Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
________
*) Traducere.
PREAMBUL
Înaltele pãrţi contractante, membre ale Comunitãţilor Europene, şi Comunitãţile Europene, denumite în continuare pãrţi contractante,
întrucât, pentru educarea în comun a copiilor personalului Comunitãţilor Europene în vederea bunei funcţionãri a instituţiilor europene, începând cu anul 1957 s-au înfiinţat unitãţi speciale de învãţãmânt, denumite şcoli europene,
întrucât Comunitãţile Europene se preocupã de asigurarea educãrii în comun a acestor copii şi, în acest scop, contribuie la bugetul şcolilor europene, întrucât sistemul şcolilor europene este un sistem sui generis; întrucât el constituie o formã de cooperare atât între statele membre, cât şi între acestea şi Comunitãţile Europene, recunoscându-se în totalitate responsabilitatea statelor membre în ceea ce priveşte conţinutul procesului de învãţãmânt, organizarea sistemului educaţional propriu, precum şi diversitatea culturalã şi lingvisticã,
întrucât:
- este necesar ca Statutul şcolilor europene, adoptat în 1957, sã fie consolidat pentru a se ţine seama de toate documentele relevante adoptate de pãrţile contractante;
- este necesar ca statutul sã fie adaptat ţinând seama de dezvoltarea Comunitãţilor Europene;
- este necesarã modificarea procedurii decizionale la nivelul conducerii unei şcoli;
- trebuie avutã în vedere experienţa câştigatã în activitatea de conducere şcolarã;
- trebuie sã se asigure protecţie juridicã adecvatã împotriva actelor Consiliului superior sau ale consiliilor de administraţie, atât pentru personalul didactic, cât şi pentru alte persoane aflate sub incidenţa actelor respective; în acest sens, este necesarã înfiinţarea unei camere de recurs cãreia sã i se confere competenţe strict definite;
- competenţa Camerei de recurs nu aduce atingere competenţelor naţionale în ceea ce priveşte rãspunderea civilã şi penalã,
întrucât la Munchen a fost înfiinţatã o şcoalã, în temeiul Protocolului adiţional din 15 decembrie 1975, în vederea şcolarizãrii în comun a copiilor personalului Oficiului European de Brevete în aceeaşi şcoalã,
convin dupã cum urmeazã:
TITLUL I
Şcolile europene
ART. 1
Prezenta convenţie defineşte statutul şcolilor europene (denumite în continuare şcoli).
Obiectivul şcolilor europene este educarea în comun a copiilor personalului Comunitãţilor Europene. Pe lângã copiii la care se referã reglementãrile prevãzute la art. 28 şi 29, la aceste şcoli se pot înscrie şi alţi copii, în limitele impuse de cãtre Consiliul superior. Şcolile sunt enumerate în anexa nr. I, care poate fi modificatã de cãtre Consiliul superior, ţinându-se seama de deciziile luate în conformitate cu art. 2, 28 şi 31.
ART. 2
1. Consiliul superior, hotãrând în unanimitate, poate decide deschiderea de noi şcoli.
2. Consiliul superior stabileşte amplasarea acestora de comun acord cu statul membru gazdã.
3. Înainte de deschiderea unei noi şcoli pe teritoriul unui stat membru, se încheie un acord între Consiliul superior şi statul membru gazdã privind asigurarea gratuitã a unui amplasament corespunzãtor şi întreţinerea acestuia pentru noua şcoalã.
ART. 3
1. În fiecare şcoalã, procesul de instruire are în vedere parcurgerea programei şcolare pânã la sfârşitul ciclului secundar.
Şcoala cuprinde 3 cicluri:
- preşcolar;
- primar, de 5 ani;
- secundar, de 7 ani.
Necesitãţile tehnice ale învãţãmântului sunt, în mãsura posibilitãţilor, acoperite de cãtre şcoli, în cooperare cu sistemul educaţional al ţãrii gazdã.
2. Instruirea este asiguratã de profesori detaşaţi sau numiţi de cãtre statele membre, în conformitate cu deciziile luate de cãtre Consiliul superior, potrivit procedurii menţionate la art. 12 alin. 4.
