Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CONVENTIE din 10 aprilie 1972 cu privire la interzicerea perfectionarii, productiei si stocarii armelor bacteriologice (biologice) si cu toxine si la distrugerea lor
EMITENT: CONSILIUL DE STAT PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 57 din 7 iulie 1979
Statele pãrţi la prezenta convenţie,
hotãrâte sa acţioneze în scopul realizãrii unui progres efectiv pe calea dezarmarii generale şi complete, inclusiv interzicerea şi eliminarea tuturor tipurilor de arme de distrugere în masa, şi convinse ca interzicerea perfecţionãrii, producţiei şi stocãrii armelor chimice, şi bacteriologice (biologice) şi distrugerea lor prin mãsuri eficace vor contribui la realizarea dezarmarii generale şi complete, sub un control internaţional strict şi eficace,
recunoscând marea însemnãtate a Protocolului cu privire la interzicerea folosirii în rãzboi a gazelor asfixiante, toxice sau similare şi a metodelor bacteriologice de lupta, semnat la Geneva la 17 iunie 1925, şi, de asemenea, rolul pe care protocolul menţionat l-a jucat şi continua sa-l joace la diminuarea ororilor rãzboiului,
reafirmand adeziunea lor fata de scopurile şi principiile acestui protocol şi chemând toate statele la respectarea stricta a acestora.
Amintind ca Adunarea generalã a Organizaţiei Naţiunilor Unite a condamnat în repetate randuri toate acţiunile ce contravin principiilor şi scopurilor Protocolului de la Geneva din 17 iunie 1925,
dorind sa contribuie la întãrirea încrederii între popoare şi la insanatosirea generalã a atmosferei internaţionale,
dorind, de asemenea, sa contribuie la realizarea scopurilor şi principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite,
convinse de importanta şi de urgenta de a exclude din arsenalele statelor, prin mãsuri efective, armele de distrugere în masa atât de periculoase cum sunt armele bazate pe folosirea agenţilor chimici şi bacteriologici (biologici)
recunoscând ca un acord privind interzicerea armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine reprezintã o prima etapa posibila spre realizarea unui acord privind mãsurile efective pentru interzicerea perfecţionãrii producţiei şi stocãrii de arme chimice şi hotãrâte sa continue negocierile pentru atingerea acestui scop,
hotãrâte, în interesul întregii omeniri, sa excludã complet posibilitatea ca agenţii bacteriologici (biologici) şi toxinele sa fie folosite ca arme,
convinse ca o astfel de folosire ar fi contra conştiinţei umanitãţii şi ca nu trebuie precupetit nici un efort pentru diminuarea acestui pericol,
au cãzut de acord asupra urmãtoarelor:
ART. 1
Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, se obliga ca niciodatã, în nici o împrejurare, sa nu perfecţioneze, sa nu producã, sa nu stocheze, sa nu dobândeascã şi sa nu detina prin nici un alt mijloc:
1. agenţi microbieni sau alţi agenţi biologici sau toxine, oricare ar fi provenienta sau metoda de producere de tipul şi în cantitãţile care nu pot fi justificate pentru scopuri profilactice, de protecţie sau alte scopuri paşnice:
2. arme, echipament auxiliar şi mijloace de transportare la tinta având drept scop folosirea în scopuri ostile sau în conflicte armate a unor asemenea agenţi sau toxine.
ART. 2
Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, se obliga sa distruga cat mai curând posibil, dar nu mai târziu de noua luni dupã intrarea în vigoare a convenţiei, sau sa converteasca în scopuri paşnice toţi agenţii, toxinele, toate armele, echipamentul şi mijloacele de transportare la tinta, aflate în posesia sau sub jurisdicţia sau controlul sau, specificate în art. I al convenţiei. În aplicarea acestui articol vor fi respectate toate mãsurile de securitate necesare pentru protecţia populaţiei şi a mediului înconjurãtor.
