Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CONVENTIE din 21 iulie 1983 intre Guvernul Republicii Socialiste Romania si Guvernul Republicii Zambia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si avere
EMITENT: CONSILIUL DE STAT PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 51 din 29 iunie 1984
Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Zambia, dorind sa promoveze şi sa întãreascã relaţiile economice între cele doua tari, pe baza suveranitãţii naţionale şi a respectãrii independentei, a egalitãţii în drepturi, avantajului reciproc şi neamestecului în treburile interne, au convenit sa încheie o convenţie pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi avere, dupã cum urmeazã:
ART. 1
Persoane vizate
Prezenta convenţie se va aplica persoanelor rezidente ale unuia sau ambelor state contractante.
ART. 2
Impozite vizate
1. Prezenta convenţie se aplica impozitelor pe venit şi pe avere stabilite în contul fiecãrui stat contractant, ale unitãţilor sale administrativ-teritoriale sau autoritãţilor locale, indiferent de modul în care sînt percepute.
2. Sînt considerate impozite pe venit şi pe avere toate impozitele stabilite pe venitul total, pe averea totalã ori asupra elementelor de venit sau avere, inclusiv impozitele pe cistigurile provenite din înstrãinarea bunurilor mobile ori imobile, precum şi impozitele asupra creşterii valorii averii.
3. Impozitele existente cãrora li se aplica prevederile convenţiei sînt urmãtoarele:
a) În cazul României:
(i) impozitul pe veniturile obţinute de persoanele fizice şi juridice;
(ii) impozitul pe beneficiile societãţilor mixte constituite cu participarea unor organizaţii economice romane şi a unor parteneri strãini;
(iii) impozitul pe venitul realizat din activitãţi agricole.
(denumite mai jos impozit roman).
b) În cazul Zambiei:
(i) impozitul pe venit;
(ii) impozitul pe minerale;
(iii) contribuţia personalã;
(iv) contribuţia pentru educaţie;
(v) impozitul pe acţiuni.
(denumite mai jos impozit zambian).
4. Prezenta convenţie se aplica, de asemenea, oricãror impozite de natura identicã sau analoagã care se vor stabili ulterior în locul celor existente la data semnãrii prezentei convenţii.
5. La sfîrşitul fiecãrui an autoritãţile competente ale statelor contractante îşi vor comunica reciproc orice modificãri importante sau adãugiri care au fost aduse în legislatiile lor de impozite.
ART. 3
Definiţii generale
1. În sensul prezentei convenţii, dacã contextul nu cere altfel:
a) expresiile un stat contractant şi celãlalt stat contractant indica, dupã cum cere contextul, România sau Zambia;
b) termenul România înseamnã Republica Socialistã România;
c) termenul Zambia înseamnã Republica Zambia;
d) termenul persoana cuprinde o persoana fizica, o societate şi orice alta grupare de persoane;
e) termenul societate indica orice persoana juridicã sau oricare entitate consideratã ca persoana juridicã în vederea impozitãrii, inclusiv o societate mixtã constituitã în conformitate cu prevederile legislaţiei romane;
f) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant indica, dupã caz, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant;
g) termenul autoritate competenta indica:
(i) în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat legal;
(ii) în cazul Zambiei, şeful Departamentului de impozite sau reprezentantul sau autorizat legal;
h) expresia nationali indica:
(i) toate persoanele fizice care au cetãţenia unui stat contractant;
(ii) toate persoanele juridice, societãţile de persoane şi asociaţiile sau alte entitãţi care îşi dobîndesc statutul lor juridic în conformitate cu legislaţia în vigoare într-un stat contractant; şi
i) termenul trafic internaţional înseamnã orice transport efectuat de o nava sau aeronava exploatatã de cãtre o întreprindere care îşi are locul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepţia cazului cînd un astfel de transport este efectuat numai între doua locuri situate în celãlalt stat contractant.
2. Pentru aplicarea prezentei convenţii de cãtre un stat contractant, orice termen care nu este altfel definit va avea, dacã contextul nu cere altfel, înţelesul pe care îl are conform legislaţiei acelui stat cu privire la impozitele care fac obiectul prezentei convenţii.