3. a) Orice propunere de schimbare a structurii fundamentale a unei şcoli impune votul unanim al reprezentanţilor statului membru în Consiliul superior.
b) Orice propunere de schimbare a statutului oficial al profesorilor presupune votul unanim al Consiliului superior.
ART. 4
Educaţia oferitã în şcolile europene se organizeazã pe urmãtoarele principii:
1. cursurile sunt ţinute în limbile specificate în anexa nr. II;
2. anexa menţionatã anterior poate fi modificatã de cãtre Consiliul superior, ţinându-se seama de deciziile luate în conformitate cu art. 2 şi 32;
3. pentru a încuraja unitatea şcolilor europene, la unele materii se pot uni clasele de acelaşi nivel pentru a da posibilitatea elevilor repartizaţi pe secţii diferite, în funcţie de limba maternã, sã înveţe şi împreunã, înlesnindu-le astfel cunoaşterea reciprocã. Pentru aceste ore comune poate fi folositã orice limbã a Comunitãţii, în mãsura în care Consiliul superior decide cã circumstanţele justificã acest lucru;
4. o atenţie specialã se acordã însuşirii temeinice a limbilor moderne de cãtre elevi;
5. planurile de învãţãmânt promoveazã dimensiunea europeanã;
6. în procesul de educare şi instruire sunt respectate conştiinţa şi convingerile individuale;
7. se iau mãsuri pentru a facilita primirea în şcoalã a copiilor cu nevoi educaţionale speciale.
ART. 5
1. Anii de studiu încheiaţi cu succes în cadrul şcolii, precum şi diplomele şi certificatele respective sunt recunoscute oficial pe teritoriul statelor membre, pe baza unui tabel de echivalare, în condiţiile stabilite de Consiliul superior, prevãzute în art. 11, şi sub rezerva acordului autoritãţilor naţionale competente.
2. Bacalaureatul european, care face obiectul Acordului din 11 aprilie 1984 prin care se modificã anexa statutului şcolilor europene de reglementare a bacalareatului european, denumit în continuare Acordul european privind bacalaureatul, se acordã la terminarea ciclului secundar. Consiliul superior, care hotãrãşte prin votul unanim al reprezentanţilor statului membru, este în mãsurã sã modifice respectivul acord, dacã acest lucru se dovedeşte necesar.
Titularii diplomei de bacalaureat european obţinut la şcoala europeanã:
a) se bucurã, în cadrul statului membru din care provin, de toate beneficiile rezultate de pe urma diplomei sau a certificatului înmânat la terminarea ciclului secundar din ţara respectivã;
b) au dreptul de a solicita admiterea la orice universitate de pe teritoriul oricãrui stat membru, în aceleaşi condiţii ca şi cetãţenii acestui stat membru cu calificãri echivalente.
În sensul prezentei convenţii, cuvântul universitate se aplicã:
a) universitãţilor;
b) instituţiilor privite drept universitãţi de cãtre statul membru pe al cãrui teritoriu sunt situate.
ART. 6
Fiecare şcoalã are personalitatea juridicã necesarã pentru atingerea obiectivelor educaţionale proprii, dupã cum se precizeazã la art. 1. În acest scop, este liberã sã îşi gestioneze fondurile alocate de la buget, în condiţiile prevãzute de regulamentul financiar la care se face referire în art. 13 alin. 1. Şcoala are dreptul sã stea în justiţie. Este abilitatã, în special, sã cumpere şi sã vândã bunuri mobile şi imobile.
În ceea ce priveşte drepturile şi obligaţile, şcoala este tratatã în fiecare stat membru ca o instituţie educaţionalã, de drept public, sub rezerva dispoziţiilor speciale ale prezentei convenţii.
TITLUL II
Organele şcolilor
ART. 7
Organele comune tuturor şcolilor sunt:
1. Consiliul superior;
2. secretarul genaral;
3. Consiliul inspectorilor;
4. Camera de recurs.
Fiecare şcoalã este administratã de cãtre Consiliul de administraţie şi condusã de director.
