Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
România şi Republica Macedonia, denumite în continuare pãrţi contractante, în dorinţa de a perfecţiona cooperarea lor în domeniul asistenţei juridice în materie civilã, au hotãrât sã încheie prezenta convenţie.
În acest scop au convenit cele ce urmeazã:
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Definirea unor termeni
1. În sensul prezentei convenţii:
a) prin cauze civile se înţelege cauzele de drept civil, drept al familiei, drept comercial, dreptul muncii şi contencios administrativ;
b) prin instituţii judiciare se înţelege instanţele judecãtoreşti, parchetele, birourile notariale şi alte organe competente în cauze civile.
2. Cetãţeni ai unei pãrţi contractante sunt persoanele care au cetãţenia acestei pãrţi contractante în conformitate cu legile sale.
3. Dispoziţiile prezentei convenţii referitoare la cetãţenii pãrţilor contractante se aplicã în mod corespunzãtor şi persoanelor juridice înfiinţate în conformitate cu legile pãrţii contractante pe teritoriul cãreia îşi au sediul.
ART. 2
Ocrotirea juridicã
1. Cetãţenii unei pãrţi contractante se bucurã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, în ceea ce priveşte drepturile lor personale şi patrimoniale, de aceeaşi ocrotire juridicã ca şi cetãţenii proprii.
2. Cetãţenii unei pãrţi contractante au dreptul sã se adreseze liber şi nestânjenit instituţiilor judiciare ale celeilalte pãrţi contractante în competenţa cãrora intrã cauzele civile, pot sã îşi susţinã interesele în faţa acestora, sã facã cereri şi sã introducã acţiuni în aceleaşi condiţii ca şi cetãţenii acesteia.
ART. 3
Acordarea asistenţei juridice
Pãrţile contractante îşi acordã reciproc, la cerere, asistenţã juridicã în cauzele civile, în condiţiile prevãzute de prezenta convenţie.
ART. 4
Obiectul asistenţei juridice
Asistenţa juridicã în materie civilã cuprinde îndeplinirea unor activitãţi procesuale cum sunt: întocmirea, transmiterea şi înmânarea de acte judiciare şi extrajudiciare, audierea pãrţilor, martorilor, experţilor şi a altor persoane, efectuarea de expertize, de cercetãri la faţa locului şi de constatãri ale unor stãri de fapt, precum şi alte activitãţi procesuale legate de administrarea probelor, aplicarea unor mãsuri de asigurare sau de conservare, verificãri de înscrisuri, obţinerea de copii sau de fotocopii ori de extrase de pe documente.
ART. 5
Modul de comunicare
În aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii, instituţiile judiciare ale celor douã pãrţi contractante comunicã între ele prin intermediul ministerelor de justiţie ale României şi Republicii Macedonia.
ART. 6
Limba folositã
1. În aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii, ministerele de justiţie ale celor douã pãrţi contractante folosesc în relaţiile dintre ele limbile românã şi macedoneanã.
2. Cererile de asistenţã juridicã şi actele anexate se redacteazã în limba pãrţii contractante solicitante şi vor fi însoţite de traduceri certificate în limba pãrţii contractante solicitate.
3. Înscrisurile întocmite în îndeplinirea cererilor de asistenţã juridicã se transmit în limba pãrţii contractante solicitate.
ART. 7
Cererea de asistenţã juridicã
1. Cererea de asistenţã juridicã va cuprinde urmãtoarele date:
a) denumirea instituţiei judiciare solicitante;
b) denumirea instituţiei judiciare solicitate;
c) indicarea cauzei în care se solicitã asistenţã juridicã;
d) numele şi prenumele pãrţilor, calitatea procesualã, cetãţenia, domiciliul sau reşedinţa acestora, iar în cazul persoanelor juridice, denumirea şi sediul lor;
e) numele, prenumele şi adresa reprezentanţilor pãrţilor, atunci când este cazul;
f) obiectul cererii şi datele necesare pentru îndeplinirea ei;
g) menţionarea actelor anexate la cerere.