ART. 4
Domiciliu fiscal
1. În sensul prezentei convenţii, termenul rezident al unui stat contractant indica orice persoana care, conform prevederilor legale ale acelui stat, este supusã impozitãrii în acel stat datoritã domiciliului sau, rezidentei sale, locului conducerii sau oricãrui alt criteriu de natura similarã. Termenii rezident al României şi rezident al Zambiei vor fi definiţi conform celor de mai sus.
2. Cînd, potrivit dispoziţiilor paragrafului 1, o persoana fizica este rezidenţã a ambelor state contractante, atunci domiciliul sau se va rezolva în conformitate cu urmãtoarele reguli:
a) ea va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care are o locuinta permanenta la dispoziţia sa. Dacã are o locuinta permanenta la dispoziţia sa în ambele state contractante, ea va fi consideratã rezidenţã a statului contractant cu care relaţiile sale personale şi economice sînt cele mai strinse (centrul intereselor vitale);
b) dacã statul contractant în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat ori dacã nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici unul dintre statele contractante, va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit;
c) dacã aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, va fi consideratã rezidenţã a statului contractant a cãrui cetãţenie o are;
d) dacã aceasta persoana este un naţional al ambelor state contractante sau nu este naţional al nici unuia dintre ele, autoritãţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.
3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana, alta decît o persoana fizica, este rezidenţã a ambelor state contractante, atunci va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care este situat locul conducerii sale efective.
ART. 5
Sediu permanent
1. Pentru aplicarea prezentei convenţii, termenul sediu permanent înseamnã un loc fix de afaceri în care întreprinderea exercita în total sau în parte activitatea sa.
2. Termenul sediu permanent cuprinde, în mod deosebit:
a) un loc de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o fabrica;
e) un atelier;
f) o mina, o cariera sau un alt loc de extracţie a resurselor naturale;
g) o ferma sau o plantaţie;
h) un şantier de construcţii sau montaj a cãrui durata este mai mare de 12 luni.
3. Nu se considera sediu permanent dacã:
a) folosirea de instalaţii se face în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrãrii de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii;
b) produsele sau mãrfurile aparţinînd întreprinderii sînt pãstrate în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrãrii;
c) produsele sau mãrfurile aparţinînd întreprinderii sînt pãstrate exclusiv în scopul de a fi prelucrate de o alta întreprindere;
d) un loc fix de afaceri este menţinut în scopul exclusiv al cumpãrãrii de produse sau de mãrfuri ori pentru culegerea de informaţii pentru întreprindere;
e) un loc fix de afaceri este menţinut numai în scopul desfãşurãrii pentru întreprindere a oricãrei activitãţi cu caracter preparator sau auxiliar;
f) un loc fix de afaceri este menţinut numai în scopul desfãşurãrii de activitãţi combinate din categoria celor menţionate la subparagrafele a) la e), cu condiţia ca intreaga activitate a locului fix de afaceri rezultatã din aceasta combinare sa aibã un caracter auxiliar sau preparator.
4. O persoana activind într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant - alta decît un reprezentant cu statut independent cãruia i se aplica paragraful 5 - va fi consideratã ca sediu permanent în primul stat contractant menţionat, dacã o asemenea persoana are şi exercita în mod obişnuit în acel stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, în afarã de cazul cînd activitatea sa este limitatã la cumpãrarea de produse sau mãrfuri pentru întreprindere.
5. O întreprindere a unui stat contractant nu va fi consideratã ca are un sediu permanent în celãlalt stat contractant numai pentru ca îşi exercita activitatea în acel celãlalt stat contractant printr-un intermediar (broker), comisionar general sau orice alt reprezentant cu statut independent, în mãsura în care astfel de persoane lucreazã în cadrul activitãţii lor obişnuite.
6. Faptul ca o societate rezidenţã a unui stat contractant controleazã sau este controlatã de cãtre o societate rezidenţã în celãlalt stat contractant sau îşi exercita activitatea în acel celãlalt stat contractant (fie printr-un sediu permanent ori în alt mod) nu este prin el însuşi suficient de a face din oricare dintre societãţi un sediu permanent al celeilalte.
ART. 6
Venituri imobiliare
1. Venitul provenind din bunuri imobile este impozabil în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.
2. Expresia bunuri imobile este definitã în conformitate cu legislaţia statului contractant în care bunurile respective sînt situate. Expresia va cuprinde, în orice caz, toate accesoriile proprietãţii imobiliare, inventarul viu şi mort al exploatarilor agricole şi forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica dreptul comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, izvoarelor şi a altor bogatii naturale ale solului; navele şi aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile.
