrsãmintele se vor efectua de fiecare Parte Contractantã în primul an, în proporţie de 20% din cota sa de participaţie, iar în viitor, în conformitate cu hotãrîrile Consiliului Bãncii. Suma capitalului statutar al Bãncii poate fi modificatã prin hotãrîrea Pãrţilor Contractante. Banca are capital de rezerva; termenele, mãrimea, destinaţia şi modalitatea constituirii acestuia se fixeazã de Consiliul Bãncii. Banca poate sa aibã, de asemenea, fonduri speciale, care se creeazã de Consiliul Bãncii pe baza înţelegerii dintre Pãrţile Contractante. ART. 4 Activitatea Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã se realizeazã pe baza deplinei egalitati în drepturi şi a respectãrii suveranitãţii ţãrilor membre ale Bãncii. La examinarea şi rezolvarea problemelor legate de activitatea Bãncii, membrii Bãncii au drepturi egale. ART. 5 Decontãrile dintre Pãrţile Contractante se vor efectua în ruble transferabile prin Banca Internationala de Colaborare Economicã, cu participarea bãncilor Pãrţilor Contractante. Se stabilesc urmãtoarele principii de baza ale sistemului de decontãri multilaterale: a) decontãrile se vor efectua prin conturile de ruble transferabile ale bãncilor Pãrţilor Contractante, deschise la Banca Internationala de Colaborare Economicã sau, în înţelegere cu ea, la Bãncile Pãrţilor Contractante. În acest caz, Banca tarii exportatoare remite documentele respective privind dispoziţia pentru mãrfuri şi plati direct Bãncii tarii importatoare. Bãncile ţãrilor comunica zilnic Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã date, conform formularului stabilit, cu indicarea respectiva a sumei creanţei (încasãrii) sau a sumelor de plata în favoarea Bãncii exportatoare; b) plãţile se vor efectua în limita mijloacelor pe care le are fiecare banca în conturile de ruble transferabile, în care se trec toate încasãrile în favoarea bãncii titulare a contului, inclusiv sumele creditelor primite; c) ordonatorul mijloacelor din conturile în ruble transferabile este Banca Partii Contractante pe numele cãreia este deschis contul; d) mijloacele proprii şi împrumutate în ruble transferabile ale bãncilor Pãrţilor Contractante se separa, în care scop se deschid acestor bãnci conturi separate, în care se pãstreazã mijloacele ce aparţin acestor bãnci, şi conturi separate de împrumut (de credit), în care se evidenţiazã datoria pentru creditele primite de aceste bãnci de la Banca Internationala de Colaborare Economicã; e) se stabileşte ca forma de decontare este cu prioritate incaso, cu acceptarea ulterioara (incaso cu plata imediata). În baza înţelegerii reciproce dintre bãncile Pãrţilor Contractante pot fi aplicate şi alte forme de decontare (incaso cu accept prealabil, acreditiv, transfer bancar şi altele); f) Banca Internationala de Colaborare Economicã plãteşte dobinzi în mod diferenţiat pentru mijloacele bãneşti din conturi şi pentru depozite, în funcţie de termenul de pãstrare. Consiliul Bãncii poate sa stabileascã cuantumul minim al disponibilitãţilor din conturi, pentru care nu se calculeazã dobinzi de cãtre Banca. ART. 6 Banca Internationala de Colaborare Economicã poate acorda credite: a) pentru asigurarea la timp a decontãrilor decurgind din schimbul de mãrfuri în cazul de decalaj de scurta durata între intrari şi plati (credit de decontare). Acest credit se da imediat pentru plata mãrfurilor, în cazul lipsei de mijloace în contul plãtitorului. Cuantumul creditului pentru banca fiecãrei Pãrţi Contractante se stabileşte de Consiliul Bãncii; b) pentru acoperirea depasirilor de plati fata de intrari, provocate de condiţii sezoniere şi alte condiţii ale producţiei şi realizãrii mãrfurilor. Cuantumul acestui credit şi termenele lui de rambursare se stabilesc de Consiliul Bãncii pe baza planurilor de intrari şi plati, decurgind din planul de export şi import de mãrfuri şi din alte operaţii. Acest credit se acorda pe termene în cadrul anului calendaristic; c) pentru acoperirea depasirilor temporare de plati peste plan fata de intrari, provocate de intirzierea livrãrilor de mãrfuri fata de termenele stabilite. Acest credit se acorda pe baza hotãrîrii Consiliului Bãncii, cu rambursarea pînã la finele anului calendaristic şi cu dobinda mai ridicatã. Concomitent cu acordarea unui astfel de credit, Banca informeazã Pãrţile Contractante, în conformitate cu articolul 7 al prezentei Convenţii; d) pentru operaţiunile legate de lãrgirea schimbului de mãrfuri peste contingentele de mãrfuri convenite între Pãrţile Contractante, pe termen pînã la finele anului urmãtor; e) pentru echilibrarea balanţei de plati în legatura cu greutatile