Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
CONVENTIE din 18 noiembrie 2004 intre Romania si Marele Ducat de Luxemburg in domeniul securitatii sociale
România şi Marele Ducat de Luxemburg, denumite în continuare pãrţi contractante, dorind sã reglementeze şi sã dezvolte relaţiile dintre cele douã state în domeniul securitãţii sociale, au convenit asupra urmãtoarelor:
PARTEA I Dispoziţii generale
ART. 1 Definiţii 1. În scopul aplicãrii prezentei convenţii, termenii de mai jos au urmãtoarele semnificaţii: a) teritoriu: - pentru România: teritoriul României, inclusiv marea sa teritorialã şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi mãrii teritoriale asupra cãrora România îşi exercitã suveranitatea, precum şi zona contiguã, platoul continental şi zona economicã exclusivã asupra cãrora România îşi exercitã drepturi suverane şi jurisdicţia, în conformitate cu legislaţia sa şi potrivit normelor şi principiilor dreptului internaţional; - pentru Marele Ducat de Luxemburg: teritoriul Marelui Ducat de Luxemburg; b) legislaţie - legile şi celelalte acte normative în vigoare pe teritoriul fiecãrei pãrţi contractante şi care privesc domeniile de securitate socialã prevãzute la alin. 1 al art. 2; c) autoritate competentã - ministrul, miniştrii sau altã autoritate corespondentã responsabilã cu legislaţiile de securitate socialã prevãzute la alin. 1 al art. 2; d) instituţie - organismul sau autoritatea responsabilã cu aplicarea legislaţiei în domeniul securitãţii sociale pe teritoriul fiecãrei pãrţi contractante; e) instituţie competentã - instituţia la care este asiguratã persoana interesatã în momentul solicitãrii prestaţiilor sau instituţia din partea cãreia persoana interesatã are dreptul la prestaţii; f) prestaţii - toate prestaţiile în bani şi în naturã prevãzute de legislaţia menţionatã la art. 2; g) domiciliu - locul de şedere obişnuit; h) reşedinţã - locul de şedere temporar; i) lucrãtor - persoana care, pe baza unei activitãţi profesionale, realizeazã venituri; j) perioadã de asigurare - perioadele de contribuţie şi perioadele asimilate realizate în conformitate cu legislaţia fiecãrei pãrţi contractante; k) membri de familie - persoanele definite sau recunoscute ca membri de familie ori desemnate ca membri ai gospodãriei de cãtre legislaţia în baza cãreia sunt acordate prestaţiile sau, în cazul prevãzut la art. 16, de legislaţia pãrţii contractante pe teritoriul cãreia îşi au domiciliul. 2. Ceilalţi termeni şi celelalte expresii utilizate în prezenta convenţie au semnificaţia prevãzutã de legislaţia pe care o aplicã fiecare dintre pãrţile contractante. ART. 2 Câmpul material de aplicare 1. Prezenta convenţie se aplicã: a) pentru România, legislaţiei care reglementeazã: (i) indemnizaţiile pentru incapacitate de muncã determinatã de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, de boli profesionale şi accidente de muncã; (ii) prestaţiile în naturã în caz de boalã profesionalã şi accident de muncã; (iii) prestaţiile pentru prevenirea bolilor şi recuperarea capacitãţii de muncã; (iv) indemnizaţiile de maternitate; (v) indemnizaţiile pentru creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav; (vi) pensiile pentru limitã de vârstã; (vii) pensiile anticipate; (viii) pensiile de invaliditate; (ix) pensiile de urmaş; (x) ajutoarele de deces; (xi) indemnizaţiile de şomaj; (xii) prestaţiile familiale; (xiii) prestaţiile în naturã în caz de boalã şi maternitate; b) pentru Marele Ducat de Luxemburg, legislaţiei care reglementeazã: (i) asigurarea de boalã şi maternitate; (ii) asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale; (iii) asigurarea pentru pensii în caz de bãtrâneţe, invaliditate şi urmaş; (iv) prestaţiile de şomaj; (v) prestaţiile familiale. 2. Prezenta convenţie se aplicã, de asemenea, tuturor actelor legislative sau reglementãrilor care modificã, completeazã sau codificã legislaţiile menţionate la alin. 1 al prezentului articol. 3. Prezenta convenţie se aplicã tuturor actelor legislative ale unei pãrţi contractante care extind legislaţiile vizate la alin. 1 al prezentului articol la noi categorii de beneficiari, dacã în cadrul unui termen de 6 luni de la data publicãrii oficiale a actelor menţionate aceastã parte nu informeazã cealaltã parte contractantã cã prezenta convenţie nu le este aplicabilã. 4. Prezenta convenţie nu se aplicã actelor legislative care instituie o nouã schemã de securitate socialã decât dacã existã un acord în acest sens între autoritãţile competente ale pãrţilor contractante. 