Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
CONVENTIE CONSULARA din 18 mai 1968 intre Republica Socialista Romania si Republica Franceza
Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi Preşedintele Republicii Franceze, în dorinta de a reglementa relaţiile consulare între cele doua state şi de a contribui astfel la dezvoltarea relaţiilor lor de prietenie pe baza principiilor respectãrii suveranitãţii şi independentei naţionale, al neinterventiei în afacerile interne, al egalitãţii în drepturi şi al avantajului reciproc, au hotãrît sa încheie o convenţie consularã, în care scop au numit ca împuterniciţi ai lor: Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România pe domnul George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Preşedintele Republicii Franceze pe domnul Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, care, dupã schimbul împuternicirilor lor gãsite în buna şi cuvenitã forma,
au convenit asupra urmãtoarelor:
ART. 1 Definiţii În înţelesul prezentei convenţii: a) oficiu consular înseamnã orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agenţie consularã; b) circumscripţie consularã înseamnã teritoriul stabilit pentru exercitarea de cãtre oficiul consular a funcţiilor sale consulare; c) şef de oficiu consular înseamnã persoana insarcinata sa acţioneze în aceasta calitate; d) funcţionari consulari înseamnã orice persoana inclusiv şeful de oficiu consular, insarcinata în aceasta calitate cu exercitarea funcţiilor consulare; e) angajat consular înseamnã orice persoana angajata în serviciul administrativ sau tehnic al oficiului consular; f) membru al personalului de serviciu înseamnã orice persoana afectatã serviciului domestic al unui oficiu consular; g) membru al oficiului consular înseamnã functionarii consulari, angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu; h) membru al personalului consular înseamnã functionarii consulari alţii decît şeful oficiului consular, angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu; i) membru al personalului privat al unui membru al oficiului consular; j) membri de familie înseamnã sotia (soţul), copiii minori pe care îi întreţine, precum şi tatãl sau mama vaduv sau vaduva care trãieşte în acelaşi cãmin cu un membru al oficiului consular; k) localuri consulare înseamnã clãdirile sau pãrţile din clãdiri şi terenurile aferente care sînt folosite exclusiv în scopul activitãţii consulare; l) arhiva consularã înseamnã toate documentele, corespondenta, hirtiile, cãrţile, filmele, benzile de magnetofon şi registrele oficiului consular, materialul de cifru, precum şi fişierele şi mobilele destinate a le proteja şi conserva.
CAP. 1 Relaţii consulare
ART. 2 Înfiinţarea unui oficiu consular 1. Un oficiu consular nu poate fi înfiinţat pe teritoriul statului de resedinta decît cu consimţãmîntul acestui stat. 2. Sediul şi rangul oficiului consular, precum şi circumscripţia consularã, vor fi stabilite prin înţelegere între statul trimiţãtor şi statul de resedinta, pentru fiecare caz în parte. 3. Orice modificãri ulterioare în ce priveşte rangul sau sediul oficiului consular, ori circumscripţia consularã se vor face prin înţelegere între statul trimiţãtor şi statul de resedinta. ART. 3 Şeful de oficiu consular 1. Şeful de oficiu consular este numit de statul trimiţãtor şi este admis sa exercite funcţiile sale de cãtre statul de resedinta. 2. În vederea numirii şefului de oficiu consular, statul trimiţãtor trebuie sa obţinã pe cale diplomaticã acordul prealabil al statului de resedinta. 3. Şefului de oficiu consular i se acorda de cãtre statul trimiţãtor o patenta consularã, care-i atesta calitatea şi indica numele şi prenumele sau, categoria şi clasa sa, circumscripţia consularã şi sediul oficiului consular. 4. Statul trimiţãtor va transmite, pe cale diplomaticã, patenta consularã Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta. 5. Şeful de oficiu consular este admis sa-şi exercite funcţiile printr-o autorizaţie a statului de resedinta denumita "exequatur" 6. Cu excepţia cazului menţionat la punctul 7 din prezentul articol, şeful de oficiu consular nu poate intra în funcţie înainte de a fi primit exequaturul. 7. Statul de resedinta poate acorda şefului de oficiu consular o autorizaţie provizorie pentru îndeplinirea funcţiilor sale pînã la obţinerea exequaturului; în acest caz, dispoziţiile prezentei convenţii îi sînt aplicabile. ART. 4 Geranti interimari 1. În cazul în care şeful de oficiu consular este în imposibilitatea de a-şi exercita funcţiile sale sau dacã locul este vacant, conducerea oficiului consular poate fi încredinţatã în mod temporar unui funcţionar consular din cadrul aceluiaşi oficiu consular, din cadrul altui oficiu consular al statului trimiţãtor situat pe teritoriului statului de resedinta, sau unui agent diplomatic din cadrul misiunii diplomatice a statului trimiţãtor, din statul de resedinta. În afarã unei imposibilitati absolute, numele şi prenumele persoanei desemnate în calitate de gerant interimar vor fi comunicate în prealabil Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta. 2. Gerantul interimar se va bucura de drepturile, imunitãţile şi privilegiile acordate şefului de oficiu consular prin prezenta convenţie. ART. 5 Notificarea cãtre autoritãţile circumscripţiei consulare De îndatã ce un şef de oficiu consular este admis, chiar cu titlu provizoriu sau interimar, la exercitarea funcţiilor sale, statul de resedinta are obligaţia sa informeze despre aceasta autoritãţile competente din circumscripţia consularã; el este, de asemenea, obligat sa vegheze ca sa fie luate mãsurile necesare, astfel ca şeful de oficiu consular şi membrii personalului consular sa poatã îndeplini îndatoririle ce le revin şi sa beneficieze de tratamentul prevãzut de dispoziţiile prezentei convenţii. ART. 6 Membrii oficiului consular 1. Statul trimiţãtor stabileşte numãrul membrilor oficiului sau consular, în funcţie de importanta activitãţii acestuia, precum şi de necesitãţile unei normale desfasurari a activitãţii sale; statul de resedinta va putea cere totuşi ca efectivul membrilor oficiului consular sa fie menţinut în limitele a ceea ce el considera rezonabil şi normal, ţinînd seama de condiţiile existente în acea circumscripţie consularã şi de necesitãţile efective ale oficiului consular. 