CAP. I
Consiliul superior
ART. 8
1. În temeiul art. 28, Consiliul superior este format din urmãtorii membri:
a) reprezentantul (reprezentanţii) la nivel ministerial din fiecare stat membru al Comunitãţilor Europene, împuternicit (împuterniciţi) sã angajeze guvernul respectivului stat membru, subînţelegându-se cã fiecare stat membru nu are decât un singur vot;
b) un membru al Comisiei Comunitãţilor Europene;
c) un reprezentant desemnat de cãtre Comitetul personalului şcolii (din cadrul personalului didactic), în conformitate cu art. 22;
d) un reprezentant al pãrinţilor elevilor, desemnat de cãtre Asociaţia pãrinţilor, în conformitate cu art. 23.
2. Reprezentanţii la nivel ministerial din cadrul fiecãrui stat membru, precum şi membrul Comisiei Comunitãţilor Europene pot desemna persoane care sã îi reprezinte. Alţi membri, care nu au posibilitatea sã ia parte la lucrãri, sunt reprezentaţi de locţiitorii lor.
3. Un reprezentant al elevilor poate fi invitat sã ia parte la şedinţele Consiliului superior ca observator pentru problemele ce îi privesc pe elevi.
4. Consiliul superior este convocat de cãtre preşedintele sãu, din proprie iniţiativã ori la cererea bine motivatã a 3 membri ai Consiliului superior sau a secretatului general. Acesta se întruneşte cel puţin o datã pe an.
5. Funcţia de preşedinte este deţinutã, pe rând, în fiecare an, de câte un reprezentant al fiecãrui stat membru, în urmãtoarea ordine a statelor membre: Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Ţãrile de Jos, Portugalia, Regatul Unit.
ART. 9
1. Cu excepţia cazurilor în care prin prezenta convenţie se impune unanimitate de voturi, deciziile Consiliului superior se adoptã cu majoritate de douã treimi din numãrul membrilor acestuia, sub rezerva urmãtoarelor dispoziţii:
a) adoptarea unei decizii care afecteazã interesele specifice ale unui stat membru, cum ar fi extinderea semnificativã a spaţiului ocupat de şcoalã sau închiderea unei şcoli de pe teritoriul acestuia, impune obţinerea unui vot favorabil din partea reprezentantului statului membru respectiv;
b) închiderea unei şcoli impune obţinerea unui vot favorabil din partea membrului Comisiei;
c) reprezentantul unei organizaţii care funcţioneazã în temeiul dreptului public şi este membrã cu drept de vot în Consiliul superior, conform unui acord încheiat în baza art. 28, are drept de vot în toate problemele care privesc şcoala, reglementate de acordul respectiv;
d) dreptul de vot al reprezentantului Comitetului personalului şcolii, menţionat la art. 8 alin. 1 lit. c), şi al reprezentantului pãrinţilor elevilor, menţionat la art. 8 alin. 1 lit. d), se limiteazã la adoptarea de decizii privind chestiuni educaţionale, în conformitate cu art. 11; aceştia sunt excluşi de la deciziile cu privire la modificãrile aduse Acordului european asupra bacalaureatului şi de la decizii care au efecte financiare sau bugetare.
2. În cazurile în care prin prezenta convenţie se impune unanimitatea, adoptarea deciziilor de cãtre Consiliul superior nu este împiedicatã de abţinerea de la vot a membrilor prezenţi sau reprezentaţi.
3. În toate procedurile de votare, fiecare membru prezent sau reprezentat are dreptul la un singur vot, fãrã a aduce atingere dispoziţiilor speciale menţionate în art. 8 alin. 1 lit. a).
ART. 10
Consiliul superior vegheazã la punerea în aplicare a prezentei convenţii; în acest sens, are putere de decizie în chestiuni privind educaţia, bugetul şi administraţia, precum şi în negocierea acordurilor menţionate la art. 28-30. Acesta este abilitat sã înfiinţeze comitete de pregãtire a deciziilor Consiliului superior.
Consiliul superior stabileşte Regulamentul general al şcolilor.
