Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
CONVENTIE CONSULARA din 8 octombrie 1977 intre Republica Socialista Romania si Republica Tunisiana
Republica Socialistã România şi Republica Tunisianã, în dorinta de a dezvolta relaţiile lor de prietenie pe baza principiilor respectãrii suveranitãţii, independentei naţionale, neamestecului în afacerile interne, egalitãţii în drepturi şi avantajului reciproc, dorind sa reglementeze relaţiile consulare, sa faciliteze protecţia intereselor lor, precum şi a cetãţenilor lor, şi sa stabileascã drepturile şi obligaţiile, privilegiile şi imunitãţile oficiilor consulare, ale funcţionarilor consulari şi angajaţilor consulari ai ţãrilor lor, afirmind ca dispoziţiile Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile consulare, din 24 aprilie 1963, vor continua sa fie aplicabile pentru problemele care n-au fost în mod expres reglementate prin dispoziţiile prezentei convenţii, au hotãrît sa încheie o convenţie consularã şi, în acest scop, au numit ca împuterniciţi ai lor: Preşedintele Republicii Socialiste România, pe domnul Marin Rãdoi, ambasadorul României la Tunis, Preşedintele Republicii Tunisiene, pe domnul Abdelkrim Gana, ambasador director al afacerilor consulare, care, dupã schimbul împuternicirilor lor, gãsite în buna şi cuvenitã forma, au convenit asupra urmãtoarelor dispoziţii:
ART. 1 Definiţii În înţelesul prezentei convenţii: a) oficiu consular înseamnã orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agenţie consularã; b) circumscripţie consularã înseamnã teritoriul atribuit unui oficiu consular pentru exercitarea funcţiilor consulare; c) şef de oficiu consular înseamnã persoana insarcinata sa acţioneze în aceasta calitate; d) funcţionar consular înseamnã orice persoana, inclusiv şeful oficiului consular, insarcinata cu exercitarea funcţiilor consulare, în calitate de consul general, consul, viceconsul sau agent consular; e) angajat consular înseamnã orice persoana angajata în serviciile administrative sau tehnice ale unui oficiu consular; f) membru al personalului de serviciu înseamnã orice persoana afectatã serviciului casnic al unui oficiu consular; g) membri ai oficiului consular înseamnã functionarii consulari, angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu; h) membri ai personalului consular înseamnã functionarii consulari, alţii decît şeful oficiului consular, angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu; i) membru al personalului particular înseamnã o persoana angajata în mod exclusiv în serviciul particular al unui membru al oficiului consular; j) membri de familie înseamnã soţul, copiii minori, precum şi tatãl sau mama unui membru al oficiului consular, care trãiesc în acelaşi cãmin şi sînt intretinuti de acesta; k) localuri consulare înseamnã clãdirile sau pãrţile de clãdiri şi terenul care tine de acestea, care, indiferent în proprietatea cui se gãsesc, sînt utilizate exclusiv pentru oficiul consular; l) arhive consulare înseamnã orice corespondenta şi toate documentele oficiale, hirtiile, cãrţile, filmele, benzile de magnetofon şi registrele oficiului consular, precum şi materialul de cifru, fişierele şi mobilele destinate sa le protejeze şi sa le conserve; m) nava a statului trimiţãtor, în înţelesul art. 22 al prezentei convenţii, înseamnã orice nava avînd naţionalitatea statului trimiţãtor, acordatã în conformitate cu legislaţia acestuia.
CAP. 1 Stabilirea şi conducerea relaţiilor consulare
ART. 2 1. Un oficiu consular nu poate fi înfiinţat pe teritoriul uneia dintre cele doua pãrţi contractante decît cu consimţãmîntul celeilalte. 2. Sediul oficiului consular, rangul şi circumscripţia sa consularã sînt fixate prin înţelegere între statul trimiţãtor şi statul de resedinta. 3. Modificãri ulterioare ale sediului oficiului consular, rangului sau circumscripţiei sale consulare nu pot fi aduse decît prin înţelegere între statul trimiţãtor şi statul de resedinta. ART. 3 1. Şefii oficiului consular sînt numiţi de statul trimiţãtor şi admişi sa-şi exercite funcţiile lor de cãtre statul de resedinta. 2. Statul trimiţãtor transmite, pe cale diplomaticã, patenta consularã Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta. Patenta consularã trebuie sa ateste calitatea, indica numele şi prenumele, rangul şefului oficiului consular, circumscripţia consularã şi sediul oficiului consular. 3. Şeful oficiului consular, consul general, consul sau viceconsul este admis sa-şi exercite funcţiile printr-o autorizaţie a statului de resedinta denumita "exequatur". 4. Statul de resedinta poate acorda şefului oficiului consular o autorizaţie provizorie pentru exercitarea funcţiilor sale pînã la eliberarea exequaturului. În acest caz, dispoziţiile prezentei convenţii îi sînt aplicabile. 5. În cazul în care şeful oficiului consular a fost admis, chiar cu titlu provizoriu, sa-şi exercite funcţiile sale, statul de resedinta trebuie sa informeze despre aceasta, imediat, autoritãţile competente din circumscripţia consularã şi sa ia mãsurile necesare ca şeful oficiului consular sa poatã sa-şi îndeplineascã funcţiile. 