Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CONVENTIE din 21 februarie 1995 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 127 din 23 iunie 1995
Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova,
dorind sa promoveze şi sa întãreascã relaţiile economice prin încheierea unei convenţii pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital,
au convenit dupã cum urmeazã:
ART. 1
Persoane vizate
Prezenta convenţie se va aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ambelor state contractante.
ART. 2
Impozite vizate
1. Prezenta convenţie se va aplica impozitelor pe venit şi pe capital stabilite fiecãrui stat contractant sau al autoritãţilor sale locale ori al unitãţilor sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sunt percepute.
2. Vor fi considerate impozite pe venit şi pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe cistigurile provenite din înstrãinarea proprietãţii mobiliare sau imobiliare, precum şi impozitele asupra creşterii capitalului.
3. Impozitele existente asupra cãrora se va aplica prezenta convenţie sunt:
a) În cazul României:
(i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice;
(ii) impozitul pe profiturile persoanelor juridice;
(iii) impozitul pe salarii şi alte remuneraţii similare;
(iv) impozitul pe veniturile realizate din activitãţi agricole;
(v) impozitul pe dividende;
(vi) impozitul pe proprietãţile imobiliare.
b) În cazul Republicii Moldova:
(i) impozitul pe beneficiul întreprinderilor;
(ii) impozitul pe venitul bãncilor şi al societãţilor de asigurare;
(iii) impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
(iv) impozitul pe proprietãţile imobiliare.
4. Convenţia se va aplica, de asemenea, oricãror impozite identice sau în esenta similare, care sunt stabilite dupã data semnãrii acestei convenţii, în plus, sau în locul impozitelor existente la care se face referire în paragraful 3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricãror modificãri importante aduse în legislatiile lor fiscale.
ART. 3
Definiţii generale
1. În sensul prezentei convenţii, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:
a) expresiile un stat contractant şi celãlalt stat contractant înseamnã România sau Republica Moldova, dupã cum cere contextul;
b) termenul România înseamnã România şi, folosit în sens geografic, înseamnã teritoriul României, inclusiv marea sa teritorialã, precum şi zona economicã exclusiva, asupra cãrora România îşi exercita suveranitatea, drepturile suverane sau jurisdicţia, în concordanta cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale, aflate în apele marii, pe fundul şi în subsolul acestor ape;
c) termenul Republica Moldova, folosit în sens geografic, înseamnã teritoriul Republicii Moldova asupra cãruia îşi exercita suveranitatea, în concordanta cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional;
d) termenul persoana include o persoana fizica, o societate sau orice alta asociere de persoane, legal constituitã în fiecare dintre statele contractante;
e) termenul societate înseamnã orice persoana juridicã sau orice alta entitate care este consideratã ca o persoana juridicã în scopul impozitãrii;
f) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnã, dupã caz, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant;
g) expresia transport internaţional înseamnã orice transport efectuat cu o nava, vapor, aeronava, vehicul feroviar sau rutier, exploatate de o întreprindere rezidenţã într-un stat contractant, cu excepţia cazului cînd un asemenea transport este efectuat numai între locuri situate în celãlalt stat contractant;
h) expresia autoritate competenta înseamnã:
(i) în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat;
(ii) în cazul Republicii Moldova, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat;
2. În ce priveşte aplicarea acestei convenţii de cãtre un stat contractant, orice termen care nu este altfel definit în convenţie va avea, dacã contextul nu cere o interpretare diferita, înţelesul pe care îl are în cadrul legislaţiei acestui stat cu privire la impozitele la care se aplica prezenta convenţie.
ART. 4
Rezident
1. În sensul prezentei convenţii, expresia rezident al unui stat contractant înseamnã orice persoana care, potrivit legislaţiei acelui stat, este supusã impunerii ca urmare a domiciliului sau, rezidentei sale, locului conducerii efective sau oricãrui alt criteriu de natura similarã. Aceasta expresie nu include însã o persoana care este supusã impozitãrii în acel stat numai pentru faptul ca realizeazã venituri din surse aflate în acel stat ori are capital situat acolo.