2. Numele, prenumele şi rangul funcţionarilor consulari, alţii decît şeful de oficiu consular, precum şi numele şi prenumele angajaţilor consulari şi ai membrilor personalului de serviciu, vor fi notificate în prealabil Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta. 3. Functionarii consulari nu pot fi decît cetãţeni ai statului trimiţãtor; ei nu trebuie sa fie rezidenţi permanenţi pe teritoriul statului de resedinta şi nici sa se gãseascã în acest stat pentru îndeplinirea altor sarcini. 4. Statul de resedinta va elibera fiecãrui funcţionar consular un document, prin care i se atesta aceasta calitate. 5. Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu nu pot fi decît cetãţeni ai statului trimiţãtor sau ai statului de resedinta. 6. Membrii oficiului consular nu au dreptul sa exercite pe teritoriul statului de resedinta vreo alta activitate profesionalã şi nici sa facã acte de comerţ. 7. În raporturile dintre ele, inaltele pãrţi contractante nu vor folosi consuli onorifici. ART. 7 Încetarea activitãţii membrilor oficiului consular 1. Funcţiile unui membru al oficiului consular iau sfîrşit, mai ales, prin: a) notificarea de cãtre statul trimiţãtor statului de resedinta a faptului ca funcţiile sale au luat sfîrşit; b) retragerea exequaturului; c) notificara de cãtre statul de reseditna statului trimiţãtor ca a încetat sa mai considere persoana respectiva ca membru al personalului consular. 2. Statul de resedinta poate oricind sa încunoştinţeze statul trimiţãtor ca un funcţionar consular este persoana non grata sau ca un alt membru al personalului consular este neacceptabil. Într-o asemenea situaţie, statul trimiţãtor va rechema pe funcţionarul consular sau, dupã caz, va pune capãt activitãţii angajatului consular sau a membrului personalului de serviciu. 3. Dacã statul trimiţãtor refuza sa execute sau nu executa într-un termen rezonabil obligaţiile care-i incumba conform punctului 2 al prezentului articol, statul de resedinta poate, dupã caz, sa retragã exequaturul şefului de oficiu consular sau sa înceteze de a mai considera persoana respectiva ca membru al personalului consular, dupã ce a notificat pe cale diplomaticã aceasta hotãrâre statului trimiţãtor. 4. În cazurile menţionate la punctele 2 şi 3 ale prezentului articol, statul de resedinta nu este obligat sa comunice statului trimiţãtor motivele hotãrîrii sale.
CAP. 2 Funcţiile consulare
ART. 8 Exercitarea funcţiilor consulare Prin exercitarea funcţiilor consulare se urmãreşte: a) apãrarea în statul de resedinta a drepturilor şi intereselor statului trimiţãtor, precum şi ale cetãţenilor lui; b) favorizarea dezvoltãrii relaţiilor comerciale, economice, culturale şi ştiinţifice între statul trimiţãtor şi statul de resedinta; c) informarea prin toate mijloacele licite despre condiţiile şi evoluţia vieţii comerciale, economice, culturale şi ştiinţifice din statul de resedinta; d) promovarea în orice mod a relaţiilor de prietenie între cele doua state; e) acordarea de ajutor şi asistenta cetãţenilor statului trimiţãtor. ART. 9 Evidenta cetãţenilor, eliberarea de documente de cãlãtorie şi acordarea de vize Functionarii consulari au dreptul: a) sa înregistreze cetãţenii statului trimiţãtor care au domiciliul sau resedinta în circumscripţia lor consularã, ceea ce nu scuteşte pe aceşti cetãţeni de obligaţia de a respecta legislaţia statului de resedinta cu privire la şederea strãinilor; b) sa elibereze cetãţenilor statului trimiţãtor paşapoarte sau alte documente de cãlãtorie şi sa le reînnoiascã; c) sa acorde vize persoanelor care doresc sa meargã în statul trimiţãtor şi sa prelungeascã valabilitatea acestora. ART. 10 Asistenta consularã acordatã cetãţenilor Sub rezerva prevederilor legislaţiei în vigoare în statul de resedinta, functionarii consulari sînt autorizaţi sa acorde asistenta consularã şi sa ia mãsuri în scopul de a asigura reprezentarea corespunzãtoare a cetãţenilor statului trimiţãtor în fata tribunalelor sau a altor autoritãţi ale statului de resedinta, pentru a cere, conform legislaţiei statului de resedinta, adoptarea de mãsuri în vederea apãrãrii drepturilor şi intereselor acestor cetãţeni, cînd din cauza absentei lor sau pentru orice alta cauza, ei nu-şi pot apara în timp util drepturile şi interesele lor. ART. 11 Asistenta incapabililor 1. Functionarii consulari au dreptul ca, în limitele admise de legile statului de resedinta, sa ia mãsuri pentru instituirea tutelei sau curatelei, în vederea ocrotirii minorilor şi a altor incapabili, cetãţeni ai statului trimiţãtor. 