ART. 3
Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, se obliga sa nu transfere numanui, direct sau indirect, sau sa nu ajute, sa nu incurajeze şi sa nu incite, în nici un mod, oricare alt stat grup de state sau organizaţii internaţionale, sa producã sau sa dobândeascã în orice alt fel orice agenţi, toxine, arme, echipament sau mijloace de transportare la tinta, specificate în art. I al convenţiei.
ART. 4
Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, va adopta, în conformitate cu procedurile sale constituţionale, toate mãsurile necesare pentru interzicerea şi prevenirea perfecţionãrii, fabricãrii, stocãrii, dobândirii sau deţinerii agenţilor, toxinelor, armelor, echipamentului şi mijloacele de transportare la tinta, specifice în art. I al convenţiei, pe teritoriul acestui stat, sub jurisdicţia sau controlul sau în orice alta parte.
ART. 5
Statele pãrţi la prezenta convenţie se obliga sa se consulte şi sa colaboreze în rezolvarea problemelor care pot sa apara în legatura cu îndeplinirea prevederilor prezentei convenţii. Consultarea şi colaborarea, conform prezentului articol, pot fi realizate prin proceduri internaţionale corespunzãtoare în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi în conformitate cu carta.
ART. 6
1. Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, care constata ca orice alt stat parte acţioneazã contrar obligaţiilor decurgând din prevederile prezentei conventiii, poate depune plângere la Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta plângere trebuie sa conţinã toate probele posibile care sa ateste temeinicia acesteia şi cererea ca ea sa fie examinata de cãtre Consiliul de Securitate.
2. Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, se obliga sa coopereze în vederea realizãrii oricãror investigaţii care pot fi întreprinse de Consiliul de Securitate în conformitate cu prevederile Cartei O.N.U., în baza plângerii primite de cãtre consiliu. Consiliul de Securitate va informa statele, pãrţi la convenţie, asupra rezultatelor investigatiei.
ART. 7
Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, se angajeazã sa acorde sau sa participe la un ajutor dat oricãrei pãrţi la convenţie care o cere, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, dacã Consiliul de Securitate decide ca aceasta parte este expusã unui pericol, ca rezultat al violarii prezentei convenţii.
ART. 8
Nici o dispoziţiune, continuta în prezenta convenţie, nu trebuie interpretatã ca limitand sau diminuand în vreun fel obligaţiile asumate de cãtre orice stat în baza Protocolului cu privire la interzicerea folosirii în rãzboi a gazelor asfixiante, toxice sau similare şi a metodelor bacteriologice de lupta, semnat la Geneva la 17 iunie 1925.
ART. 9
Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, afirma obiectivul recunoscut al interzicerii efective a armelor chimice şi în acest scop se angajeazã sa continue mãsurile efective pentru interzicerea perfecţionãrii, producţiei şi stocãrii armelor chimice şi distrugerea lor şi asupra unor mãsuri corespunzãtoare privind echipamentul şi mijloacele de transportoare la tinta special destinate pentru producerea sau utilizarea agenţilor chimici ca arme.
ART. 10
1. Statele, pãrţi la prezenta convenţie, se obliga sa faciliteze schimbul cel mai deplin posibil de echipament, materiale, informaţii ştiinţifice şi tehnologice cu privire la folosirea în scopuri paşnice a agenţilor bacteriologici (biologici) şi a toxinelor şi au dreptul sa participe la acest schimb. Pãrţile la prezenta convenţie în mãsura sa o facã vor coopera, de asemenea, pentru a contribui, individual sau împreunã cu alte state sau organizaţii internaţionale, la perfecţionarea şi aplicarea descoperirilor ştiinţifice în domeniul bacteriologiei (biologiei) pentru prevenirea maladiilor sau pentru alte scopuri paşnice.
2. Prezenta convenţie va fi aplicatã de o asemenea maniera încât sa evite crearea de piedici în calea dezvoltãrii economice sau tehnologice a statelor, pãrţi la prezenta convenţie, sau a cooperãrii internaţionale în ceea ce priveşte activitãţile paşnice din domeniul bacteriologic (biologic), inclusiv schimbul internaţional de agenţi bacteriologici (biologici) şi a toxinelor în scopuri paşnice, în conformitate cu prevederile prezentei convenţii.