temporare în schimbul de mãrfuri al unor tari. Acest credit se acorda în cazuri excepţionale pe baza hotãrîrii Consiliului Bãncii; termenul de rambursare a unui asemenea credit se stabileşte de Consiliul Bãncii, în funcţie de condiţiile concrete şi fãrã a depãşi finele anului urmãtor; f) pentru construcţia, reconstructia şi exploatarea în comun a întreprinderilor industriale şi a altor obiective. Acest credit se acorda din resursele puse la dispoziţie de ţãrile interesate. Pentru folosirea creditelor se percep dobinzi. Cuantumul cotei procentuale se stabileşte de Consiliul Bãncii în mod diferenţiat, în funcţie de felul şi termenul creditului şi pornind de la necesitatea de a stimula folosirea economicã a mijloacelor bãneşti şi de a asigura rentabilitatea Bãncii. Prin hotãrîrea Consiliului Bãncii, creditul de decontare se poate acorda fãrã dobinzi; ţinînd seama de specificul schimbului de mãrfuri al diferitelor tari, se poate acorda credit în funcţie de necesitaţi sezoniere, fãrã dobinzi, cu condiţia ca cuantumul creditului fãrã dobinzi sa nu depãşeascã trei procente din schimbul anual al mãrfurilor tarii respective cu ţãrile membre ale Bãncii. ART. 7 Banca Internationala de Colaborare Economicã, în efectuarea funcţiilor ce-i sînt încredinţate în ce priveşte decontãrile şi creditarea, va contribui prin toate mijloacele la îndeplinirea de cãtre Pãrţile Contractante a obligaţiilor decurgind din livrãrile reciproce de mãrfuri şi la întãrirea disciplinei de plan şi de plati în decontãrile dintre ele. În legatura cu aceasta, Banca este imputernicita: a) sa limiteze sau sa sisteze complet acordarea de credite bãncilor acelor Pãrţi Contractante, care incalca obligaţiile lor de plata fata de Banca sau fata de alte Pãrţi Contractante. Limitarea şi sistarea creditarii se va face în termenele stabilite de Consiliul Bãncii; b) sa informeze, pe baza datelor pe care le are la dispoziţie, organele corespunzãtoare şi, în cazurile necesare, guvernele Pãrţilor Contractante, de încãlcãrile obligaţiilor de plati pentru mãrfuri livrate acestora, precum şi a obligaţiilor legate de finanţarea şi creditarea construcţiei, reconstructiei şi exploatãrii întreprinderilor industriale comune şi a altor obiective. Banca va asigura, la efectuarea decontãrilor şi creditarii în ruble transferabile, evidenta îndeplinirii obligaţiilor de plata ale Pãrţilor Contractante. ART. 8 Decontãrile privind operaţiunile necomerciale ce se efectueazã la preţurile interne cu amãnuntul şi la tarifele interne pentru prestaţii de servicii se fac în conturi separate ţinute în valuta nationala la bãncile Pãrţilor Contractante, pe baza acordurilor în vigoare între aceste Pãrţi privind decontãrile pentru plati necomerciale. Aceste conturi se pot alimenta din conturile în ruble transferabile, cu recalcularea prin coeficientul şi cursul cu prima (rabat) pentru plãţile necomerciale, stabilite prin acordurile menţionate privind decontãrile pentru plãţile necomerciale. Mijloacele din conturile pentru plãţile necomerciale se pot vira în conturile de ruble transferabile, aplicindu-se de asemenea coeficientul şi cursul menţionate mai sus. ART. 9 Prin hotãrîrea Consiliului Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã, aceasta Banca poate sa efectueze decontãri în ruble transferabile cu ţãrile neparticipante la prezenta Convenţie. Modul şi condiţiile decontãrilor în ruble transferabile cu aceste tari se stabilesc de Consiliul Bãncii în înţelegere cu ţãrile interesate. ART. 10 Participarea ţãrilor la Banca Internationala de Colaborare Economicã şi activitatea acestei Bãnci nu pot constitui nici un fel de piedica pentru dezvoltarea relaţiilor financiare directe şi a altor relaţii directe de afaceri, atît între Pãrţile Contractante cît şi cu alte tari. ART. 11 Banca Internationala de Colaborare Economicã se bucura pe teritoriul fiecãrei Pãrţi Contractante de capacitatea juridicã necesarã pentru îndeplinirea funcţiilor şi atingerea scopurilor ei. Banca, precum şi reprezentanţii ţãrilor în Consiliul Bãncii şi persoanele oficiale ale Bãncii, beneficiazã pe teritoriul fiecãrei Pãrţi Contractante de privilegiile şi imunitãţile care sînt necesare pentru îndeplinirea funcţiilor şi atingerea scopurilor prevãzute de prezenta Convenţie şi de Statutul Bãncii. Capacitatea juridicã, privilegiile şi imunitãţile menţionate în acest articol se definesc prin Statutul Bãncii. ART. 12 Pãrţile Contractante vor introduce schimbãrile care rezulta din prezenta Convenţie în acordurile bilaterale în vigoare între ele, care stabilesc decontãrile prin conturi de cliring, sau vor încheia noi acorduri