2. Autoritãţile competene ale statului de resedinta, în mãsura în care poseda informaţiile corespunzãtoare, vor notifica fãrã intirziere oficiului consular toate cazurile în care ar urma sa se procedeze la numirea unui tutore sau a unui curator pentru un minor sau alţi incapabili, cetãţeni ai statului trimiţãtor. ART. 12 Transmiterea de acte Functionarii consulari au dreptul sa transmitã cetãţenilor statului trimiţãtor, care au domiciliul sau resedinta pe teritoriul statului de resedinta, acte judiciare şi extrajudiciare provenite din statul trimiţãtor, dacã acei cetãţeni accepta primirea actelor respective. ART. 13 Funcţii privitoare la diferite înscrisuri 1. Functionarii consulari au dreptul ca, la cererea cetãţenilor statului trimiţãtor, sa îndeplineascã în localul consular, la locuinta cetãţeanului statului trimiţãtor dacã socotesc necesar, precum şi la bordul navelor care poarta pavilionul statului trimiţãtor sau al aeronavelor înmatriculate în acest stat, urmãtoarele activitãţi, în mãsura în care legile statului de resedinta nu se opune: a) sa primeascã, sa întocmeascã şi sa autentifice înscrisuri cuprinzînd declaraţii ale cetãţenilor statului trimiţãtor; b) sa primeascã, sa întocmeascã şi sa autentifice înscrisuri privitoare la dispoziţii testamentare ale cetãţenilor statului trimiţãtor; c) sa primeascã, sa întocmeascã şi sa autentifice înscrisuri privitoare la alte acte juridice ale cetãţenilor statului trimiţãtor, dacã acestea urmeazã sa producã efecte în afarã teritoriului statului de resedinta şi dacã nu se referã la imobile aflate pe teritoriul acestui stat sau la drepturi reale grevind astfel de imobile; d) sa dea data certa înscrisurilor, sa legalizeze semnãturile de pe înscrisuri ale cetãţenilor statului trimiţãtor ori sa legalizeze semnãturi de pe înscrisurile care emana de la autoritãţile sau organele de jurisdicţie ale statului trimiţãtor sau de resedinta; e) sa legalizeze copii, traduceri şi extrase de pe orice înscrisuri; f) sa primeascã în pãstrare înscrisuri de la cetãţenii statului trimiţãtor sau destinate acestora. 2. Înscrisurile prevãzute la punctul 1 au, în statul de resedinta, aceeaşi valoare juridicã şi forta probanta ca şi înscrisurile autentificate, legalizate sau purtind certificarea autoritãţilor judiciare sau a altor autoritãţi competente ale acestui stat. ART. 14 Funcţii privitoare la starea civilã 1. Functionarii consulari au dreptul sa înregistreze naşterea şi decesul cetãţenilor statului trimiţãtor şi sa elibereze certificatele corespunzãtoare. 2. Functionarii consulari au dreptul sa oficieze cãsãtorii între cetãţenii statului trimiţãtor şi sa elibereze certificatele corespunzãtoare. Ei vor informa de îndatã autoritãţile competente ale statului de resedinta despre cãsãtoria oficiata. 3. Dispoziţiile de la punctele 1 şi 2 din prezentul articol nu scutesc persoanele interesate de obligaţia de a face declaraţii prevãzute în legile statului de resedinta. 4. Autoritãţile locale competente ale statului de resedinta vor informa neîntîrziat oficiul consular despre decesul unui cetãţean al statului trimiţãtor. ART. 15 Funcţii privind succesiunile 1. Autoritatea competenta a statului de resedinta va anunta, fãrã intirziere, oficiul consular al statului trimiţãtor, atunci cînd o persoana cãreia îi revine, în calitate de moştenitor, titular de drepturi sau de legatar, o succesiune deschisã pe teritoriul statului de resedinta, şi este cetãţean al statului de trimitere; totuşi, aceasta comunicare nu se face decît dacã persoana în cauza nu locuieşte sau nu este legal reprezentatã în statul de resedinta. 2. Autoritatea competenta a statului de resedinta, atunci cînd este solicitatã, va comunca fãrã intirziere, oficiului consular al statului trimiţãtor, mãsurile pe care le-a luat pentru conservarea şi administrarea bunurilor succesorale care au rãmas pe teritoriul statului de resedinta, ca urmare a decesului unui cetãţean al statului trimiţãtor. Functionarii consulari pot sa-şi dea concursul, direct sau prin intermediul unui delegat, la punerea în executare a mãsurilor vizate în alineatul precedent. Ei pot de asemenea: a) sa urmãreascã realizarea drepturilor succesorale ale cetãţenilor statului trimiţãtor; b) sa vegheze ca toate sumele de bani, valori sau alte bunuri mobile provenind din succesiuni de pe teritoriul statului de resedinta sa fie transmise cetãţenilor statului trimiţãtor. Transmiterea se va efectua cu respectarea legilor statului de resedinta. 3. Dacã, dupã îndeplinirea, pe teritoriul statului de resedinta, a formalitãţilor privitoare la succesiune, mobilele din succesiune sau produsul vinzarii mobilelor sau imobilelor revin unui moştenitor, titular de drepturi sau legatar, cetãţean al statului de trimitere care nu locuieşte pe teritoriul statului de resedinta, nu a participat la procedura succesoralã şi nu a desemnat un mandatar, acele bunuri sau produsul vinzarii lor vor fi predate oficiului consular al statului trimiţãtor, pentru a fi transmise moştenitorului, titularului de drepturi sau legatarului, cu condiţia ca: a) autoritãţile competente sa fi autorizat remiterea bunurilor succesorale sau a produsului vinzarii lor; b) toate datoriile moştenirii, declarate în termenul prescris de legea statului de resedinta, sa fi fost plãtite sau garantate; c) calitatea de moştenitor, titular de drepturi sau legatar sa fie justificatã; d) drepturile (taxele) asupra succesiunii sa fi fost plãtite sau garantate. 4. În cazul cînd un cetãţean al statului trimiţãtor se afla provizoriu pe teritoriul statului de resedinta şi decedeazã pe acel teritoriu, lucrurile personale şi sumele de bani rãmase de la decujus şi care nu au fost pretinse de un moştenitor prezent, vor fi predate, fãrã alta formalitate, oficiului consular al statului trimiţãtor, cu titlu provizoriu, spre a li se asigura pãstrarea cu respectarea dreptului pentru autoritãţile administrative sau judiciare teritoriale de a le prelua în interesul justiţiei. Oficiul consular va trebui sa remitã lucrurile personale şi sumele de bani oricãrei autoritãţi a statului de resedinta care ar fi desemnat pentru a le asigura administrarea sau lichidarea. El va trebui sa respecte legislaţia statului de resedinta în ceea ce priveşte exportul lucrurilor şi transferul sumelor de bani. ART. 16 Funcţii privitoare la navigaţia maritima şi fluviala 1. Functionarii consulari au dreptul sa acorde asistenta navelor care poarta pavilionul statului trimiţãtor şi care intra sau se gãsesc într-un port din circumscripţia lor consularã. 