2. La cererea de asistenţã juridicã privind înmânarea de acte vor fi indicate adresa destinatarului şi felul actelor ce urmeazã a fi înmânate. La comisiile rogatorii vor fi menţionate împrejurãrile în legãturã cu care urmeazã sã se administreze probe şi, dacã este cazul, întrebãrile ce trebuie puse persoanelor care urmeazã a fi audiate.
3. Cererea de asistenţã juridicã şi actele anexate vor purta ştampila oficialã a instituţiei judiciare solicitante.
ART. 8
Modul de rezolvare a cererii
1. În îndeplinirea cererii de asistenţã juridicã instituţia judiciarã solicitatã aplicã legea statului sãu. Instituţia judiciarã solicitatã poate sã aplice, la cererea instituţiei judiciare solicitante, o procedurã specialã, în mãsura în care aceasta nu contravine legii statului sãu.
2. Dacã instituţia judiciarã solicitatã nu este competentã sã îndeplineascã cererea, ea o va trimite din oficiu instituţiei competente, încunoştinţând totodatã despre aceasta partea contractantã solicitantã.
3. În cazul administrãrii de probe, la cererea instituţiei judiciare solicitante, instituţia judiciarã solicitatã va comunica acesteia, în timp util, locul şi data îndeplinirii unor astfel de cereri, în scopul ca partea interesatã sã fie în mãsurã sã asiste.
4. Dacã adresa persoanei la care se referã cererea de asistenţã juridicã nu este cunoscutã sau dacã adresa indicatã s-a dovedit a fi greşitã, instituţia judiciarã solicitatã ia mãsurile corespunzãtoare în scopul stabilirii adresei. În cazul în care stabilirea adresei nu este posibilã, instituţia judiciarã solicitatã anunţã despre aceasta instituţia judiciarã solicitantã.
5. Dupã îndeplinirea cererii, instituţia judiciarã solicitatã transmite instituţiei judiciare solicitante actele întocmite. În cazul în care asistenţa juridicã nu a putut fi acordatã, instituţia judiciarã solicitatã va restitui actele instituţiei judiciare solicitante, comunicându-i totodatã împrejurãrile care au împiedicat-o sã îndeplineascã cererea.
ART. 9
Dovada de înmânare a actelor
1. Dovada de înmânare a actelor se întocmeşte în conformitate cu reglementãrile privind înmânarea, în vigoare pe teritoriul pãrţii contractante solicitate. În orice caz ea trebuie sã cuprindã semnãtura destinatarului, ştampila instituţiei judiciare şi semnãtura persoanei împuternicite sã înmâneze actele, modaliltatea de înmânare, locul şi data înmânãrii.
2. Dovada de înmânare este transmisã de îndatã pãrţii contractante solicitante. Dacã înmânarea nu este posibilã, partea contractantã solicitantã va fi informatã asupra motivelor.
ART. 10
Atribuţiile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare
Fiecare parte contractantã poate sã transmitã sau sã înmâneze acte judiciare şi extrajudiciare şi sã ia mãrturii cetãţenilor proprii care se aflã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, prin intermediul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, cu condiţia sã nu se aplice nici o mãsurã de constrângere.
ART. 11
Informaţii privind legislaţia
Pãrţile contractante se vor informa reciproc, la cerere, asupra legislaţiei în vigoare ori care a fost în vigoare în statele lor, precum şi asupra aplicãrii acesteia în practica judiciarã.
ART. 12
Cheltuieli legate de acordarea asistenţei juridice
1. Fiecare parte contractantã suportã toate cheltuielile ocazionate de acordarea asistenţei juridice pe teritoriul ei, inclusiv cheltuielile legate de administrarea probelor.
2. Instituţia judiciarã solicitatã comunicã instituţiei judiciare solicitante cuantumul cheltuielilor fãcute. Dacã instituţia judiciarã solicitantã percepe aceste cheltuieli de la persoana obligatã sã le plãteascã, sumele încasate rãmân în sarcina pãrţii contractante a cãrei instituţie le-a perceput.