3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului obţinut din folosirea directa, închirierea sau folosirea sub orice alta forma a proprietãţii imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se vor aplica, de asemenea, venitului din proprietatea imobiliarã a unei întreprinderi şi venitului din proprietatea imobiliarã folositã pentru exercitarea unei profesii libere.
ART. 7
Beneficiile întreprinderilor
1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acest stat, în afarã de cazul cînd întreprinderea exercita activitatea în celãlalt stat contractant prin intermediul unui sediu permanent aflat în acel stat. Dacã întreprinderea exercita activitatea în celãlalt stat contractant în condiţiile menţionate, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat contractant, dar numai acea parte din beneficii care sînt atribuibile acelui sediu permanent.
2. Cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitate în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat, în acest caz, în fiecare stat contractant se vor atribui acelui sediu permanent beneficiile pe care le-ar realiza dacã ar fi o întreprindere distinctã şi independenta care exercita activitãţi identice sau analoage în condiţii identice ori analoage şi tratind cu toatã independenta cu întreprinderea al cãrui sediu permanent este.
3. La determinarea beneficiului unui sediu permanent se vor acorda ca deduceri cheltuielile care au fost fãcute pentru scopurile urmãrite de sediul permanent, inclusiv cheltuielile de conducere, precum şi cheltuielile generale de administraţie fãcute ca atare, indiferent dacã au fost efectuate în statul contractant în care este situat sediul permanent sau în alta parte.
4. În mãsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte sa se determine beneficiile de atribuit unui sediu permanent pe baza unei repartizari a beneficiilor totale ale întreprinderii cãtre diversele pãrţi componente ale acesteia, nici o dispoziţie a paragrafului 2 nu va impiedica acel stat contractant sa determine beneficiile impozabile în conformitate cu asemenea metoda de repartizare, în mãsura în care este uzualã; cu toate acestea, metoda de repartizare adoptatã trebuie sa fie, în orice caz, ca rezultat, în concordanta cu principiile cuprinse în prezentul articol.
5. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent pe considerentul simplei cumpãrãri de produse sau de mãrfuri pentru întreprindere.
6. În vederea aplicãrii prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile de atribuit unui sediu permanent vor fi determinate prin aceeaşi metoda în fiecare an, în afarã de cazul cînd exista motive suficiente şi valabile de a proceda contrar.
7. Cînd beneficiile cuprind şi elemente de venit care sînt reglementate separat în alte articole ale prezentei convenţii, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile acestui articol.
ART. 8
Transporturi navale şi aeriene
1. Beneficiile provenite din exploatarea navelor şi aeronavelor în trafic internaţional sînt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
2. Dacã locul conducerii efective al unei întreprinderi de transporturi navale se afla la bordul unei nave, atunci se va considera ca acesta se afla în statul contractant în care este situat portul de armare sau, dacã nu exista un atare port de armare, în statul contractant în care cel care exploateazã nava este rezident.
3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, beneficiilor obţinute din participarea întreprinderilor statelor contractante într-un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi.
ART. 9
Întreprinderi asociate
Atunci cînd:
a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant sau cînd
b) aceleaşi persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, şi cînd, în ambele cazuri, între cele doua întreprinderi se stabilesc sau se impun condiţii, în relaţiile lor comerciale sau financiare, care diferã de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice beneficiu care, dacã nu ar fi acele condiţii, ar fi revenit uneia dintre întreprinderi, însã, datoritã acelor condiţii, nu i-au revenit ca atare, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi şi impuse în mod corespunzãtor.
ART. 10
Dividende
1. Dividendele plãtite de cãtre o societate care este rezidenţã a unui stat contractant cãtre o persoana rezidenţã a celuilalt stat contractant se impun în acest celãlalt stat.
2. Totuşi, aceste dividende pot fi impuse şi în statul contractant în care este rezidenţã societatea plãtitoare de dividende, potrivit legislaţiei acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu poate depãşi 10 la suta din suma bruta a dividendelor.
Autoritãţile competente ale statelor contractante vor stabili, de comun acord, modalitãţile de aplicare a acestei limitãri.