2. În mãsura în care legile statului trimiţãtor îi autoriza, functionarii consulari au dreptul sa ia legatura cu echipajele navelor care poarta pavilionul statului trimiţãtor, sa le viziteze, sa verifice şi sa vizeze documentele de bord, precum şi documentele cu privire la incarcatura şi, în general, sa asigure aplicarea pe aceste nave a legilor de navigaţie ale statului trimiţãtor. Fãrã a aduce atingere competentei autoritãţilor statului de resedinta, şi în mãsura în care legislaţia statului trimiţãtor îi autoriza, functionarii consulari au de asemenea dreptul sa ia mãsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi disciplinei pe aceste nave. 3. Autoritãţile statului de resedinta nu vor interveni în nici o cauza care a survenit la bordul navei, cu excepţia dezordinelor de natura sa tulbure liniştea şi ordinea publica pe uscat sau în port, sau sa aducã prejudicii sãnãtãţii şi securitãţii publice, sau în care s-ar gãsi implicate persoane strãine de echipaj. 4. În caz de avarie, eşuare sau naufragiu, în apele naţionale sau teritoriale ale statului de resedinta, ale unei nave care poarta pavilionul statului trimiţãtor, autoritãţile competente ale acestui stat vor înştiinţa neîntîrziat oficiului consular cel mai apropiat de locul accidentului şi-l vor informa despre mãsurile întreprinse, în vederea salvãrii şi ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, încãrcãturii şi proviziilor. Aceste autoritãţi vor acorda de asemenea funcţionarilor consulari sprijinul necesar în luarea mãsurilor ce se impun ca urmare a avariei, eşuãrii sau naufragiului. În mãsura în care legile statului de resedinta nu se opun, autoritãţile compentente ale acestui stat vor invita funcţionarul consular sa asiste la ancheta deschisã pentru determinarea cauzelor avariei, eşuãrii sau naufragiului. Functionarii consulari au dreptul sa ceara autoritãţilor statului de resedinta sa ia mãsurile necesare în vederea salvãrii şi ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, încãrcãturii şi proviziilor. 5. Dacã proprietarul sau armatorul navei avariate, eşuate ori naufragiate sau orice alta persoana indreptatita sa acţioneze în numele lor nu poate lua mãsurile necesare în legatura cu nava, incarcatura sau provizia acesteia, functionarii consulari pot lua aceste mãsuri în numele proprietarului, armatorului sau persoanei îndreptãţite. Tot astfel, functionarii consulari pot lua asemenea mãsuri în legatura cu orice obiecte aparţinînd unor cetãţeni ai statului trimiţãtor, provenind din incarcatura ori proviziile aduse în port sau gãsite pe coasta, în apropierea coastei sau pe nava care a eşuat sau naufragiat. Nici un fel de taxe vamale nu vor fi percepute pentru aceasta nava sau pentru incarcatura ori proviziile sale, afarã de cazul cînd acestea au fost puse în consumaţie sau folosite în statul de resedinta. 6. În cazul cînd autoritãţile statului de resedinta înţeleg sa ia, potrivit competentei lor, mãsuri de asigurare ori executare sau de constringere pe bordul navelor care poarta pavilionul statului trimiţãtor, vor înştiinţa în prealabil oficiul consular, pentru ca un funcţionar consular sa poatã asista la efectuarea unor astfel de mãsuri. Dacã, în cazurile urgente, înştiinţarea oficiului consular n-a fost posibila, iar funcţionarul consular nu a fost prezent la luarea mãsurilor, autoritãţile statului de resedinta vor informa neîntîrziat oficiului consular cu privire la mãsurile luate. Oficiul consular va fi înştiinţat şi în cazul în care membrii echipajului navei urmeazã sa fie interogati de cãtre autoritãţile statului de resedinta. Dispoziţiile cuprinse în acest punct nu se referã la controlul vamal, sanitar şi de paşapoarte. 7. Prevederile prezentului articol nu se aplica navelor de rãzboi. ART. 17 Funcţii privitoare la navigaţia aerianã 1. Functionarii consulari pot exercita drepturile de control şi de inspecţie prevãzute de legile şi regulamentele statului trimiţãtor, asupra aeronavelor înmatriculate în acest stat cît şi asupra echipajelor lor, în mãsura în care legile şi regulamentele statului de resedinta le permit aceasta. Ei pot de asemenea sa acorde asistenta echipajelor. 2. Cînd un avion înmatriculat în statul trimiţãtor suferã un accident pe teritoriul statului de resedinta, autoritãţile competente ale acestui stat vor informa fãrã intirziere oficiul consular cel mai apropiat de locul unde accidentul s-a produs. ART. 18 Alte funcţii consulare În afarã de funcţiile enumerate în prezenta convenţie, functionarii consulari sînt autorizaţi sa exercite orice alta funcţie consularã la care statul de resedinta, fiind în prealabil încunoştinţat, nu s-a opus.
CAP. 3 Facilitãţi, privilegii şi imunitãţi
ART. 19 Înlesniri acordate oficiului consular şi personalului acestuia 1. Statul de resedinta acorda toate înlesnirile necesare îndeplinirii funcţiilor care revin oficiului consular şi va lua mãsurile corespunzãtoare pentru a permite membrilor oficiului consular sa-şi desfãşoare activitatea şi sa se bucure de imunitãţile şi privilegiile acordate prin prezenta convenţie. 2. Statul de resedinta va trata pe functionarii consulari cu respectul datorat calitãţii pe care o au şi va lua toate mãsurile pentru a impiedica orice atingere adusã persoanei, libertãţii şi demnitãţii lor.