6. Statul de resedinta poate refuza exequaturul oricind şi fãrã sa fie ţinut sa explice motivele hotãrîrii sale. ART. 4 1. În cazul în care şeful oficiului consular este în imposibilitate de a-şi exercita funcţiile sale sau dacã postul este vacant, conducerea oficiului consular poate fi încredinţatã în mod provizoriu unui funcţionar consular din cadrul aceluiaşi oficiu consular, din cadrul altui oficiu consular al statului trimiţãtor situat în statul de resedinta sau unui agent diplomatic din cadrul misiunii diplomatice a statului trimiţãtor în statul de resedinta. 2. Numele şi prenumele persoanei desemnate, conform dispoziţiilor din paragraful precedent, în calitate de gerant interimar, sînt notificate, în prealabil, Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta. 3. Funcţionarul consular desemnat în calitate de gerant interimar se va bucura de drepturile, imunitãţile şi privilegiile acordate şefului oficiului consular prin prezenta convenţie. ART. 5 1. Functionarii consulari de cariera trebuie sa aibã numai cetãţenia statului trimiţãtor; ei nu trebuie sa fie rezidenţi permanenţi ai statului de resedinta şi nici sa se gãseascã pe teritoriul acestui stat pentru îndeplinirea altor funcţii. 2. Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu nu trebuie sa aibã decît cetãţenia statului trimiţãtor sau a statului de resedinta. ART. 6 Statul trimiţãtor stabileşte numãrul membrilor oficiului sau consular, ţinînd seama de importanta acestui oficiu, precum şi de necesitãţile dezvoltãrii normale a activitãţii sale; statul de resedinta poate, totuşi, cere ca efectivul membrilor oficiului consular sa fie menţinut în limitele a ceea ce el considera rezonabil şi normal, ţinînd seama de condiţiile existente în circumscripţia consularã şi de necesitãţile oficiului consular. ART. 7 În ceea ce priveşte functionarii consulari care nu sînt şefi de oficiu, statul de resedinta admite exercitarea funcţiilor lor prin simpla lor numire şi sub rezerva notificãrii. ART. 8 Sînt notificate Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta sau autoritãţii desemnate de acest minister: a) numirea membrilor oficiului consular, sosirea lor dupã numirea la oficiul consular, plecarea definitiva sau încetarea funcţiilor lor, precum şi orice alte schimbãri care intereseazã statutul lor şi se pot produce în cursul activitãţii lor la oficiul consular; b) sosirea şi plecarea definitiva a unei persoane din familia unui membru al oficiului consular care trãieşte în acelaşi cãmin şi, dacã este cazul, faptul ca o persoana devine sau înceteazã de a fi membru al familiei; c) sosirea şi plecarea definitiva a membrilor personalului particular şi, dacã este cazul, încetarea serviciului lor în aceasta calitate; d) angajarea şi concedierea persoanelor rezidente în statul de resedinta atît ca membri ai oficiului consular, cît şi ca membri ai personalului particular, avînd dreptul la privilegii şi imunitãţi. ART. 9 1. Autoritatea competenta a statului de resedinta va elibera, gratuit, fiecãrui funcţionar consular un document care atesta identitatea şi calitatea sa. 2. Dispoziţiile paragrafului precedent se aplica, de asemenea, angajaţilor consulari şi membrilor personalului de serviciu, cu excepţia celor care au cetãţenia statului de resedinta sau sînt rezidenţi permanenţi pe teritoriul acestui stat. 3. Dispoziţiile paragrafului 1 se aplica, de asemenea membrilor de familie ai membrilor oficiului consular, cu excepţia celor care au cetãţenia statului de resedinta, sînt rezidenţi permanenţi în acest stat sau exercita o activitate lucrativã. ART. 10 Membrii oficiului consular nu au dreptul sa exercite o activitate comercialã sau o alta activitate cu scop lucrativ pe teritoriul statului de resedinta. ART. 11 Funcţiile unui membru al oficiului consular iau sfîrşit mai ales prin: a) notificarea de cãtre statul trimiţãtor statului de resedinta a faptului ca funcţiile unui membru al oficiului consular au luat sfîrşit; b) retragerea exequaturului; c) notificarea de cãtre statul de resedinta statului trimiţãtor ca a încetat sa mai considere persoana respectiva ca membru al personalului consular. 2. Statul de resedinta poate, în orice moment, sa notifice statului trimiţãtor ca un funcţionar consular persoana non grata sau ca un angajat consular ori un membru al personalului de serviciu nu este acceptabil. În acest caz, statul trimiţãtor va hotãrî, dupã caz, fie sa recheme funcţionarul consular, fie sa punã capãt activitãţii angajatului consular sau a membrului personalului de serviciu al oficiului consular. 3. Dacã statul trimiţãtor nu executa, într-un termen rezonabil, obligaţiile care-i revin ca urmare a notificãrii, statul de resedinta poate, dupã caz, sa retragã exequaturul şefului de oficiu consular sau sa înceteze de a mai considera persoana în cauza ca membru al personalului consular, dupã ce a notificat, pe cale diplomaticã, aceasta hotãrîre statului trimiţãtor. 4. În cazurile menţionate la paragrafele 2 şi 3 ale prezentului articol, statul de resedinta nu este obligat sa comunice statului trimiţãtor motivele hotãrîrii sale.