2. Cînd, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoana fizica este rezidenţã a ambelor state contractante, statutul sau va fi determinat dupã cum urmeazã:
a) aceasta va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care are o locuinta permanenta la dispoziţia sa: dacã dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în ambele state contractante, va fi consideratã rezidenţã a statului contractant cu care legãturile sau personale şi economice sunt mai strinse (centrul intereselor vitale);
b) dacã statul contractant în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacã ea nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici unul dintre statele contractante, ea va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit;
c) dacã aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, ea va fi consideratã rezidenţã a statului contractant a cãrui cetãţenie o are;
d) dacã aceasta persoana nu are cetãţenia nici unuia dintre statele contractante, autoritãţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.
3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana, alta decît o persoana fizica, este rezidenţã a ambelor state contractante, autoritãţile competente vor rezolva problema de comun acord.
ART. 5
Sediu permanent
1. În sensul prezentei convenţii, expresia sediu permanent înseamnã un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îşi desfãşoarã în întregime sau în parte activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:
a) un loc de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o ferma, o plantaţie, o livada sau o vie; şi
g) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.
3. Expresia sediu permanent cuprinde, de asemenea:
a) un şantier de construcţii, un proiect de montaj sau de instalatie sau activitãţile de supraveghere în legatura cu acestea, dar numai cînd asemenea şantier, proiect sau activitãţi continua pentru o perioada mai mare de 12 luni;
b) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanţa, de cãtre o întreprindere a unui stat contractant prin angajaţii sãi sau alt personal angajat de întreprindere în acest scop în celãlalt stat contractant, cu condiţia ca aceasta activitate sa continue pentru acelaşi proiect sau pentru un proiect conex, pentru o perioada sau perioade care insumeaza mai mult de 6 luni în orice perioada de 12 luni.
4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent va fi consideratã ca nu include:
a) folosirea de instalaţii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii;
b) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii;
c) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii exclusiv în scopul prelucrãrii de cãtre o alta întreprindere.
d) vînzarea de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau al unei expoziţii temporare ocazionale internaţionale, într-o perioada de maximum 30 de zile dupã închiderea tirgului sau a expoziţiei menţionate;
e) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul cumpãrãrii de produse ori de mãrfuri sau colectãrii de informaţii pentru întreprindere;
f) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul desfãşurãrii, pentru întreprindere, a oricãrei alte activitãţi cu caracter pregatitor sau auxiliar;
g) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv pentru orice combinare de activitãţi menţionate în subparagrafele a) - f), cu condiţia ca intreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezulta din aceasta combinare sa aibã un caracter pregatitor sau auxiliar.
5. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, o persoana care desfãşoarã activitatea într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, alta decît un agent cu statut independent cãruia i se aplica prevederile paragrafului 6, va fi consideratã a avea un sediu permanent în primul stat menţionat, dacã:
a) are în primul stat contractant menţionat împuternicirea de a negocia şi a încheia contracte pentru sau în numele unei asemenea întreprinderi; sau
b) menţine în primul stat contractant menţionat un stoc de produse şi mãrfuri, din care efectueazã în mod regulat vinzari de produse sau mãrfuri pentru sau în numele unei asemenea întreprinderi; sau
c) primeşte dispoziţii în primul stat contractant menţionat în exclusivitate sau aproape în exclusivitate pentru întreprinderea însãşi sau pentru o asemenea întreprindere şi alte întreprinderi care sunt controlate de aceasta sau are interese în a le controla.
6. O întreprindere nu va fi consideratã ca are un sediu permanent într-un stat contractant numai prin faptul ca aceasta exercita activitatea de afaceri în acel stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite.
7. Faptul ca o societate care este rezidenţã a unui stat contractant controleazã sau este controlatã de o societate care este rezidenţã a celuilalt stat contractant sau care exercita activitatea de afaceri în acel celãlalt stat contractant (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face din una dintre aceste societãţi un sediu permanent al celeilalte.