Secţiunea I
ART. 20 Folosirea stemei şi drapelului naţional 1. Scutul cu stema statului trimiţãtor şi inscripţia cu denumirea oficiului consular pot fi aşezate la sediul oficiului consular şi la resedinta şefului de oficiu consular. 2. Drapelul naţional al statului trimiţãtor poate fi arborat la sediul oficiului consular. Drapelul acestui stat poate fi arborat de asemenea pe mijloacele de transport folosite de şeful de oficiu consular în exercitarea activitãţii sale oficiale. 3. În exercitarea dreptului acordat de prezentul articol, se va tine seama de legile, regulamentele şi obiceiurile statului de resedinta. ART. 21 Înlesniri privind procurarea localurilor consulare şi a locuinţelor membrilor oficiului consular Statul de resedinta va înlesni, potrivit legilor sale, dobindirea pe teritoriul sau, de cãtre statul trimiţãtor, a localurilor necesare oficiului consular sau va ajuta statul trimiţãtor sa obţinã aceste localuri într-un alt mod. De asemenea, statul de resedinta va sprijini oficiul consular în obţinerea de locuinţe corespunzãtoare pentru membrii oficiului consular. ART. 22 Inviolabilitatea localurilor consulare şi a locuinţei şefului de oficiu consular 1. Localurile consulare precum şi locuinta şefului de oficiu consular sînt inviolabile. 2. Autoritãţile statului de resedinta nu pot pãtrunde în localurile consulare sau în locuinta şefului de oficiu consular decît cu consimţãmîntul acestuia, al persoanei desemnate de el sau al şefului misiunii diplomatice a statului trimiţãtor. 3. Statul de resedinta are obligaţia specialã de a lua mãsurile corespunzãtoare pentru a impiedica ca localurile consulare sa fie invadate sau deteriorate şi pentru a impiedica ca liniştea oficiului consular sa fie tulburata sau demnitatea sa-i fie ştirbitã. 4. Mijloacele de transport şi orice bunuri destinate a fi folosite pentru realizarea activitãţii oficiului consular, chiar dacã nu sînt proprietatea statului trimiţãtor, nu pot sa formeze obiect de rechiziţie, sechestru sau de acte de executare. ART. 23 Scutiri fiscale privind localurile consulare şi locuintele funcţionarilor consulari 1. Imobilele proprietatea statului trimiţãtor sau deţinute cu chirie şi care sînt destinate îndeplinirii activitãţii consulare ori servesc ca locuinţe pentru functionarii consulari sînt scutite de impozite şi taxe de orice natura, naţionale, regionale, provinciale sau comunale, cu excepţia taxelor percepute pentru remunerarea serviciilor special prestate. 2. În cazul imobilelor deţinute cu chirie, scutirea fiscalã nu se va aplica pentru impozitele sau taxele care potrivit legilor statului de resedinta nu sînt în sarcina locatarului. ART. 24 Inviolabilitatea arhivei consulare Arhivele şi documentele consulare sînt inviolabile în orice moment şi în orice loc s-ar gãsi. ART. 25 Libertatea de comunicare 1. Statul de resedinta va permite şi înlesni oficiilor consulare ale statului trimiţãtor libertatea de comunicare cu guvernul lor, precum şi cu misiunile diplomatice şi cu alte oficii consulare ale acelui stat din statul de resedinta sau din alte state. În acest scop, oficiile consulare pot folosi toate mijloacele publice de comunicare, curierii diplomatici sau consulari, valiza diplomaticã sau consularã şi mesajele în clar sau cifrate. Totuşi, oficiul consular nu poate instala sau utiliza un post emitator de radio decît cu asentimentul statului de resedinta. 2. Corespondenta oficialã a oficiului consular este inviolabilã. Prin "corespondenta oficialã" se înţelege orice corespondenta privitoare la oficiul consular şi la funcţiile sale. 3. Valiza consularã nu trebuie sa fie nici deschisã nici reţinutã. Totuşi, dacã autoritãţile competene ale statului de resedinta au motive serioase sa creadã ca valiza conţine alte obiecte decît corespondenta, documentele şi obiectele menţionate la punctul 4 al prezentului articol, ele pot cere ca valiza sa fie retrimisa la locul de origine. 4. Valiza consularã sau coletele ei, dacã este alcãtuitã din mai mult colete, trebuie sa fie sigilatã, sa aibã semne exterioare vizibile ale caracterului ei; ea nu poate conţine decît corespondenta oficialã sau documente şi obiecte privind exclusiv activitatea oficiului consular. 5. Curierul consular trebuie sa posede un document oficial, atestind calitatea sa şi precizînd numãrul coletelor care constituie valiza consularã. Nu poate fi curier consular un cetãţean al statului de resedinta, sau un rezident permanent în acest stat. În exercitarea funcţiilor sale, curierul este protejat de statul de resedinta. El se bucura de inviolabilitatea personalã şi nu poate fi supus nici arestãrii şi nici oricãrei alte forme de deţinere ori de limitare a libertãţii personale. ART. 26 Comunicarea cu cetãţenii statului trimiţãtor şi protecţia lor 1. Functionarii consulari au dreptul, în cadrul circumscripţiei lor consulare, sa comunice cu cetãţenii statului trimiţãtor, sa-i viziteze, sa-i indrumeze şi, atunci cînd este cazul, sa ia mãsurile necesare pentru a le asigura asistenta juridicã şi reprezentarea lor în justiţie. Cetãţenii statului trimiţãtor pot sa comunice cu functionarii consulari şi sa-i viziteze. 2. Autoritãţile competente ale statului de resedinta vor incunostiinta, fãrã intirziere şi în orice caz în termen de zece zile, oficiului consular al statului trimiţãtor, cînd în circumscripţia consularã un cetãţean al acestui stat a fost arestat sau supus oricãrei alte forme de limitare a liberatii personale. 3. Functionarii consulari au dreptul sa primeascã corespondenta sau alte comunicãri din partea cetãţeanului statului trimiţãtor aflat în stare de arest preventiv sau supus oricãrei alte forme de limitare a libertãţii personale, sa-l viziteze de mai multe ori şi sa comunice cu el. Exercitarea acestui drept nu poate fi aminat de cãtre autoritãţile statului de resedinta dupã împlinirea termenului de cincisprezece zile de la data arestãrii sau de la începutul limitãrii libertãţii personale sub orice forma ar fi aceasta. 4. În cazul în care, în urma condamnãrii, un cetãţean al statului trimiţãtor executa o pedeapsa privativã de libertate, functionarii consulari au dreptul de a comunica cu el şi de a-i face vizite, de mai multe ori. 5. Drepturile menţionate la punctele 3 şi 4 din prezentul articol se vor exercita potrivit modalitãţilor de aplicare prevãzute de legile şi regulamentele statului de resedinta cu privire la vizita şi comunicarea cu persoanele supuse unei mãsuri privative de liberate. 6. Autoritãţile competente ale statului de resedinta vor aduce la cunostinta cetãţeanului statului trimiţãtor, aflat în stare de arest preventiv sau supus oricãrei alte forme de limitare a libertãţii personale, posibilitatea de comunicare pe care o are potrivit prezentului articol. ART. 27 Comunicarea cu autoritãţile statului de resedinta În exercitarea funcţiilor lor, functionarii consulari pot sa se adreseze: a) autoritãţilor locale competente ale circumscripţiei lor consulare; b) autoritãţilor centrale competente ale statului de resedinta, dacã şi în mãsura în care aceasta este admis de legile, regulamentele şi uzanţele statului de resedinta sau de acordurile internaţionale în materie. ART. 28 Libertatea de deplasare Sub rezerva legilor şi regulamentelor referitoare la zonele în care accesul este interzis sau reglementat din motive de securitate nationala sau de interes public, statul de resedinta asigura membrilor oficiului consular libertatea de deplasare şi de circulaţie pe teritoriul sau. ART. 29 Drepturi şi taxe consulare 1. Oficiul consular poate sa perceapã pe teritoriul statului de resedina drepturile şi taxele pe care legile şi regulamentele statului trimiţãtor le prevãd pentru actele consulare. 2. Sumele încasate ca drepturi şi taxe prevãzute la punctul 1 din prezentul articol precum şi chitanţele respective sînt scutite de orice impozite şi taxe în statul de resedinta.