CAP. 2 Funcţiile consulare
ART. 12 Funcţiile consulare sînt exercitate pentru: 1) apãrarea în statul de resedinta a drepturilor şi intereselor statului trimiţãtor, precum şi ale cetãţenilor acestuia; b) favorizarea dezvoltãrii relaţiilor comerciale, economice, ştiinţifice, culturale şi turistice între statul trimiţãtor şi statul de resedinta; c) informarea prin toate mijloacele licite despre condiţiile şi evoluţia vieţii comerciale, economice, culturale, ştiinţifice şi turistice din statul de resedinta; d) promovarea relaţiilor de prietenie între cele doua state; e) acordarea de ajutor şi asistenta cetãţenilor statului trimiţãtor. 2. Dispoziţiile prezentei convenţii privind cetãţenii statului trimiţãtor reglementeazã în mod analog, în mãsura în care ele sînt aplicabile, activitatea persoanelor juridice avînd naţionalitatea statului trimiţãtor, potrivit legislaţiei sale. ART. 13 1. Funcţiile consulare sînt exercitate de cãtre functionarii consulari ai statului trimiţãtor. 2. Membrii personalului diplomatic al misiunii diplomatice a statului trimiţãtor din statul de resedinta pot, de asemenea, cu titlu temporar, sa exercite funcţiile consulare în cadrul unui oficiu consular al statului trimiţãtor. În acest caz, drepturile şi obligaţiile membrilor misiunii diplomatice vor fi respectate. 3. Funcţiile consulare sînt exercitate în limitele circumscripţiei consulare. În cazuri deosebite, exercitarea funcţiilor consulare în afarã circumscripţiei consulare poate avea loc numai cu consimţãmîntul prealabil al statului de resedinta. 4. Funcţiile consulare prevãzute în aceasta convenţie sînt exercitate cu respectarea legilor statului de resedinta şi în limitele admise de dreptul internaţional. ART. 14 1. În exercitarea funcţiilor consulare, potrivit prezentei convenţii, funcţionarul consular se poate adresa: a) autoritãţilor locale competente din circumscripţia consularã; b) autoritãţilor centrale ale statului de resedinta dacã, şi în mãsura în care aceasta este admis prin legile, regulamentele şi practica statului de resedinta sau prin acordurile internaţionale în materie. 2. Funcţionarul consular se poate adresa direct Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta numai în absenta unui agent diplomatic al statului trimiţãtor. ART. 10 1. Funcţionarul consular are dreptul sa înregistreze cetãţenii statului trimiţãtor care au domiciliul sau resedinta în circumscripţia sa consularã. 2. Înregistrarea efectuatã de cãtre funcţionarul consular nu scuteşte pe aceşti cetãţeni de obligaţia de a respecta legislaţia şi regulamentele statului de resedinta privind şederea strãinilor. ART. 16 Funcţionarul consular este autorizat sa ia mãsuri în scopul asigurãrii, conform legilor statului de resedinta, reprezentãrii corespunzãtoare a cetãţenilor statului trimiţãtor în fata tribunalelor sau altor autoritãţi ale statului de resedinta. El poate cere, conform legilor şi regulamentelor statului de resedinta, adoptarea de mãsuri provizorii în vederea asigurãrii drepturilor şi intereselor cetãţenilor statului sau atunci cînd din cauza absentei lor sau pentru orice alta cauza ei nu-şi pot apara în timp util drepturile şi interesele lor. ART. 17 Funcţionarul consular are dreptul: a) sa elibereze, sa reînnoiascã, sa retragã şi sa prelungeascã valabilitatea paşapoartelor şi altor documente de cãlãtorie ale cetãţenilor statului trimiţãtor; b) sa acorde vize persoanelor care doresc sa meargã în statul trimiţãtor. ART. 18 1. Funcţionarul consular are dreptul sa înregistreze naşterea şi decesul cetãţenilor statului trimiţãtor şi sa elibereze certificatele corespunzãtoare. Aceste dispoziţii nu scutesc persoanele interesate de a face declaraţiile prevãzute de legile statului de resedinta. 2. Funcţionarul consular are dreptul sa oficieze cãsãtorii între cetãţenii statului trimiţãtor şi sa elibereze certificatele şi copiile autentice ale actelor corespunzãtoare. Funcţionarul consular precum şi cel interesat vor indruma despre aceasta intirziere, autoritãţile competente ale statului de resedinta. 3. În cazul decesului unui cetãţean al statului trimiţãtor pe teritoriul statului de resedinta autoritãţile competente ale acestui stat în mãsura în care au cunostinta, informeazã, fãrã intirziere oficiul consular. ART. 19 1. În limitele admise de legile statului de resedinta funcţionarul consular poate interveni pe lîngã autoritãţile competente ale acestui stat, în toate cazurile de tutela sau curatela stabilite sau care trebuie stabilite în favoarea cetãţenilor statului trimiţãtor. El poate, de asemenea, sa propunã autoritãţilor competente ale statului de resedinta persoanele care ar putea fi însãrcinate sa îndeplineascã funcţiile de tutor sau curator. 2. Autoritãţile competente ale statului de resedinta vor informa, fãrã intirziere, funcţionarul consular, în mãsura în care au cunostinta de cazurile în care numirea unui tutor sau a unui curator în favoarea unui cetãţean al statului trimiţãtor este necesarã. ART. 20 1. În mãsura în care legislaţia statului de resedinta nu se opune funcţionarul consular este autorizat sa îndeplineascã în circumscripţia sa consularã şi în cererea naţionalilor sãi urmãtoarele activitãţi: a) sa primeascã, sa întocmeascã şi sa autentifice documente cuprinzînd declaraţiile cetãţenilor statului trimiţãtor; b) sa primeascã, sa întocmeascã şi sa autentifice acte şi contracte ale cetãţenilor statului trimiţãtor, dacã sînt destinate sa producã efecte în afarã statului de resedinta şi dacã nu se referã la bunuri imobiliare situate pe teritoriul acestui stat sau la drepturi reale asupra acestor bunuri imobiliare; c) sa legalizeze semnãturile de pe documente ale cetãţenilor statului trimiţãtor, precum şi semnãturile autoritãţilor judiciare sau ale altor autoritãţi ale statului trimiţãtor şi ale statului de resedinta, pe documentele pe care le emit; d) sa legalizeze copiile, traducerile sau extrasele de pe orice documente; e) sa primeascã în depozit documentele aparţinînd cetãţenilor statului trimiţãtor sau care sînt destinate acestora. Aceste depozite nu beneficiazã de imunitãţile prevãzute de art. 30 al prezentei convenţii. 