Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CONVENTIA NATIUNILOR UNITE din 17 iunie 1994 pentru combaterea desertificarii in tarile afectate grav de seceta si/sau de desertificare, in special in Africa*)
EMITENT: ACT INTERNATIONAL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 222 din 17 iunie 1998
--------------
*) Traducere.
Partile la prezenta conventie,
afirmand ca fiintele umane din zonele afectate sau amenintate se afla in centrul preocuparilor pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei,
facandu-se ecoul preocuparii staruitoare a comunitatii internationale, incluzand state si organizatii internationale, fata de efectele negative ale desertificarii si secetei,
constiente ca zonele aride, semiaride si uscat-subumede, impreuna, o parte semnificativa din suprafata uscatului Pamantului si sunt locul de viata si sursa mijloacelor de existenta pentru o mare parte a populatiei sale,
recunoscand ca desertificarea si seceta sunt probleme de dimensiune globala, prin aceea ca ele afecteaza toate regiunile globului, si ca este necesara actiunea unita a comunitatii internationale pentru combaterea desertificarii si/sau reducerea efectelor secetei,
constatand numarul ridicat al tarilor in curs de dezvoltare, in special al tarilor mai putin dezvoltate, printre cele care sunt grav afectate de seceta si/sau de desertificare si consecintele deosebit de tragice ale acestor fenomene in Africa,
constatand, de asemenea, ca desertificarea este cauzata de interactiunile complexe dintre factorii fizici, biologici, politici, sociali, culturali si economici,
luand in considerare impactul comertului si aspectele relevante ale relatiilor economice internationale asupra capacitatii tarilor afectate de a combate desertificarea in mod corespunzator,
constiente ca o crestere economica durabila, dezvoltarea sociala si eradicarea saraciei constituie prioritati ale tarilor in curs de dezvoltare afectate, in special in Africa, si sunt esentiale pentru satisfacerea obiectivelor durabilitatii,
preocupate de faptul ca desertificarea si seceta afecteaza dezvoltarea durabila, prin interelatiile lor cu probleme sociale importante, cum sunt: saracia, situatia precara a sanatatii si hranei, lipsa securitatii alimentare si cele ce decurg din migrarea, stramutarea persoanelor si dinamica demografica,
apreciind importanta eforturilor anterioare si experienta statelor si a organizatiilor internationale in combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei, in special in realizarea Planului de actiune pentru combaterea desertificarii, care a fost adoptat de Conferinta Natiunilor Unite asupra desertificarii in anul 1977,
constiente ca, cu toate eforturile din trecut, progresul in combaterea desertificarii si in reducerea efectelor secetei nu a fost pe masura asteptarilor si ca este necesara o abordare noua si mai eficienta, la toate nivelurile, in contextul dezvoltarii durabile,
recunoscand valabilitatea si oportunitatea deciziilor adoptate de Conferinta Natiunilor Unite asupra mediului si dezvoltarii, in special ale prevederilor Agendei 21 si ale cap. 12 al acesteia, care prevede o baza pentru combaterea desertificarii,
reafirmand, in aceasta lumina, angajamentele tarilor dezvoltate, care sunt cuprinse in paragraful 13 al cap. 33 din Agenda 21,
reamintind Rezolutia 47/188 a Adunarii Generale, in special prioritatea stabilita in acest document pentru Africa, si toate celelalte rezolutii, decizii si programe ale Natiunilor Unite asupra desertificarii si secetei, precum si declaratiile relevante ale tarilor africane si ale celor din alte regiuni,
reafirmand Declaratia de la Rio asupra mediului si dezvoltarii, care, in Principiul 2, statueaza ca, in concordanta cu Carta Natiunilor Unite si cu principiile dreptului international, statele au dreptul suveran de a exploata propriile lor resurse in conformitate cu propriile politici de mediu si de dezvoltare, precum si responsabilitatea de a asigura ca activitatile aflate sub jurisdictia sau controlul lor sa nu prejudicieze mediul altor state sau al zonelor aflate dincolo de limitele jurisdictiei nationale,
recunoscand ca guvernele nationale joaca un rol decisiv in combaterea desertificarii si in reducerea efectelor secetei si ca progresul in aceasta privinta depinde de aplicarea locala a programelor de actiune in zonele afectate,
recunoscand, de asemenea, importanta si necesitatea cooperarii internationale si parteneriatului in combaterea desertificarii si in reducerea efectelor secetei,
recunoscand, in plus, importanta asigurarii pentru tarile in curs de dezvoltare afectate, in special din Africa, a mijloacelor eficiente, inter alia, a resurselor financiare substantiale, incluzand finantare noua si suplimentara, precum si a accesului la tehnologie, fara de care le-ar fi dificil sa isi indeplineasca angajamentele din aceasta conventie,
exprimand ingrijorarea asupra impactului desertificarii si al secetei in tarile afectate din Asia Centrala si Transcaucazia,