care sa prevadã decontarea în ruble transferabile. Dupã semnarea prezentei Convenţii, Pãrţile Contractante vor anunta denunţarea Acordului privind cliringul multilateral, din 20 iunie 1957, în conformitate cu articolul 15 al acestui Acord. Datoria Pãrţilor Contractante existenta la 1 ianuarie 1964 în conturile de cliring bilaterale va fi luatã în considerare la încheierea acordurilor comerciale pe anul 1964 şi rambursata în ruble transferabile în cadrul acestor acorduri, în modul convenit de Pãrţile interesate. ART. 13 Pe baza acordului tuturor Pãrţilor Contractante, la prezenta Convenţie pot sa adere şi alte tari care impartasesc scopul şi principiile acesteia şi care îşi asuma obligaţiile rezultind din prezenta Convenţie şi din Statutul Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã. Documentul de aderare se preda depozitarului prezentei Convenţii. ART. 14 Prezenta Convenţie urmeazã a fi ratificatã şi intra în vigoare la data cînd ultima din Pãrţile Contractante va preda instrumentele de ratificare depozitarului prezentei Convenţii. Convenţia va putea intra însã în vigoare temporar, începînd de la 1 ianuarie 1964, dacã la aceasta data ea nu va intra în vigoare conform primului alineat al prezentului articol. În ceea ce priveşte ţãrile care adera la prezenta Convenţie, data intrãrii în vigoare a Convenţiei va fi data consimtamintului tuturor Pãrţilor Contractante pentru aderarea la Convenţie a ţãrilor respective. ART. 15 Prezenta Convenţie poate fi modificatã numai cu acordul tuturor Pãrţilor Contractante. Fiecare Parte Contractantã poate renunţa la participarea la prezenta Convenţie aducind acest lucru la cunostinta Secretariatului Consiliului de Ajutor Economic Reciproc cu cel puţin şase luni înainte şi lichidind în cadrul acestui termen obligaţiile sale care rezulta din prezenta Convenţie. Prezenta Convenţie îşi va inceta valabilitatea dacã va fi denunţatã de cel puţin 2/3 din numãrul Pãrţilor Contractante. ART. 16 Prezenta Convenţie va fi predatã spre pãstrare Secretariatului Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, care va îndeplini funcţia de depozitar al acestei Convenţii. Încheiatã în oraşul Moscova, la data de 22 octombrie 1963, într-un singur exemplar în limba rusa. Copiile certificate ale prezentei Convenţii vor fi remise de depozitar tuturor Pãrţilor Contractante.
ANEXA 1 STATUTUL Bãncii Internaţionale de Colaborare Economicã
--------------- Text extras din Statut 22 octombrie 1963
Banca Internationala de Colaborare Economicã este creata prin înţelegere între guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Mongole, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Romane, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovace, cu scopul de a contribui la colaborarea economicã şi la dezvoltarea economiei naţionale a ţãrilor membre ale Bãncii, precum şi la lãrgirea relaţiilor comerciale şi economice ale acestora cu alte tari.
I. Dispoziţii generale
ART. 1 Banca Internationala de Colaborare Economicã, denumita în continuare Banca, organizeazã şi efectueazã operaţiile de decontare, de creditare, finanţare şi alte operaţii bancare. ART. 2 1. Banca este persoana juridicã, denumita "Banca Internationala de Colaborare Economicã". 2) Banca are dreptul: a) sa încheie acorduri, precum şi orice fel de tranzacţii, în limitele competentei sale; b) sa achizitioneze, sa arendeze şi sa înstrãineze patrimoniul; c) sa intenteze acţiuni şi sa rãspundã în fata instanţelor de judecata şi arbitraj; d) sa deschidã pe teritoriul tarii în care se afla, precum şi pe teritoriul altor tari, filiale şi agenţii şi sa aibã reprezentanţii sãi; e) sa emita instrucţiuni şi reguli în probleme decurgind din competenta sa; f) sa efectueze alte acţiuni, îndreptate spre îndeplinirea sarcinilor ce revin Bãncii, în conformitate cu prezentul Statut. 3. Banca poarta rãspundere pentru angajamentele sale în limitele patrimoniului care-i aparţine. Banca nu poarta rãspundere pentru angajamentele ţãrilor membre ale Bãncii, dupã cum nici ţãrile membre ale Bãncii nu rãspund pentru angajamentele Bãncii. 4. Banca are ştampila cu inscripţia: "Banca Internationala de Colaborare Economicã". Filialele şi agenţiile Bãncii au ştampila cu aceeaşi inscripţie, cu completarea denumirii filialei sau agenţiei. Sediul Bãncii este în oraşul Moscova, U.R.S.S. ART. 3 Banca garanteazã secretul operaţiunilor, conturilor şi depozitelor clienţilor şi corespondentilor sãi. Toate persoanele oficiale şi functionarii Bãncii sînt obligaţi sa pãstreze secretul operaţiunilor, conturilor şi depozitelor Bãncii, ale clienţilor şi corespondentilor sãi.
