Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CONVENTIE din 16 decembrie 1976 intre guvernul Republicii Socialiste Romania ai guvernul Republicii Franceze privind incurajarea, protejarea si garantarea reciproca a investitiilor
EMITENT: CONSILIUL DE STAT PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 34-35 din 23 aprilie 1977
Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze,
în dorinta de a dezvolta relaţii de cooperare economicã între cele doua state şi de a crea condiţii favorabile pentru investiţiile romane în Franta şi investiţiile franceze în România,
considerind ca acordarea de garanţii pentru investiţii este de natura sa favorizeze dezvoltarea iniţiativelor în acest domeniu,
luind în considerare Actul final al Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa,
au convenit cele ce urmeazã:
ART. 1
Fiecare parte contractantã încurajeazã investiţiile efectuate pe teritoriul sau de cãtre investitorii celeilalte pãrţi.
ART. 2
Pentru aplicarea prezentei convenţii:
1. Termenul investiţie desemneazã orice participare sau aport de orice natura, la orice întreprindere sau activitate economicã, incluzind toate bunurile şi mijloacele financiare ale participanţilor la investiţie şi în special, dar nu exclusiv:
a) acţiunile şi alte forme de participatii directe sau indirecte, chiar minoritare, la societãţile constituite pe teritoriul uneia dintre pãrţile contractante;
b) bunurile mobile şi imobile ca şi orice alte drepturi reale şi personale, ca ipoteci, privilegii, uzufruct, cauţiuni şi drepturi analoage;
c) beneficiile reinvestite, creanţele sau orice drepturi rezultind din prestaţii care au o valoare economicã sau financiarã;
d) drepturile de proprietate industriala, procedeele tehnice, drepturile de autor, numele înregistrate şi alte drepturi comerciale şi necorporale;
e) concesiunile industriale acordate de lege sau în virtutea unui contract, în special concesiunile legale de prospectarea, extractia sau exploatarea de bogatii naturale, inclusiv zonele maritime ţinînd de jurisdicţia uneia dintre pãrţile contractante.
Se înţelege ca participatiile menţionate sau aporturile de orice natura trebuie sa fie investite conform legislaţiei partii contractante pe teritoriul cãreia este efectuatã investiţia.
Orice modificare a formei investiţiilor nu afecteazã calificarea lor de investiţii, cu condiţia ca aceasta modificare sa nu fie contrarã nici legislaţiei statului pe teritoriul cãruia este realizatã investiţia, nici aprobãrii acordate pentru investiţia iniţialã.
2. Termenul investitori desemneazã:
a) pentru Republica Socialistã România - unitãţile economice romane avînd personalitate juridicã, ca centralele industriale sau unitãţile asimilate cu acestea şi unitãţile economice care, conform legii, au atribuţii de comerţ exterior şi de cooperare economicã cu strainatatea;
b) pentru Republica Franceza - persoanele fizice care, potrivit legislaţiei franceze, au naţionalitatea franceza, precum şi persoanele juridice constituite în Franta, conform legislaţiei franceze, unde îşi au şi sediul social.
3. Pentru aplicarea prezentei convenţii:
a) termenul participatii directe desemneazã participatiile deţinute de cãtre un investitor al unei pãrţi contractante într-o societate sau o activitate economicã situata pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante;
b) termenul participatii indirecte desemneazã participatiile deţinute de cãtre o societate avîndu-şi sediul social pe teritoriul unei pãrţi contractante într-o alta societate sau activitate economicã situata tot pe acest teritoriu, cînd aceasta prima societate este constituitã cu participaţia la capital a unui investitor al celeilalte pãrţi contractante.
ART. 3
Fiecare dintre pãrţile contractante se angajeazã sa sigure pe teritoriul sau un tratament just şi echitabil investiţiilor investitorilor celeilalte pãrţi. Acest tratament va fi cel puţin egal cu acela care este acordat de fiecare parte contractantã investitorilor naţiunii celei mai favorizate.
ART. 4
Investiţiile care au constituit obiectul unui angajament special al uneia dintre pãrţile contractante fata de investitorii celeilalte pãrţi vor fi supuse prevederilor acestui angajament, în mãsura în care acesta ar conţine dispoziţii mai favorabile decît cele prevãzute de prezenta convenţie.
ART. 5
Investitorii uneia dintre pãrţile contractante vor beneficia pentru investiţiile lor pe teritoriul celeilalte pãrţi, precum şi pentru exercitarea activitãţilor profesionale şi economice legate de aceste investiţii, de tratamentul naţiunii celei mai favorizate.