ART. 6
Venituri din proprietãţi imobiliare
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietãţi imobiliare (inclusiv venitul din agricultura sau din exploatãri forestiere) situate în celãlalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Expresia proprietãţi imobiliare are înţelesul care este atribuit de legislaţia statului contractant în care proprietãţile în cauza sunt situate. Expresia va include, în orice caz, accesoriile proprietãţii imobiliare, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultura şi exploatãrii forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul proprietãţilor imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, a izvoarelor şi a altor resurse naturale; navele, vapoarele, aeronavele, vehiculele feroviare şi rutiere nu vor fi considerate proprietãţi imobiliare.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplica, de asemenea, veniturile obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietãţii imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se vor aplica, de asemenea, veniturilor provenind din proprietãţi imobiliare ale unei întreprinderi şi veniturilor din proprietãţi imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.
ART. 7
Profiturile întreprinderii
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat contractant, în afarã de cazul cînd întreprinderea exercita activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacã întreprinderea exercita activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat contractant, dar numai acea parte din ele care este atribuitã acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza, dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã şi separatã, exercitind activitãţi identice sau similare în condiţii identice sau similare şi tratind cu toatã independenta cu întreprinderea al carei sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scãdere cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile urmãrite de cãtre acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se afla situat sediul permanent sau în alta parte. Aceste prevederi vor fi aplicabile sub rezerva restrictiilor prevãzute de legislaţia interna.
4. În mãsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca profitul care se atribuie unui sediu permanent sa fie determinant prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale pãrţi componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va impiedica acel stat contractant sa determine profitul impozabil în conformitate cu repartiţia uzualã; metoda de repartizare adoptatã va fi totuşi aceea prin care rezultatul va fi în concordanta cu principiile enunţate în prezentul articol.
5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere.
6. În vederea aplicãrii prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afarã de cazul cînd exista motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel.
7. Cînd profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.
ART. 8
Transporturi internaţionale
1. Profiturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare şi rutiere de cãtre un rezident al unui stat contractant vor fi impozabile numai în acest stat contractant.
2. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi, precum şi asupra dobinzilor aferente fondurilor legate numai de exploatarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare şi rutiere.
ART. 9
Întreprinderi asociate
1. Cînd:
a) o întreprindere a unui stat contractant practica, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau
b) aceleaşi persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant şi,
fie într-un caz, fie în celãlalt, cele doua întreprinderi sunt legate în relaţiile lor financiare sau comerciale prin condiţii acceptate sau impuse, care diferã de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile, care, fãrã aceste condiţii, ar fi fost obţinute de cãtre una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datoritã acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impozitate în consecinta.
2. Cînd un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparţinînd acelui stat şi impune, în consecinta, profiturile asupra cãrora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusã impozitãrii în acel celãlalt stat contractant şi profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat contractant menţionat, dacã condiţiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci celãlalt stat contractant va proceda la modificarea corespunzãtoare a sumei impozitului stabilit asupra acestor profituri. La efectuarea unor astfel de modificãri se va tine seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii, în care sens autoritãţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.
ART. 10
Dividende
1. Dividendele plãtite de o societate care este rezidenţã a unui stat contractant unei persoane rezidente a celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidenţã societatea plãtitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 10% din suma bruta a dividendelor.
Prezentul paragraf nu va afecta impunerea societãţii în ce priveşte profiturile din care se plãtesc dividendele.
3. Termenul dividende, folosit în acest articol, înseamnã veniturile provenind din acţiuni, din acţiuni şi din drepturile de folosinta, din pãrţi miniere, din pãrţi de fondator sau alte drepturi, care nu sunt titluri de creanta, din participarea la profituri, precum şi veniturile din alte pãrţi sociale care sunt supuse aceluiaşi regim de impunere ca şi veniturile din acţiuni, de cãtre legislaţia fiscalã a statului contractant în care este rezidenţã societatea distribuitoare a dividendelor.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacã beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant în care societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfãşoarã în acel celãlalt stat contractant profesii în mod independent printr-o baza fixa situata acolo, iar deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legatura cu care dividendele sunt plãtite este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz.