II. Capitalul şi conturile Bãncii
ART. 4 Banca are capital statutar şi capital de rezerva. Banca poate avea, de asemenea, fonduri speciale. ART. 5 Capitalul statutar al Bãncii este de 300 milioane ruble transferabile şi se formeazã prin vãrsãminte în ruble transferabile. Fiecare ţara membra a Bãncii are dreptul sa efectueze varsamintul la capitalul statutar al Bãncii (în ruble transferabile) şi în valuta liber convertibilã sau în aur. Vãrsãmintele la capitalul statutar se efectueazã în modul şi la termenele stabilite de Consiliul Bãncii. Capitalul statutar al Bãncii este destinat sa serveascã drept garanţie pentru obligaţiile sale şi se foloseşte în scopurile prevãzute în Statutul de fata. Suma capitalului statutar al Bãncii poate fi modificatã pe baza hotãrîrii ţãrilor membre ale Bãncii. Vãrsãmintele ţãrilor vor fi restituite în cazul iesirii tarii din Banca. În acest caz, din suma varsamintului se retine datoria acestei tari fata de Banca. La încetarea activitãţii Bãncii, vãrsãmintele şi alte mijloace existente în Banca, dupã scãderea sumelor pentru acoperirea datoriilor prin reglementarea reciprocã a pretenţiilor ţãrilor membre ale Bãncii, sînt restituite ţãrilor membre ale Bãncii. ART. 6 Tarii care a efectuat varsamintul sau la capitalul statutar al Bãncii i se elibereazã un certificat, care constituie o confirmare şi o dovada a varsamintului efectuat de ea. ART. 7 Banca are capital de rezerva; termenul, mãrimea, destinaţia şi modul de constituire a acestuia se stabilesc de Consiliul Bãncii. ART. 8 Fondurile speciale se formeazã de Consiliul Bãncii, pe baza înţelegerii dintre ţãrile membre ale Bãncii.
III. Operaţiunile Bãncii
Operaţiunile de decontare ale Bãncii
ART. 9 Banca organizeazã şi efectueazã decontãrile multilaterale în ruble transferabile pentru operaţiunile comerciale şi alte operaţiuni. ART. 10 Decontãrile se efectueazã prin conturile în ruble transferabile ale bãncilor ţãrilor membre, denumite în continuare bãncile împuternicite, deschise la Banca Internationala de Colaborare Economicã sau, prin înţelegere cu aceasta, la alte bãnci împuternicite. Plãţile se efectueazã în limita disponibilului pe care îl are fiecare banca în conturile de ruble transferabile. ART. 11 Banca primeşte şi plaseaza mijloacele în ruble transferabile şi în alte valute, în modul stabilit de Consiliul Bãncii. Banca efectueazã, de asemenea, şi alte operaţiuni bancare. Modul de efectuare a operaţiunilor, modul de deschidere, ţinere şi închidere a conturilor la Banca se stabilesc de Consiliul Bãncii. Bãncile împuternicite, care dispun la conturile Bãncii de mijloace în ruble transferabile, pot dispune liber de aceste mijloace pentru decontãrile ce se efectueazã în ruble transferabile. Posesorii conturilor la Banca în alte valute pot dispune liber de mijloacele din aceste conturi. ART. 12 Mijloacele bãneşti în ruble transferabile se pãstreazã de bãncile împuternicite la Banca Internationala de Colaborare Economicã. Pentru aceste mijloace, Banca plãteşte dobinzi în cuantumul stabilit de Consiliul Bãncii. ART. 13 Banca efectueazã operaţiuni de decontare legate de finanţarea investiţiilor şi de creditarea întreprinderilor şi a altor obiective ce se construiesc, se reconstruiesc sau se exploateazã în comun de cãtre ţãrile interesate. ART. 14 Banca poate sa efectueze decontãrile în ruble transferabile şi cu ţãrile care nu sînt membre ale Bãncii. Modalitatea şi condiţiile unor astfel de decontãri în ruble transferabile se stabilesc de Consiliul Bãncii în înţelegere cu ţãrile interesate. ART. 15 Banca poate sa emita cecuri în ruble transferabile şi în alte valute şi sa efectueze operaţiuni cu aceste cecuri, precum şi cu cecurile altor bãnci. În baza hotãrîrii Consiliului Bãncii, pot fi emise alte documente de plata. ART. 16 Banca poate sa dea garanţii pentru obligaţiile bãneşti ale bãncilor ţãrilor membre, ale altor persoane juridice, precum şi ale persoanelor fizice. ART. 17 Banca poate sa colaboreze sau sa participe la organizaţiile a cãror activitate corespunde cu sarcinile Bãncii. ART. 18 Banca încheie cu alte bãnci acorduri privind modul de decontare şi de ţinere a conturilor deschise la Banca, precum şi contracte de corespondent şi alte contracte.