Totuşi, tratamentul naţiunii celei mai favorizate nu se va extinde asupra privilegiilor pe care o parte contractantã le acorda investitorilor unor state terţe, în virtutea participãrii sau asocierii sale la uniuni economice şi vamale, pieţe comune, zone de liber schimb sau organizaţii economice regionale.
ART. 6
1. Investiţiile efectuate de cãtre investitorii uneia dintre pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi nu vor putea fi expropriate, naţionalizate sau supuse altor mãsuri avînd acelaşi efect sau acelaşi caracter, decît pentru interes public, în mod nediscriminatoriu în raport cu investiţiile oricãrei terţe tari, potrivit unei proceduri legale şi contra plãţii unei despãgubiri juste.
2. Cuantumul acestei despãgubiri va trebui sa corespundã, valorii reale a bunurilor, drepturilor şi intereselor care au fãcut obiectul uneia dintre mãsurile menţionate la paragraful precedent, la data cînd a fost luatã aceasta mãsura.
3. Cel mai tirziu la data luãrii acestei mãsuri, va fi prevãzutã o procedura corespunzãtoare pentru a se determina cuantumul şi plata despãgubirii care va trebui sa fie efectiv realizabila, vãrsatã fãrã intirziere şi liber transferabila.
ART. 7
Fiecare parte contractantã, pe teritoriul cãreia a fost efectuate investiţii de cãtre investitori ai celeilalte pãrţi contractante, va acorda acestor investitori, în ceea ce priveşte investiţiile lor, liberul transfer pentru:
a) beneficiile, dividendele şi alte venituri produse de investiţii;
b) redevenţele decurgind din drepturile necorporale desemnate la art. 2;
c) vãrsãmintele efectuate pentru rambursarea împrumuturilor primite pentru realizarea investiţiilor şi pentru plata dobinzilor aferente;
d) produsul cesionarii sau lichidãrii totale sau parţiale a investiţiilor, incluzind plusvalorile sau majorãrile capitalului investit;
e) despãgubirile decurgind din mãsurile prevãzute la art. 6.
Transferul sumelor menţionate mai sus se efectueazã conform procedurilor corespunzãtoare, aplicate echitabil, de buna-credinţa şi pe o baza nediscriminatorie, dupã plata impozitelor şi taxelor de orice natura, datorate de investitor în statul unde se realizeazã investiţia, fãrã a stinjeni aplicarea convenţiilor fiscale în vigoare între cele doua state.
Cetãţenii fiecãreia dintre pãrţile contractante, autorizaţi sa lucreze pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante pentru exercitarea de activitãţi economice şi profesionale legate de investiţiile vizate în prezenta convenţie, vor fi autorizaţi de asemenea sa transfere în ţara lor de origine o parte corespunzãtoare a remuneraţiei lor, conform legislaţiei fiecãreia dintre pãrţile contractante.
Transferurile vizate în paragrafele precedente vor fi efectuate fãrã intirziere, în valuta convertibilã în care a fost realizatã investiţia sau într-o alta valuta convertibilã, dacã s-a convenit astfel între investitori şi autoritãţile competente în materie şi la cursul de schimb oficial aplicabil la data transferului.
ART. 8
1. Dacã un diferend între un investitor al unei pãrţi contractante şi cealaltã parte contractantã, cu privire la cuantumul despãgubirii cerute, subzistã dupã ce au fost epuizate cãile de recurs oferite de legislaţia partii contractante pe teritoriul cãreia a fost realizatã investiţia, pãrţile contractante recunosc fiecãrei pãrţi la diferend dreptul de a angaja, conform Convenţiei privind reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi cetãţeni ai altor state, deschisã pentru semnare la Washington la 18 martie 1965, în fata Centrului internaţional pentru reglementarea diferendelor în materie de investiţii (C.I.R.D.I.), procedura prevãzutã în convenţia sus-menţionatã pentru reglementarea acestui diferend prin arbitraj.
2. Totuşi, condiţia menţionatã la paragraful 1 al prezentului articol, relativã la epuizarea cãilor de recurs oferite de legislaţia partii contractante pe al carei teritoriu a fost realizatã investiţia, nu va mai putea fi opusã de cãtre aceasta parte investitorului celeilalte pãrţi, dupã un termen de 2 ani, care începe sa curgã de la data primului act de procedura contencioasã pentru reglementarea acestui diferend de cãtre tribunale.
3. Fiecare dintre pãrţile contractante se angajeazã sa aducã la îndeplinire hotãrîrea care va fi data de cãtre C.I.R.D.I.