5. Prezenta convenţie nu se aplicã prestaţiilor de asistenţã socialã şi nici prestaţiilor în favoarea victimelor de rãzboi. ART. 3 Câmpul personal de aplicare Dispoziţiile prezentei convenţii sunt aplicabile persoanelor care sunt sau au fost supuse legislaţiei uneia dintre pãrţile contractante, membrilor de familie, precum şi urmaşilor. ART. 4 Egalitatea de tratament Persoanele care au domiciliul pe teritoriul uneia dintre pãrţile contractante şi cãrora le sunt aplicabile dispoziţiile prezentei convenţii au aceleaşi drepturi şi obligaţii prevãzute de legislaţia vizatã la art. 2, în aceleaşi condiţii ca şi cetãţenii acestei pãrţi contractante. ART. 5 Exportul prestaţiilor 1. Dacã prezenta convenţie nu prevede altfel, orice dispoziţie a legislaţiei uneia dintre pãrţile contractante, care limiteazã acordarea prestaţiilor pe motiv cã beneficiarul nu are domiciliul sau nu se aflã pe teritoriul sãu, nu se aplicã persoanelor care au domiciliul pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante. 2. Dispoziţiile alin. 1 nu se aplicã urmãtoarelor prestaţii: a) prestaţii de şomaj; b) prestaţii familiale. ART. 6 Totalizarea perioadelor de asigurare Dacã legislaţia unei pãrţi contractante condiţioneazã acordarea, menţinerea sau redobândirea dreptului la prestaţii de realizarea unei anumite perioade de asigurare, instituţia competentã a acestei pãrţi contractante va ţine cont, de asemenea, dacã este necesar, de perioadele de asigurare realizate conform legislaţiei celeilalte pãrţi contractante, în mãsura în care acestea nu se suprapun. ART. 7 Admiterea la asigurarea facultativã continuã 1. Dacã legislaţia unei pãrţi contractante condiţioneazã admiterea la asigurarea facultativã continuã de domiciliul pe teritoriul acestei pãrţi contractante, persoanele care îşi au domiciliul pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante sunt admise la asigurarea facultativã continuã, cu condiţia sã fi fost supuse, la un moment dat în cariera lor trecutã, legislaţiei primei pãrţi contractante, în calitate de lucrãtor. 2. Dacã legislaţia unei pãrţi contractante condiţioneazã admiterea la asigurarea facultativã continuã de realizarea unor perioade de asigurare, perioadele de asigurare realizate potrivit legislaţiei celeilalte pãrţi contractante sunt luate în considerare, dacã este necesar, ca şi când ar fi perioade de asigurare realizate potrivit legislaţiei primei pãrţi contractante. ART. 8 Evitarea cumulului de prestaţii 1. Prezenta convenţie nu poate sã confere sau sã menţinã dreptul de a beneficia de douã sau mai multe prestaţii care sã acopere acelaşi risc, acordate pe baza aceleiaşi perioade de asigurare. 2. Dispoziţiile alin. 1 al prezentului articol nu se aplicã prestaţiilor în caz de invaliditate, de bãtrâneţe, de deces (pensii) ori prestaţiilor acordate în caz de accident de muncã sau de boalã profesionalã (rentã) care se plãtesc de instituţiile competente ale celor douã pãrţi contractante, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 şi 33. 3. Dispoziţiile referitoare la reducerea, suspendarea sau suprimarea prestaţiilor prevãzute de legislaţia unei pãrţi contractante, în caz de cumul al unei prestaţii cu alte prestaţii de securitate socialã ori cu alte venituri sau cu exercitarea unei activitãţi profesionale, sunt opozabile beneficiarului, chiar dacã sunt prestaţii dobândite conform legislaţiei celeilalte pãrţi contractante ori dacã sunt venituri obţinute sau activitate profesionalã exercitatã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante.
PARTEA a II-a Legislaţia aplicabilã
ART. 9 Reguli generale Dacã prezenta convenţie nu prevede altfel: a) persoana care desfãşoarã o activitate salariatã pe teritoriul uneia dintre pãrţile contractante este supusã numai legislaţiei acestei pãrţi contractante, chiar dacã are domiciliul pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante; b) lucrãtorii independenţi care îşi exercitã activitatea pe teritoriul uneia dintre pãrţile contractante sunt supuşi legislaţiei acestei pãrţi contractante, chiar dacã au domiciliul pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante; c) funcţionarii publici, precum şi personalul asimilat sunt supuşi legislaţiei pãrţii contractante în a cãrei administraţie sunt angajaţi. ART. 10 Lucrãtorii detaşaţi 1. Lucrãtorul care este angajat pe teritoriul unei pãrţi contractante, care este detaşat de angajatorul sãu pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante pentru a exercita o anumitã activitate, rãmâne supus legislaţiei primei pãrţi contractante pe durata acestei activitãţi, cu condiţia ca durata previzibilã a acestei activitãţi sã nu depãşeascã 12 luni. 2. Lucrãtorul independent care îşi exercitã în mod obişnuit activitatea pe teritoriul unei pãrţi contractante şi care desfãşoarã o activitate pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante rãmâne supus legislaţiei primei pãrţi contractante, cu condiţia ca durata previzibilã a acestei activitãţi sã nu depãşeascã 12 luni. 3. Dacã durata activitãţii ce trebuie efectuatã se prelungeşte peste cele 12 luni prevãzute la alin. 1 şi 2 ale prezentului articol, legislaţia primei pãrţi contractante continuã sã fie aplicabilã pentru o nouã perioadã de cel mult 12 luni, cu condiţia ca autoritatea competentã a pãrţii contractante pe teritoriul cãreia lucrãtorul este detaşat ori se aflã pentru a desfãşura activitatea menţionatã sau organismul desemnat de cãtre aceastã autoritate sã-şi fi dat acordul. Acest acord trebuie sã fie solicitat înainte de expirarea perioadei iniţiale de 12 luni. ART. 11 Personalul întreprinderilor de transport internaţional Persoana care face parte din personalul rutier sau navigant al unei întreprinderi de transport internaţional care îşi are sediul pe teritoriul uneia dintre pãrţile contractante şi care efectueazã pentru alţii ori pe cont propriu transporturi internaţionale de pasageri sau de mãrfuri pe calea feratã, rutierã, aerianã ori navalã va fi supusã legislaţiei acestei pãrţi contractante. Totuşi: (i) persoana angajatã de o filialã sau reprezentanţã permanentã pe care o are întreprinderea menţionatã este supusã legislaţiei pãrţii contractante pe teritoriul cãreia se afla aceastã filialã sau reprezentanţã permanentã; (ii) persoana care îşi desfãşoarã activitatea salariatã preponderent pe teritoriul pãrţii contractante unde are domiciliul, este supusã legislaţiei acestei pãrţi contractante, chiar dacã întreprinderea angajatoare nu are sediu, filialã sau reprezentanţã permanentã pe acest teritoriu. ART. 12 Echipajul navelor 1. Persoana care desfãşoarã o activitate remuneratã la bordul unei nave sub pavilionul unei pãrţi contractante este supusã legislaţiei acestei pãrţi contractante. 