Operaţiunile de credit ale Bãncii
ART. 19 Banca acorda credite bãncilor împuternicite. Creditarea se efectueazã pentru anumite scopuri şi în condiţiile de rambursare a creditului la termenele convenite. Scopurile pentru care se acorda creditele, modul de acordare, garantare şi rambursarea lor se stabilesc de Consiliul Bãncii. ART. 20 Pentru efectuarea operaţiunilor de credit, Banca întocmeşte planuri de credite. Planurile de credite ale Bãncii se întocmesc pe baza acordurilor comerciale bilaterale şi multilaterale, la cererea de credite a bãncilor împuternicite. Planurile de credite se aproba de Consiliul Bãncii. În cazul cererii de credite de cãtre banca imputernicita a unei tari, peste sumele prevãzute în planul de credit, Banca analizeazã aceasta cerere, ţinînd seama de datele prezentate de banca imputernicita, referitor la mersul îndeplinirii de cãtre ţara respectiva a acordurilor comerciale şi de alte materiale necesare în acest scop. ART. 21 Pentru creditele primite de la Banca, beneficiarii plãtesc dobinzi în proportiile stabilite de Consiliul Bãncii. ART. 22 Rambursarea creditului acordat de Banca se face la scadenta, pe calea virarii de cãtre Banca a sumei creditului din contul curent al bãncii împrumutate, pe baza angajamentelor de plata irevocabile date de banca împrumutatã, în ordinea de preferinta, fãrã o dispoziţie specialã data în fiecare caz de banca împrumutatã. În cazul lipsei sau insuficienţei mijloacelor în contul curent al bãncii împrumutate, recuperarea poate fi facuta în acelaşi mod din mijloacele ce intra în acest cont. ART. 23 Banca efectueazã, din însãrcinarea ţãrilor interesate, finanţarea şi creditarea construcţiei, reconstructiei şi exploatãrii în comun a întreprinderilor industriale şi a altor obiective, din resursele puse la dispoziţie de aceste tari. ART. 24 Banca efectueazã operaţiuni de decontare, creditare, depozit, arbitraj, de garanţie şi alte operaţiuni în valuta liber convertibilã şi în alta valuta, precum şi operaţiuni în aur în limita mijloacelor atrase.
IV. Modul de conducere a Bãncii
ART. 25 Organele de conducere ale Bãncii sînt Consiliul şi Conducerea Administrativã a Bãncii.
Consiliul Bãncii
ART. 26 Consiliul Bãncii este organul suprem de conducere care exercita conducerea generalã a activitãţii Bãncii. Consiliul Bãncii este compus din reprezentanţii tuturor ţãrilor membre ale Bãncii, fiecare ţara membra a Bãncii avînd un singur vot, indiferent de mãrimea cotei-pãrţi vãrsate de aceasta la capitalul Bãncii. Membrii Consiliului Bãncii sînt numiţi de guvernele ţãrilor membre ale Bãncii, pînã la trei reprezentanţi din fiecare ţara. Consiliul Bãncii se întruneşte în şedinţe pe mãsura necesitãţii, însã cel puţin o data pe trimestru. Şedinţele Consiliului sînt prezidate pe rind de reprezentanţii fiecãrei tari membre a Bãncii. ART. 27 Hotãrîrile Consiliului Bãncii se adopta în unanimitate. Regulile de procedura ale Consiliului se stabilesc de Consiliu însuşi. ART. 28 Consiliul Bãncii: a) defineste linia generalã a activitãţii Bãncii în ceea ce priveşte stabilirea legãturilor de afaceri şi a colaborãrii Bãncii cu bãncile ţãrilor membre şi cu bãncile altor tari, precum şi a colaborãrii sau participãrii în organizaţii a cãror activitate corespunde sarcinilor Bãncii; b) aproba, la propunerea Conducerii Administrative a Bãncii, planurile de credite şi alte planuri ale Bãncii, darea de seama anuala, bilanţul şi repartizarea beneficiului Bãncii, instrucţiunile şi regulile Bãncii, în problemele creditarii, finanţãrii, decontãrilor internaţionale şi operaţiunilor valutare, care determina relaţiile Bãncii cu clientela sa; stabileşte cuantumul cotelor procentuale pentru credite, depozite, conturi curente şi alte conturi, structura şi statele de funcţiuni ale Bãncii, planul de cheltuieli administrative-gospodãreşti ale Bãncii; c) creeazã fonduri speciale ale Bãncii pe baza înţelegerii dintre ţãrile membre ale Bãncii; d) numeşte preşedintele şi membrii Conducerii Administrative a Bãncii; e) numeşte Comisia de revizie a Bãncii, asculta dãrile ei de seama şi ia hotãrîri pe baza lor; f) aproba deschiderea şi închiderea de filiale, agenţii şi reprezentante ale Bãncii; g) asculta dãrile de seama ale Conducerii Administrative a Bãncii privind activitatea sa şi ia hotãrîri pe baza lor; h) face propuneri pentru examinarea de cãtre ţãrile membre cu privire la primirea de noi membri ai Bãncii; i) aproba regulile privind condiţiile de munca ale lucrãtorilor Bãncii; j) exercita alte funcţiuni decurgind din prezentul Statut, care apar necesare în vederea realizãrii scopurilor şi sarcinilor Bãncii.