Prevederile acestui paragraf nu afecteazã impozitarea societãţii privitoare la beneficiile din care se plãtesc dividendele.
3. Termenul dividende, asa cum este folosit în acest articol, indica veniturile provenind din acţiuni, acţiuni sau titluri de folosinta, pãrţi miniere, pãrţi de fondator, precum şi veniturile din alte pãrţi sociale asimilate veniturilor din acţiuni de cãtre legislaţia fiscalã a statului contractant în care este rezidenţã societatea distribuitoare a dividendelor. În acest context, beneficiile repartizate de societãţile mixte romane subscriitorilor de capital sînt asimilate dividendelor.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu au aplicare dacã primitorul dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are, în celãlalt stat contractant în care societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã, un sediu permanent de care este legatã în mod efectiv participarea generatoare de dividende. În acest caz se aplica prevederile art. 7.
5. Cînd o societate rezidenţã a unui stat contractant realizeazã beneficii sau venituri din celãlalt stat contractant, acest celãlalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plãtite de acea societate persoanelor care nu sînt rezidente ale acestui celãlalt stat contractant, nici sa preleve vreun impozit asupra beneficiilor nedistribuite ale societãţii, chiar dacã dividendele plãtite sau beneficiile nedistribuite reprezintã, în total sau în parte, beneficii sau venituri provenind din acest celãlalt stat contractant.
ART. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Cu toate acestea, dobinda poate fi, de asemenea, impusa în statul contractant din care provine, potrivit legilor acelui stat, dar dacã persoana care încaseazã dobinda este beneficiarul efectiv al dobinzii, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 10 la suta din suma bruta a dobinzii.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, dobinzile provenind dintr-un stat contractant de la un împrumut acordat de celãlalt stat contractant, o unitate administrativ-teritorialã sau o autoritate localã ori o instituţie financiarã oricãrui rezident al primului stat contractant menţionat vor fi scutite în acel prim stat contractant cînd un atare împrumut şi condiţiile lui de plata sînt aprobate de guvernul acelui prim stat contractant.
4. Termenul dobinzi, asa cum este folosit în prezentul articol, înseamnã venituri din efecte publice, din titluri de obligaţiuni, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficii şi din creanţe de orice natura, precum şi orice alte venituri asimilate veniturilor din sume împrumutate, de legislaţia fiscalã a statului contractant din care provin veniturile, inclusiv primele şi premiile ce se dau la asemenea efecte publice sau obligaţiuni.
5. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica dacã beneficiarul dobinzilor, rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant din care provin dobinzile un sediu permanent sau desfãşoarã în acel celãlalt stat contractant activitãţi profesionale printr-o baza fixa situata în acel celãlalt stat contractant şi creanţele sînt legate efectiv de un atare sediu permanent sau baza fixa. În asemenea caz se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
6. Dobinda va fi consideratã ca provenind dintr-un stat contractant cînd debitorul este acel stat contractant, o unitate administrativ-teritorialã, o autoritate localã sau un rezident din acel stat. Cu toate acestea, cînd persoana plãtitoare a dobinzii, fie ca este sau nu rezidenţã a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legatura cu care a fost contractatã creanta asupra cãreia se plãteşte dobinda şi o atare dobinda se suporta de sediul permanent respectiv, atunci acea dobinda se va considera ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent.
7. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau între ambii şi terţe persoane, suma dobinzilor plãtite, ţinînd cont de creanta pentru care ele sînt vãrsate, excede pe aceea asupra cãreia ar fi convenit debitorul şi creditorul în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii.
ART. 12
Redevenţe
1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant, plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Totuşi, aceste redevenţe pot fi impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat, însã impozitul astfel stabilit nu poate depãşi 15 la suta din suma redevenţelor.
3. Termenul redevenţe, astfel cum este folosit în prezentul articol, indica remuneraţiile de orice natura primite pentru folosirea sau concesionarea dreptului de folosire a oricãrui drept de autor cu privire la o opera literarã, artisticã sau ştiinţificã, inclusiv drepturile de autor privind filmele de cinematograf sau filmele ori benzile magnetice folosite pentru radiodifuziune ori televiziune, a oricãrui brevet, marca de fabrica sau altor asemenea drepturi de proprietate ori de aceeaşi natura, desen ori model, plan, formula sau procedeu secret sau pentru folosirea sau concesionarea dreptului de a folosi un utilaj industrial, comercial sau ştiinţific sau pentru transmiterea de informaţii referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial ori ştiinţific.
4. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica dacã primitorul redevenţelor, fiind un rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele un sediu permanent de care sînt legate efectiv bunurile sau drepturile generatoare de redevenţe. În asemenea caz se aplica prevederile art. 7.
5. Redevenţele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cînd debitorul este acel stat, o unitate administrativ-teritorialã, o autoritate localã sau un rezident din acel stat. Cu toate acestea, dacã debitorul redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent pentru care a fost încheiat contractul dind naştere la obligaţia plãţii redevenţelor şi sarcina plãţii acestor redevenţe este suportatã de acel sediu permanent, atunci atari redevenţe sînt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent.
6. Dacã, datoritã relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau între ambii şi o alta persoana, suma redevenţelor plãtite, ţinînd cont de prestarea pentru care ele sînt plãtite, excede suma asupra cãreia s-ar fi convenit de debitor şi creditor în lipsa unor asemenea relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinînd cont şi de celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii.
ART. 13
Cistiguri din capital
1. Cistigurile provenind din înstrãinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al art. 6, pot fi impuse în statul contractant în care sînt situate bunurile.
2. Cistigurile provenind din înstrãinarea bunurilor mobile fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau a bunurilor mobile ţinînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii libere, inclusiv cistigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau a acestei baze fixe, sînt impozabile în celãlalt stat. Cu toate acestea, cistigurile provenind din înstrãinarea vapoarelor sau avioanelor exploatate în trafic internaţional şi a bunurilor mobile ţinînd de exploatarea unor astfel de vapoare şi avioane sînt impozabile numai în statul contractant în care, urmare prevederilor art. 8, sînt impozabile beneficiile din atari activitãţi.
3. Cistigurile provenind din înstrãinarea oricãror bunuri, altele decît cele menţionate la paragrafele 1 şi 2, sînt impozabile numai în statul contractant al cãrui rezident este cel care înstrãineazã.
4. Dispoziţiile paragrafului 3 nu impieteaza asupra dreptului fiecãruia dintre statele contractante de a percepe, conform legislaţiei sale, un impozit asupra cistigurilor provenind din înstrãinarea unui bun şi realizate de o persoana fizica care este rezidenţã a celuilalt stat contractant şi care la un moment dat, în cursul a 5 ani imediat precedenti înstrãinãrii bunului, a fost rezidenţã a primului stat contractant.
ART. 14
Profesiuni independente
1. Veniturile realizate de cãtre un rezident al unui stat contractant din exercitarea pe cont propriu a unei profesii libere sau a altor activitãţi independente cu caracter analog sînt impozabile numai în acel stat, dacã rezidentul nu dispune pentru exercitarea activitãţii sale în celãlalt stat contractant de o baza fixa. Dacã dispune de o astfel de baza, veniturile sînt impozabile în celãlalt stat contractant, dar numai în mãsura în care sînt atribuibile menţionatei baze fixe.
2. Expresia profesii libere cuprinde, în special, activitãţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea pe cont propriu a profesiunii de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.
ART. 15
Profesiuni dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18, 19, 20 şi 21, salariile şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru servicii prestate ca persoana incadrata în munca sînt impozabile numai în acest stat, cu condiţia ca activitatea sa sa nu fie exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea este exercitatã în celãlalt stat contractant, remuneraţiile primite pentru aceasta activitate sînt impozabile în acel celãlalt stat.