2. Dacã persoana care nu face parte din echipajul unei nave exercitã o activitate salariatã într-un port sau în apele teritoriale ale unei pãrţi contractante, exercitã ori supravegheazã lucrãrile de încãrcare, descãrcare sau reparaţii la bordul navelor sub pavilionul celeilalte pãrţi contractante este supusã legislaţiei pãrţii contractante pe teritoriul cãreia se gãsesc portul sau apele teritoriale. ART. 13 Misiuni diplomatice şi posturi consulare 1. Membrii misiunilor diplomatice şi posturilor consulare sunt supuşi dispoziţiilor relevante ale Convenţiei de la Viena din 18 aprilie 1961 privind relaţiile diplomatice şi ale Convenţiei de la Viena din 24 aprilie 1963 privind relaţiile consulare. 2. Membrii personalului de serviciu al misiunilor diplomatice sau posturilor consulare ale unei pãrţi contractante şi oamenii de serviciu aflaţi în serviciul particular al membrilor acestor misiuni ori posturi, care sunt detaşaţi pentru a-şi exercita activitatea pe teritoriul statului acreditar, sunt supuşi legislaţiei statului acreditant. 3. Persoanele prevãzute la alineatul precedent, care nu sunt detaşate, sunt supuse legislaţiei statului acreditar. Totuşi, dacã sunt cetãţeni ai statului acreditant, pot sã opteze pentru aplicarea legislaţiei acestui stat, în termen de 3 luni de la data la care persoana în cauzã a fost angajatã de misiunea diplomaticã sau postul consular. ART. 14 Excepţii Autoritãţile competente ale pãrţilor contractante pot sã prevadã, de comun acord, pentru anumite persoane sau categorii de persoane, excepţii de la dispoziţiile art. 9-13.
PARTEA a III-a Dispoziţii speciale referitoare la diferitele categorii de prestaţii
SECŢIUNEA 1 Prestaţii de boalã şi maternitate
ART. 15 Regulã specialã în materie de totalizare În ceea ce priveşte prestaţiile în bani, în caz de boalã şi maternitate, totalizarea prevãzutã la art. 6 se realizeazã numai dacã persoana în cauzã este asiguratã în momentul deschiderii dreptului pe teritoriul pãrţii contractante conform legislaţiei în baza cãreia a fost fãcutã solicitarea. ART. 16 Dreptul la prestaţii în naturã în cazul reşedinţei pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante 1. Persoanele care îndeplinesc condiţiile cerute de legislaţia unei pãrţi contractante pentru a avea dreptul la prestaţii şi a cãror stare necesitã în caz de urgenţã prestaţii pe durata reşedinţei pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante primesc prestaţii în naturã, pe cheltuiala instituţiei competente, de la instituţia locului de reşedinţã. 2. Persoanele vizate la lit. c) a art. 9 şi la art. 10, 11 şi art. 12 alin. 1, precum şi membrii de familie care îi însoţesc beneficiazã de dispoziţiile alin. 1 al prezentului articol pentru orice stare care necesitã prestaţii în naturã pe durata reşedinţei lor pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante unde îşi desfãşoarã activitatea profesionalã sau sub al cãrei pavilion se aflã nava la bordul cãreia îşi desfãşoarã activitatea profesionalã. 3. O persoanã care are dreptul la prestaţii în naturã conform legislaţiei unei pãrţi contractante şi care se aflã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante pentru a-şi face studiile beneficiazã de dispoziţiile alin. 1 al prezentului articol pentru orice stare care necesitã prestaţii în naturã pe durata reşedinţei pe teritoriul pãrţii contractante unde urmeazã studiile. Aceastã prevedere se aplicã şi membrilor sãi de familie care o însoţesc pe durata reşedinţei. 4. Prestaţiile prevãzute la alin. 1-3 sunt acordate de instituţia locului de reşedinţã potrivit dispoziţiilor legislaţiei pe care aceasta o aplicã, în special în ceea ce priveşte întinderea şi modalitãţile de acordare a prestaţiilor în naturã. Totuşi, durata acordãrii acestor prestaţii este cea prevãzutã de legislaţia pe care o aplicã instituţia competentã. 5. Acordarea protezelor, aparatelor mari şi a altor prestaţii substanţiale în naturã este supusã acordului prealabil al instituţiei competente, cu excepţia cazurilor în care neacordarea prestaţiilor substanţiale pune grav în pericol viaţa sau sãnãtatea persoanei în cauzã. ART. 17 Dreptul la prestaţii în cazul domiciliului pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante (lucrãtor şi membri de familie) 1. Lucrãtorii şi membrii lor de familie, care au domiciliul pe teritoriul uneia dintre pãrţile contractante şi care îndeplinesc condiţiile pentru a avea dreptul la prestaţii conform legislaţiei celeilalte pãrţi contractante, primesc pe teritoriul pãrţii contractante unde au domiciliul prestaţii în naturã acordate, pe cheltuiala instituţiei competente, de cãtre instituţia locului de domiciliu, potrivit prevederilor legislaţiei pe care o aplicã ultima instituţie, ca şi cum ar fi asiguraţi la aceastã instituţie. 