Conducerea Administrativã a Bãncii
ART. 29 Conducerea Administrativã a Bãncii este organul executiv care exercita conducerea directa a activitãţii Bãncii în cadrul împuternicirilor ce i se acorda prin prezentul Statut şi în conformitate cu hotãrîrile Consiliului Bãncii. Conducerea Administrativã rãspunde fata de Consiliul Bãncii şi este subordonata acestuia. Conducerea Administrativã se compune din preşedinte şi membrii Conducerii Administrative, numiţi din cetãţeni ai tuturor ţãrilor membre ale Bãncii, pe termen de pînã la 5 ani. Numãrul membrilor Conducerii Administrative se stabileşte de Consiliul Bãncii. În cazul cînd lipseşte temporar preşedintele Conducerii Administrative, atribuţiile acestuia se îndeplinesc, conform hotãrîrii Conducerii Administrative, de cãtre unul din membrii Conducerii Administrative. Preşedintele şi membrii Conducerii Administrative, în exercitarea obligaţiilor lor de serviciu, acţioneazã în calitate de funcţionari internationali, care nu depind de organizaţiile şi persoanele oficiale ale ţãrilor ai cãror cetãţeni sînt. ART. 30 Conducerea Administrativã a Bãncii, în persoana preşedintelui ei sau a altor persoane cu munca de rãspundere ale Bãncii, împuternicite de Conducerea Administrativã, reprezintã Banca în toate problemele şi acţiunile Bãncii în fata persoanelor oficiale, organizaţiilor de stat şi internaţionale şi a altor persoane juridice, prezintã pretenţii în numele Bãncii şi intenteaza acţiuni la instanţele judecãtoreşti şi de arbitraj. Conducerea Administrativã a Bãncii poate imputernici persoane de rãspundere ale Bãncii de a reprezenta Banca, pe baza unei procuri speciale. Angajamentele şi procurile Bãncii sînt valabile cu doua semnãturi, a preşedintelui şi a unui membru al Conducerii Administrative, iar în lipsa preşedintelui, cu semnãturile a doi membri din Conducerea Administrativã a Bãncii, din care unul trebuie sa fie membrul Conducerii Administrative care îndeplineşte atribuţii de preşedinte al Conducerii Administrative. ART. 31 Conducerea Administrativã a Bãncii analizeazã principalele probleme ale activitãţii operative a Bãncii, în special: a) problemele a cãror soluţionare sau aprobare este de competenta Consiliului Bãncii, potrivit prezentului Statut şi pregãteşte materialele şi propunerile corespunzãtoare pentru examinarea de cãtre Consiliul Bãncii; b) problemele legate de stabilirea modului de semnare a documentelor bãneşti şi de decontare şi a corespondentei în numele Bãncii; a modului de semnare şi eliberare a procurilor în numele filialelor şi agentiilor Bãncii; a formularelor documentelor bãneşti şi de decontare folosite de cãtre Banca în relaţiile cu clienţii sãi; a cotelor procentuale pentru credite, depozite, conturi curente şi alte conturi, în conformitate cu hotãrîrile Consiliului Bãncii, precum şi a cuantumului comisioanelor pentru îndeplinirea dispoziţiilor de la clienţii şi corespondenţii sãi; a modului şi condiţiilor de acordare a garanţiilor de cãtre Banca, precum şi a condiţiilor de primire la cont şi în garanţie a tratatelor şi a altor obligaţiuni bãneşti; c) problemele legate de controlul activitãţii direcţiilor şi serviciilor Bãncii, precum şi a filialelor, agentiilor şi reprezentantelor; d) problemele folosirii patrimoniului şi a mijloacelor Bãncii. În limitele competentei sale, Conducerea Administrativã a Bãncii are dreptul de a prezenta propuneri spre examinare Consiliului Bãncii. Modul de lucru al Conducerii Administrative se stabileşte de însãşi Conducerea Administrativã. Hotãrîrile luate de Conducerea Administrativã se perfecteazã prin protocoale. În aplicarea hotãrîrilor, Conducerea Administrativã poate sa emita ordine, instrucţiuni sau regulamente, care se semneazã de preşedintele Conducerii Administrative sau, din împuternicirea acestuia, de cãtre un membru al Conducerii Administrative. ART. 32 Preşedintele conduce activitatea Conducerii Administrative a Bãncii şi ia mãsuri pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor pe care le are Banca pe baza prezentului Statut. Preşedintele Conducerii Administrative: a) dispune în conformitate cu prezentul Statut şi cu hotãrîrile Consiliului Bãncii de întreg patrimoniul şi mijloacele Bãncii; b) reprezintã Banca; c) emite ordine şi ia hotãrîri în problemele operative ale activitãţii Bãncii; d) semneazã angajamentele şi elibereazã procurile în numele Bãncii, în conformitate cu articolul 30 al prezentului Statut; e) numeşte şi elibereazã pe lucrãtorii Bãncii, cu excepţia directorilor care sînt membri ai Conducerii Administrative a Bãncii; de asemenea stabileşte, în conformitate cu statele de funcţiuni şi cu planul de cheltuieli administrative-gospodãreşti aprobate de Consiliu, salariile tarifare şi acorda recompense salariaţilor evidentiati în munca; f) îndeplineşte alte funcţii care decurg din prezentul Statut şi din hotãrîrile Consiliului Bãncii.