2. Documentele prevãzute în paragraful 1 de mai sus au în statul de resedinta aceeaşi valoare juridicã şi forta probanta ca documentele autentificate, legalizate sau certificate de autoritãţile judiciare sau de alte autoritãţi competente ale acestui stat. ART. 21 1. Autoritatea competenta a statului de resedinta va anunta, fãrã intirziere, oficiul consular al statului trimiţãtor, atunci cînd o persoana cãreia îi revine, în calitate de moştenitor titular de drepturi sau legatar, o succesiune deschisã pe teritoriul statului de resedinta, este cetãţean al statului trimiţãtor; totuşi aceasta comunicare nu se face decît dacã persoana în cauza nu locuieşte sau nu este legal reprezentatã în statul de resedinta. 2. Autoritatea competenta a statului de resedinta, atunci cînd este solicitatã va notifica, fãrã intirziere, oficiului consular al statului trimiţãtor, mãsurile pentru conservarea şi administrarea bunurilor succesorale care au rãmas pe teritoriul statului de resedinta de pe urma unui cetãţean decedat al statului trimiţãtor. Functionarii consulari pot sa-şi dea concursul direct sau prin intermediul unui delegat la punerea în executare a mãsurilor vizate în alineatul precedent. Ei pot de asemenea: a) sa urmãreascã respectarea drepturilor succesorale ale cetãţenilor statului trimiţãtor; b) sa vegheze ca toate sumele de bani, valori sau alte bunuri mobile provenind din drepturile lor succesorale pe teritoriul statului de resedinta sa fie transmise cetãţenilor statului trimiţãtor. Transmiterea se va efectua cu respectarea legilor statului de resedinta. 3. Dacã dupã îndeplinirea pe teritoriul statului de resedinta a formalitãţilor privitoare la succesiune, mobilele din succesiune ori produsul vinzarii mobilelor sau imobilelor revin unui moştenitor, titular de drepturi sau legatar, cetãţean al statului trimiţãtor, care nu locuieşte pe teritoriul statului de resedinta, nu a participat la procedura succesoralã sau nu şi-a desemnat un mandatar, acele bunuri ori produsul vinzarii lor vor fi predate oficiului consular al statului trimiţãtor pentru a fi transmise moştenitorului, titularului de drepturi sau legatarului, cu condiţia ca: a) autoritãţile competente sa fi autorizat remiterea bunurilor succesorale sau a produsului vinzarii lor; b) toate datoriile moştenirii, declarate în termenul prescris de legea statului de resedinta, sa fi fost plãtite sau garantate; c) calitatea de moştenitor titular de drepturi sau legatar sa fie justificatã; d) drepturile (taxele) asupra succesiunii sa fi fost plãtite sau garantate. 4. În cazul cînd un cetãţean al statului trimiţãtor se afla provizoriu pe teritoriul statului de resedinta şi decedeazã pe acel teritoriu, lucrurile personale şi sumele de bani rãmase de la decujus şi care nu au fost pretinse de un moştenitor prezent vor fi predate, fãrã alta formalitate, oficiului consular al statului trimiţãtor, cu titlu provizoriu, spre a li se asigura pãstrarea sub rezerva dreptului autoritãţilor administrative sau judiciare teritoriale de a le prelua în interesul justiţiei. Oficiul consular va trebui sa remitã lucrurile personale şi sumele de bani oricãrei autoritãţi a statului de resedinta care ar fi desemnatã pentru a le asigura administrarea sau lichidarea. El va trebui sa respecte legislaţia statului de resedinta în ceea ce priveşte exportul lucrurilor şi transferul sumelor de bani. ART. 22 1. Functionarii consulari au dreptul sa acorde asistenta navelor sub pavilionul statului trimiţãtor şi care intra sau se gãsesc într-un port din circumscripţia lor consularã. 2. În mãsura în care legile statului trimiţãtor le permit, functionarii consulari au dreptul sa ia legatura cu echipajele navelor sub pavilionul statului trimiţãtor, sa le viziteze, sa verifice şi sa vizeze documentele de bord, precum şi documentele cu privire la incarcatura şi, în general, sa asigure aplicarea pe aceste nave a legilor de navigaţie ale statului trimiţãtor. Fãrã a aduce atingere competentei autoritãţilor statului de resedinta şi, în mãsura în care legislaţia statului trimiţãtor îl autoriza, functionarii consulari au, de asemenea, dreptul sa ia mãsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi disciplinei pe aceste nave. 3. Autoritãţile statului de resedinta nu vor interveni în nici o cauza care a survenit la bordul navei, cu excepţia dezordinelor de natura sa tulbure liniştea şi ordinea publica pe uscat sau în port ori sa aducã prejudicii sãnãtãţii şi securitãţii publice sau în care s-ar gãsi implicate persoane strãine de echipaj. 4. În caz de avarie, eşuare sau naufragiu în apele naţionale sau teritoriale ale statului de resedinta al unei nave sub pavilionul statului trimiţãtor, autoritãţile competente ale acestui stat vor înştiinţa imediat oficiul consular cel mai apropiat de locul accidentului şi-l vor informa despre mãsurile întreprinse, în vederea salvãrii şi ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, încãrcãturii şi proviziilor. Aceste autoritãţi vor acorda, de asemenea, funcţionarilor consulari sprijinul necesar în luarea mãsurilor ce se impun ca urmare a avariei, eşuãrii sau naufragiului. În mãsura în care legile statului de resedinta nu se opun, autoritãţile competente ale acestui stat vor invita funcţionarul consular sa asiste la ancheta deschisã pentru determinarea cauzelor avariei, eşuãrii sau naufragiului. Functionarii consulari au dreptul sa ceara autoritãţilor statului de resedinta sa ia mãsurile necesare în vederea salvãrii şi ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, încãrcãturii şi proviziilor. 5. Dacã proprietarul sau armatorul navei avariate, eşuate ori naufragiate sau orice alta persoana indreptatita sa acţioneze în numele lor nu poate lua mãsurile necesare în legatura cu nava, incarcatura ori provizia acesteia, functionarii consulari pot lua aceste mãsuri în numele proprietarului, armatorului sau persoanei îndreptãţite. Tot astfel, functionarii consulari pot lua asemenea mãsuri în legatura cu orice obiecte aparţinînd unor cetãţeni ai statului trimiţãtor provenind din incarcatura ori proviziile aduse în port sau gãsite pe coasta, în apropierea coastei sau pe nava care a eşuat sau naufragiat. Nici un fel de taxe vamale nu vor fi percepute pentru aceasta nava sau pentru incarcatura ori proviziile sale, afarã de cazul cînd acestea au fost puse în consumaţie sau folosite în statul de resedinta. 