insistand asupra rolului important jucat de femei in regiunile afectate de desertificare si/sau de seceta, in special in zonele rurale ale tarilor in curs de dezvoltare, precum si asupra importantei asigurarii participarii depline atat a barbatilor, cat si a femeilor, la toate nivelurile, la programele pentru combaterea desertificarii si pentru reducerea efectelor secetei,
subliniind rolul special al organizatiilor neguvernamentale si al altor grupuri majore in programele pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei,
tinand seama de relatia dintre desertificare si alte probleme de mediu de dimensiune globala, cu care se confrunta comunitatile internationale si nationale,
tinand, de asemenea, seama de contributia pe care combaterea desertificarii o poate avea pentru realizarea obiectivelor Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, ale Conventiei asupra diversitatii biologice si ale altor conventii din domeniul mediului,
apreciind ca strategiile pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei vor fi de cea mai mare eficienta, daca se bazeaza pe examinarea sistematica, profunda, si pe cunoasterea stiintifica, riguroasa, si daca sunt reevaluate continuu,
recunoscand nevoia urgenta de imbunatatire a eficientei si a coordonarii cooperarii internationale pentru facilitarea punerii in aplicare a planurilor si a prioritatilor nationale,
hotarate sa actioneze corespunzator pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei, spre binele generatiilor prezente si viitoare,
au convenit dupa cum urmeaza:
PARTEA I
Introducere
ART. 1
Folosirea termenilor
Pentru scopurile prezentei conventii:
a) desertificare inseamna degradarea terenului in zone aride, semiaride si uscat-subumede, cauzata de diversi factori, incluzand variatiile climatice si activitatile umane;
b) combaterea desertificarii include activitati care sunt parte a exploatarii integrate a teritoriului in zonele aride, semiaride, uscat-subumede pentru dezvoltarea durabila si care au ca scop:
(i) prevenirea si/sau reducerea degradarii terenului;
(ii) reabilitarea terenului partial degradat; si
(iii) amenajarea terenului desertificat;
c) seceta inseamna fenomenul natural care apare cand precipitatiile au fost semnificativ inferioare nivelurilor inregistrate normal, cauzand serioase dezechilibre hidrologice care afecteaza negativ sistemele de producere a resurselor terestre;
d) reducerea efectelor secetei inseamna activitati legate de prognoza secetei si care au ca scop atenuarea vulnerabilitatii societatii si a sistemelor naturale fata de seceta, in cadrul luptei impotriva desertificarii;
e) teren inseamna sistemul terestru bioproductiv, care cuprinde solul, vegetatia, alte forme de viata si procesele ecologice si hidrologice care au loc in interiorul sistemului;
f) degradarea terenului inseamna reducerea sau pierderea, in zonele aride, semiaride si uscat-subumede, a productivitatii biologice sau economice si a complexitatii terenurilor de cultura neirigate, a terenurilor de cultura irigate ori a pajistilor, pasunilor, padurilor si terenurilor impadurite, determinata de utilizarea terenurilor sau de un proces ori de o combinatie de procese, incluzand procese generate de activitati umane si de moduri de locuire, ca de exemplu:
(i) eroziunea solului, cauzata de vant si/sau de apa;
(ii) deteriorarea proprietatilor fizice, chimice si biologice sau economice ale solului; si
(iii) disparitia pe termen lung a vegetatiei naturale;
g) zone aride, semiaride si uscat-subumede inseamna zonele, altele decat cele din regiunile polare si subpolare, in care raportul dintre precipitatiile anuale si evapotranspiratia potentiala se situeaza intre limitele 0,05-0,65;
h) zone afectate inseamna zone aride, semiaride si/sau uscat-subumede, afectate sau amenintate de desertificare;
i) tari afectate inseamna tarile ale caror suprafete includ, in intregime sau partial, zone afectate;
j) organizatie de integrare economica regionala inseamna o organizatie constituita din state suverane dintr-o regiune data, care are competenta in problemele reglementate de prezenta conventie si care a fost pe deplin autorizata, in conformitate cu prevederile sale interne, sa semneze, sa ratifice, sa accepte, sa aprobe sau sa adere la prezenta conventie;
k) parti-tari dezvoltate inseamna parti-tari dezvoltate si organizatii de integrare economica regionala constituite din tari dezvoltate.
ART. 2
Obiectivul conventiei
1. Obiectivul prezentei conventii este combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei in tarile care se confrunta cu seceta grava si/sau cu desertificare, in special in Africa, prin actiuni eficiente la toate nivelurile, sprijinite de intelegeri de cooperare internationala si parteneriat in cadrul unei abordari integrate, in acord cu prevederile Agendei 21, in scopul de a contribui la realizarea unei dezvoltari durabile in zonele afectate.
2. Realizarea acestui obiectiv va implica strategii integrate, pe termen lung, care sa se concentreze simultan, in zonele afectate, pe ameliorarea productivitatii terenurilor si pe refacerea, conservarea si managementul durabil al resurselor de pamant si de apa, conducand la conditii de viata ameliorate, in special la nivelul comunitatii.