V. Organizarea Bãncii
ART. 33 Banca are direcţii, servicii, filiale, agenţii şi reprezentante, care se creeazã de Conducerea Administrativã în conformitate cu structura Bãncii, aprobatã de Consiliul Bãncii. Personalul Bãncii se completeazã cu cetãţeni din ţãrile membre ale Bãncii, în conformitate cu Regulile privind condiţiile de munca ale lucrãtorilor Bãncii. În scopul îndeplinirii de cãtre lucrãtorii Bãncii în mod independent a obligaţiilor lor, li se acorda privilegii şi imunitãţi, conform articolului 40 din prezentul Statut.
VI. Revizia activitãţii Bãncii
ART. 34 Revizia activitãţii Bãncii, care cuprinde verificarea dãrii de seama anuale a Conducerii Administrative a Bãncii, verificarea casei şi patrimoniului, revizia evidentei, a darilor de seama şi a gestiunii Bãncii, filialelor şi agentiilor acesteia, se înfãptuieşte de Comisia de Revizie numita de Consiliul Bãncii pe termen de doi ani şi care se compune din preşedintele comisiei de Revizie şi patru membri. Preşedintele şi membrii Comisiei de Revizie nu pot ocupa nici un fel de alte funcţii în cadrul Bãncii. Organizarea şi modul de efectuare a reviziilor se stabilesc de Consiliul Bãncii. ART. 35 Conducerea Administrativã a Bãncii pune la dispoziţia Comisiei de Revizie toate materialele necesare efectuãrii reviziilor. Rapoartele Comisiei de Revizie se prezintã Consiliului Bãncii.
VII. Modul de soluţionare a litigiilor
ART. 36 Pretenţiile fata de Banca pot fi prezentate în termen de doi ani din momentul naşterii dreptului la acţiune. ART. 37 Litigiile Bãncii cu clientela sa trebuie soluţionate prin arbitrajul ce se alege din Cadrul arbitrajelor existente sau nou constituite, potrivit înţelegerii dintre Pãrţi. În lipsa înţelegerii menţionate mai sus, rezolvarea litigiului se transmite spre examinare arbitrajului de pe lîngã Camera de Comerţ a tarii în care se afla sediul Bãncii.
VIII. Privilegiile şi imunitãţile Bãncii şi ale persoanelor sale oficiale
ART. 38 1. Patrimoniul Bãncii, activele şi documentele acesteia, indiferent de locul unde se afla, precum şi operaţiunile Bãncii, beneficiazã de imunitate în ce priveşte orice forma de amestec administrativ sau juridic, cu excepţia cazurilor cînd Banca însãşi renunţa la imunitate. Localurile Bãncii, precum şi ale filialelor, agentiilor şi reprezentantelor acesteia, aflate pe teritoriul oricãrei tari membre a Bãncii, sînt inviolabile. 2. Banca, pe teritoriul ţãrilor membre ale Bãncii: a) este scutitã de toate impozitele şi taxele directe, atît cele de stat, cît şi cele locale. Aceasta prevedere nu se aplica plãţilor pentru serviciile comunale şi pentru alte servicii; b) este scutitã de taxe vamale şi de restrictii în ce priveşte importul şi exportul de obiecte destinate activitãţii Bãncii; c) beneficiazã pe teritoriul fiecãrei tari membre a Bãncii de toate avantajele în ce priveşte prioritatea şi în ce priveşte tarifele şi taxele pentru serviciile poştale şi legãturile telegrafice şi telefonice care se acorda de ţara respectiva reprezentantelor diplomatice. ART. 39 1. Reprezentanţilor ţãrilor în Consiliul Bãncii li se acorda pe teritoriul fiecãrei tari membre a Bãncii, la îndeplinirea obligaţiilor lor de serviciu, urmãtoarele privilegii şi imunitãţi; a) imunitatea de arest personal sau reţinere, precum şi imunitatea de jurisdicţie a instanţelor judecãtoreşti fata de toate acţiunile pe care ei le-ar putea savirsi în calitate de reprezentanţi; b) inviolabilitatea tuturor documentelor şi actelor; c) aceleaşi înlesniri vamale în ceea ca priveşte bagajele lor personale, care se acorda funcţionarilor de acelaşi rang din reprezentantele diplomatice aflate în ţara respectiva; d) scutirea de contribuţii personale în munca şi de impozite şi taxe directe în ceea ce priveşte sumele bãneşti pe care reprezentanţii le primesc din partea tarii care i-a numit. 