Secţiunea II
ART. 30 Imunitatea de jurisdicţie şi inviolabilitatea personalã 1. Membrii oficiului consular nu sînt supuşi jurisdicţiei autoritãţilor judiciare sau administrative ale statului de resedinta pentru actele îndeplinite în exercitarea funcţiilor lor. Totuşi, dispoziţiile alineatului precedent nu se aplica în cazul unei acţiuni civile intentate de un terţ pentru pagube rezultate dintr-un accident savirsit în statul de resedinta de cãtre un vehicul, o nava sau o aeronava. 2. Pentru actele îndeplinite în afarã funcţiilor lor, functionarii consulari nu pot fi arestaţi sau deţinuţi preventiv ori supuşi oricãrei alte forme de privare sau limitare a libertãţii lor personale, decît în cazul cînd sînt învinuiţi de autoritatea judiciarã competenta, de o crima grava, sau cînd fac obiectul unei hotãrîri judiciare definitive de condamnare. 3. Prin "crima grava" trebuie sa se înţeleagã, în sensul prezentului articol, orice infracţiune comisã cu intenţie şi pentru care legile statului de resedinta prevãd o pedeapsa privativã de liberate de cel puţin cinci ani. 4. Cînd o procedura penala este angajata impotriva unui funcţionar consular, acesta este obligatã sa se prezinte în fata autoritãţilor competente. Totuşi, procedura trebuie sa fie condusã cu consideraţia datoratã funcţionarului consular în funcţie de poziţia sa oficialã în asa fel încît sa stînjeneascã cît mai puţin posibil exercitarea funcţiilor consulare. Atunci cînd în împrejurãrile menţionate la punctul 2 al prezentului articol s-a ivit necesitatea punerii unui funcţionar consular în stare de detenţie preventivã, procedura îndreptatã contra lui trebuie sa fie deschisã în termenul cel mai scurt. 5. În cazul luãrii unei mãsuri privative de libertate impotriva unui membru al oficiului consular sau de urmãrire penalã îndreptatã impotriva lui, statul de resedinta este obligat sa previnã despre aceasta pe şeful de oficiu consular, cît mai curînd posibil. Dacã acesta din urma este el însuşi vizat de una din aceste mãsuri, statul de resedinta trebuie sa informeze despre acesta statul trimiţãtor, pe cale diplomaticã. ART. 31 Depunerea de mãrturie şi efectuarea de expertize 1. Membrii unui oficiu consular pot fi chemaţi sa rãspundã ca martori în cursul unor proceduri judiciare sau administrative. Dacã un funcţionar consular refuza sa depunã mãrturie, nici o mãsura coercitivã sau alta sancţiune nu-i poate fi aplicatã. În afarã cazurilor menţionate la punctul 3 al prezentului articol, angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu nu trebuie sa refuze a rãspunde ca martori. 2. Autoritatea statului de resedinta care primeşte mãrturia trebuie sa evite sa stînjeneascã pe funcţionarul consular sau pe angajatul consular în desfãşurarea activitãţii lor oficiale. Ea poate sa primeascã depozitia funcţionarului consular în localul oficiului consular sau la locuinta acestuia sau sa accepte o declaraţie în scris din partea sa. 3. Membrii oficiului consular nu sînt ţinuţi sa depunã mãrturie asupra faptelor care au legatura cu desfãşurarea activitãţii lor de serviciu şi nici sa prezinte corespondenta sau alte materiale din arhiva consularã. 4. Functionarii consulari chemaţi sa depunã mãrturie pot face o declaraţie fãrã a presta jurãmînt. 5. Membrii oficiului consular nu sînt ţinuţi sa efectueze expertize. ART. 32 Scutirea de prestaţii personale şi de alte obligaţii 1. Membrii oficiului consular sînt scutiţi în statul de resedinta de orice serviciu naţional şi de orice sarcini cu caracter militar, de prestaţii personale de orice natura, precum şi de contribuţiile care le-ar înlocui. 2. Functionarii consulari şi angajaţii consulari sînt scutiţi în statul de resedinta de toate obligaţiile prevãzute de cãtre legile şi regulamentele acestui stat în materie de înmatriculare a strãinilor şi permis de şedere. ART. 33 Scutiri vamale 1. Statul de resedinta va acorda, în conformitate cu legile şi regulamentele sale în vigoare, autorizaţia de intrare şi scutirea de orice drepturi vamale, taxe şi orice alte drepturi similare pentru obiectele destinate: a) uzului oficial al oficiului consular; b) folosinţei personale a funcţionarilor consulari, inclusiv bunurile destinate instalãrii lor. Articolele de consum nu trebuie sa depãşeascã cantitãţile necesare pentru folosirea directa de cãtre cei interesaţi. Scutirile astfel recunoscute nu privesc cheltuielile de depozit, transport şi alte servicii similare. 2. Angajaţii consulari vor beneficia de privilegiile şi scutirile prevãzute la punctul 1 al prezentului articol referitor la obiectele importate, cu ocazia primei lor instalãri. 3. Bagajele personale ale funcţionarilor consulari şi ale membrilor lor de familie care locuiesc cu ei, însoţite de cãtre aceştia, sînt scutite de control vamal. Ele nu pot fi supuse controlului decît dacã exista motive serioase sa se banuiasca ca ar conţine alte obiecte decît cele indicate la punctul 1 litera b din prezentul articol sau obiecte interzise la export sau import de cãtre legile statului de resedinta, ori supuse legilor şi regulamentelor de carantina. În aceste cazuri, controlul trebuie sa aibã loc în prezenta funcţionarului consular respectiv sau a membrului de familie interesat. ART. 34 Scutiri fiscale 1. Functionarii consulari şi angajaţii consulari sînt scutiţi de orice impozite şi taxe personale sau reale, naţionale, regionale şi comunale, cu excepţia: a) impozitele indirecte care sînt în mod normal încorporate în preţul mãrfurilor sau serviciilor; b) impozitelor şi taxelor asupra bunurilor imobile particulare situate pe teritoriul statutului de resedinta; c) drepturilor de succesiune şi de mutaţie percepute de statul de resedinta sub rezerva dispoziţiilor articolului 35 litera b; d) impozitelor şi taxelor asupra cistigurilor private care îşi au sursa în statul de resedinta, inclusiv cistigurile provenind din cedarea unor elemente ale patrimoniului; e) impozitele şi taxele percepute ca remunerare a serviciilor particulare aduse funcţionarilor consulari şi angajaţilor consulari; f) drepturilor de înregistrare, grefa, ipoteci şi timbre, sub rezerva dispoziţiilor de la articolul 23. 