6. În cazul cînd autoritãţile statului de resedinta sa ia, potrivit competentei lor, mãsuri de asigurare ori executare sau de constringere pe bordul navelor sub pavilionul statului trimiţãtor, vor înştiinţa în prealabil oficiul consular, pentru ca un funcţionar consular sa poatã asista la executarea unor astfel de mãsuri. Dacã, în cazurile urgente, înştiinţarea oficiului consular n-a fost posibila, iar funcţionarul consular nu a fost prezent la luarea mãsurilor de executare, autoritãţile statului de resedinta vor informa neîntîrziat oficiul consular cu privire la mãsurile luate. Oficiul consular va fi înştiinţat şi în cazul cînd membrii echipajului navei urmeazã sa fie interogati de cãtre autoritãţile statului de resedinta. Dispoziţiile prezentului paragraf nu se referã la controlul vamal, sanitar şi de paşapoarte. 7. Prevederile prezentului articol nu se aplica navelor de rãzboi. ART. 23 1. Functionarii consulari pot exercita drepturile control şi inspecţie prevãzute prin legile şi regulamentele statului trimiţãtor asupra aeronavelor înmatriculate în acest stat, precum şi asupra echipajelor acestora, în mãsura în care legile şi regulamentele statului de resedinta permit aceasta. Ei pot, de asemenea, sa acorde asistenta aeronavelor, precum şi echipajelor acestora. 2. Atunci cînd o aeronava înmatriculatã în statul trimiţãtor suferã un accident pe teritoriul statului de resedinta, autoritãţile competente ale acestui stat vor informa despre aceasta, fãrã intirziere, oficiul consular cel mai apropiat de locul în care accidentul s-a produs. ART. 24 În afarã funcţiilor enumerate în prezenta convenţie, funcţionarul consular este autorizat sa exercite orice alte funcţii consulare încredinţate de cãtre statul trimiţãtor şi admise în mod expres de cãtre statul de resedinta sau la care statul de resedinta nu se opune. ART. 25 Statul de resedinta acorda toate facilitãţile pentru îndeplinirea funcţiilor oficiului consular şi ia toate mãsurile corespunzãtoare care sa permitã membrilor oficiului consular sa-şi exercite activitatea şi sa se bucure de imunitãţile şi privilegiile acordate prin prezenta convenţie. ART. 26 Statul de resedinta faciliteazã, conform legislaţiei sale, dobindirea pe teritoriul sau de cãtre statul trimiţãtor a localurilor necesare oficiului consular sau va ajuta statul trimiţãtor sa obţinã aceste localuri într-un alt mod. Statul de resedinta va sprijini, de asemenea, oficiul consular în obţinerea de locuinţe corespunzãtoare pentru membrii oficiului consular. ART. 27 1. Scutul cu stema statului trimiţãtor şi inscripţia corespunzãtoare cu denumirea oficiului consular, în limbile celor doua pãrţi contractante, pot fi aşezate la sediul oficiului consular şi la resedinta şefului de oficiu consular. 2. Drapelul naţional al statului trimiţãtor poate fi arborat la sediul oficiului consular, la resedinta şefului de oficiu consular şi la mijloacele de transport ale şefului de oficiu consular atunci cînd acestea sînt utilizate în exercitarea funcţiilor oficiale. 3. În exercitarea dreptului acordat prin prezentul articol se va tine seama de legile, regulamentele şi practica statului de resedinta. ART. 28 1. Localurile consulare, precum şi locuinta şefului de oficiu consular sînt inviolabile. 2. Autoritãţile statului de resedinta nu pot pãtrunde în localurile consulare decît cu consimţãmîntul şefului de oficiu consular al statului trimiţãtor, al şefului misiunii diplomatice a acestui stat sau a persoanei de semnate de aceştia. În locuinta şefului de oficiu consular, autoritãţile statului de resedinta nu pot pãtrunde decît cu consimţãmîntul acestuia sau al şefului misiunii diplomatice. Cu toate acestea, consimţãmîntul şefului de oficiu consular poate fi prezumat în caz de incendiu sau alt sinistru, care fac necesare mãsuri de protecţie imediata. 3. Statul de resedinta are obligaţia sa ia toate mãsurile corespunzãtoare pentru a asigura securitatea localurilor consulare, pentru a impiedica ca localurile consulare sa fie invadate sau deteriorate şi pentru a impiedica ca liniştea oficiului consular sa fie tulburata ori demnitatea sa-i fie ştirbitã. 4. Localurile consulare, mobilierul şi bunurile oficiului consular, precum şi mijloacele de transport ale acestuia nu pot face obiectul oricãrei forme de rechiziţie în scopul apãrãrii naţionale sau utilitãţii publice. În cazul în care o expropriere ar fi necesarã în aceste scopuri, vor fi luate toate mãsurile corespunzãtoare în scopul evitãrii de a se impiedica exercitarea funcţiilor consulare şi o indemnizaţie prompta, adecvatã şi efectivã va fi acordatã statului trimiţãtor. ART. 29 1. Imobilele proprietate a statului trimiţãtor sau deţinute cu chirie şi care sînt destinate îndeplinirii activitãţii consulare ori servesc ca locuinţe pentru functionarii consulari sînt scutite de impozite şi taxe de orice natura, naţionale, regionale, provinciale sau comunale, cu excepţia taxelor percepute pentru remunerarea serviciilor special prestate. 2. În ce priveşte imobilele proprietatea statului trimiţãtor sau deţinute cu chirie, scutirea fiscalã nu se va aplica pentru impozitele şi taxele care, conform legii statului de resedinta, sînt în sarcina persoanei care a contractat cu statul trimiţãtor sau cu persoana care acţioneazã în contul acestui stat. 3. Excepţiile prevãzute la paragraful 1 se aplica şi mijloacelor de transport, proprietate a statului trimiţãtor, destinate utilizãrii în exercitarea activitãţii consulare. ART. 30 Arhivele şi documentele consulare sînt inviolabile în orice moment şi în orice loc s-ar gãsi. ART. 31 1. Statul de resedinta va permite şi înlesni oficiilor consulare ale statului trimiţãtor libertatea de comunicare cu guvernul lor, precum şi cu misiunile diplomatice şi cu alte oficii consulare ale acelui stat din statul de resedinta sau din alte state. În acest scop, oficiile consulare pot folosi toate mijloacele publice de comunicare, curierii diplomaţiei sau consulari, valiza diplomaticã sau consularã şi mesajele în clar sau cifrate. Totuşi, oficiul consular nu poate instala sau utiliza un post emitator de radio decît cu asentimentul statului de resedinta. 