2. Acordarea protezelor, aparatelor mari şi a altor prestaţii substanţiale în naturã este supusã acordului prealabil al instituţiei competente, cu excepţia cazurilor în care neacordarea prestaţiilor substanţiale pune grav în pericol viaţa sau sãnãtatea persoanei interesate. 3. Dispoziţiile alineatelor precedente sunt aplicabile prin analogie membrilor de familie ai persoanei asigurate care au domiciliul pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, în mãsura în care nu au un drept propriu la aceste prestaţii conform legislaţiei acestei pãrţi contractante în baza unei activitãţi profesionale. ART. 18 Dreptul la prestaţii în bani în caz de reşedinţã sau domiciliu pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante Prestaţiile în bani sunt acordate de instituţia competentã, potrivit dispoziţiilor legislaţiei pe care o aplicã. ART. 19 Dreptul la prestaţii în naturã al titularilor de pensii şi membrilor de familie 1. Titularul de pensie acordatã conform legislaţiilor ambelor pãrţi contractante, precum şi membrii sãi de familie vor primi prestaţii în naturã în conformitate cu legislaţia pãrţii contractante pe al cãrei teritoriu îşi au domiciliul, ca şi cum ar primi pensie numai în baza legislaţiei acelei pãrţi contractante. 2. Titularul de pensie acordatã în baza legislaţiei unei pãrţi contractante care domiciliazã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante are dreptul la prestaţii în naturã ca şi cum ar avea acest drept dacã ar fi avut domiciliul pe teritoriul primei pãrţi contractante. Prestaţiile în naturã sunt acordate acestuia şi membrilor de familie de instituţia locului de domiciliu, potrivit dispoziţiilor legislaţiei pe care o aplicã, ca şi cum beneficiarul pensiei ar avea dreptul la prestaţiile menţionate în baza acestei legislaţii; totuşi, costurile sunt în sarcina instituţiei competente a primei pãrţi contractante. 3. În ceea ce priveşte membrii de familie ai titularului unei pensii care nu au domiciliul pe teritoriul pãrţii contractante unde are domiciliul beneficiarul pensiei, prestaţiile în naturã sunt acordate ca şi cum titularul pensiei are domiciliul pe acelaşi teritoriu, în mãsura în care nu au un drept propriu la aceste prestaţii în baza legislaţiei acestei pãrţi contractante ca urmare a unei activitãţi profesionale. ART. 20 Instituţii ale locului de reşedinţã sau de domiciliu Prestaţiile prevãzute la art. 16, 17, 18 şi 19 sunt acordate de instituţiile competente desemnate în aranjamentul administrativ. ART. 21 Rambursarea 1. Instituţia competentã ramburseazã costurile efective ale prestaţiilor în naturã acordate pe contul sãu de cãtre instituţia locului de reşedinţã sau de domiciliu, potrivit dispoziţiilor art. 16, 17 şi 19, cu excepţia costurilor administrative. 2. Autoritãţile competente ale celor douã pãrţi contractante pot conveni alte modalitãţi de rambursare sau pot conveni renunţarea la rambursare între instituţiile respective.
SECŢIUNEA a 2-a Prestaţii de invaliditate, de bãtrâneţe şi de urmaş
ART. 22 Reguli speciale de totalizare 1. Dacã legislaţia unei pãrţi contractante condiţioneazã acordarea anumitor prestaţii de realizarea unei perioade într-o profesie supusã unui regim special ori într-o profesie sau muncã determinatã, perioadele realizate în conformitate cu legislaţia celeilalte pãrţi contractante nu vor fi luate în considerare pentru determinarea dreptului la aceste prestaţii decât dacã au fost realizate în baza unui regim corespondent sau, în lipsa acestuia, în aceeaşi profesie ori muncã, dupã caz. 2. Dacã legislaţia unei pãrţi contractante subordoneazã acordarea unei prestaţii condiţiei ca persoana interesatã sau, în cazul prestaţiilor de urmaş, defunctul sã fie supus acestei legislaţii la momentul realizãrii riscului, aceastã condiţie va fi consideratã îndeplinitã dacã persoana interesatã ori defunctul, dupã caz, era la acel moment supus legislaţiei celeilalte pãrţi contractante sau, în lipsa acesteia, dacã persoana interesatã ori urmaşul poate solicita prestaţiile corespunzãtoare în baza legislaţiei celeilalte pãrţi contractante. 3. Dacã legislaţia unei pãrţi contractante prevede cã perioada în care este acordatã o pensie poate fi luatã în considerare pentru stabilirea dreptului la prestaţie, instituţia competentã a acestei pãrţi contractante va ţine cont, în acest scop, de perioada în care a fost acordatã o pensie conform legislaţiei celeilalte pãrţi contractante. 