Pe baza unui proiect pregãtit de cãtre secretarul general, Consiliul superior elaboreazã un raport anual privind funcţionarea şcolilor, pe care îl înainteazã Parlamentului European şi Consiliului.
ART. 11
În materie de învãţãmânt, Consiliul superior stabileşte ce discipline se studiazã şi cum se organizeazã studiile respective. În special, în conformitate cu avizul Consiliului inspectorilor:
1. adoptã planurile de învãţãmânt şi orarul pentru fiecare an de studiu şi pentru fiecare secţie pe care a înfiinţat-o şi face recomandãri privind metodele de predare ce trebuie folosite;
2. dispune supravegherea procesului de predare, de cãtre Consiliul inspectorilor, şi stabileşte regulamentul de funcţionare a acestuia;
3. hotãrãşte vârsta de înscriere la diferite niveluri şcolare. Stabileşte regulamentul de promovare a elevilor în anul urmãtor de studiu sau în ciclul secundar, precum şi regulamentul pentru validarea anilor de studii la şcoala europeanã, în conformitate cu art. 5, pentru a permite elevilor sã se întoarcã oricând la şcolile lor naţionale. Întocmeşte tabelul de echivalãri menţionat la art. 5 alin. 1;
4. reglementeazã sistemul de examene ca mijloc de certificare a performanţei şcolare; stabileşte regulamentul de examen, numeşte comisiile de examen şi acordã diplomele. Ia mãsuri de elaborare la un nivel corespunzãtor a subiectelor de examen, pentru a pune în aplicare dispoziţiile art. 5.
ART. 12
În chestiuni administrative, Consiliul superior:
1. stabileşte statutul secretarului general, al directorilor, al personalului didactic şi, în conformitate cu art. 9 alin. 1 lit. a), al personalului administrativ şi auxiliar;
2. numeşte secretarul general şi secretarul general adjunct;
3. numeşte directorul şi directorul adjunct ai fiecãrei şcoli;
4. a) hotãrãşte în fiecare an, la propunerea Consiliului inspectorilor, necesarul de personal didactic prin crearea sau desfiinţarea unor posturi. Asigurã repartizarea judicioasã a posturilor în statele membre. Hotãrãşte, împreunã cu guvernul, modul în care procedeazã la numirea sau înlocuirea profesorilor din ciclul secundar, a profesorilor de şcoalã primarã şi a consilierilor educaţionali ai şcolii. Personalul şcolii îşi pãstreazã drepturile de promovare şi pensionare, garantate prin reglementãrile din ţara lui de origine;
b) stabileşte în fiecare an, la propunerea secretarului general, necesarul de personal administrativ şi auxiliar;
5. îşi organizeazã propria funcţionare şi îşi stabileşte regulamentul de procedurã.
ART. 13
1. În probleme bugetare, Consiliul superior:
a) adoptã regulamentul financiar, specificând în special procedura pentru stabilirea şi punerea în aplicare a bugetului şcolilor europene;
b) adoptã bugetul şcolilor europene pentru fiecare an financiar în conformitate cu alin. 4;
c) aprobã contul anual de venituri şi cheltuieli şi îl înainteazã autoritãţilor competente ale Comunitãţilor Europene.
2. Pânã la data de 30 aprilie a fiecãrui exerciţiu financiar, Consiliul superior întocmeşte un cont estimativ de venituri şi cheltuieli pentru urmãtorul exerciţiu şi îl înainteazã Comsiei, care, pe aceastã bazã, întocmeşte prognozele necesare pentru proiectul de buget general al Comunitãţilor Europene.
Autoritatea bugetarã a Comunitãţilor Europene stabileşte contribuţia Comunitãţilor Europene la bugetul şcolilor, conform propriilor proceduri bugetare.
3. De asemenea, Consiliul superior transmite contul estimativ de venituri şi cheltuieli celorlalte organizaţii de drept public menţionate la art. 28, precum şi organizaţiilor sau instituţiilor menţionate la art. 29, ale cãror contribuţii financiare au rolul sã acopere diferenţa pânã la completarea bugetului total al şcolii; pe aceastã bazã, instituţiile respective îşi stabilesc cuantumul contribuţiei financiare.