ART. 3
Principii
Pentru realizarea obiectivului prezentei conventii si pentru aplicarea dispozitiilor sale, partile se vor conduce, inter alia, dupa urmatoarele principii:
a) partile trebuie sa se asigure ca deciziile privind conceperea si aplicarea programelor pentru combaterea desertificarii si/sau reducerea efectelor secetei sunt luate cu participarea populatiei si a comunitatilor locale si ca, la cele mai inalte niveluri, este creat un cadru favorabil pentru a facilita actiunea la nivel national si local;
b) partile trebuie, intr-un spirit de solidaritate internationala si parteneriat, sa imbunatateasca cooperarea si coordonarea la nivel subregional, regional si international si sa concentreze mai bine resursele financiare, umane, organizatorice si tehnice, acolo unde sunt necesare;
c) partile trebuie sa dezvolte, intr-un spirit de parteneriat, cooperarea intre toate nivelurile guvernamentale, comunitatile, organizatiile neguvernamentale si detinatorii de terenuri, pentru a ajunge la o mai buna intelegere a naturii si valorii solului si a resurselor de apa sarace in zonele afectate si pentru a actiona in directia utilizarii lor durabile; si
d) partile trebuie sa tina pe deplin seama de nevoile speciale si situatiile partilor-tari in curs de dezvoltare afectate, in special ale celor mai putin dezvoltate dintre acestea.
PARTEA a II-a
Dispozitii generale
ART. 4
Obligatii generale
1. Partile isi vor indeplini obligatiile impuse de prezenta conventie, individual sau impreuna, fie prin intelegerile bilaterale si multilaterale existente sau viitoare, fie printr-o combinare a acestora, dupa caz, subliniind necesitatea coordonarii eforturilor si a dezvoltarii unei strategii coerente pe termen lung, la toate nivelurile.
2. In indeplinirea obiectivului prezentei conventii, partile:
a) vor adopta o conceptie integrata in abordarea aspectelor fizice, biologice si socioeconomice ale proceselor desertificarii si secetei;
b) vor acorda atentia cuvenita, in cadrul organismelor internationale regionale si globale competente, situatiei partilor-tari in curs de dezvoltare afectate, in privinta comertului international, intelegerilor comerciale si contractarii de datorii, in scopul crearii unui mediu economic international favorabil, care sa conduca la promovarea unei dezvoltari durabile;
c) vor integra strategiile pentru eradicarea saraciei in eforturile pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei;
d) vor promova cooperarea intre tarile-parti afectate, in domeniile protectiei mediului si ale conservarii solului si resurselor de apa, in masura in care ele au legatura cu desertificarea si seceta;
e) vor consolida cooperarea subregionala, regionala si internationala;
f) vor coopera in cadrul organizatiilor interguvernamentale competente;
g) vor stabili mecanisme institutionale, dupa caz, acordand atentie necesitatii evitarii paralelismelor; si
h) vor incuraja utilizarea mecanismelor si a intelegerilor financiare bilaterale si multilaterale existente, care mobilizeaza si canalizeaza resurse financiare substantiale spre partile-tari in curs de dezvoltare afectate, pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei.
3. Partile-tari in curs de dezvoltare afectate pot primi asistenta, in scopul aplicarii prezentei conventii.
ART. 5
Obligatii ale partilor afectate
Pe langa obligatiile ce le revin potrivit art. 4, partile-tari afectate se angajeaza:
a) sa acorde prioritatea cuvenita combaterii desertificarii si reducerii efectelor secetei si sa aloce resursele adecvate, potrivit situatiilor si posibilitatilor lor;
b) sa stabileasca strategii si prioritati in cadrul planurilor si/sau al politicilor de dezvoltare durabila, pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei;
c) sa abordeze cauzele profunde ale desertificarii si sa acorde atentie speciala factorilor socioeconomici care contribuie la procesele de desertificare;
d) sa stimuleze formarea constiintei publice si sa faciliteze participarea populatiilor locale, mai ales a femeilor si a tinerilor, cu sprijinul organizatiilor neguvernamentale, la eforturile pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei; si
e) sa creeze un cadru favorabil prin consolidarea, dupa caz, a legislatiei pertinente existente si, acolo unde aceasta legislatie nu exista, prin adoptarea de noi legi si stabilirea politicilor pe termen lung si a programelor de actiune.
ART. 6
Obligatii ale partilor-tari dezvoltate
Pe langa obligatiile generale ce le revin potrivit art. 4, partile-tari dezvoltate se angajeaza:
a) sa sprijine activ, dupa cum au convenit, individual sau impreuna, eforturile partilor-tari in curs de dezvoltare afectate, in special ale celor din Africa si ale tarilor cel mai putin dezvoltate, pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei;
b) sa furnizeze resurse financiare substantiale si alte forme de sprijin pentru sustinerea concreta a partilor-tari in curs de dezvoltare afectate, in special a celor din Africa, in elaborarea si aplicarea propriilor lor planuri si strategii pe termen lung, pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei;
c) sa favorizeze mobilizarea de fonduri noi si suplimentare in conformitate cu art. 20 paragraful 2 b);
d) sa incurajeze mobilizarea de fonduri din sectorul privat si alte surse neguvernamentale; si
e) sa promoveze si sa faciliteze accesul partilor-tari afectate, in special al partilor-tari in curs de dezvoltare afectate, la tehnologiile, cunostintele si know-how corespunzatoare.
ART. 7
Prioritati pentru Africa
In aplicarea prezentei conventii, partile vor acorda prioritate partilor-tari africane afectate, avand in vedere situatia speciala din aceasta regiune, fara ca neglijeze partile-tari in curs de dezvoltare din alte regiuni.