ART. 11
Fiecare stat parte la prezenta convenţie poate sa propunã amendamente la prezenta convenţie. Amendamentele vor intra în vigoare pentru fiecare stat parte, care accepta aceste amendamente, dupã acceptarea lor de cãtre majoritatea statelor, pãrţi la convenţie, şi, ulterior, pentru fiecare alt stat parte, la data acceptãrii de cãtre el a acestor amendamente.
ART. 12
La 5 ani dupã intrarea în vigoare a prezentei convenţii sau mai devreme,dacã aceasta este cerutã de cãtre majoritatea pãrţilor, la convenţie prin avansarea unei propuneri în acest sens guvernelor depozitare, la Geneva (Elvetia) se va convoca o conferinţa a statelor, pãrţi la convenţie, pentru a examina modul în care se aplica convenţia, spre a se incredinta ca scopurile cuprinse în preambul şi prevederile convenţiei, inclusiv prevederile referitoare la negocierile asupra armei chimice, se îndeplinesc. Cu prilejul acestei examinari trebuie sa fie luate în consideraţie toate realizarile ştiinţifice şi tehnologice noi care au legatura cu prezenta convenţie.
ART. 13
1. Prezenta convenţie are o durata nelimitatã.
2. Fiecare stat, parte la prezenta convenţie, în exercitarea suveranitãţii sale naţionale, are dreptul sa se retragã din convenţie, dacã decide ca evenimente extraordinare legate de conţinutul prezentei convenţii au pus în pericol interesele supreme ale tarii sale. Despre aceasta retragere el trebuie sa notifice cu trei luni înainte tuturor celorlalte pãrţi la convenţie şi Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta notificare trebuie sa conţinã o declaraţie cu privire la evenimentele extraordinare pe care el le considera ca punând în pericol interesele sale supreme.
ART. 14
1. Prezenta convenţie este deschisã spre semnare tuturor statelor. Orice stat care nu semneazã prezenta convenţie pana la intrarea sa în vigoare, în conformitate cu paragraful 3 al prezentului articol, poate sa adere în orice moment.
2. Prezenta convenţie este supusã ratificãrii statelor care au semnat-o. Instrumentele de ratificare şi documete cu privire la aderare vor fi depuse pe lângã guvernele Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Statelor Unite ale Americii şi Uniunii Republiciilor Sovietice Socialiste, care prin prezenata sunt desemnate în calitate de guverne depozitare.
3. Prezenta convenţie intra în vigoare dupã depunerea instrumentelor de ratificare de cãtre douãzeci şi doua de guvernele desemnate în calitate de guverne depozite ale prezentei convenţii.
4. Pentru statele ale cãror instrumente de ratificare sau de aderare vor fi depuse dupã intrarea în vigoare a prezentei convenţii, aceasta intra în vigoare în ziua depunerii instrumentelor de ratificare sau a documentelor de aderare.
5. Guvernele depozitare vor aduce neîntârziat la cunostinta tuturor statelor semnatare şi care au aderat la prezenta convenţie data fiecãrei semnari, data predãrii spre pãstrare a fiecãrui instrument de ratificare şi documet de aderare, data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii şi, de asemenea, alte notificãri.
6. Prezenta convenţie va fi înregistratã de cãtre guvernele depozitare în conformitate cu art. 102 al Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite.
ART. 15
Prezenta convenţie, ale carei texte în limbile chineza, engleza, franceza, rusa şi spaniola sunt în mod egal autentice, va fi depusa în arhivele guvernelor depozitare.
Copii ale prezentei convenţii, certificate în mod corespunzãtor, vor fi transmise de cãtre guvernele statelor semnatare ale convenţiei şi care au aderat la ea.
Drept care subsemnaţii, împuterniciţi în buna şi cuvenitã forma, au semnat prezenta convenţie.
Facuta în trei exemplare la Londra, Moscova şi Washington, la 10 aprilie 1972.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