4. Dacã legislaţia unei pãrţi contractante condiţioneazã acordarea prestaţiilor de invaliditate de condiţia ca, pentru o perioadã determinatã, persoana interesatã sã fi beneficiat de prestaţii în bani în caz de boalã sau sã fi fost incapabilã sã lucreze, va fi luatã în considerare orice perioadã în care persoana a primit prestaţii pentru aceastã incapacitate de muncã conform legislaţiei celeilalte pãrţi contractante. ART. 23 Prelungirea perioadei de referinţã Dacã legislaţia unei pãrţi contractante subordoneazã deschiderea dreptului la prestaţii realizãrii unei perioade minime de asigurare în cursul unei perioade determinate care precedã survenirea faptului asigurat şi dispune cã anumite fapte sau circumstanţe prelungesc aceastã perioadã, aceste fapte şi circumstanţe produc acelaşi efect chiar dacã intervin pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante. ART. 24 Totalizarea perioadelor de asigurare realizate pe teritoriul unui stat terţ Dacã o persoanã nu are dreptul la o prestaţie în baza perioadelor de asigurare realizate în baza legislaţiei celor douã pãrţi contractante, totalizate potrivit dispoziţiilor art. 6, dreptul la prestaţia menţionatã este determinat prin totalizarea acestor perioade cu perioadele realizate în baza legislaţiei unui stat terţ de care cele douã pãrţi contractante sunt legate printr-un acord bi- sau multilateral de securitate socialã şi care prevede reguli de totalizare a perioadelor de asigurare. ART. 25 Acordarea prestaţiilor (calcul "pro rata temporis") 1. În cazul în care o persoanã a fost supusã succesiv sau alternativ legislaţiilor celor douã pãrţi contractante, instituţia fiecãrei pãrţi contractante stabileşte, conform legislaţiei pe care o aplicã, dacã aceastã persoanã sau urmaşii sãi are sau au dreptul la prestaţii, ţinând cont, dacã este cazul, de prevederile art. 6, 22 şi 24. 2. În cazul în care persoana în cauzã îndeplineşte condiţiile enunţate la alin. 1 al prezentului articol conform legislaţiei unei pãrţi contractante fãrã aplicarea dispoziţiilor art. 6, 22 şi 24, instituţia competentã a acestei pãrţi contractante va calcula prestaţiile numai în funcţie de perioadele realizate conform legislaţiei pe care o aplicã. 3. În cazul în care persoana în cauzã îndeplineşte condiţiile prevãzute la alin. 1 al prezentului articol potrivit legislaţiei unei pãrţi contractante numai în conformitate cu prevederile art. 6, 22 şi 24, instituţia competentã a acestei pãrţi contractante va calcula prestaţiile dupã cum urmeazã: a) instituţia competentã va calcula nivelul teoretic al prestaţiilor cuvenite ca şi cum toate perioadele au fost realizate numai în conformitate cu legislaţia pe care o aplicã aceastã instituţie; b) instituţia competentã va calcula apoi valoarea efectivã a prestaţiilor cuvenite persoanei în cauzã pe baza nivelului teoretic calculat în conformitate cu dispoziţiile lit. a) a prezentului alineat, dupã caz, şi proporţional cu raportul dintre perioadele realizate înainte de apariţia riscului, în conformitate cu legislaţia pe care o aplicã, şi totalul perioadelor realizate înainte de apariţia riscului, în conformitate cu legislaţia ambelor pãrţi contractante; c) dacã totalul perioadelor realizate în conformitate cu legislaţia celor douã pãrţi contractante înainte de apariţia riscului este superior duratei maxime cerute de legislaţia unei pãrţi contractante pentru acordarea integralã a prestaţiei, instituţia acelei pãrţi contractante va ţine cont, aplicând dispoziţiile lit. a) a prezentului alineat, de perioada maximã în loc de perioadele totale, fãrã a fi totuşi obligatã sã acorde o prestaţie mai mare decât prestaţia integralã prevãzutã de legislaţia pe care o aplicã. 4. Dacã legislaţia unei pãrţi contractante prevede cã în ceea ce priveşte cuantumul prestaţiei acesta se stabileşte în funcţie de numãrul membrilor de familie, instituţia competentã va lua în considerare membrii de familie şi urmaşii care au domiciliul pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante. 5. Dacã o persoanã nu poate solicita o pensie decât cu luarea în considerare a dispoziţiilor art. 24, perioadele de asigurare realizate în baza legislaţiei unui stat terţ sunt luate în considerare pentru aplicarea alineatului precedent. ART. 26 Perioada de asigurare mai micã de un an 1. Fãrã a lua în considerare prevederile art. 25, dacã durata totalã a perioadelor de asigurare realizate conform legislaţiei unei pãrţi contractante este mai micã de un an şi dacã, ţinând cont numai de aceastã duratã, nici un drept nu este câştigat în baza acestei legislaţii, instituţia acestei pãrţi contractante nu va fi obligatã sã acorde prestaţii pentru perioadele menţionate. 2. Perioadele de asigurare menţionate la alineatul precedent sunt luate în considerare de instituţia celeilalte pãrţi contractante pentru aplicarea dispoziţiilor art. 25, ca şi cum aceste perioade ar fi fost realizate conform legislaţiei pe care ea o aplicã, cu excepţia dispoziţiilor art. 25 alin. 3 lit. b). ART. 27 Particularitate a legislaţiei luxemburgheze La calculul pensiei, dispoziţiile art. 6 se aplicã pentru eventuala luare în considerare a "anilor pentru copii" prevãzuţi de legislaţia luxemburghezã, doar cu condiţia ca persoana interesatã sã fi realizat, ultima datã, perioadele de asigurare sub legislaţia luxemburghezã înainte de naşterea sau adopţia copilului.
SECŢIUNEA a 3-a Ajutoare în caz de deces
ART. 28 Neaplicarea principiului teritorialitãţii Dacã o persoanã supusã legislaţiei unei pãrţi contractante decedeazã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, decesul este considerat cã a intervenit pe teritoriul primei pãrţi contractante. ART. 29 Regula de prioritate În cazul decesului titularului de pensie sau al unui membru de familie, ajutorul de deces este în sarcina instituţiei pãrţii contractante competente pentru prestaţiile acordate conform art. 19.