5. Cînd o societate rezidenţã a unui stat contractant realizeazã profituri sau venituri din celãlalt stat contractant, acel celãlalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plãtite de acea societate, cu excepţia cazului cînd asemenea dividende sunt plãtite unui rezident al acelui celãlalt stat contractant sau cînd deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legatura cu care dividendele sunt plãtite este efectiv legatã de un sediu permanent sau de o baza fixa situata în acel celãlalt stat contractant, nici sa supunã profiturile nedistribuite ale societãţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacã dividendele plãtite sau profiturile nedistribuite reprezintã în întregime sau în parte profituri sau venituri provenind din acel celãlalt stat contractant.
ART. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste dobinzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 10% din suma bruta a dobinzilor.
3. Independent de prevederile paragrafului 2 al acestui articol, dobinzile provenind dintr-un stat contractant vor fi scutite de impozit în acel stat contractant, dacã sunt obţinute şi deţinute efectiv de Guvernul celuilalt stat contractant, de o autoritate localã sau de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia sau de orice agenţie sau unitate bancarã sau instituţie a acelui Guvern, a autoritãţii locale sau a unitãţii administrativ-teritoriale sau dacã creanţele unui rezident al celuilalt stat contractant sunt garantate sau finanţate direct ori indirect de o instituţie financiarã aparţinînd în întregime Guvernului celuilalt stat contractant, cu condiţia ca împrumutul sau creanta care da naştere la asemenea dobinzi sa nu fie pe baza comercialã.
4. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnã veniturile din titluri de creanta de orice natura, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o cauza de participare la profiturile debitorului, şi în special veniturile din efecte publice, titluri de creanta sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanta sau obligaţiuni. Penalitãţile pentru plata cu intirziere nu sunt considerate dobinzi în sensul prezentului articol.
5. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica, dacã beneficiarul efectiv al dobinzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant din care provin dobinzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau presteazã în acel celãlalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta în legatura cu care sunt plãtite dobinzile este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz.
6. Dobinzile se considera ca provin dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este însuşi acel stat contractant, o autoritate localã, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acelui stat contractant. Totuşi, cînd plãtitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legatura cu care a fost contractatã creanta generatoare de dobinzi şi aceste dobinzi se suporta de acel sediu permanent sau de acea baza fixa, aceste dobinzi vor fi considerate ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
7. Cînd, datoritã relaţiilor existente între debitor şi creator sau între ambii şi o alta persoana, suma dobinzilor, ţinînd seama de creanta pentru care sunt plãtite, depãşeşte suma care s-ar fi convenit între debitor şi creditor în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor va fi impozabilã potrivit legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii.
ART. 12
Redevenţe
1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste redevenţe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi:
a) 10% din suma bruta a redevenţelor pentru folosirea sau concesionarea oricãrui patent, marca de comerţ, desen sau model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricaţie sau pentru informaţii referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific;
b) 15% din suma bruta a redevenţelor în toate celelalte cazuri.
3. Termenul redevenţe folosit în prezentul articol înseamnã plati de orice natura primite pentru folosirea sau concesionarea oricãrui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf şi filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de radio sau de televiziune, transmisiilor prin satelit ori prin cablu sau prin oricare mijloace electronice folosite pentru emisiunile destinate publicului, orice patent sau marca de comerţ, desen sau de model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricaţie sau pentru folosirea sau concesionarea oricãrui echipament industrial, comercial sau ştiinţific, pentru informaţii referitoare la experienta în domeniul industrial (know-how), comercial sau ştiinţific.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica, dacã beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau presteazã în acel celãlalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plãtesc redevenţele este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz.