2. Corespondenta oficialã a oficiului consular este inviolabilã, prin corespondenta oficialã se înţelege orice corespondenta privitoare la oficiul consular şi la funcţiile sale. 3. Valiza consularã nu trebuie sa fie nici deschisã, nici reţinutã. Totuşi, dacã autoritãţile competente ale satului de resedinta au motive serioase sa creadã ca valiza conţine alte obiecte decît corespondenta, documentele şi obiectele menţionate la paragraful 4 al prezentului articol, ele pot cere ca valiza sa fie deschisã în prezenta lor de un reprezentant autorizat al statului trimiţãtor. Dacã autoritãţile acestui stat refuza aceasta cerere, valiza va fi retrimisa la locul de origine. 4. Valiza consularã, care poate fi formatã din unul sau mai multe colete, trebuie sa fie sigilatã, sa aibã semne exterioare vizibile ale caracterului ei; ea nu poate conţine decît corespondenta oficialã sau documente şi obiecte privind exclusiv activitatea oficiului consular. 5. Curierul consular trebuie sa posede un document oficial atestind calitatea sa şi precizînd numãrul coletelor care constituie valiza consularã. Nu poate fi curier consular un cetãţean al statului de resedinta sau rezident permanent în acest stat. În exercitarea funcţiilor sale, curierul este protejat de statul de resedinta. El se bucura de inviolabilitatea personalã şi nu poate fi supus nici arestãrii şi nici oricãrei alte forme de deţinere ori de limitare a libertãţii personale. ART. 32 1. Functionarii consulari au dreptul, în cadrul circumscripţiei lor consulare, sa comunice cu cetãţenii statului trimiţãtor, sa-i viziteze, sa-i îndrume şi, atunci cînd este cazul, sa ia mãsurile necesare pentru a le asigura asistenta juridicã şi reprezentarea lor în justiţie. Cetãţenii statului trimiţãtor pot sa comunice cu functionarii consulari şi sa-i viziteze. 2. Dacã interesatul cere, autoritãţile competente ale statului de resedinta vor incunostinta, fãrã intirziere şi, în orice caz, în termen de 7 zile, oficiul consular al statului trimiţãtor, cînd în circumscripţia consularã un cetãţean al acestui stat a fost arestat sau supus oricãrei alte forme de limitare a libertãţii personale. 3. Functionarii consulari au dreptul sa primeascã corespondenta sau orice alte comunicãri din partea cetãţeanului statului trimiţãtor aflat în arest preventiv sau supus oricãrei alte forme de limitare a libertãţii personale şi, în lipsa refuzului expres al interesatului, sa-l viziteze şi sa comunice cu el. Exercitarea acestui drept nu poate fi amînatã de cãtre autoritãţile statului de resedinta dupã împlinirea termenului de 10 zile de la data informãrii prevãzute la paragraful 2 al prezentului articol. 4. Drepturile menţionate la paragraful 3 al prezentului articol se vor exercita potrivit modalitãţilor de aplicare prevãzute de legile şi regulamentele statului de resedinta cu privire la vizita şi comunicarea cu persoanele supuse unei mãsuri privative de libertate. 5. Autoritãţile competente ale statului de resedinta vor aduce la cunostinta cetãţeanului statului trimiţãtor, aflat în stare de arest preventiv sau supus oricãrei alte forme de limitare a libertãţii personale, posibilitatea de comunicare pe care o are potrivit prezentului articol. ART. 33 Sub rezerva legilor şi regulamentelor referitoare în zonele în care accesul este interzis sau regulamentul din motive de securitate nationala sau de interes public, statul de resedinta asigura membrilor oficiului consular libertatea de deplasare şi de circulaţie pe teritoriul sau. ART. 34 Statul de resedinta va trata functionarii consulari cu respectul cuvenit şi va lua mãsurile corespunzãtoare, pentru a impiedica orice atingere adusã persoanelor lor, libertãţi şi demnitãţii lor. ART. 35 1. Functionarii consulari şi angajaţii consulari nu sînt supuşi jurisdicţiei autoritãţilor judiciare sau administrative ale statului de resedinta pentru actele îndeplinite în exercitarea funcţiilor lor. 2. Totuşi, dispoziţiile primului paragraf nu se aplica în cazul unei acţiuni civile: a) rezultatã din încheierea unui contract al unui membru al oficiului consular, care nu a fost fãcut în mod expres sau implicit în numele statului trimiţãtor; b) intentatã de cãtre un terţ pentru pagube rezultate dintr-un accident cauzat în statul de resedinta de cãtre un vehicul, o nava sau o aeronava. 3. Pentru actele îndeplinite în afarã funcţiilor lor, functionarii consulari nu pot fi arestaţi sau supuşi oricãrei alte forme de privare sau limitare a libertãţii personale, decît în cazul cînd sînt învinuiţi de autoritatea judiciarã competenta de o infracţiune grava sau ca urmare a unei hotãrîri judiciare definitive de condamnare. 4. Prin infracţiune grava trebuie sa se înţeleagã, în sensul prezentului articol, orice infracţiune pentru care legislaţia statului de resedinta prevede o pedeapsa privativã de libertate de cel puţin 5 ani. 5. Cînd o procedura penalã este angajata impotriva unui funcţionar consular, acesta este obligat sa se prezinte în fata autoritãţilor competente. Totuşi, procedura trebuie sa fie condusã cu consideraţia datoratã funcţionarului consular cuvenitã poziţiei sale oficiale şi de o maniera care sa stînjeneascã cît mai puţin posibil exercitarea funcţiilor consulare. Atunci cînd în împrejurãrile menţionate la paragraful 3 a apãrut necesar ca un funcţionar consular sa fie arestat sau supus oricãrei alte forme de privare sau de limitare a libertãţii personale, procedura îndreptatã contra lui trebuie deschisã în termenul cel mai scurt. 6. În cazul luãrii unei mãsuri privative de libertate impotriva unui membru al oficiului consular sau de urmãrire penalã angajata impotriva lui, statul de resedinta este obligat sa informeze despre aceasta pe şeful oficiului consular cît mai curînd posibil. ART. 36 1. Membrii oficiului consular pot fi chemaţi sa rãspundã ca martori în cursul unor proceduri judiciare sau administrative. Dacã un funcţionar consular refuza sa depunã mãrturie, nici o mãsura coercitivã sau sancţiune nu-i poate fi aplicatã. Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu nu trebuie sa refuze sa rãspundã ca martori, în afarã cazurilor menţionate la paragraful 3. 2. Autoritatea statului de resedinta care solicita mãrturia trebuie sa evite sa stînjeneascã pe funcţionarul consular în desfãşurarea funcţiilor sale oficiale. Ea poate sa primeascã mãrturia funcţionarului consular în localul oficiului consular sau la locuinta acestuia ori sa accepte o declaraţie scrisã din partea sa. 3. Membrii oficiului consular nu sînt obligaţi sa depunã mãrturie asupra faptelor care au legatura cu desfãşurarea funcţiilor lor şi nici sa prezinte corespondenta sau alte documente oficiale privind exercitarea funcţiilor lor. 4. Membrii oficiului consular nu sînt obligaţi sa acţioneze ca experţi în ceea ce priveşte dreptul naţional al statului trimiţãtor. ART. 37 Membrii oficiului consular şi membrii familiei care trãiesc sub îngrijirea acestora sînt exceptaţi în statul de resedinta de orice serviciu naţional şi de orice sarcini cu caracter militar, de prestaţii personale de orice natura, precum şi de contribuţiile care le-ar înlocui. ART. 38 Functionarii consulari şi angajaţii consulari, precum şi membrii familiei care trãiesc sub îngrijirea acestora, sînt exceptaţi de orice obligaţii prevãzute de cãtre legile şi regulamentele statului de resedinta în materie de înregistrare a strãinilor şi permis de şedere. ART. 39 1. Potrivit dispoziţiilor legislative şi regulamentelor pe care le poate adopta, statul de resedinta autorizata intrarea şi acorda scutirea de orice drepturi vamale, taxe şi alte obligaţii similare, pentru obiectele destinate: a) folosinţei oficiale a oficiului consular; b) folosinţei personale a funcţionarului consular şi a membrilor familiei sale, care locuiesc împreunã cu el, inclusiv efectele destinate instalãrii sale. Articolele de consum nu trebuie sa depãşeascã cantitãţile necesare pentru folosirea lor directa de cãtre cei interesaţi. Scutirile astfel recunoscute nu privesc cheltuielile de depozit, de transport, precum şi cheltuielile aferente pentru servicii similare. 2. Angajaţii consulari beneficiazã de privilegiile şi scutirile prevãzute la alineatul b) al paragrafului 1 în ceea ce priveşte obiectele importate cu ocazia primei lor instalãri. 3. Bagajele personale care însoţesc functionarii consulari şi membrii familiei lor, care locuiesc împreunã cu ei, sînt scutite de control vamal. Ele nu pot fi supuse controlului decît dacã exista motive serioase sa se presupunã ca ele conţin alte obiecte decît cele menţionate la alineatul b) al paragrafului 1 din prezentul articol ori obiecte al cãror import sau export este interzis de cãtre legile şi regulamentele statului de resedinta ori supus legilor şi regulamentelor sale de carantina. Acest control nu poate sa aibã loc decît în prezenta funcţionarului consular sau a unui membru al familiei sale. ART. 40 1. Functionarii consulari şi angajaţii consulari sînt exceptaţi de orice impozite şi taxe, personale sau reale, naţionale, regionale sau comunale, cu excepţia: a) impozitelor indirecte care sînt în mod normal încorporate în preţul mãrfurilor sau serviciilor; b) impozitelor şi taxelor asupra bunurilor imobile particulare situate pe teritoriul statului de resedinta, sub rezerva art. 29; c) drepturilor de succesiune şi de mutaţie percepute de statul de resedinta, sub rezerva dispoziţiilor paragrafului b) al art. 42; d) impozitelor şi taxelor asupra cistigurilor particulare care îşi au sursa în statul de resedinta; e) drepturilor de înregistrare, grefa, ipoteci şi timbre, sub rezerva dispoziţiilor art. 29. 2. Membrii personalului de serviciu sînt exceptaţi de impozite şi taxe pe salariile pe care le primesc pentru serviciile lor oficiale. 3. Membrii oficiului consular care folosesc persoane ale cãror retribuţii sau salarii nu sînt scutite de impozitul pe venit în statul de resedinta trebuie sa respecte obligaţiile pe care legile şi regulamentele statului respectiv le impun în materie de percepere a impozitului pe venit. ART. 41 1. Oficiul consular poate percepe pe teritoriul statului de resedinta drepturile şi taxele pe care legile şi regulamentele statului trimiţãtor le prevãd pentru serviciile consulare. 2. Sumele încasate ca drepturi şi taxe prevãzute la paragraful 1 al prezentului articol sînt scutite de orice impozite şi taxe în statul de resedinta. ART. 42 În caz de deces al unui membru al oficiului consular, statul de resedinta este obligat: a) sa permitã exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu excepţia acelora care au fost dobîndite în statul de resedinta şi care fac obiectul unei prohibiţii la export în momentul decesului; b) sa scuteascã bunurile mobile ale succesiunii de impozitele şi taxele sau de alte drepturi similare de orice natura, cu condiţia ca aceste bunuri sa se gãseascã pe teritoriul statului de resedinta numai datoritã prezentei defunctului în calitatea sa de membru al oficiului consular. ART. 43 1. Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 3, membrii oficiului consular sînt exceptaţi, în ceea ce priveşte serviciile pe care ei le aduc statului trimiţãtor, de la dispoziţiile privind asigurãrile sociale în vigoare în statul de resedinta. 2. Scutirea prevãzutã la paragraful 1 se aplica şi membrilor personalului particular care se afla în serviciul exclusiv al membrilor oficiului consular, dacã: a) nu sînt cetãţeni ai statului de resedinta sau nu sînt rezidenţi permanenţi în acest stat; b) sînt supuşi dispoziţiilor referitoare la asigurãrile sociale în statul trimiţãtor sau într-un stat terţ. 3. Membrii oficiului consular care au în serviciul lor persoane cãrora scutirea prevãzutã la paragraful 2 nu li se aplica, trebuie sa respecte obligaţiile pe care dispoziţiile privind asigurãrile sociale ale statului de resedinta le impun celui care angajeazã. 