ART. 13
Refuzul asistenţei juridice
1. Partea contractantã solicitatã poate refuza acordarea asistenţei juridice dacã se considerã cã prin îndeplinirea cererii s-ar putea aduce atingere ordinii sale de drept.
2. Partea contractantã solicitatã va comunica pãrţii contractante solicitante motivele refuzului asistenţei juridice.
ART. 14
Protecţia martorilor şi experţilor
1. Martorul sau expertul, oricare ar fi cetãţenia sa, care, în urma unei citaţii, se prezintã în faţa instituţiei judiciare a celeilalte pãrţi contractante, nu poate fi nici urmãrit, nici deţinut, nici supus vreunei alte limitãri a libertãţii sale individuale pe teritoriul acesteia, pentru fapte sau condamnãri anterioare trecerii frontierei pãrţii contractante solicitante.
2. Imunitatea prevãzutã la paragraful 1 înceteazã dacã martorul sau expertul nu pãrãseşte teritoriul pãrţii contractante solicitante în termen de 15 zile de la data la care instituţia judiciarã care l-a citat îi face cunoscut cã prezenţa lui nu mai este necesarã sau revine ulterior. În acest termen nu se include timpul în care martorul sau expertul nu a putut pãrãsi teritoriul acestei pãrţi contractante din motive independente de voinţa sa.
3. Citaţia emisã de instituţia judiciarã a unei pãrţi contractante pentru un martor sau expert care domiciliazã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante nu va conţine nici o menţiune referitoare la sancţiuni posibile pentru caz de neprezentare.
ART. 15
Restituirea cheltuielilor pentru martori şi experţi
1. Cheltuielile de cãlãtorie şi de întreţinere, precum şi compensarea veniturilor nerealizate, legate de deplasarea pentru depunerea mãrturiei sau efectuarea expertizei, vor fi suportate de partea contractantã solicitantã. Expertul are dreptul şi la onorariul de expert.
2. Despre aceste drepturi ale martorului sau expertului se va face menţiune în citaţie. La cererea martorului sau a expertului, partea contractantã solicitantã va plãti în avans, parţial sau integral, cheltuielile menţionate.
ART. 16
Audierea ca martori a persoanelor arestate
1. În cazul în care este necesar ca o persoanã, care se aflã arestatã pe teritoriul unei pãrţi contractante, sã fie audiatã ca martor de cãtre o instituţie judiciarã a celeilalte pãrţi contractante, autoritãţile prevãzute la art. 5 pot conveni ca aceastã persoanã sã fie transferatã pe teritoriul pãrţii contractante solicitante, cu condiţia de a fi menţinutã în stare de arest şi de a fi înapoiatã în cel mai scurt timp posibil dupã audiere. În caz de realizare a acordului, se va conveni asupra datei şi locului predãrii şi reprimirii persoanei arestate.
2. Transferul va putea fi refuzat dacã:
a) persoana arestatã nu consimte;
b) prezenţa persoanei este necesarã într-o procedurã penalã în curs pe teritoriul pãrţii contractante solicitate;
c) transferul este susceptibil de a prelungi detenţia acesteia;
d) alte consideraţii justificate se opun transferului persoanei pe teritoriul pãrţii contractante solicitante.
ART. 17
Cautio judicatum solvi
Cetãţenii uneia dintre pãrţile contractante, care se adreseazã instanţelor judecãtoreşti ale celeilalte pãrţi contractante în calitate de reclamanţi sau de intervenienţi, nu pot fi obligaţi sã depunã garanţii procesuale pentru motivul cã sunt strãini şi nu au domiciliul în acel stat.
ART. 18
Reducerea şi scutirea de cheltuieli de procedurã
1. Cetãţenii uneia dintre pãrţile contractante beneficiazã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante de reducerea sau de scutirea cheltuielilor de procedurã, precum şi de asistenţã judiciarã gratuitã, în aceleaşi condiţii ca cetãţenii proprii.