ART. 8
Relatii cu alte conventii
1. Partile vor incuraja coordonarea activitatilor care se realizeaza in virtutea prezentei conventii si a altor acorduri internationale relevante, in special Conventia-cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice si Conventia asupra diversitatii biologice, daca ele sunt parti la acestea, pentru a obtine maximum de beneficiu din activitatile ce se desfasoara in virtutea fiecarui acord, evitandu-se, in acelasi timp, dublarea eforturilor. Partile vor incuraja realizarea de programe comune, in special in domeniile: cercetare, invatamant, observare sistematica, strangerea si schimbul de informatii, in masura in care astfel de activitati pot contribui la indeplinirea obiectivelor respectivelor acorduri.
2. Dispozitiile prezentei conventii nu vor afecta drepturile si obligatiile unei parti, care decurg dintr-un acord bilateral, regional sau international, incheiat de aceasta inaintea intrarii in vigoare a prezentei conventii.
PARTEA a III-a
Programe de actiune, cooperare stiintifica si tehnica si masuri de sustinere
Sectiunea 1
Programe de actiune
ART. 9
Abordare generala
1. In indeplinirea obligatiilor lor, potrivit art. 5, partile-tari in curs de dezvoltare afectate si oricare alta parte-tara afectata, in cadrul anexei sale de implementare regionala sau in alt mod, care au notificat in scris Secretariatului permanent despre intentia lor de a elabora un program national de actiune, vor elabora, vor face publice si vor aplica, dupa caz, programe nationale de actiune, care folosesc si se structureaza, in masura in care este posibil, pe planurile si pe programele relevante existente, care s-au bucurat de succes, si pe programele de actiune subregionale si regionale, ca element central al strategiei pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei. Astfel de programe vor fi actualizate printr-un proces participativ permanent, pe baza invatamintelor din actiunile de teren, precum si pe baza rezultatelor cercetarii. Elaborarea programelor nationale de actiune va fi strans interconectata cu alte eforturi, in directia formularii politicilor nationale pentru dezvoltare durabila.
2. La furnizarea diferitelor forme de asistenta de catre partile-tari dezvoltate, in virtutea prevederilor art. 6, se va acorda prioritate sprijinirii, dupa cum s-a convenit, a programelor de actiune nationale, subregionale si regionale ale partilor-tari in curs de dezvoltare afectate, in special celor din Africa, fie direct, fie prin intermediul organizatiilor multilaterale competente sau in ambele moduri.
3. Partile vor incuraja organismele, fondurile si programele din sistemul Organizatiei Natiunilor Unite si alte organizatii interguvernamentale competente, institutiile academice, comunitatea stiintifica si organizatiile neguvernamentale, dispuse sa coopereze, conform mandatului si capacitatilor lor, si sa sprijine elaborarea, aplicarea si supravegherea programelor de actiune.
ART. 10
Programe nationale de actiune
1. Scopul programelor nationale de actiune este de a identifica factorii care contribuie la desertificare si masurile practice necesare pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei.
2. Programele nationale de actiune vor preciza atributiile ce revin guvernului, comunitatilor locale si utilizatorilor de teren, precum si resursele disponibile si necesare. Inter alia, programele nationale:
a) vor incorpora strategiile pe termen lung pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei, vor pune accentul pe aplicarea lor si vor fi integrate cu politicile nationale pentru dezvoltare durabila;
b) vor permite efectuarea de modificari, ca raspuns la schimbarea situatiilor, si vor fi suficient de flexibile, la nivel local, pentru a se adapta la diferite conditii socioeconomice, biologice si geofizice;
c) vor acorda atentie speciala aplicarii masurilor preventive pentru terenurile care nu sunt inca degradate sau care sunt doar usor degradate;
d) vor consolida capacitatile nationale climatologice, meteorologice si hidrologice si mijloacele pentru a asigura avertizarea, din timp, asupra secetei;
e) vor promova politici si vor consolida structurile institutionale care dezvolta cooperarea si coordonarea, intr-un spirit de parteneriat, intre comunitatea donorilor, guverne, la toate nivelurile, populatii locale si grupuri comunitare, si vor facilita accesul populatiilor locale la informatiile si tehnologia corespunzatoare;
f) vor prevedea participarea efectiva, la nivel local, national si regional, a organizatiilor neguvernamentale si a populatiei locale, atat femei, cat si barbati, in special a utilizatorilor de resurse, incluzand fermierii, pastorii si organizatiile lor reprezentative, la politica de planificare, la elaborarea deciziilor, precum si la aplicarea si analiza programelor nationale de actiune; si
g) vor cere analiza periodica si prezentarea de rapoarte asupra progreselor realizate in aplicarea lor.