2. Membrii personalului de serviciu sînt scutiţi de impozite şi taxe pe salariile pe care le primesc pentru efectuarea serviciului lor. 3. Membrii oficiului consular care folosesc persoane ale cãror retribuţii sau salarii nu sînt scutite de impozitul pe venit în statul de resedinta, trebuie sa respecte obligaţiile pe care legile şi regulamentele statului respectiv le impun în materie de percepere a impozitului pe venit. ART. 35 Scutiri acordate în cazul decesului unui membru al oficiului consular a) sa permitã exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu excepţia celor care au fost dobîndite în statul de resedinta şi care fac obiectul unei prohibiţii de export în momentul decesului, cu condiţia ca exportul sa se facã într-un termen rezonabil; b) sa scuteascã bunurile mobile succesorale de impozite şi taxe sau alte drepturi similare de orice natura, cu condiţia ca aceste bunuri sa se fi gãsit pe teritoriul statului de resedinta numai datoritã prezentei defunctului în calitate de membru al oficiului consular sau membru al familiei sale. ART. 36 Scutiri în materie de permis de munca 1. Cu privire la serviciile îndeplinite pentru statul trimiţãtor, membrii oficiului consular sînt scutiţi de obligaţiile pe care legile şi regulamentele statului de resedinta privitoare la folosirea miinii de lucru strãine le impun în materie de permis de munca. 2. Membrii personalului privat ai funcţionarilor consulari şi angajaţilor consulari, dacã nu exercita nici o alta ocupaţie privatã cu caracter lucrativ în statul de resedinta, sînt scutiţi de obligaţiile prevãzute la punctul 1 al prezentului articol. ART. 37 Scutirea de regimul asigurãrilor sociale 1. Sub rezerva dispoziţiilor punctului 3 al prezentului articol, membrii oficiului consular sînt exceptaţi, în ceea ce priveşte serviciile pe care ei le aduc statului trimiţãtor, de la dispoziţiile privind asigurãrile sociale în vigoare în statul de resedinta. 2. Scutirea prevãzutã la punctul 1 al prezentului articol se aplica şi membrilor personalului privat care se afla în serviciul exclusiv al membrilor consulari, dacã: a) nu sînt cetãţeni ai statului de resedinta sau nu sînt rezidenţi permanenţi în acest stat; b) sînt supuşi dispoziţiilor referitoare la asigurãrile sociale în statul trimiţãtor sau într-un stat terţ. 3. Membrii oficiului consular care au în serviciul lor persoana cãrora scutirea prevãzutã la punctul 2 al prezentului articol nu li se aplica, trebuie sa respecte obligaţiile pe care dispoziţiile privind asigurãrile sociale ale statului de resedinta le impun celui care angajeazã. 4. Scutirea prevãzutã la punctele 1 şi 2 ale prezentului articol nu impiedica participarea voluntara la regimul asigurãrilor sociale existente în statul de resedinta, cu condiţia ca ea sa fie admisã de acest stat. ART. 38 Excepţii de la imunitãţi şi privilegii 1. Angajaţii consulari şi membrii personalului de serviciu al oficiului consular, care sînt cetãţeni ai statului de resedinta sau cetãţeni ai statului trimiţãtor, rezidenţi permanenţi în statul de resedinta, nu beneficiazã decît de imunitãţile şi privilegiile prevãzute în articolul 30 punctul 1 şi articolul 31 punctul 3 din prezenta convenţie. 2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiazã, în mod corespunzãtor, de privilegiile recunoscute acestora din urma, afarã de cazul cînd sînt cetãţeni ai statului de resedinta, sînt rezidenţi permanenţi în statul de resedinta sau exercita o activitate cu caracter lucrativ în statul de resedinta. 3. Statul de resedinta trebuie sa-şi exercite jurisdicţia asupra persoanelor menţionate la punctele 1 şi 2 ale prezentului articol, astfel încît sa nu împiedice în mod excesiv activitatea oficiului consular. ART. 39 Renunţarea la imunitãţi şi privilegii 1. Statul trimiţãtor poate renunţa în ce priveşte un membru al oficiului consular la privilegiile şi imunitãţile prevãzute de articolele 30 şi 31. 2. Renunţarea trebuie sa fie de fiecare data expresã, cu excepţia cazurilor menţionate la punctul 3 din prezentul articol; ea trebuie sa fie comunicatã în scris statului de resedinta. 3. Dacã un membru al oficiului consular, într-una din materiile în care ar beneficia de imunitate de jurisdicţie în virtutea articolului 30 punctul 1, angajeazã o procedura, aceasta nu va putea invoca imunitatea de jurisdicţie cu privire la orice cerere reconvenţionalã legatã de cererea principala. 4. Renunţarea la imunitatea de jurisdicţie pentru o acţiune civilã sau administrativã nu implica renunţarea la imunitatea privind mãsurile de executare a hotãrîrii; pentru aceasta, este necesarã o renunţare distinctã. ART. 40 Începutul şi sfîrşitul imunitãţilor şi privilegiilor 1. Orice membru al oficiului consular beneficiazã de privilegiile şi imunitãţile prevãzute de prezenta convenţie din momentul trecerii frontierei teritoriului statului de resedinta pentru a-şi ocupa postul, iar dacã se gãseşte deja pe acest teritoriu, de la intrarea lui în funcţie la oficiul consular. 