ART. 9
În mãsura în care legislaţia sa o prevede, fiecare dintre pãrţile contractante va putea, în cadrul unei examinari de la caz la caz, sa acorde garanţia sa unor investiţii efectuate de cãtre investitori ai acestei pãrţi pe teritoriul celeilalte pãrţi dacã aceste investiţii au obţinut în prealabil acordul acestei ultime pãrţi.
ART. 10
Dacã una dintre pãrţile contractante, în virtutea unei garanţii date, conform dispoziţiilor art. 9 de mai sus, pentru o investiţie realizatã pe teritoriul celeilalte pãrţi, efectueazã vãrsãminte propriilor sãi investitori, ea, prin acest fapt, se subroga în drepturile şi acţiunile numitilor investitori, care decurg din documentele privind realizarea investiţiei.
Subrogarea în drepturi se extinde, de asemenea, la dreptul de transfer arãtat la art. 7 de mai sus. Partea contractantã care a efectuat vãrsãminte propriilor sãi investitori nu va putea pretinde drepturi mai mari decît cele ale investitorului asigurat şi va obţine asemenea drepturi dupã plata impozitelor şi taxelor şi îndeplinirea altor obligaţii prevãzute de documentele privind realizarea investiţiei.
Totuşi, în cazul investiţiilor arãtate la art. 9 de mai sus, dacã un recurs a fost prezentat C.I.R.D.I., subrogarea partii contractante propriilor sãi investitori cãrora le-a efectuat vãrsãminte nu se aplica decît drepturilor recunoscute acestora prin hotãrîrea acestei jurisdicţii.
ART. 11
Investiţiile pe care investitorii uneia dintre pãrţile contractante le-au efectuat pe teritoriul celeilalte pãrţi şi care exista la data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii sînt supuse de asemenea prevederilor acestei convenţii.
ART. 12
Orice diferend relativ la interpretarea sau aplicarea prezentei convenţii, care nu poate fi rezolvat pe cale diplomaticã într-un termen de 6 luni, va putea fi supus, la cererea uneia sau alteia dintre pãrţile contractante, unui tribunal arbitral care va fi constituit în modul urmãtor:
Fiecare dintre pãrţile contractante va desemna un arbitru în termen de 2 luni, începînd de la data primirii cererii de arbitraj. Cei doi arbitri astfel numiţi vor alege, în termen de 4 luni dupã notificarea partii care a desemnat ultima arbitrul sau, un al treilea arbitru, cetãţean al unui stat terţ.
În cazul în care una dintre pãrţile contractante nu a desemnat arbitrul în termenul fixat, cealaltã parte va putea cere secretarului general al Naţiunilor Unite sa-l desemneze. Se va proceda în acelaşi mod, la cererea uneia sau celeilalte pãrţi, în lipsa unei înţelegeri asupra alegerii celui de-al treilea arbitru de cãtre cei doi arbitri.
Pãrţile contractante vor putea sa se înţeleagã dinainte pentru a desemna, pentru o perioada de 5 ani, care se poate reînnoi, personalitatea care va îndeplini, caz de litigiu, funcţiile celui de-al treilea arbitru.
Tribunalul arbitral va delibera potrivit dispoziţiilor prezentei convenţii şi ale celorlalte acorduri încheiate între pãrţile contractante, ca şi potrivit principiilor generale ale dreptului internaţional. El va lua hotãrîri cu majoritate de voturi. Aceste hotãrîri vor avea un caracter definitiv şi obligatoriu. Pãrţile contractante vor asigura îndeplinirea lor.
Tribunalul arbitral îşi va fixa propriile reguli de procedura.
Fiecare parte contractantã suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a desemnat sau care a fost desemnat, conform dispoziţiilor alin. 3 de mai sus. Cheltuielile privind preşedintele şi celelalte cheltuieli vor fi suportate în pãrţi egale de cele doua pãrţi contractante.
ART. 13
Prezenta convenţie va fi aprobatã sau ratificatã conform dispoziţiilor constituţionale în vigoare în fiecare stat.
Ea va intra în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni care va urma datei schimbului notificãrilor constatind ca aceste dispoziţii au fost îndeplinite.
Ea este încheiatã pe o durata iniţialã de 10 ani şi va rãmîne în vigoare şi dupã acest termen, afarã de cazul cînd una dintre cele doua pãrţi contractante a denunţat-o pe cale diplomaticã cu un preaviz de un an.
În caz de denunţare, prezenta convenţie va rãmîne aplicabilã investiţiilor efectuate în timpul duratei valabilitãţii sale, pentru o perioada de 15 ani.
Încheiatã la Paris la 16 decembrie 1976, în doua exemplare originale în limba romana şi în limba franceza, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste România,
MANEA MANESCU
Pentru guvernul
Republicii Franceze,
RAYMOND BARRE
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