3. Pentru prevenirea si reducerea efectelor secetei, programele nationale de actiune pot include, inter alia, toate sau o parte dintre urmatoarele masuri:
a) instituirea si/sau consolidarea, dupa caz, a sistemelor de avertizare din timp, incluzand facilitati locale si nationale si sisteme comune, la nivel subregional si regional, precum si mecanisme pentru sprijinirea persoanelor care au migrat din cauza conditiilor de mediu;
b) consolidarea masurilor de prevenire si de gestionare a situatiilor de seceta, incluzand planuri de interventie in caz de seceta, la nivel local, national, subregional si regional, care iau in considerare prognozele climatice sezoniere si anuale;
c) crearea si/sau consolidarea, dupa caz, a sistemelor de securitate alimentara, incluzand facilitati de stocare si comercializare, in special in zonele rurale;
d) stabilirea de proiecte pentru mijloace de existenta alternative care ar putea asigura venituri in zonele vulnerabile la seceta; si
e) dezvoltarea de programe durabile de irigatie atat pentru culturi, cat si pentru zootehnie.
4. Luand in considerare conditiile si cerintele specifice pentru fiecare parte-tara afectata, programele nationale de actiune includ, dupa caz, inter alia, in parte sau in totalitate, masuri din urmatoarele domenii prioritare, daca au legatura cu combaterea desertificarii si cu reducerea efectelor secetei in zonele afectate si cu populatiile lor: promovarea mijloacelor de existenta alternative si ameliorarea mediilor economice nationale, in vederea consolidarii programelor ce vizeaza eradicarea saraciei si asigurarea securitatii alimentare; dinamica demografica; managementul durabil al resurselor naturale; practicile agriculturii durabile; exploatarea si utilizarea eficienta a diverselor surse de energie; cadrul juridic si institutional; consolidarea capacitatilor pentru evaluarea si observarea sistematica, incluzand servicii hidrologice si meteorologice, precum si construirea capacitatii, educarea si sensibilizarea publicului.
ART. 11
Programe de actiune subregionale si regionale
Partile-tari afectate se vor consulta si vor coopera pentru elaborarea, dupa caz, in conformitate cu anexele de implementare regionale pertinente, a programelor de actiune subregionale si/sau regionale pentru a armoniza, a completa si a mari eficienta programelor nationale. Dispozitiile art. 10 se vor aplica, mutatis mutandis, la programele subregionale si regionale. Aceasta cooperare poate include programe convenite de comun acord pentru managementul durabil al resurselor naturale transfrontiere, pentru cooperarea stiintifica si tehnica si pentru consolidarea institutiilor competente.
ART. 12
Cooperarea internationala
Partile-tari afectate, in colaborare cu alte parti si cu comunitatea internationala, vor coopera pentru asigurarea promovarii unui mediu international care sa permita aplicarea conventiei. Aceasta cooperare va acoperi, de asemenea, domenii ale transferului de tehnologie, precum si cercetarea si dezvoltarea stiintifica, colectarea si diseminarea informatiei si resursele financiare.
ART. 13
Sprijinul pentru elaborarea si aplicarea programelor de actiune
1. Masurile pentru sprijinirea programelor de actiune, potrivit art. 9, includ, inter alia:
a) cooperare financiara, pentru a asigura programelor de actiune o previzibilitate de natura sa permita planificarea necesara pe termen lung;
b) elaborarea si utilizarea mecanismelor de cooperare, care sa consolideze sprijinul la nivel local, incluzand actiuni ale organizatiilor neguvernamentale, pentru promovarea transpunerii, acolo unde este cazul, a activitatilor incununate de succes din programele-pilot;
c) flexibilitate crescuta in conceperea, finantarea si aplicarea proiectelor, in conformitate cu abordarea experimentala, iterativa, indicata pentru o actiune participativa la nivelul comunitatilor locale; si
d) dupa caz, proceduri administrative si financiare, care sa mareasca eficienta cooperarii si a programelor de sprijin.
2. In situatia in care se prevede un astfel de sprijin pentru partile-tari in curs de dezvoltare afectate, se va acorda prioritate partilor-tari africane si partilor-tari cel mai putin dezvoltate.
ART. 14
Coordonarea in procesul de elaborare si de aplicare a programelor de actiune
1. In procesul de elaborare si de aplicare a programelor de actiune, partile vor lucra strans impreuna, direct si prin intermediul organizatiilor interguvernamentale competente.
2. Partile vor dezvolta mecanisme operationale, in mod deosebit la nivel national si regional, pentru a asigura o coordonare cat mai deplin posibila intre partile-tari dezvoltate, partile-tari in curs de dezvoltare si organizatiile interguvernamentale si neguvernamentale competente, in scopul de a evita paralelismele, de a armoniza interventiile si demersurile si de a maximiza efectele asistentei. In cadrul partilor-tari in curs de dezvoltare afectate se va acorda prioritate coordonarii activitatilor care privesc cooperarea internationala, in scopul utilizarii eficiente, la maximum, a resurselor, asigurarii unei asistente adecvate si al facilitarii realizarii programelor nationale de actiune si a prioritatilor, conform prezentei conventii.
ART. 15
Anexe privind aplicarea regionala
Elementele ce vor fi incorporate in programele de actiune vor fi selectionate si adaptate in functie de factorii socioeconomici, geografici si climatici, caracteristici partilor-tari sau regiunilor afectate, precum si in functie de nivelul lor de dezvoltare. Liniile directoare pentru pregatirea programelor de actiune, precizand orientarea si continutul lor pentru diferite regiuni si subregiuni, sunt formulate in anexele privind aplicarea regionala.