2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru servicii prestate ca persoana incadrata în munca în celãlalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat contractant dacã:
a) beneficiarul rãmîne în celãlalt stat o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în cursul anului fiscal vizat;
b) remuneraţiile sînt plãtite de cãtre o persoana sau în numele unei persoane care angajeazã şi care nu este rezidenţã a celuilalt stat; şi
c) sarcina remuneraţiilor nu este suportatã de cãtre un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajeazã o are în celãlalt stat.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale acestui articol, remuneraţiile în legatura cu munca prestatã ca angajat, desfasurata la bordul unei nave sau aeronave în trafic internaţional, sînt impozabile în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
ART. 16
Remuneraţiile membrilor consiliilor de administraţie sau de conducere
Tantiemele, jetoanele de prezenta şi alte remuneraţii similare primite de cãtre un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie al unei societãţi rezidente în celãlalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
ART. 17
Artişti şi sportivi
1. Prin derogare de la prevederile prezentei convenţii, veniturile obţinute de profesioniştii de spectacole publice, cum sînt artiştii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune şi interpreţii muzicali, precum şi de sportivi din activitatea lor personalã desfasurata în aceasta calitate, pot fi impuse în statul contractant în care aceste activitãţi sînt exercitate.
2. Cînd venitul din activitãţile exercitate personal de un artist de spectacole sau de un sportiv este atribuit unei alte persoane decît artistul sau sportivul însuşi, prin derogare de la dispoziţiile art. 7, 14 şi 15, el poate fi impus în statul contractant în care se desfãşoarã activitãţile artistului sau sportivului.
3. Prevederile paragrafului 2 al acestui articol nu se vor aplica dacã se stabileşte ca nici artistul, nici sportivul şi nici persoanele arãtate mai sus nu participa direct sau indirect la beneficiile persoanei la care se face referire în acel paragraf.
ART. 18
Pensii
1. Pensiile (altele decît pensiile a cãror impunere este reglementatã de prevederile paragrafului 1 al art. 19) şi alte remuneraţii similare plãtite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfasurata în trecut şi orice anuitate plãtitã unui atare rezident vor fi impozabile numai în acel stat.
2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, contribuţiile de asigurãri sociale provenind dintr-un stat contractant în conformitate cu legislaţia acelui stat şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în primul stat contractant menţionat.
3. Termenul anuitate înseamnã o suma determinata, platibila în mod periodic, la scadente fixe în timpul vieţii sau în timpul unei perioade de timp specificate sau determinabile, în virtutea unui angajament de efectuare a plãţilor în schimbul unor contraprestatii depline şi corespunzãtoare fãcute în bani sau evaluabile în bani.
4. Termenul pensie înseamnã o plata periodicã pentru munca prestatã în trecut sau sub forma de compensaţii pentru vãtãmãri survenite în cursul desfãşurãrii activitãţii.
ART. 19
Funcţii guvernamentale
1. a) Remuneraţiile, altele decît pensiile plãtite de un stat contractant, o unitate administrativ-teritorialã sau de o autoritate localã din acel stat unei persoane fizice pentru servicii prestate acelui stat contractant, unitãţi administrativ-teritoriale sau autoritãţi locale, se vor impune numai în acel stat contractant.
b) Cu toate acestea, o astfel de remuneraţie este impozabilã numai în celãlalt stat contractant, dacã serviciile sînt prestate în acel stat contractant, iar primitorul este rezident al acelui celãlalt stat contractant şi dacã:
(i) este un naţional al acelui stat contractant; sau
(ii) nu a devenit rezident al acelui stat contractant numai în scopul prestãrii serviciilor.
2. a) Orice pensie plãtitã de cãtre sau din fonduri create de un stat contractant, o unitate administrativ-teritorialã sau o autoritate localã din acesta oricãrei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, unitãţi administrativ-teritoriale sau autoritãţi locale din acesta este impozabilã numai în acel stat contractant.
b) Cu toate acestea, atare pensie va fi impozabilã numai în celãlalt stat contractant, dacã primitorul este un naţional sau un rezident al acelui stat contractant.
3. Prevederile art. 15, 16 şi 18 se vor aplica remuneraţiilor şi pensiilor cu privire la serviciile prestate în cadrul unei activitãţi comerciale desfãşurate de un stat contractant, o unitate administrativ-teritorialã sau o autoritate localã din acesta.
ART. 20
Profesori şi învãţãtori
Un profesor sau un invatator care este sau a fost, imediat înainte de sosirea într-un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat contractant menţionat pentru o perioada care nu depãşeşte 2 ani, în scopul desfãşurãrii de studii sau de cercetãri sau pentru a preda la o universitate, colegiu, şcoala sau alta instituţie educaţionalã, va fi scutit de impozit în primul stat contractant menţionat pentru orice remuneraţie pe care el o primeşte pentru aceasta activitate, cu condiţia ca aceasta remuneraţie sa o primeascã din afarã acelui stat contractant.