4. Consiliul superior adoptã în cele din urmã bugetul şcolilor, înainte de începerea exerciţiului financiar, şi îl adapteazã, dacã este necesar, în funcţie de contribuţiile Comunitãţilor Europene şi ale organizaţiilor sau instituţiilor menţionate la alin. 3.
ART. 14
Secretarul general reprezintã Consiliul superior şi conduce secretariatul, în conformitate cu dispoziţiile statutului secretarului general, prevãzut la art. 12 alin. 1. Acesta reprezintã şcolile în procedurile judiciare. Rãspunde de activitatea sa în faţa Consiliului superior.
CAP. 2
Consiliul inspectorilor
ART. 15
Existã douã consilii ale inspectorilor pentru şcolile europene: unul pentru ciclul preşcolar şi primar, iar celãlalt pentru ciclul secundar.
ART. 16
Fiecare stat membru care este parte contractantã este reprezentat de cãtre un inspector în fiecare consiliu. El este numit de cãtre Consiliul superior, la propunerea pãrţii interesate.
Consiliul inspectorilor este prezidat de cãtre reprezentantul Consiliului inspectorilor al statului membru care deţine preşedinţia Consiliului superior.
ART. 17
Intrã în atribuţia Consiliului inspectorilor sã asigure calitatea educaţiei oferite de şcoli şi, în acest sens, sã programeze desfãşurarea inspecţiilor necesare în şcoli.
Consiliul inspectorilor înainteazã Consiliului superior opiniile şi propunerile prevãzute la art. 11 şi, respectiv, la art. 12 şi, dacã este cazul, propuneri de schimbãri în programele de învãţãmânt şi în organizarea studiilor.
ART. 18
Atribuţiile inspectorilor sunt:
1. sã asigure, în ciclurile respective de instruire, supravegherea activitãţii profesorilor resortisanţi ai administraţiilor naţionale proprii;
2. sã efectueze analize comparative cu privire la nivelul performanţei elevilor şi la calitatea metodelor didactice;
3. sã prezinte directorilor şi personalului didactic rezultatele inspecţiilor.
Ţinând seama de nevoile de învãţare evaluate de cãtre Consiliul superior, fiecare stat membru pune la dispoziţia inspectorilor toate mijloacele de care aceştia au nevoie pentru îndeplinirea atribuţiilor lor faţã de şcoli.
CAP. 3
Consiliul de administraţie
ART. 19
În conformitate cu art. 28 şi 29, fiecare consiliu de administraţie înfiinţat în temeiul art. 7 este format din 8 membri, dupã cum urmeazã:
1. secretarul general, care este şi preşedinte;
2. directorul şcolii;
3. reprezentantul Comisiei Comunitãţilor Europene;
4. 2 membri ai personalului didactic: un reprezentant pentru ciclul secundar şi un reprezentant comun pentru ciclul primar şi preşcolar;
5. 2 membri reprezentând Asociaţia pãrinţilor, în conformitate cu art. 23;
6. un reprezentant al personalului administrativ şi auxiliar.
Un reprezentant al statului membru în care este localizatã şcoala are drept de participare, în calitate de observator, la şedinţele Consiliului de administraţie.
Doi reprezentanţi ai elevilor sunt invitaţi sã ia parte la şedinţele Consiliului de administraţie al şcolii lor ca observatori, pentru problemele de interes pentru elevi.
ART. 20
Consiliul de administraţie:
1. întocmeşte contul estimativ de venituri şi cheltuieli al şcolii, în conformitate cu regulamentul financiar;
2. supravegheazã punerea în aplicare a secţiunii bugetare a şcolii şi pregãteşte contul anual de venituri şi cheltuieli;
3. ia mãsuri în vederea menţinerii şcolii în perfectã stare de funcţionare şi pentru crearea unei atmosfere propice bunului mers al acesteia;
4. îndeplineşte orice alte atribuţii administrative care îi revin prin hotãrâre a Consiliului superior.