Sectiunea a 2-a
Cooperarea stiintifica si tehnica
ART. 16
Colectarea, analiza si schimbul de informatii
Partile convin, potrivit capacitatilor lor proprii, sa integreze si sa coordoneze colectarea, analiza si schimbul de date si informatii relevante, pe termen scurt si pe termen lung, pentru a asigura tinerea sub observatie sistematica a degradarii terenurilor in zonele afectate si pentru a intelege mai bine si a evalua procesele si efectele secetei si ale desertificarii. Aceasta ar putea ajuta la realizarea, inter alia, a avertizarii timpurii si planificarii prealabile pentru perioadele cu variatii climatice adverse, intr-o forma corespunzatoare pentru aplicarea practica de catre utilizatori, la toate nivelurile, incluzand, in special, populatiile locale. In acest scop, dupa caz, partile:
a) vor facilita si vor consolida functionarea retelei globale de institutii si inlesniri pentru colectarea, analiza si schimbul de informatii, precum si pentru observarea sistematica, la toate nivelurile, care, inter alia:
(i) va urmari sa utilizeze standarde si sisteme compatibile;
(ii) va include date si locuri relevante, inclusiv din zone izolate;
(iii) va utiliza si va disemina tehnologia moderna, pentru colectarea si transmiterea datelor, ca si pentru evaluarea degradarii terenurilor; si
(iv) va lega mai strans centrele nationale, subregionale si regionale de date si informatii cu sursele globale de informatii;
b) vor asigura ca strangerea, analiza si schimbul de informatii sa se faca in interesul comunitatilor locale si al celor care elaboreaza deciziile, in scopul solutionarii problemelor specifice, si ca in aceste activitati sa fie implicate comunitatile locale;
c) vor sprijini si vor dezvolta, in continuare, programe si proiecte bilaterale si multilaterale, care vizeaza definirea, realizarea, evaluarea si finantarea colectarii, analizei si schimbului de date si informatii, incluzand, inter alia, seturi integrate de indicatori fizici, biologici, sociali si economici;
d) vor face uz deplin de capacitatea de expertiza a organizatiilor interguvernamentale si neguvernamentale competente, in special pentru a disemina informatiile si experientele relevante in cadrul grupurilor interesate din diferite regiuni;
e) vor acorda deplina importanta colectarii, analizei si schimbului de date socioeconomice si integrarii lor cu datele fizice si biologice;
f) vor schimba si vor face disponibile, intr-o maniera completa, deschisa si prompta, informatiile ce provin din toate sursele publice disponibile, care sunt relevante pentru combaterea desertificarii si pentru reducerea efectelor secetei; si
g) vor supune legislatiei si/sau politicilor lor nationale respective schimbul de informatii cu privire la cunostintele locale si traditionale, asigurand protectia lor adecvata si prevazand revenirea unei parti corespunzatoare din beneficiile rezultate din acestea populatiilor locale interesate, pe baze echitabile si in conditiile convenite de comun acord.
ART. 17
Cercetare dezvoltare
1. Partile se angajeaza, in conformitate cu capacitatile lor, sa promoveze cooperarea stiintifica si tehnica in domeniile combaterii desertificarii si reducerii efectelor secetei, prin intermediul institutiilor corespunzatoare, nationale, subregionale, regionale si internationale. In acest scop ele vor sprijini activitatile de cercetare, care:
a) contribuie la cunoasterea mai ampla a proceselor ce determina desertificarea si seceta, a impactului si diferentierii factorilor cauzali, atat naturali, cat si umani, in scopul combaterii desertificarii, reducerii efectelor secetei si realizarii unei productivitati ameliorate, precum si in scopul unui management si al unei utilizari durabile a resurselor;
b) raspund unor obiective bine stabilite, abordeaza nevoile specifice ale populatiilor locale si conduc la identificarea si aplicarea solutiilor care imbunatatesc standardele de viata ale oamenilor din zonele afectate;
c) ocrotesc, integreaza, intaresc si valideaza cunostintele, experienta si practicile locale si traditionale, asigurand, in conformitate cu legislatia si/sau cu politicile lor nationale respective, ca posesorii acestor cunostinte vor beneficia direct, pe o baza echitabila si in conditii convenite de comun acord, de orice utilizare comerciala a acestor cunostinte sau de orice dezvoltare tehnologica derivata din aceste cunostinte;
d) dezvolta si consolideaza capacitatile de cercetare nationale, subregionale si regionale in cadrul partilor-tari in curs de dezvoltare afectate, mai ales din Africa, incluzand dezvoltarea competentelor locale si consolidarea capacitatilor corespunzatoare, in special in tarile cu o slaba baza de cercetare, acordand o atentie deosebita cercetarii socioeconomice multidisciplinare si participative;
e) iau in considerare, acolo unde este relevant, relatia dintre saracie si migratie, cauzate de factorii de mediu, si desertificare;
f) promoveaza realizarea de programe de cercetare in comun, cu participarea organizatiilor de cercetare nationale, subregionale, regionale si internationale, atat din sectoarele publice, cat si din cele private, pentru dezvoltarea tehnologiilor imbunatatite, necostisitoare si accesibile, in vederea dezvoltarii durabile, prin participarea efectiva a populatiilor si a comunitatilor locale; si
g) maresc disponibilitatea resurselor de apa in zonele afectate, inter alia, prin mijloace de insamantare a norilor.