2. Înlesnirile prevãzute la paragraful 1, acordate de o instituţie judiciarã a uneia dintre pãrţile contractante într-o anumitã cauzã, se aplicã tuturor actelor de procedurã în acea cauzã, inclusiv actelor de executare.
ART. 19
Condiţiile obţinerii înlesnirilor
1. Când cetãţenii unei pãrţi contractante depun cerere pentru acordarea înlesnirilor prevãzute la art. 18, o datã cu aceasta vor prezenta şi un certificat cu privire la situaţia materialã şi personalã, întocmit potrivit reglementãrilor legale ale fiecãrei pãrţi contractante.
2. Dacã solicitantul nu are domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul nici uneia dintre pãrţile contractante, certificatul prevãzut la paragraful 1 poate fi eliberat de misiunea diplomaticã sau oficiul consular al statului al cãrui cetãţean este.
ART. 20
Solicitarea înlesnirilor
1. Cetãţenii uneia dintre pãrţile contractante, care doresc sã solicite unei instituţii judiciare a celeilalte pãrţi contractante înlesnirile prevãzute la art. 18, pot face cerere în acest sens la instituţia judiciarã competentã de la domiciliul sau reşedinţa lor.
2. Instituţia judiciarã care, potrivit paragrafului 1, a primit cererea o va transmite, împreunã cu certificatul şi eventualele anexe, instituţiei judiciare competente a celeilalte pãrţi contractante.
3. Instituţia judiciarã competentã sã hotãrascã asupra cererii pentru acordarea înlesnirilor prevãzute la art. 18, în limitele competenţei sale, îşi pãstreazã dreptul de a controla certificatele şi informaţiile care i-au fost furnizate şi, pentru a se edifica pe deplin, poate solicita informaţii suplimentare.
ART. 21
Valabilitatea actelor
1. Actele în formã legalã, întocmite sau certificate de o instanţã sau de altã autoritate competentã a uneia dintre pãrţile contractante, care poartã semnãtura şi sigiliul acesteia, nu trebuie sã poarte o altã semnãturã şi certificare pentru a fi utilizate pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante.
2. Dispoziţiile paragrafului 1 se referã şi la extrasele şi copiile de pe actele certificate de o instanţã sau de o altã autoritate competentã.
3. Actele oficiale întocmite pe teritoriul uneia dintre pãrţile contractante au pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante aceeaşi forţã probantã ca şi actele de acelaşi fel ale acestei pãrţi.
4. Orice persoanã sau autoritate interesatã a uneia dintre pãrţile contractante poate solicita, în caz de dubiu, verificarea autenticitãţii actului de cãtre autoritatea celeilalte pãrţi contractante.
ART. 22
Transmiterea actelor de stare civilã
1. Pãrţile contractante îşi transmit, la cerere, gratuit, înscrisuri şi hotãrâri judecãtoreşti definitive privind statutul personal al cetãţenilor celeilalte pãrţi contractante.
2. Transmiterea actelor menţionate la paragraful 1 se face prin intermediul ministerelor de justiţie.
CAP. II
Recunoaşterea şi executarea hotãrârilor
ART. 23
Obiectul recunoaşterii şi executãrii
1. Pãrţile contractante recunosc şi executã pe teritoriul lor, în condiţiile prezentei convenţii, hotãrârile pronunţate pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante.
2. În sensul paragrafului 1, prin hotãrâri se înţelege:
a) hotãrârile în cauzele civile, patrimoniale şi nepatrimoniale, pronunţate de instanţe judecãtoreşti sau de alte instituţii competente;
b) tranzacţiile judiciare;
c) hotãrârile judecãtoreşti pronunţate în cauzele penale, cu privire la obligaţia de reparaţie pentru daunele civile cauzate;
d) hotãrârile arbitrale.
3. În sensul prezentei convenţii, termenul hotãrâre include şi tranzacţiile notariale.