SECŢIUNEA a 4-a Prestaţii în caz de accident de muncã şi boalã profesionalã
ART. 30 Boalã profesionalã în cazul exercitãrii unei activitãţi pe teritoriile celor douã pãrţi contractante Prestaţiile în caz de boalã profesionalã care sunt prevãzute de legislaţia celor douã pãrţi contractante nu sunt acordate decât în baza legislaţiei pãrţii contractante pe teritoriul cãreia activitatea susceptibilã sã provoace boala profesionalã menţionatã a fost exercitatã ultima datã şi sub rezerva cã persoana interesatã îndeplineşte condiţiile prevãzute de aceastã legislaţie. ART. 31 Luarea în considerare a accidentelor de muncã sau a bolilor profesionale anterioare Dacã pentru determinarea gradului de incapacitate de muncã în cazul unui accident de muncã sau boalã profesionalã, legislaţia uneia dintre pãrţile contractante prevede cã accidentele de muncã sau bolile profesionale survenite anterior sunt luate în considerare, sunt, de asemenea, luate în considerare accidentele de muncã şi bolile profesionale survenite anterior în baza legislaţiei celeilalte pãrţi contractante, ca şi cum ar fi survenit sub legislaţia primei pãrţi contractante. ART. 32 Domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante 1. Prestaţiile în naturã în caz de accident de muncã şi boalã profesionalã sunt acordate de instituţia locului de reşedinţã sau de domiciliu, potrivit dispoziţiilor legislaţiei pe care o aplicã, pe cheltuiala instituţiei competente. 2. Prestaţiile în bani sunt acordate de instituţia competentã potrivit dispoziţiilor legislaţiei pe care o aplicã. 3. Dispoziţiile art. 16 alin. 5 se aplicã prin analogie. 4. Pãrţile contractante stabilesc prin aranjamentul administrativ instituţiile competente pentru acordarea prestaţiilor prevãzute în prezentul articol. 5. Pentru rambursarea costurilor prestaţiilor în naturã prevãzute la alin. 1 sunt aplicabile prin analogie dispoziţiile art. 21. ART. 33 Prestaţii în caz de agravare a unei boli profesionale În cazul în care victima unei boli profesionale a beneficiat sau beneficiazã de o prestaţie din partea instituţiei unei pãrţi contractante şi solicitã, în caz de agravare, drepturi la prestaţii instituţiei celeilalte pãrţi contractante, se aplicã urmãtoarele prevederi: a) în cazul în care persoana nu a exercitat în baza legislaţiei celei de-a doua pãrţi contractante o activitate susceptibilã sã provoace sau sã agraveze boala în cauzã, instituţia competentã a primei pãrţi contractante este obligatã sã suporte costul prestaţiei, ţinând cont de agravare, conform legislaţiei pe care o aplicã; b) în cazul în care persoana a exercitat o astfel de activitate în baza legislaţiei celei de-a doua pãrţi contractante, instituţia competentã a primei pãrţi contractante este obligatã sã suporte costul prestaţiei, fãrã a ţine cont de agravare, conform dispoziţiilor legislaţiei pe care o aplicã; instituţia competentã a celei de-a doua pãrţi contractante acordã persoanei în cauzã un supliment al cãrui cuantum este egal cu diferenţa dintre cuantumul prestaţiei datorate dupã agravare şi cuantumul prestaţiei care ar fi fost datoratã înainte de agravare, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei pe care o aplicã.
SECŢIUNEA a 5-a Prestaţii de şomaj
ART. 34 Regulã specialã în materie de totalizare 1. Partea contractantã a cãrei legislaţie condiţioneazã deschiderea şi durata dreptului la prestaţii de realizarea unei perioade de asigurare trebuie sã aplice prevederile art. 6 doar dacã perioadele realizate în baza legislaţiei celeilalte pãrţi contractante ar fi considerate ca perioade de asigurare dacã ele ar fi realizate în baza propriei legislaţii. 2. Dispoziţiile art. 6 se aplicã prin analogie dacã legislaţia uneia sau alteia dintre pãrţile contractante prevede cã durata perioadei pentru care prestaţia poate fi acordatã depinde de durata perioadelor realizate. ART. 35 Durata minimã de angajare 1. Aplicarea dispoziţiilor art. 6 este subordonatã condiţiei ca persoana interesatã sã fi fost supusã ultima datã legislaţiei pãrţii contractante în baza cãreia prestaţiile sunt solicitate şi sã fi exercitat sub aceastã legislaţie o activitate profesionalã cel puţin timp de 3 luni în ultimele 12 luni precedente cererii sale. 2. Prevederile art. 6 se aplicã, de asemenea, şi în cazul întreruperii activitãţii, fãrã vina persoanei interesate, înaintea realizãrii celor 3 luni, dacã aceastã activitate era prevãzutã sã dureze o perioadã mai lungã de timp. ART. 36 Luarea în considerare a perioadelor de indemnizare anterioare În cazul aplicãrii dispoziţiilor art. 6, instituţia competentã ţine cont, dacã este necesar, pentru determinarea duratei de acordare a prestaţiilor, de perioada în care prestaţiile au fost acordate de instituţia celeilalte pãrţi contractante în cursul ultimelor 12 luni anterioare solicitãrii prestaţiilor. ART. 37 Luarea în considerare a membrilor de familie Dacã legislaţia unei pãrţi contractante prevede cã valoarea prestaţiilor variazã în funcţie de numãrul membrilor de familie, instituţia competentã a acestei pãrţi contractante va ţine cont de membrii de familie care au domiciliul pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante. ART. 38 Condiţia domiciliului Prestaţiile de şomaj nu sunt exportabile.
SECŢIUNEA a 6-a Prestaţii familiale
ART. 39 Regulã specialã în materie de totalizare În aplicarea art. 6 şi dacã legislaţia unei pãrţi contractante condiţioneazã dobândirea, menţinerea sau redobândirea dreptului la prestaţii familiale de realizarea perioadelor de domiciliu, instituţia competentã a acestei pãrţi contractante va ţine cont, de asemenea, în mãsura în care este necesar, de perioadele de domiciliu realizate sub legislaţia celeilalte pãrţi contractante. ART. 40 Dreptul la prestaţii Copiii care au domiciliul pe teritoriul unei pãrţi contractante au dreptul la prestaţii familiale prevãzute de legislaţia acestei pãrţi contractante. Aceste prestaţii sunt acordate de instituţia locului de domiciliu al copiilor potrivit dispoziţiilor legislaţiei pe care o aplicã aceastã instituţie şi pe cheltuiala acesteia.