2. Prioritatile de cercetare pentru regiuni si subregiuni particulare, care reflecta conditii locale diferite, trebuie sa fie incluse in programele de actiune. Conferinta partilor va analiza, periodic, prioritatile de cercetare, pe baza avizului Comitetului pentru Stiinta si Tehnologie.
ART. 18
Transferul, achizitia, adaptarea si dezvoltarea tehnologiei
1. Partile se angajeaza, in masura in care convin de comun acord si in conformitate cu legislatia si/sau cu politicile lor nationale, sa promoveze, sa finanteze si/sau sa faciliteze finantarea transferului, achizitiei, adaptarii si dezvoltarii tehnologiilor sanatoase ecologic, viabile economic si acceptabile social, care sunt importante pentru combaterea desertificarii si/sau reducerea efectelor secetei, in scopul de a contribui la realizarea dezvoltarii durabile in zonele afectate. O astfel de cooperare se va realiza bilateral sau multilateral, dupa caz, facandu-se uz deplin de capacitatea de expertiza a organizatiilor interguvernamentale si neguvernamentale. In mod deosebit, partile:
a) vor utiliza, din plin, sistemele si centrele de schimb de informatii competente, existente la nivel national, subregional, regional si international, pentru diseminarea informatiilor despre tehnologiile disponibile, sursele lor, riscurile pentru mediul inconjurator si despre conditiile generale in care ele pot fi achizitionate;
b) vor facilita accesul, mai ales al partilor-tari in curs de dezvoltare afectate, in conditii favorabile, incluzand conditii concesionale si preferentiale, dupa cum s-a convenit de comun acord, luand in considerare nevoia de a proteja drepturile de proprietate intelectuala, la tehnologiile cele mai potrivite pentru aplicarea lor practica la cerintele specifice ale populatiilor locale, acordand o atentie speciala impactului social, cultural, economic si ecologic al unor astfel de tehnologii;
c) vor facilita cooperarea tehnologica intre partile-tari afectate, prin asistenta financiara si alte mijloace corespunzatoare;
d) vor extinde cooperarea tehnologica cu partile-tari in curs de dezvoltare afectate, incluzand, acolo unde este relevant, actiuni comune, in special in sectoarele care ofera mijloace de asistenta alternative; si
e) vor lua masuri corespunzatoare pentru crearea conditiilor pietei interne si a instrumentelor stimulative, fiscale si de alta natura, in masura sa favorizeze dezvoltarea, transferul, achizitia si adaptarea tehnologiei corespunzatoare, a cunostintelor, experientei si practicilor, incluzand masuri pentru asigurarea protectiei adecvate si efective a drepturilor de proprietate intelectuala.
2. In conformitate cu capacitatile lor proprii, cu legislatia si/sau cu politicile lor nationale respective, partile vor proteja, vor promova si vor utiliza, in special, tehnologii, cunostinte, know-how si practici relevante, traditionale sau locale, si, in acest scop, ele se angajeaza:
a) sa inventarieze astfel de tehnologii, cunostinte, know-how si practici si utilizarile lor potentiale, cu participarea populatiilor locale, si sa disemineze astfel de informatii, dupa caz, in cooperare cu organizatiile interguvernamentale si neguvernamentale competente;
b) sa asigure ca astfel de tehnologii, cunostinte, know-how si practici sunt protejate adecvat si ca populatiile locale beneficiaza direct, pe baze echitabile si dupa cum au convenit de comun acord, de orice utilizare comerciala a acestora sau de orice dezvoltare tehnologica derivata din acestea;
c) sa incurajeze si sa sprijine activ imbunatatirea si diseminarea unor asemenea tehnologii, cunostinte, know-how si practici sau dezvoltarea de noi tehnologii bazate pe acestea; si
d) sa faciliteze, dupa caz, adaptarea unor asemenea tehnologii, cunostinte, know-how si practici pentru utilizare larga si, dupa caz, sa le integreze cu tehnologia moderna.