Procedurile referitoare la competenţa decizionalã şi la convocarea şedinţelor de cãtre Consiliul de administraţie sunt stabilite în Regulamentul general al şcolilor europene prevãzut la art. 10.
CAP. 4
Directorul
ART. 21
Directorul îşi îndeplineşte atribuţiile în conformitate cu Regulamentul general al şcolilor europene, în temeiul art. 10. Acesta are autoritate asupra personalului şcolii, în conformitate cu procedurile prevãzute la art. 12 alin. 4 lit. a) şi b).
Directorul are competenţa şi calificãrile cerute în ţara sa pentru ocuparea unei funcţii de conducere într-o instituţie de învãţãmânt abilitatã sã acorde diplome care sã ateste dreptul la admiterea în învãţãmântul universitar. Rãspunde de activitatea sa în faţa Consiliului superior.
TITLUL III
Reprezentarea personalului şcolii
ART. 22
Se constituie un comitet al personalului şcolii format din reprezentanţi aleşi din rândul personalului didactic şi al personalului administrativ şi auxiliar al fiecãrei şcoli.
Comitetul contribuie la buna funcţionare a şcolii, înlesnind dreptul la opinie şi la exprimare pentru personalul şcolii.
Procedurile pentru alegerea şi funcţionarea Comitetului personalului şcolii sunt stabilite în statutul personalului didactic şi al personalului administrativ şi auxiliar, în temeiul art. 12 alin. 1.
O datã pe an, Comitetul personalului şcolii desemneazã un membru şi un locţiitor din rândul cadrelor didactice, pentru a reprezenta personalul în Consiliul superior.
TITLUL IV
Asociaţia pãrinţilor
ART. 23
În scopul pãstrãrii legãturii dintre pãrinţii elevilor şi autoritãţile şcolare, Consiliul superior recunoaşte în mod oficial Asociaţia pãrinţilor ca reprezentantã a pãrinţilor elevilor din fiecare şcoalã.
Asociaţia pãrinţilor, astfel recunoscutã, numeşte anual câte 2 reprezentanţi în Consiliul de administraţie al şcolii respective.
O datã pe an, asociaţiile pãrinţilor numesc un membru şi un locţiitor pentru a le reprezenta în Consiliul superior.
TITLUL V
Bugetul
ART. 24
Exerciţiul financiar al şcolilor corespunde anului calendaristic.
ART. 25
Bugetul şcolilor este finanţat prin:
1. contribuţiile statelor membre, concretizate în plata permanentã a remuneraţiei profesorilor titulari prin transfer sau suplinitori şi, unde este cazul, printr-o contribuţie financiarã stabilitã de cãtre Consiliul superior, care hotãrãşte în unanimitate;
2. contribuţia din partea Comunitãţilor Europene, destinatã sã acopere diferenţa dintre totalul cheltuielilor suportate de şcoalã şi totalul altor venituri;
3. contribuţii ale organizaţiilor din afara Comunitãţii, în temeiul unui acord încheiat cu Consiliul superior;
4. veniturile proprii ale şcolii, provenind cu precãdere din taxele şcolare percepute de la pãrinţi, în conformitate cu hotãrârea Consiliului superior;
5. diverse venituri.
Reglementãrile privind disponibilizarea sumelor care reprezintã contribuţia Comunitãţilor Europene fac obiectul unui acord special încheiat între Consiliul superior şi Comisie.
TITLUL VI
Litigiile
ART. 26
Curtea de Justiţie a Comunitãţilor Europene este singura competentã sã statueze în litigiile dintre pãrţile contractante cu privire la interpretarea şi aplicarea prezentei convenţii, care nu au putut fi soluţionate de cãtre Consiliul superior.