ART. 21
Cercetãtori, studenţi şi persoane aflate la specializare
1. Sumele pe care le primeşte pentru întreţinere, educare sau instruire un student, un practicant sau un stagiar, care este sau a fost, anterior venirii sale într-un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat contractant menţionat numai în scopul educãrii sau instruirii, nu vor fi impuse în primul stat menţionat, cu condiţia ca astfel de sume sa provinã din surse din afarã acelui stat. În cazul persoanelor trimise la specializare şi care beneficiazã în acest scop de burse sau indemnizaţii, scutirea de impozit nu va depãşi o perioada de 3 ani.
2. Aceeaşi scutire se va aplica venitului obţinut de cãtre o persoana menţionatã la paragraful 1, din munca salariata pe care o presteazã în acel prim stat contractant menţionat pentru a-şi suplimenta mijloacele sale de întreţinere, educare şi instruire, pentru o suma ce nu depãşeşte 1000 de dolari într-un an fiscal sau echivalentul acestora în moneda nationala.
ART. 22
Venituri nemenţionate expres
Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant care sînt de o categorie sau din surse care n-au fost menţionate în mod expres în articolele anterioare ale prezentei conventii sînt impozabile numai în acel stat, cu excepţia cazurilor cînd acest venit este obţinut din surse din celãlalt stat contractant; venitul poate fi, de asemenea, impus în celãlalt stat contractant şi în conformitate cu legea acelui celãlalt stat contractant.
ART. 23
Evitarea dublei impuneri
Dubla impunere va fi evitata dupã cum urmeazã:
1. În ce priveşte România, impozitele plãtite în Zambia de rezidentii României asupra veniturilor obţinute sau averii deţinute care, în conformitate prevederile acestei convenţii, pot fi impuse în Zambia, vor fi scãzute din impozitele datorate în România.
Beneficiile vãrsate de întreprinderile de stat romane la bugetul statului sînt considerate ca impozit roman.
2. În ce priveşte Zambia, impozitele plãtite în România de rezidentii Zambiei asupra veniturilor obţinute sau averii deţinute care, în conformitate cu prevederile acestei convenţii, pot fi impuse în România, vor fi scãzute din impozitele datorate în Zambia.
ART. 24
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant, fie ca sînt sau nu rezidenţi ai statului contractant menţionat, nu vor fi supuşi în celãlalt stat contractant nici unei impozitãri sau obligaţii legate de impunere diferita sau mai împovãrãtoare decît aceea la care sînt sau pot fi supuşi nationalii acelui celãlalt stat contractant aflaţi în aceeaşi situaţie.
2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant nu se va stabili în acel celãlalt stat contractant în condiţii mai puţin avantajoase decît impozitarea stabilitã întreprinderilor acelui celãlalt stat contractant desfasurind aceleaşi activitãţi.
3. Întreprinderile unui stat contractant, al cãror capital este, în totalitate sau în parte, deţinut sau controlat, direct sau indirect, de unu sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu sînt supuse în primul stat contractant menţionat unui impozit sau obligaţii legate de impunere care este diferita sau mai împovãrãtoare decît aceea la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi de aceeaşi natura ale acestui prim stat contractant menţionat.
4. Termenul impozitare indica în prezentul articol impozitele de orice natura sau denumire.
ART. 25
Procedura amiabila
1. Cînd un rezident al unui stat contractant apreciazã ca mãsurile luate de unu sau de ambele state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impozitare care nu este conformã cu prezenta convenţie, el poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia nationala a acelor state contractante, sa supunã cazul sau autoritãţii competente a statului contractant al cãrui rezident este.
2. Autoritatea competenta se va strãdui, dacã reclamaţia îi pare intemeiata şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa dea o soluţie satisfãcãtoare, sa rezolve problema pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impozitãri care nu este conformã cu convenţia.
3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa rezolve, pe calea înţelegerii amiabile, orice dificultãţi sau dubii cu privire la interpretarea sau la aplicarea convenţiei. Ele pot, de asemenea, sa se consulte în vederea evitãrii dublei impuneri în cazurile neprevãzute de convenţie.