PARTEA a IV-a Dispoziţii diverse
ART. 41 Mãsuri administrative şi de cooperare 1. Autoritãţile competente ale celor douã pãrţi contractante convin prin aranjamentul administrativ mãsurile administrative necesare pentru aplicarea prezentei convenţii. 2. Autoritãţile competente ale celor douã pãrţi contractante vor comunica reciproc, cât mai curând posibil, toate informaţiile referitoare la mãsurile luate în vederea punerii în aplicare a prezentei convenţii sau modificãrile aduse legislaţiei naţionale, în mãsura în care aceste modificãri afecteazã aplicarea prezentei convenţii. 3. Autoritãţile competente ale celor douã pãrţi contractante desemneazã organismele de legãturã responsabile cu aplicarea prezentei convenţii. 4. Pentru orice problemã legatã de aplicarea prezentei convenţii, autoritãţile şi instituţiile competente ale celor douã pãrţi contractante îşi vor acorda sprijin reciproc, ca şi când fiecare ar aplica propria legislaţie. Aceastã asistenţã administrativã este gratuitã. 5. Dacã o persoanã care are domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul unei pãrţi contractante a introdus o cerere ori beneficiazã de prestaţii conform legislaţiei celeilalte pãrţi contractante şi dacã este necesarã o expertizã medicalã, instituţia locului de domiciliu sau de reşedinţã a primei pãrţi contractante va efectua aceastã expertizã la cererea instituţiei competente a celei de-a doua pãrţi contractante. 6. Modalitãţile de control medical şi administrativ pentru beneficiarii prezentei convenţii sunt stabilite în aranjamentul administrativ prevãzut la alin. 1 al prezentului articol. 7. Orice informaţie privind o anumitã persoanã, care este comunicatã unei pãrţi contractante de cãtre cealaltã parte contractantã conform prezentei convenţii, este consideratã confidenţialã şi nu poate fi utilizatã decât în scopul aplicãrii prezentei convenţii. ART. 42 Utilizarea limbilor oficiale 1. În scopul aplicãrii prezentei convenţii, autoritãţile şi instituţiile celor douã pãrţi contractante pot comunica direct, în limbile românã şi francezã. 2. Nu se poate refuza o cerere sau document pe motiv cã a fost redactat în limba oficialã a celeilalte pãrţi contractante. ART. 43 Scutirea de taxe şi de autentificare 1. Dacã legislaţia unei pãrţi contractante va dispune ca certificatele şi celelalte documente prezentate conform legislaţiei acestei pãrţi contractante sã fie în întregime sau parţial scutite de taxe de timbru, taxe consulare ori administrative, aceastã scutire se va aplica oricãror certificate şi documente prezentate conform legislaţiei celeilalte pãrţi contractante pentru aplicarea prezentei convenţii. 2. Toate actele, documentele şi certificatele de orice fel, necesare pentru aplicarea prezentei convenţii, vor fi exceptate de la legalizarea de cãtre autoritãţile diplomatice sau consulare. ART. 44 Introducerea unei cereri 1. Cererile, declaraţiile sau recursurile care, în conformitate cu legislaţia unei pãrţi contractante, trebuie introduse, într-un termen stabilit, pe lângã o autoritate, instituţie sau instanţã judecãtoreascã a acestei pãrţi contractante îndeplinesc aceastã condiţie dacã sunt introduse, în acelaşi termen, pe lângã o autoritate, instituţie sau instanţã judecãtoreascã corespondentã a celeilalte pãrţi contractante. În acest caz, autoritatea astfel sesizatã transmite fãrã întârziere aceste cereri, declaraţii sau recursuri autoritãţii, instituţiei ori instanţei primei pãrţi contractante fie direct, fie prin intermediul organismelor de legãturã ale celor douã pãrţi contractante. 2. Solicitarea unei prestaţii introdusã în baza legislaţiei unei pãrţi contractante este consideratã ca solicitare de prestaţie şi în baza legislaţiei celeilalte pãrţi contractante, cu excepţia cazului în care solicitantul cere în mod expres suspendarea acordãrii unei prestaţii dobândite conform legislaţiei uneia dintre pãrţile contractante. ART. 45 Responsabilitatea unei pãrţi terţe În cazul în care o persoanã beneficiazã de prestaţii conform legislaţiei unei pãrţi contractante pentru un risc apãrut sau survenit pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, drepturile instituţiei responsabile cu acordarea prestaţiilor vor fi stabilite dupã cum urmeazã: a) în cazul în care instituţia responsabilã cu acordarea prestaţiilor, în conformitate cu legislaţia aplicabilã, se subrogã în drepturile pe care beneficiarul le deţine faţã de terţi, cealaltã parte contractantã va recunoaşte o astfel de subrogare; b) în cazul în care instituţia menţionatã are un drept direct faţã de partea terţã, cealaltã parte contractantã va recunoaşte acest drept. ART. 46 Recuperarea plãţilor excedentare 1. În cazul în care instituţia unei pãrţi contractante a plãtit beneficiarului o sumã în plus faţã de cea la care era îndreptãţit, aceasta poate solicita instituţiei debitoare de prestaţii a celeilalte pãrţi contractante sã deducã suma plãtitã în plus din plãţile care se fac cãtre beneficiar. Aceastã instituţie va deduce aceastã sumã, în condiţiile şi în limitele în care o asemenea regularizare este permisã de legislaţia pe care o aplicã, ca şi cum aceste plãţi în plus ar fi fost efectuate de aceasta, şi va transfera suma astfel dedusã cãtre instituţia creditoare. 