ART. 27
1. Prin prezenta se înfiinţeazã o camerã de recurs.
2. Camera de recurs are competenţã exclusivã în primã şi în ultimã instanţã pentru a statua, dupã epuizarea cãii administrative, în orice litigiu cu privire la aplicarea prezentei convenţii persoanelor la care se face trimitere în aceasta, cu excepţia personalului administrativ şi auxiliar, şi cu privire la legalitatea oricãrui act contestat, întemeiat pe convenţie sau pe normele stabilite în temeiul acesteia, şi care lezeazã asemenea persoane, adoptat în ceea ce le priveşte de cãtre Consiliul superior sau de cãtre Consiliul de administraţie al şcolii în exercitarea atribuţiilor care le sunt conferite prin prezenta convenţie. În cazul în care litigiile au caracter pecuniar, Camera de recurs are competenţã în fond.
Condiţiile şi normele de aplicare privitoare la aceste proceduri se stabilesc, dupã caz, prin statutul personalului didactic, prin regimul aplicabil profesorilor cu normã redusã sau prin Regulamentul general al şcolilor europene.
3. Camera de recurs este formatã din personalitãţi care oferã toate garanţiile de independenţã şi care posedã competenţe juridice recunoscute.
Numai persoanele de pe lista întocmitã de Curtea de Justiţie a Comunitãţilor Europene pot fi numite în calitate de membri ai Camerei de recurs.
4. Consiliul superior, hotãrând în unanimitate, adoptã statutul Camerei de recurs.
Statutul stabileşte numãrul membrilor Camerei de recurs, procedura de numire a acestora de cãtre Consiliul superior, durata mandatului şi regimul pecuniar aplicabil acestora. Statutul stabileşte modul de funcţionare a Camerei de recurs.
5. Camera de recurs îşi adoptã regulamentul de procedurã, care conţine toate mãsurile necesare pentru aplicarea statutului.
Regulamentul de procedurã trebuie aprobat în unanimitate de cãtre Consiliul superior.
6. Hotãrârile Camerei de recurs sunt obligatorii pentru pãrţi şi, în caz de neexecutare, acestea sunt puse în executare de cãtre autoritãţile competente ale statelor membre, în conformitate cu legislaţiile naţionale respective.
7. Celelalte litigii în care şcolile europene sunt parte ţin de competenţa instanţelor naţionale. În special, competenţa acestora în materie de rãspundere civilã şi penalã nu este afectatã de prezentul articol.
TITLUL VII
Dispoziţii speciale
ART. 28
În conformitate cu art. 2, Consiliul superior, hotãrând în unanimitate, poate negocia un acord de participare referitor la o şcoalã existentã sau la o şcoalã ce urmeazã a fi înfiinţatã cu orice organizaţie de drept public care, prin amplasarea ei, este interesatã de funcţionarea acestei şcoli. Prin încheierea acestui acord, orice astfel de organizaţie poate obţine un loc şi un vot în Consiliul superior în toate chestiunile privind şcoala respectivã, atunci când contribuţia sa financiarã constituie fondul de finanţare a bugetului şcolii în cauzã. De asemenea, aceastã organizaţie poate obţine un loc şi un vot în Consiliul de administraţie al şcolii respective.
ART. 29
Consiliul superior, hotãrând în unanimitate, poate, de asemenea, negocia acorduri, altele decât cele de participare, cu organizaţii sau instituţii de drept public sau privat care au interes în funcţionarea unei şcoli europene.
Consiliul superior le poate atribui acestora un loc şi un vot în Consiliul de administraţie al şcolii respective.
ART. 30
Consiliul superior poate negocia cu guvernul ţãrii în care este amplasatã şcoala orice acord adiţional care se impune, în vederea funcţionãrii şcolii europene în cele mai bune condiţii.
ART. 31
1. Orice parte contractantã are dreptul de a denunţa prezenta convenţie, prin notificare scrisã adresatã Guvernului luxemburghez; acesta din urmã informeazã celelalte pãrţi contractante despre primirea notificãrii. Denunţarea trebuie comunicatã pânã la data de 1 septembrie a fiecãrui an, pentru ca aceasta sã intre în vigoare la data de 1 septembrie a anului urmãtor.
2. Partea contractantã care denunţã prezenta convenţie renunţã la orice drept de participaţie la activele şcolilor. Consiliul superior decide asupra mãsurilor organizatorice, inclusiv asupra mãsurilor cu privire la personalul şcolii, care trebuie luate ca rezultat al denunţãrii din partea oricãreia dintre pãrţile contractante.