4. Scutirea prevãzutã la paragrafele 1 şi 2 nu exclude participarea facultativã la regimul asigurãrilor sociale existent în statul de resedinta, cu condiţia ca ea sa fie admisã la acest stat. ART. 44 1. Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu al oficiului consular care sînt cetãţeni ai statului de resedinta sau cetãţeni ai statului trimiţãtor, rezidenţi permanenţi în statul de resedinta, nu beneficiazã decît de imunitãţile şi privilegiile prevãzute la art. 35 paragraful 1 şi art. 36 paragraful 3 din prezenta convenţie. 2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiazã, în mãsura în care împrejurãrile permit, de privilegiile recunoscute acestora din urma, afarã numai dacã sînt cetãţeni ai statului de resedinta sau rezidenţi permanenţi pe teritoriul acestui stat sau exercita aici o activitate particularã cu caracter lucrativ. 3. Statul de resedinta trebuie sa-şi exercite jurisdicţia asupra persoanelor menţionate la paragrafele 1 şi 2 ale prezentului articol, astfel încît sa nu împiedice activitatea oficiului consular. ART. 45 1. Statul trimiţãtor poate renunţa, în ceea ce priveşte un membru al oficiului consular, la privilegiile şi imunitãţile prevãzute de art. 35. 2. Renunţarea trebuie sa fie întotdeauna expresã, sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 3 al prezentului articol, şi trebuie comunicatã în scris statului de resedinta. 3. Dacã un membru al oficiului consular, într-una din materiile în care ar beneficia de imunitate de jurisdicţie în virtutea art. 35 paragraful 1, angajeazã o procedura, el nu va putea invoca imunitatea de jurisdicţie cu privire la orice cerere reconvenţionalã legalã de cererea principala; 4. Renunţarea la imunitatea de jurisdicţie pentru o acţiune civilã sau administrativã nu implica renunţarea la imunitatea privind mãsurile de executare a hotãrîrii, pentru care este necesarã o renunţare distinctã. ART. 46 1. Membrii oficiului consular beneficiazã de privilegiile şi imunitãţile prevãzute de prezenta convenţie din momentul trecerii frontierei teritoriului statului de resedinta pentru a-şi ocupa postul, iar dacã se gãseşte deja pe acest teritoriu de la intrarea lui în funcţie la oficiul consular. 2. Membrii de familie ai membrilor oficiului beneficiazã de privilegiile prevãzute de prezenta convenţie în urmãtoarele condiţii: a) din momentul în care membrul oficiului consular începe sa se bucure de imunitãţi şi privilegii conform paragrafului 1; b) din momentul trecerii frontierei statului şedinţa, dacã au intrat pe acest teritoriu la o data ulterioara celei prevãzute la alin a); c) din momentul cînd au devenit membri de familie ai membrului oficiului consular, dacã au dobîndit aceasta calitate la o data ulterioara celei prevãzute la alin. a) şi b). 3. Atunci cînd activitatea unui membru al oficiului consular ia sfîrşit, imunitãţile şi privilegiile sale, precum şi cele ale membrilor sãi de familie, înceteazã în momentul în care persoana în cauza pãrãseşte teritoriul statului de resedinta sau la expirarea unui termen rezonabil acordat în acest scop. Imunitãţile şi privilegiile angajaţilor consulari ale membrilor personalului de serviciu, care sînt cetãţeni ai statului de resedinta sau care au domiciliul în statul de resedinta, înceteazã în momentul în care persoana în cauza îşi pierde calitatea de angajat consular sau membru al personalului de serviciu. 4. Privilegiile acordate membrilor de familie înceteazã, de asemenea, din momentul în care aceste persoane nu mai fac parte din familia membrului oficiului consular. Totuşi, dacã aceste persoane declara ca intenţioneazã sa pãrãseascã teritoriul statului de resedinta într-un termen rezonabil, privilegiile lor subzistã pînã în momentul plecãrii. 5. În cazul decesului unui membru al oficiului consular, membrii familiei sale continua sa se bucure de privilegiile recunoscute prin prezenta convenţie pînã în momentul în care pãrãsesc teritoriul statului de resedinta sau pînã la expirarea unui termen rezonabil acordat în acest scop. 6. Membrii personalului particular beneficiazã de drepturile şi înlesnirile care le sînt acordate prin prezenta convenţie pe durata angajãrii lor în aceasta calitate. 7. Pentru actele îndeplinite de cãtre membrii oficiului consular în exerciţiul funcţiilor lor oficiale, imunitatea de jurisdicţie subzistã fãrã limita de durata. ART. 47 1. Fãrã a se aduce atingere privilegiilor şi imunitãţilor lor, prevãzute prin prezenta convenţie, toate persoanele care beneficiazã de aceste privilegii şi imunitãţi au obligaţia sa respecte legile şi regulamentele statului de resedinta şi sa nu se amestece în treburile interne ale acestui stat. 2. Facilitãţile, privilegiile şi imunitãţile membrilor oficiului consular nu vor fi folosite de aceştia decît în scopul îndeplinirii obligaţiilor lor oficiale. 3. Localurile consulare nu vor fi folosite într-un mod incompatibil cu exercitarea funcţiilor consulare. ART. 48 Toate mijloacele de transport, proprietate a statului trimiţãtor şi care sînt folosite de cãtre oficiile consulare, precum şi toate mijloacele de transport aparţinînd membrilor oficiului consular sau membrilor lor de familie, trebuie sa fie asigurate impotriva daunelor cauzate terţilor.
CAP. 3 Dispoziţii finale
ART. 49 1. Prezenta convenţie va fi ratificatã. Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc cît mai curînd posibil la Bucureşti. 2. Prezenta convenţie va intra în vigoare în a 30-a zi de la schimbul instrumentelor de ratificare. Ea este încheiatã pentru o perioada de 10 ani şi va fi prelungitã de fiecare data, pe aceeaşi perioada, în afarã de cazul în care una dintre pãrţile contractante nu o denunta cu 12 luni înainte de expirarea perioadei respective. Drept care, plenipotenţiarii respectivi au semnat prezenta convenţie, punînd sigiliul lor. Facuta la Tunis la 8 octombrie 1977, în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana, arabã şi franceza. În caz de divergenta de interpretare între textele în romana şi arabã, textul francez va face credinţa.
Pentru Republica Socialistã România Marin Rãdoi Pentru Republica Tunisianã Abdelkrim Gana
──────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