2. Privilegiile şi imunitãţile prevãzute în prezentul articol se acorda persoanelor menţionate în acest articol, exclusiv în interes de serviciu. Fiecare ţara membru la Banca are dreptul şi este obligatã sa renunţe la imunitatea reprezentantului sau în toate cazurile cînd, dupã pãrerea acestei tari, imunitatea impiedica exercitarea justiţiei şi cînd renunţarea la imunitate nu prejudiciazã scopurile pentru care s-a acordat imunitatea. 3. Prevederile punctului 1 din acest articol nu se aplica în relaţiile dintre reprezentant şi organele tarii al carei cetãţean este. ART. 40 1. Consiliul Bãncii, la propunerea Conducerii Administrative a Bãncii, stabileşte categoriile de persoane cu munca de rãspundere din Banca, cãrora li se aplica prevederile acestui articol. Numele acestor persoane cu funcţii de rãspundere se comunica în mod periodic de cãtre preşedintele Conducerii Administrative organelor competente din ţãrile membre ale Bãncii. 2. Persoanele cu funcţii de rãspundere ale Bãncii, în exercitarea de cãtre ele a obligaţiilor de serviciu pe teritoriul fiecãrei tari membre la Banca: a) nu rãspund în fata instanţelor judecãtoreşti şi administrative pentru nici una din acţiunile pe care ele le-ar savirsi în calitate de persoane cu funcţii de rãspundere; b) sînt scutite de îndatoriri personale şi de impozite şi taxe directe în ceea ce priveşte salariul pe care îl primesc de la Banca. Aceasta prevedere nu se aplica persoanelor cu munca de rãspundere ale Bãncii, care sînt cetãţeni ai tarii pe teritoriul cãreia se afla sediul Bãncii sau sediul filialelor şi agentiilor acesteia; c) beneficiazã de aceleaşi înlesniri vamale în ceea ce priveşte bagajele lor personale, care se acorda funcţionarilor de acelaşi rang din reprezentantele diplomatice aflate în ţara respectiva. 3. Privilegiile şi imunitãţile prevãzute în acest articol se acorda persoanelor cu funcţii de rãspundere ale Bãncii, exclusiv în interes de serviciu. Preşedintele Conducerii Administrative a Bãncii are dreptul şi este obligat sa renunţe la imunitatea persoanelor cu funcţii de rãspundere ale Bãncii în toate cazurile cînd, dupã pãrerea lui, imunitatea impiedica exercitarea justiţiei şi cînd renunţarea la imunitate nu prejudiciazã scopurile pentru care s-a acordat imunitatea. În ceea ce priveşte preşedintele şi membrii Conducerii Administrative, dreptul de a renunţa la imunitate aparţine Consiliului Bãncii.
IX. Dãrile de seama
ART. 41 Anul de gestiune al Bãncii se considera de la 1 ianuarie pînã la 31 decembrie inclusiv. Bilanţurile anuale se publica de cãtre Conducerea Administrativã în modul stabilit de cãtre Consiliul Bãncii.
X. Repartizarea beneficiului
ART. 42 Beneficiul Bãncii - dupã aprobarea dãrii de seama anuale - se repartizeazã potrivit cu hotãrîrea Consiliului Bãncii şi poate fi destinat pentru completarea capitalului de rezerva şi pentru alte scopuri.
XI. Modul de primire de noi membri ai Bãncii şi de retragere
ART. 43 Primirea de noi membri ai Bãncii se face cu acordul tuturor ţãrilor membre ale Bãncii. Ţara care doreşte sa devinã membru la Banca prezintã Consiliului Bãncii o cerere, cu menţiunea ca îşi însuşeşte scopurile şi principiile Bãncii şi îşi asuma obligaţiile care decurg din prezentul Statut, în special privind cota de participaţie la capitalul statutar al Bãncii şi cuantumul şi termenele de efectuare a vãrsãmintelor stabilite de Consiliul Bãncii. Fiecare ţara poate sa renunţe la participarea la Banca, instiintind despre aceasta Consiliul Bãncii cu cel puţin 6 luni înainte. În termenul arãtat, trebuie sa fie reglementate relaţiile dintre Banca şi ţara respectiva, cu privire la obligaţiile lor reciproce.
XII. Dispoziţii finale
ART. 44 Modul de modificare a Statutului Fiecare ţara membra a Bãncii poate face propuneri privind modificarea prezentului Statut. Modificãrile Statutului se efectueazã cu acordul tuturor ţãrilor membre ale Bãncii. ART. 45 Încetarea activitãţii Bãncii Activitatea Bãncii poate sa înceteze pe baza hotãrîrii a 2/3 din numãrul ţãrilor membre ale Bãncii, care stabilesc modul de lichidare a activitãţii Bãncii.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