3. Consiliul superior, deliberând în conformitate cu procedura de votare prevãzutã la art. 9, are drept de decizie cu privire la închiderea unei şcoli. Conform aceleiaşi proceduri, dacã acesta considerã necesar, ia mãsuri, în special cu privire la situaţia personalului didactic, a personalului administrativ şi auxiliar, precum şi la distribuirea activelor şcolii.
4. Orice parte contractantã poate cere ca prezenta convenţie sã fie modificatã. În acest scop, aceasta notificã Guvernului luxemburghez cererea sa. Guvernul luxemburghez face demersurile necesare pe lângã partea contractantã care deţine Preşedinţia Consiliului Comunitãţilor Europene pentru convocarea unei conferinţe interguvernamentale.
ART. 32
Cererile de aderare la prezenta convenţie din partea oricãrui viitor stat membru al Comunitãţii se adreseazã în scris Guvernului luxemburghez, care informeazã fiecare dintre celelalte pãrţi contractante cu privire la aceasta.
Aderarea intrã în vigoare la data de 1 septembrie urmãtoare datei de depunere a instrumentelor de aderare la Guvernul luxemburghez.
Începând cu acea datã, structura organizatoricã a şcolii se modificã în consecinţã.
ART. 33
Prezenta convenţie se ratificã de cãtre statele membre, în calitate de pãrţi contractante, în conformitate cu normele lor constituţionale. În ceea ce priveşte Comunitãţile Europene, aceasta se încheie în conformitate cu tratatele care le instituie. Instrumentele de ratificare şi actele care consemneazã încheierea prezentei convenţii se depun la Guvernul luxemburghez, în calitate de depozitar al statutului şcolilor europene. Guvernul luxemburghez informeazã toate celelalte pãrţi contractante cu privire la aceastã depunere.
Prezenta convenţie intrã în vigoare în prima zi a lunii care urmeazã dupã depunerea tuturor instrumentelor de ratificare de cãtre statele membre şi a tuturor actelor care consemneazã încheierea convenţiei de cãtre Comunitãţile Europene.
Prezenta convenţie, redactatã într-un singur exemplar în limbile danezã, englezã, francezã, germanã, greacã, italianã, olandezã, portughezã şi spaniolã, toate cele nouã texte fiind în mod egal autentice, se depoziteazã în arhivele Guvernului luxemburghez, care transmite o copie certificatã pentru conformitate fiecãreia dintre celelalte pãrţi contractante.
ART. 34
Prezenta convenţie anuleazã şi înlocuieşte Statutul din 12 aprilie 1957 şi Protocolul din 13 aprilie 1962.
Cu excepţia unor dispoziţii contrare ale prezentei convenţii, Acordul european privind bacalaureatul rãmâne în vigoare.
Protocolul adiţional cu privire la şcoala din Munchen, întocmit cu referire la Protocolul din 13 aprilie 1962 şi semnat la Luxemburg la 15 decembrie 1975, nu este afectat de prezenta convenţie.
Trimiterile din actele anterioare prezentei convenţii cu privire la şcolile europene se interpreteazã ca trimiteri la articolele corespunzãtoare din prezenta convenţie.
ANEXA I
Şcolile europene cãrora li se aplicã statutul:
- Şcoala europeanã, Bergen
- Şcoala europeanã, Bruxelles I
- Şcoala europeanã, Bruxelles II
- Şcoala europeanã, Bruxelles III*)
- Şcoala europeanã, Culham
- Şcoala europeanã, Karlsruhe
- Şcoala europeanã, Luxemburg
- Şcoala europeanã, Mol
- Şcoala europeanã, Munchen
- Şcoala europeanã, Varese
_________
*) Consiliul superior a decis înfiinţarea acestei şcoli la reuniunea din 27-29 octombrie 1992.
ANEXA II
Limbile în care se face instruirea de bazã:
- danezã
- englezã
- francezã
- germanã
- greacã
- italianã
- olandezã
- portughezã
- spaniolã
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