ART. 24
Condiţiile recunoaşterii şi executãrii hotãrârilor
Hotãrârile menţionate la art. 23 se recunosc şi se executã dacã:
1. sunt definitive şi executorii potrivit legii pãrţii contractante pe teritoriul cãreia au fost pronunţate;
2. nu a fost încãlcatã competenţa exclusivã a instituţiei judiciare a pãrţii contractante pe teritoriul cãreia urmeazã sã aibã loc recunoaşterea sau executarea;
3. persoanei obligate prin hotãrâre, care nu a participat la proces, i s-au înmânat citaţia şi actul de sesizare a instanţei în timp util şi în conformitate cu legea pãrţii contractante pe teritoriul cãreia a fost pronunţatã hotãrârea, iar în cazul în care persoana nu avea capacitate de exerciţiu, i s-a dat posibilitatea de a fi reprezentatã în proces;
4. între aceleaşi pãrţi, cu privire la acelaşi obiect şi pentru aceeaşi cauzã, nu s-a pronunţat în prealabil o hotãrâre ori nu se aflã în curs de judecatã o acţiune intentatã anterior pe teritoriul pãrţii contractante unde urmeazã sã se recunoascã ori sã se încuviinţeze executarea hotãrârii;
5. în cazurile în care trebuia aplicatã legea celeilalte pãrţi contractante, din hotãrârea pronunţatã rezultã cã aceastã lege a fost aplicatã; totuşi recunoaşterea nu poate fi refuzatã numai pentru singurul motiv cã instanţa care a pronunţat hotãrârea a aplicat o altã lege, în afarã de cazul în care procesul priveşte starea şi capacitatea unei persoane, iar soluţia adoptatã diferã de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii aplicabile;
6. prin recunoaşterea sau încuviinţarea executãrii hotãrârii nu se aduce atingere ordinii de drept a pãrţii contractante pe teritoriul cãreia urmeazã sã se recunoascã ori sã se încuviinţeze executarea hotãrârii.
ART. 25
Cererea pentru recunoaşterea şi încuviinţarea executãrii
1. Persoana care solicitã recunoaşterea şi încuviinţarea executãrii unei hotãrâri poate depune cererea la instanţa competentã a pãrţii contractante pe teritoriul cãreia urmeazã sã se recunoascã şi sã se încuviinţeze executarea acesteia sau la instanţa pãrţii contractante care a pronunţat hotãrârea. În acest din urmã caz transmiterea cererii la instanţa competentã sã recunoascã şi sã încuviinţeze executarea hotãrârii se va realiza în conformitate cu dispoziţiile art. 5.
2. La cerere vor fi anexate:
a) textul complet al hotãrârii, precum şi o adeverinţã cã este definitivã şi executorie, dacã aceasta nu rezultã expres din hotãrâre;
b) actele originale sau copii certificate ale acestora, din care sã rezulte cã persoanei obligate prin hotãrâre, care nu a luat parte la proces, i s-au înmânat, la timp şi în forma cuvenitã, citaţia şi cererea de chemare în judecatã;
c) traducerile certificate ale cererii şi ale actelor menţionate la lit. a) şi b).
3. O datã cu cererea de încuviinţare a executãrii poate fi fãcutã şi cererea de executare.
ART. 26
Procedura recunoaşterii şi executãrii
1. Procedura recunoaşterii şi executãrii unei hotãrâri se efectueazã potrivit legii pãrţii contractante pe teritoriul cãreia urmeazã sã aibã loc recunoaşterea şi executarea.
2. Cererea de recunoaştere şi executare poate fi fãcutã de orice persoanã care are un interes legal pentru o asemenea recunoaştere şi executare.
ART. 27
Efectele recunoaşterii şi executãrii
Hotãrârile definitive, o datã recunoscute sau admise a fi executate, vor avea aceleaşi efecte ca şi cele pronunţate de instanţele judecãtoreşti sau de alte instituţii competente ale pãrţii contractante solicitate.
ART. 28
Transmiterea de obiecte sau de sume de bani
Transmiterea de obiecte sau de sume de bani cãtre un creditor care are domiciliul pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante se va face în conformitate cu reglementãrile legale ale pãrţii contractante care executã hotãrârea privind transmiterea obiectelor şi transferul sumelor de bani.