4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica în mod direct între ele, pentru realizarea unei înţelegeri în vederea aplicãrii prevederilor prezentei convenţii. Cînd, pentru a ajunge la o înţelegere, apare ca fiind recomandabil un schimb oral de vederi, un atare schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii compuse din reprezentanţii autoritãţilor competente ale statelor contractante.
5. Un stat contractant nu va modifica beneficiile sau veniturile unui rezident al celuilalt stat contractant, dupã expirarea termenului limita prevãzut de legislaţia sa nationala şi, în orice caz, dupã 3 ani de la sfîrşitul anului în care aceste beneficii sau venituri care ar face proiectul acestei modificãri au fost atribuite unui rezident al acelui stat contractant. Acest paragraf nu se aplica în caz de frauda, culpa sau neglijenţa.
6. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc, dacã modificãrile aduse legislaţiei lor fiscale necesita amendarea convenţiei.
ART. 26
Schimb de informaţii
1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii de natura fiscalã pe care le deţin în mod obişnuit, în mãsura în care va fi necesar pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii şi celor ale legilor interne ale statelor contractante relativ la impozitele vizate prin convenţie, în mãsura în care impozitarea pe care ele o prevãd este conformã cu convenţia.
Orice informaţie astfel schimbatã va fi tratata ca secret şi nu va fi divulgatã nici unei persoane sau autoritãţi, altele decît cele însãrcinate cu stabilirea sau încasarea impozitelor vizate de prezenta convenţie.
2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu vor fi în nici un caz interpretate ca impunind unuia dintre statele contractante obligaţia:
a) de a lua mãsuri administrative contrare propriei legislaţii sau cu practica administrativã a unuia sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informaţii care ar divulga un secret comercial, industrial, profesional sau procedeu comercial sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã ordinii publice.
ART. 27
Funcţionari diplomatici şi consulari
1. Prevederile prezentei convenţii nu aduc nici o atingere privilegiilor fiscale de care beneficiazã functionarii diplomatici sau consulari, precum şi birourile de reprezentanta deschise de un stat pe teritoriul celuilalt stat contractant, privilegii care au fost acordate fie în baza normelor generale ale dreptului internaţional, fie în virtutea unor convenţii la care cele doua state contractante sînt pãrţi.
2. Convenţia nu se aplica organizaţiilor internaţionale, organelor sau funcţionarilor acestora sau persoanelor care sînt membre ale misiunilor diplomatice sau consulare ale unui stat terţ, dacã sînt prezente pe teritoriul unui stat contractant şi nu sînt trataţi ca rezidenţi în oricare stat contractant din punct de vedere al impozitelor pe venit şi avere.
ART. 28
Intrarea în vigoare
Prezenta convenţie va fi aprobatã în conformitate cu prevederile constituţionale în vigoare în fiecare dintre cele doua state contractante şi va intra în vigoare în a 30-a zi urmãtoare datei schimbului de note prin care se arata îndeplinirea de ambele pãrţi a acestor prevederi şi va fi aplicatã pentru prima data:
a) în România, pentru anii de impunere începînd la sau dupã 1 ianuarie al anului calendaristic urmãtor datei intrãrii în vigoare;
b) în Zambia, pentru anii de impunere începînd la sau dupã 1 aprilie al anului urmãtor datei intrãrii în vigoare.
ART. 29
Denunţarea
Prezenta convenţie va rãmîne în vigoare pe o durata nedeterminatã. Fiecare stat contractant poate sa denunţe convenţia pînã la 30 iunie inclusiv al fiecãrui an calendaristic, începînd din cel de-al cincilea an urmãtor celui în care convenţia a intrat în vigoare, prin remiterea pe cale diplomaticã a unei note de denunţare; în acest caz aplicarea prezentei convenţii înceteazã la 31 decembrie al anului în care a fost remisã nota de denunţare.
Drept care subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma de cãtre guvernele lor, au semnat prezenta convenţie.
Facuta la 21 iulie 1983 în Lusaka, în doua exemplare originale, redactate fiecare în limbile romana şi engleza, ambele texte fiind egal autentice. În caz de divergenta în interpretarea prevederilor prezentei convenţii, textul în limba engleza are precãdere.
Pentru Guvernul
Republicii Socialiste România,
Ştefan Andrei
Pentru Guvernul
Republicii Zambia,
Lameck K. N. Goma
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