5. Redevenţele vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant, cînd plãtitorul este însuşi acel stat contractant, o autoritate localã, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acelui stat contractant. Totuşi, cînd plãtitorul redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legatã obligaţia de a plati redevenţele, iar aceste redevenţe sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa, aceste redevenţe sunt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
6. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitorul şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma redevenţelor, avînd în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sunt plãtite, depãşeşte suma care ar fi fost convenitã între plãtitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor va fi impozabilã potrivit legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii.
ART. 13
Cistiguri de capital
1. Cistigurile obţinute de un rezident al unui stat contractant din înstrãinarea proprietãţii imobiliare, astfel cum este definitã la art. 6, situata în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în statul contractant în care este situata aceasta proprietate.
2. Cistigurile provenite din înstrãinarea proprietãţii mobiliare fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau a proprietãţii mobiliare ţinînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv cistigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
3. Cistigurile provenite din înstrãinarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare şi rutiere exploatate în trafic internaţional sau a proprietãţii mobiliare necesare exploatãrii acestor mijloace de transport vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezident beneficiarul acestor cistiguri.
4. Cistigurile provenite din înstrãinarea oricãrei proprietãţi, alta decît cea la care se face referire în paragrafele 1, 2 şi 3, vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrãineazã.
ART. 14
Profesii exercitate independent
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii în mod independent sau a altor activitãţi cu caracter independent vor fi impozabile numai în acel stat contractant, dacã nu dispune în mod obişnuit, în celãlalt stat contractant, de o baza fixa pentru exercitarea activitãţilor sale. Dacã dispune de o astfel de baza fixa, veniturile pot fi impuse în celãlalt stat contractant, dar numai partea care este atribuitã acelei baze fixe.
2. Expresia profesii exercitate independent cuprinde, în special, activitãţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independenta a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.
ART. 15
Profesii dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18, 19, 20 şi 21, salariile şi alte remuneraţii similare obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata vor fi impozabile numai în acel stat contractant, în afarã de cazul cînd activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant.
Dacã activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant, remuneraţiile pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitatã în celãlalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat contractant menţionat, dacã:
a) beneficiarul este prezent în celãlalt stat contractant pentru o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni, şi
b) remuneraţiile sunt plãtite de o persoana sau în numele unei persoane care angajeazã şi care nu este rezidenţã a celuilalt stat contractant; şi
c) remuneraţiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajeazã le are în celãlalt stat contractant.
3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariata exercitatã la bordul unei nave, vapor, aeronave, vehicul feroviar şi rutier, exploatate în trafic internaţional, vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezolvatã întreprinderea.
ART. 16
Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie
Remuneraţiile şi alte pãrţi similare, primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie al unei societãţi care este rezidenţã a celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
ART. 17
Artişti şi sportivi
1. Independent de prevederile art. 14 şi 15, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant în calitate de artist de spectacol, cum sunt artiştii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpreti muzicali sau ca sportivi, din activitatea lor personalã desfasurata în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Cînd veniturile în legatura cu activitãţile personale, desfãşurate de un artist de spectacol sau de un sportiv nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 14 şi 15, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitãţile artistului de spectacol sau ale sportivului.
3. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, veniturile obţinute din activitãţi desfãşurate în cadrul schimburilor culturale, stabilite prin acorduri culturale încheiate între cele doua state contractante, vor fi scutite reciproc de impozit, în afarã de cazul în care aceste activitãţi sunt finanţate de Guvernul unui stat contractant, iar activitãţile nu sunt exercitate în scopul de a obţine profituri.
ART. 18
Pensii
1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile şi alte remuneraţii similare plãtite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfasurata în trecut vor fi impozitate numai în acel stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1 al acestui articol, pensiile şi alte plati similare fãcute în cadrul legislaţiei referitoare la asigurãrile sociale ale unui stat contractant pot fi impozitate numai în acel stat contractant.