ART. 29
Cheltuielile privind recunoaşterea şi executarea hotãrârilor
1. Stabilirea şi încasarea cheltuielilor legate de încuviinţarea executãrii şi de executarea silitã propriu-zisã se dispun de cãtre instanţa solicitatã potrivit legii statului ei. În aceste cheltuieli se includ şi cele referitoare la traducerea şi certificarea actelor.
2. Partea care a beneficiat în faţa instanţei care a pronunţat hotãrârea de înlesnirile prevãzute la art. 18 paragraful 1 va beneficia de aceleaşi înlesniri şi în cadrul procedurii de încuviinţare a executãrii şi de executare propriu-zisã, desfãşuratã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante.
ART. 30
Executarea hotãrârilor privind cheltuielile de judecatã
1. Dacã una dintre pãrţile în proces, scutitã de garanţii procesuale conform art. 17, a fost obligatã printr-o hotãrâre definitivã sã plãteascã celeilalte pãrţi cheltuieli de judecatã, instanţa competentã de pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante va încuviinţa, la cerere, gratuit, executarea acestor cheltuieli.
2. La cererea de încuviinţare a executãrii se anexeazã o copie certificatã de pe hotãrâre, o adeverinţã din care sã rezulte cã hotãrârea este definitivã şi executorie, precum şi traducerile certificate ale acestor acte.
3. Cheltuielile ocazionate de eliberarea adeverinţelor, precum şi de traducerea sau de certificarea actelor prevãzute la paragraful 2 sunt considerate cheltuieli de judecatã.
4. Instanţa încuviinţeazã, fãrã citarea pãrţilor, executarea hotãrârii, limitându-se numai la verificarea împrejurãrii dacã hotãrârea este definitivã şi executorie. Totodatã instanţa va încuviinţa şi executarea cheltuielilor prevãzute la paragraful 3, astfel cum acestea au fost stabilite de instituţia judiciarã competentã a pãrţii contractante pe teritoriul cãreia au fost ocazionate.
ART. 31
Recunoaşterea şi executarea hotãrârilor arbitrale
Cele douã pãrţi contractante recunosc şi executã hotãrârile arbitrale date pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, conformându-se pentru aceasta prevederilor Convenţiei asupra recunoaşterii şi executãrii hotãrârilor arbitrale strãine, încheiatã la New York la 10 iunie 1958.
CAP. III
Dispoziţii finale
ART. 32
Raporturile cu alte tratate şi acorduri internaţionale
Prezenta convenţie nu aduce atingere obligaţiilor ce decurg din convenţiile multilaterale la care ambele state sunt parte.
ART. 33
Soluţionarea diferendelor
Orice diferend rezultat din aplicarea prezentei convenţii se va soluţiona pe cale diplomaticã.
ART. 34
Ratificarea şi intrarea în vigoare a convenţiei
1. Prezenta convenţie va fi supusã ratificãrii potrivit legislaţiei fiecãrei pãrţi contractante.
2. Prezenta convenţie va intra în vigoare în a 30-a zi dupã primirea ultimei notificãri pe cale diplomaticã, prin care se confirmã cã sunt îndeplinite condiţiile prevãzute la paragraful 1.
ART. 35
Valabilitatea convenţiei
Prezenta convenţie se încheie pe o duratã nedeterminatã.
Fiecare parte contractantã poate denunţa prezenta convenţie printr-o notificare scrisã, transmisã pe cale diplomaticã. Denunţarea va produce efecte dupã o perioadã de 6 luni de la data primirii notificãrii.
Încheiatã la Bucureşti la 12 noiembrie 2003, în douã exemplare originale, fiecare în limbile românã, macedoneanã şi francezã, toate textele fiind egal autentice.
În caz de diferenţã de interpretare, va prevala textul în limba francezã.
Drept care împuterniciţii celor douã pãrţi contractante au semnat prezenta convenţie şi au aplicat sigiliile lor.
Pentru România,
Rodica Mihaela Stãnoiu
Pentru Republica Macedonia,
Tihomir Ilievski
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