2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiazã de privilegiile prevãzute de prezenta convenţie, astfel: a) din momentul în care membrul oficiului consular începe sa se bucure de imunitãţi şi de privilegii potrivit cu punctul 1; b) din momentul trecerii frontierei statului de resedinta, dacã au intrat pe acest teritoriu ulterior datei prevãzute la litera a de mai sus; c) din momentul cînd au devenit membri de familie ai membrului oficiului, dacã au dobîndit aceasta calitate ulterior momentului prevãzut la literele a şi b. 3. Atunci cînd activitatea unui membru al oficiului consular ia sfîrşit, imunitãţile şi privilegiile sale şi de asemenea privilegiile membrilor familiei sale înceteazã în momentul în care persoana în cauza pãrãseşte teritoriul statului de resedinta sau la expirarea unui termen rezonabil acordat în acest scop. Imunitãţile şi privilegiile angajaţilor consulari şi ale membrilor personalului de serviciu care sînt cetãţeni ai statului de resedinta sau care avînd cetãţenia statului trimiţãtor sînt rezidenţi permanenţi în statul de resedinta, înceteazã în momentul în care persoana în cauza îşi pierde calitatea de angajat consular sau membru al personalui de serviciu. 4. Privilegiile acordate membrilor de familie înceteazã de asemenea din momentul cînd aceştia nu mai fac parte din familia membrului oficiului consular. Totuşi, dacã aceste persoane declara ca înţeleg sa pãrãseascã teritoriul statului de resedinta într-un termen rezonabil, privilegiile lor subzistã pînã la acea data. 5. În cazul decesului unui membru al oficiului consular, membrii familiei sale continua sa se bucure de privilegiile care le sînt recunoscute prin prezenta convenţie pînã la pãrãsirea teritoriului statului de resedinta sau la expirarea unui termen rezonabil acordat în acest scop. 6. Membrii personalului privat beneficiazã de drepturile şi înlesnirile care le sînt acordate prin prezenta convenţie pe durata angajãrii lor în aceasta calitate. ART. 41 Notificarea unor plecari şi sosiri Sînt notificate Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta: a) sosirea şi plecarea definitiva a unui membru de familie al unui membru al oficiului consular şi, dacã este cazul, faptul ca o persoana devine sau înceteazã de a mai fi membru al acestei familii; b) sosirea şi plecarea definitiva a membrilor personalului privat şi, dacã este cazul, încetarea serviciului lor în aceasta calitate; c) angajarea şi încetarea angajãrii persoanelor care locuiesc pe teritoriul statului de resedinta în calitate de angajaţi consulari, membri ai personalului de serviciu sau membri ai prsonalului privat.
CAP. 4 Dispoziţii finale
ART. 42 Exercitarea funcţiilor consulare 1. Funcţiile consulare vor fi exercitate de cãtre functionarii consulari ai statului trimiţãtor, în limitele circumscripţiei fiecãrui oficiu consular; ele vor putea fi de asemenea exercitate, cînd este cazul, potrivit regulilor dreptului internaţional, de cãtre misiunea diplomaticã a statului trimiţãtor aflatã în statul de resedinta, respectîndu-se drepturile şi îndatoririle membrilor misiunii diplomatice. 2. Exercitarea funcţiilor consulare de cãtre membrii misiunii diplomatice nu aduce atingere imunitãţilor şi privilegiilor diplomatice ale acestora. Aceasta prevedere se aplica şi în cazul numirii unui agent diplomatic ca gerant interimar al oficiului consular. 3. Numele membrilor misiunii diplomatice care exercita funcţii consulare va fi comunicat Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta. ART. 43 Respectarea legilor statului de resedinta 1. Fãrã a se aduce atingere, imunitãţilor şi privilegiilor lor, persoanele care beneficiazã de aceste imunitãţi şi privilegii au obligaţia de a respecta legile statului de resedinta şi de a nu se amesteca în treburile interne ale acestui stat. 2. Localurile consulare nu vor fi folosite într-un mod incompatibil cu exercitarea funcţiilor consulare. ART. 44 Asigurarea de rãspundere civilã 1. Cu privire la toate mijloacele de transport aparţinînd membrilor oficiului consular sau membrilor familiilor lor, este obligatorie asigurarea impotriva pagubelor cauzate terţilor. 2. În mãsura în care nu se prevede altfel prin legile statului de resedinta, dispoziţiile punctului 1 din prezentul articol nu sînt aplicabile angajaţilor consulari, membrilor personalului de serviciu sau membrilor de familie ai membrilor oficiului consular care sînt cetãţeni ai statului de resedinta sau care sînt rezidenţi permanenţi în acest stat. ART. 45 Dispoziţiile aplicabile persoanelor juridice Prevederile prezentei convenţii referitoare la cetãţenii statului trimiţãtor se vor aplica în mod corespunzãtor, atunci cînd este cazul, şi în ce priveşte persoanele juridice ale uneia dintre inaltele pãrţi contractante. ART. 46 Ratificarea, intrarea în vigoare, denunţarea 1. Prezenta convenţie va fi ratificatã. Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc la Paris, îndatã ce va fi posibil. 2. Prezenta convenţie va intra în vigoare în a treizecea zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare. Ea va rãmîne în vigoare timp de zece ani, cît şi dupã aceasta data dacã nu va fi denunţatã în condiţiile arãtate mai jos. 3. Oricare dintre inaltele pãrţi contractante poate denunta prezenta convenţie la sfîrşitul perioadei iniţiale de zece ani sau la orice alta data dupã aceasta, notificind denunţarea în scris, cu un an înainte, celeilalte înalte pãrţi contractante. Drept care plenipotenţiarii respectivi au semnat prezenta convenţie, punînd sigiliul lor. Încheiatã la Bucureşti la 18 mai 1968, în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana şi franceza, ambele texte fãcînd deplina credinţa.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