ART. 19
Funcţii publice
1. a) Remuneraţiile, altele decît pensiile plãtite de un stat contractant, de o autoritate localã sau de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat contractant, autoritãţii locale sau unitãţi administrativ-teritoriale, vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
b) Totuşi aceste remuneraţii vor fi impozabile numai în celãlalt stat contractant, dacã serviciile sunt prestate în acel stat contractant şi dacã persoana fizica este rezidenţã a acelui stat contractant şi:
(i) are cetãţenia acelui stat contractant; sau
(ii) nu a devenit rezidenţã a acelui stat contractant numai în scopul prestãrii serviciilor.
2. a) Orice pensii plãtite de sau din fonduri create de un stat contractant, de o autoritate localã sau de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat contractant, autoritãţi locale sau unitãţi administrativ-teritoriale, sunt impozabile numai în acel stat contractant.
b) Totuşi aceste pensii pot fi impozitate numai în celãlalt stat contractant, dacã persoana fizica este rezidenţã şi are cetãţenia acelui stat contractant.
3. Prevederile art. 15, 16 şi 18 se vor aplica remuneraţiilor şi pensiilor plãtite pentru serviciile prestate în legatura cu o activitate de afaceri desfasurata de un stat contractant, de o autoritate localã sau de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia.
ART. 20
Studenţi şi practicanti
1. Un student sau un practicant care este sau a fost imediat înainte de sosirea sa într-un stat contractant rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat contractant menţionat, în scopul educãrii sau pregãtirii sale, va fi scutit de impozit în primul stat contractant pentru o perioada de 7 ani de studii sau pregãtire pentru urmãtoarele plati primite în scopul întreţinerii, educãrii sau pregãtirii:
a) plati primite din surse aflate în afarã acestui stat contractant, în scopul întreţinerii, educãrii, cercetãrii sau pregãtirii;
b) donaţii, burse sau alte plati fãcute de Guvern sau de organizaţii ştiinţifice, educaţionale, culturale sau de alte organizaţii nonprofit.
ART. 21
Profesori
O persoana fizica care este sau a fost rezidenţã a unui stat contractant, imediat înainte de sosirea sa în celãlalt stat contractant, şi care, la invitaţia unei universitãţi, colegiu, şcoala sau alta instituţie educaţionalã similarã, nonprofit, care sunt recunoscute de Guvernul acelui celãlalt stat contractant, este prezenta pentru o perioada care nu depãşeşte 2 ani de la data primei sale sosiri în acel celãlalt stat contractant, numai în scopul de a preda la astfel de instituţii educaţionale, va fi scutitã de impozit în acel celãlalt stat contractant pentru remuneraţia primitã pentru predare.
ART. 22
Alte venituri
1. Elementele de venit realizate de un rezident al unui stat contractant, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentei convenţii, pot fi impuse în statul contractant din care provin.
2. Prevederile paragrafului 1 nu vor aplica asupra veniturilor, altele decît veniturile provenind din proprietãţile imobiliare, asa cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, dacã primitorul unor astfel de venituri, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercita în acel celãlalt stat contractant profesii în mod independent printr-o baza fixa acolo şi dreptul sau proprietatea în legatura cu care venitul este plãtit este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz.
ART. 23
Impunerea capitalului
1. Capitalul reprezentat de proprietãţi imobiliare, astfel cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, poate fi impus în statul contractant în care sunt situate aceste proprietãţi.
2. Capitalul reprezentat de proprietãţi mobiliare fãcînd parte din activul unui sediu permanent al unei întreprinderi sau de proprietãţi mobiliare aparţinînd unei baze fixe utilizate pentru exercitarea unei profesii în mod independent poate fi impus în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
3. Navele, vapoarele, aeronavele, vehiculele feroviare şi rutiere exploatate în trafic internaţional şi proprietãţile mobiliare ţinînd de exploatarea unor asemenea mijloace de transport vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezidenţã întreprinderea.