2. Aranjamentul administrativ prevãzut la art. 41 alin. 1 va stabili procedurile de regularizare în cazul cumulului de prestaţii de naturã diferitã, inclusiv asistenţã socialã. ART. 47 Procedura de executare 1. Hotãrârile cu titlu executoriu ale unei instanţe judecãtoreşti a unei pãrţi contractante, precum şi titlurile executorii emise de o autoritate sau o instituţie a unei pãrţi contractante cu privire la contribuţiile de securitate socialã şi la alte creanţe vor fi recunoscute pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante. 2. Recunoaşterea nu poate fi refuzatã decât pe motiv de incompatibilitate cu ordinea publicã a pãrţii contractante pe teritoriul cãreia este solicitatã recunoaşterea hotãrârii sau titlului. 3. Hotãrârile şi titlurile executorii recunoscute conform alin. 1 al prezentului articol vor fi executate pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante. Procedura de executare este conformã cu legislaţia pãrţii contractante pe teritoriul cãreia intervine executarea. 4. Debitele privind contribuţiile datorate instituţiei unei pãrţi contractante au în cadrul oricãrei proceduri de faliment sau executare silitã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante aceeaşi prioritate ca şi creanţele echivalente de pe teritoriul acestei pãrţi contractante. ART. 48 Moneda de platã 1. Plata oricãrei prestaţii în conformitate cu prezenta convenţie poate fi efectuatã în moneda pãrţii contractante a cãrei instituţie competentã efectueazã plata. 2. Moneda de platã, precum şi modalitãţile de platã sunt convenite prin aranjamentul administrativ prevãzut la art. 41 alin. 1. ART. 49 Soluţionarea diferendelor Toate diferendele care pot sã aparã între instituţiile pãrţilor contractante privind interpretarea sau aplicarea prezentei convenţii vor fi soluţionate prin negocieri directe între autoritãţile competente ale pãrţilor contractante.
PARTEA a V-a Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 50 Dispoziţii tranzitorii 1. Prezenta convenţie nu deschide nici un drept la plata prestaţiilor pentru o perioadã anterioarã datei intrãrii sale în vigoare. 2. Toate perioadele de asigurare realizate în baza legislaţiei unei pãrţi contractante înainte de intrarea în vigoare a prezentei convenţii vor fi luate în considerare pentru stabilirea drepturilor deschise conform dispoziţiilor acestei convenţii. 3. Sub rezerva alin. 1 al prezentului articol, un drept se deschide în baza prezentei convenţii, chiar dacã se raporteazã la un risc produs anterior intrãrii sale în vigoare. ART. 51 Revizuirea drepturilor 1. Toate prestaţiile care nu au fost acordate sau care au fost suspendate din cauza cetãţeniei persoanei interesate ori din cauza domiciliului pe teritoriul pãrţii contractante, alta decât aceea unde se afla instituţia debitoare, sau din orice altã cauzã care a fost eliminatã de prezenta convenţie vor fi, la cererea persoanei interesate, acordate sau revizuite de la intrarea în vigoare a prezentei convenţii, cu excepţia cazului în care drepturile acordate anterior au fost stabilite sub forma unei sume totale sau dacã o rambursare de cotizaţii a determinat pierderea tuturor drepturilor la prestaţii. 2. Drepturile pe care persoanele interesate le-au obţinut la acordarea unei pensii sau rente anterior intrãrii în vigoare a prezentei convenţii vor fi revizuite la solicitarea acestora potrivit dispoziţiilor acestei convenţii. În nici un caz aceastã revizuire nu poate sã aibã ca efect reducerea drepturilor anterioare ale persoanei interesate. ART. 52 Termenul de prescripţie 1. Dacã solicitarea menţionatã la art. 51 este depusã într-un termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii, drepturile deschise conform dispoziţiilor acestei convenţii sunt dobândite de la data intrãrii sale în vigoare. 2. Dacã solicitarea menţionatã la art. 51 este depusã ulterior termenului de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii, aceasta nu va putea fi admisã. ART. 53 Intrarea în vigoare 1. Prezenta convenţie va fi supusã ratificãrii în fiecare parte contractantã. 2. Pãrţile contractante notificã reciproc în scris, pe cale diplomaticã, îndeplinirea procedurilor cerute pentru intrarea în vigoare a prezentei convenţii. 3. Prezenta convenţie va intra în vigoare în prima zi a celei de-a treia luni care urmeazã lunii în care s-a fãcut ultima notificare. ART. 54 Durata convenţiei Prezenta convenţie este încheiatã pe o perioadã nedeterminatã. Ea poate fi denunţatã în scris de fiecare dintre pãrţile contractante, pe cale diplomaticã, cel puţin cu 6 luni înainte de expirarea anului calendaristic în curs. În acest caz, valabilitatea sa înceteazã în ultima zi a acestui an. ART. 55 Încetarea valabilitãţii convenţiei 1. În cazul denunţãrii prezentei convenţii, toate drepturile la prestaţiile acordate potrivit dispoziţiilor sale sunt menţinute. 2. Drepturile la prestaţii în curs de dobândire în conformitate cu perioadele realizate anterior datei la care denunţarea îşi produce efectele nu pot fi sistate ca urmare a denunţãrii; menţinerea lor ulterioarã va fi convenitã pe calea unui acord sau, în lipsa unui astfel de acord, potrivit legislaţiei pe care o aplicã instituţia respectivã. Drept care, subsemnaţii, autorizaţi legal în acest scop, au semnat prezenta convenţie. Semnatã la Bucureşti la 18 noiembrie 2004, în douã exemplare originale, fiecare în limbile românã şi francezã, ambele texte fiind egal autentice.
Pentru România, Rãzvan Ionuţ Ciricã
Pentru Marele Ducat de Luxemburg, Fernand Kartheiser --------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