4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
ART. 24
Eliminarea dublei impuneri
1. În cazul unui rezident al României, dubla impunere va fi eliminata dupã cum urmeazã;
a) cînd un rezident al României realizeazã venit sau deţine capital care, conform prevederilor acestei convenţii, sunt impozabile în Republica Moldova, România va scuti de impozit acest venit sau capital, exceptind veniturile menţionate la subparagraful b), şi va lua în considerare, pentru determinarea cotei de impozit, venitul total obţinut, cota de impozit rezultatã aplicindu-se numai asupra venitului rãmas;
b) cînd un rezident al României realizeazã elemente de venit care, potrivit prevederilor art. 10, 11 şi 12, pot fi impuse în Republica Moldova, România va acorda cu deducere din impozitul pe venit al acestui rezident o suma egala cu impozitul plãtit în Republica Moldova. Totuşi aceasta deducere nu va putea depãşi acea parte a impozitului, calculatã înainte de deducere, care este atribuitã unor asemenea elemente, de venit impuse în Republica Moldova.
2. În cazul unui rezident al Republicii Moldova, dubla impunere va fi eliminata prin scãderea din impozitul pe profitul (venitul) total al acestui rezident a unei sume egale cu impozitul pe profit (venit), plãtitã în România. Totuşi aceasta scãdere nu poate depãşi suma impozitului pe profit (venit), calculatã conform legislaţiei Republicii Moldova, atribuitã sumei de profit (venit) obţinutã în România.
ART. 25
Nediscriminarea
1. Rezidentii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celãlalt stat contractant nici unei impozitãri sau nici unei obligaţii legate de aceasta, diferita sau mai împovãrãtoare decît impozitarea sau obligaţia la care sunt sau pot fi supuşi rezidentii celuilalt stat contractant aflaţi în aceeaşi situaţie. Independent de prevederile art. 1, prevederile acestui paragraf se vor aplica, se asemenea, şi persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant nu va fi stabilitã în condiţii mai puţin favorabile, în celãlalt stat contractant, decît impunerea stabilitã întreprinderilor acelui celãlalt stat contractant care desfãşoarã aceleaşi activitãţi. Aceasta prevedere nu va fi interpretatã ca obligind un stat contractant sa acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant nici o deducere, înlesnire sau reducere cu titlu personal, în ce priveşte impunerea, ce se pot acorda rezidenţilor sãi.
3. Cu excepţia cazului cînd se aplica prevederile art. 9, ale paragrafului 7 al art. 11 sau ale paragrafului 6 al art. 12, dobinzile, redevenţele şi alte plati fãcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce, în scopul determinãrii profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plãtite unui rezident al primul stat contractant menţionat. În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui stat contractant fata de un rezident al celuilalt stat contractant vor fi deductibile, în vederea determinãrii capitalului impozabil al acestei întreprinderi, ca şi cînd ar fi contractate fata de un rezident al primului stat contractant menţionat.
4. Întreprinderile unui stat contractant, al cãror capital este integral sau parţial deţinut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menţionat nici unei impuneri sau nici unei obligaţii legate de aceasta, care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea şi obligaţia legatã de aceasta, la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale acelui prim stat contractant menţionat.
ART. 26
Procedura amiabila
1. Cînd un rezident al unui stat contractant considera ca, datoritã mãsurilor luate de unul sau de ambele state contractante, rezulta sau va rezulta pentru el o impozitare care nu este conformã cu prevederile prezentei convenţii, el poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia interna a acestor state contractante, sa supunã cazul sau autoritãţii componente a statului contractant al cãrui rezident este sau, dacã situaţia sa se încadreazã în prevederile paragrafului 1 al art. 25, acelui stat contractant al cãrui rezident este. Cazul trebuie prezentat în 2 ani de la prima notificare a acţiunii din care rezulta ca impunerea este contrarã prevederilor prezentei convenţii.
2. Autoritatea competenta se va strãdui, dacã reclamaţia pare intemeiata şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa ajungã la o soluţionare corespunzãtoare, sa rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impozitãri care nu este în conformitate cu convenţia. Orice înţelegere realizatã va fi aplicatã indiferent de perioada de prescripţie prevãzutã în legislaţia interna a statelor contractante.
3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa rezolve, pe calea înţelegerii amiabile, orice dificultãţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretãrii sau aplicãrii acestei convenţii. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevãzute de convenţie.
4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, în scopul realizãrii unei înţelegeri, în sensul paragrafelor precedente. Cînd, pentru a se ajunge la o înţelegere, apare necesar un schimb oral de opinii, un atare schimb poate avea lor prin intermediul unei comisii formate din reprezentanţi ai autoritãţilor competente ale statelor contractante.
ART. 27
Schimb de informaţii
1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare aplicãrii prevederilor prezentei convenţii sau ale legislaţiei interne a statelor contractante privitoare la impozitele vizate de convenţie, în mãsura în care impozitarea la care se referã nu este contrarã prevederilor convenţiei. Schimbul de informaţii nu este limitat de prevederile art. 1
Orice informaţie obţinutã de un stat contractant va fi tratata ca secret în acelaşi mod ca şi informaţia obţinutã conform prevederilor legislaţiei interne a acelui stat contractant şi va fi dezvaluita numai persoanelor sau autoritãţilor (inclusiv la instanţe judecãtoreşti şi organe administrative) însãrcinate cu stabilirea sau încasarea, aplicarea sau urmãrirea ori soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele care fac obiectul convenţiei. Asemenea persoane sau autoritãţi vor folosi informaţia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvalui informaţia în procedurile judecãtoreşti sau deciziile judiciare.
2. Prevederile paragrafului 1 nu vor impune, în nici un caz, unui stat contractant obligaţia:
a) de a lua mãsuri administrative contrare propriei legislaţii şi practici administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant.
b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui sau a celuilalt stat contractant;
c) de a furniza informaţii care ar dezvalui un secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional sau un procedeu de fabricaţie sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã legislaţiei interne.
ART. 28
Agenţi diplomatici şi funcţionari consulari
Prevederile prezentei convenţii nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiazã agenţii diplomatici sau functionarii consulari în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.
ART. 29
Intrarea în vigoare
1. Prezenta convenţie va fi ratificatã şi instrumentele de ratificare vor fi schimbate cat mai curînd posibil.
2. Convenţia va intra în vigoare în a 30-a zi dupã data schimbului instrumentelor de ratificare la care se referã paragraful 1 al acestui articol şi prevederile convenţiei se vor aplica:
a) în ce priveşte impozitul reţinut prin stopaj la sursa, la venitul realizat la sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care convenţia a intrat în vigoare; şi
b) în ce priveşte celelalte impozite pe venit şi pe capital realizate, la sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care convenţia a intrat în vigoare.
ART. 30
Denunţarea
1. Prezenta convenţie va rãmîne în vigoare o perioada nedeterminatã.
2. Fiecare dintre statele contractante poate sa remitã celuilalt stat contractant, pe canale diplomatice, o nota de denunţare scrisã la sau înainte de a 30-a zi a lunii iunie a fiecãrui an calendaristic, începînd din al 5-lea an urmãtor celui în care convenţia a intrat în vigoare. În aceasta situaţie, prezenta convenţie va inceta sa aibã efect:
a) în ce priveşte impozitul reţinut prin stopaj la sursa, la venitul realizat la sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care a fost remisã nota de denunţare; şi
b) în ce priveşte celelalte impozite pe venit şi pe capital realizate, la sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care a fost remisã nota de denunţare.
Drept care, subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma de cãtre guvernele lor, au semnat prezenta convenţie.
Întocmitã în dublu exemplar la Chisinau, la 21 februarie 1995, ambele texte fiind egal autentice.
Pentru Guvernul României,
Corneliu Gorcea,
secretar de stat
în Ministerul Finanţelor
Pentru Guvernul Republicii Moldova,
Valeriu Chitan,
ministrul finanţelor,
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