Sectiunea a 3-a
Masuri de sustinere
ART. 19
Construirea capacitatii, educatia si constientizarea publicului
1. Partile recunosc importanta construirii capacitatii - prin aceasta intelegandu-se formarea institutiilor, pregatirea si dezvoltarea capacitatilor competente, nationale si locale - in eforturile pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei. Ele vor promova construirea capacitatii, dupa caz, prin:
a) participarea larga, la toate nivelurile, a populatiei locale, mai ales la nivel local, in special a femeilor si a tinerilor, in cooperare cu organizatiile neguvernamentale si locale;
b) consolidarea pregatirii si capacitatii de cercetare, la nivel national, in domeniul desertificarii si secetei;
c) stabilirea si/sau consolidarea sprijinului si extinderea serviciilor menite sa disemineze metode tehnologice relevante si tehnici mai eficiente si prin pregatirea agentilor de teren si a membrilor organizatiilor rurale in abordarile participative, pentru conservarea si utilizarea durabila a resurselor naturale;
d) incurajarea utilizarii si diseminarii cunostintelor, know-how si practicilor populatiilor locale in programele de cooperare tehnica, oriunde este posibil;
e) adaptarea, acolo unde este necesar, a tehnologiei sanatoase ecologic, relevanta, si a metodelor traditionale de agricultura si pastorit la conditiile socioeconomice moderne;
f) asigurarea unei pregatiri si tehnologii corespunzatoare in utilizarea surselor de energie alternativa, mai ales a resurselor regenerabile de energie, urmarindu-se, in mod deosebit, reducerea dependentei fata de lemnul pentru foc;
g) cooperare, dupa cum s-a convenit de comun acord, pentru consolidarea capacitatii partilor-tari in curs de dezvoltare afectate, in vederea elaborarii si aplicarii programelor in domeniul colectarii, analizei si schimbului de informatii, potrivit art. 16;
h) metode inovative de promovare a mijloacelor de viata alternative, incluzand pregatirea pentru noi calificari;
i) pregatirea celor care iau deciziile, a managerilor si a persoanelor care sunt responsabile cu strangerea si analiza datelor, diseminarea si utilizarea informatiilor, avertizarea din timp asupra conditiilor de seceta si cu productia alimentara;
j) o mai eficienta functionare a institutiilor nationale existente si a sistemelor juridice si, acolo unde este necesar, crearea unora noi, concomitent cu consolidarea planificarii strategice si a managementului; si
k) prin intermediul programelor de schimb de personal pentru cresterea capacitatii de educatie in partile-tari afectate, printr-un proces interactiv de lunga durata pentru invatamant si studiu.
2. Partile-tari in curs de dezvoltare afectate vor realiza, in cooperare cu alte parti si cu organizatii interguvernamentale si neguvernamentale competente, dupa caz, o analiza interdisciplinara a capacitatii disponibile si a facilitatilor, la nivel local si national, precum si a potentialului pentru consolidarea acestora.
3. Partile vor coopera reciproc si prin intermediul organizatiilor interguvernamentale competente, precum si prin intermediul organizatiilor neguvernamentale, in realizarea si sprijinirea programelor educationale si de constientizare publica, atat in partile-tari afectate, cat si, acolo unde este relevant, in partile-tari neafectate, pentru facilitarea intelegerii cauzelor si a efectelor desertificarii si ale secetei si a importantei atingerii obiectivelor prezentei conventii. In acest scop, partile:
a) vor organiza campanii de constientizare pentru publicul larg;
b) vor promova, permanent, accesul publicului la informatiile relevante si participarea larga a acestuia la activitatile de educatie si constientizare;
c) vor incuraja infiintarea asociatiilor care contribuie la constientizarea publica;
d) vor elabora si vor face schimb de materiale educationale si de constientizare publica, unde este posibil in limitele locale, vor face schimb si vor detasa experti pentru instruirea personalului din partile-tari in curs de dezvoltare afectate, pentru realizarea programelor relevante de educatie si de constientizare si utilizarea deplina a materialelor educationale relevante, puse la dispozitie de organismele internationale competente;
e) vor evalua nevoile educationale din zonele afectate, vor elabora planuri de invatamant corespunzatoare si vor extinde, dupa necesitati, programele educationale si de instruire a adultilor, precum si facilitatile pentru toti, mai ales pentru fete si femei, cu privire la identificarea, conservarea, utilizarea durabila si la managementul resurselor naturale din zonele afectate; si
f) vor elabora programe interdisciplinare participative, care integreaza constientizarea asupra desertificarii si secetei in sisteme educationale si in programe neoficiale de educare practica, la distanta, a adultilor.
4. Conferinta partilor va infiinta si/sau va consolida retelele centrelor regionale de educare si pregatire pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei. Aceste retele vor fi coordonate de o institutie creata sau desemnata in acest scop pentru a pregati personalul stiintific, tehnic si administrativ si pentru a consolida institutiile existente, responsabile de educare si pregatire in partile-tari afectate si, dupa caz, in scopul armonizarii programelor si al organizarii schimburilor de experienta intre acestea. Aceste retele vor coopera strans cu organizatiile interguvernamentale si neguvernamentale competente, pentru evitarea dublarii eforturilor.
ART. 20
Resurse financiare
1. Data fiind importanta esentiala a finantarii pentru realizarea obiectivelor conventiei, partile, luand in considerare capacitatile lor, vor depune orice efort pentru a asigura ca resursele financiare adecvate sunt disponibile pentru programele destinate combaterii desertificarii si reducerii efectelor secetei.
2. In aceasta privinta, partile-tari dezvoltate, acordand prioritate partilor-tari africane afectate, fara a neglija partile-tari in curs de dezvoltare afectate din alte regiuni, in conformitate cu art. 7, se angajeaza:
a) sa mobilizeze resurse financiare substantiale, incluzand donatii si imprumuturi concesionale, pentru a sprijini aplicarea programelor de combatere a desertificarii si de reducere a efectelor secetei;
b) sa promoveze mobilizarea resurselor financiare adecvate, la timp si previzibile, incluzand finantare noua si suplimentara din partea Fondului pentru Mediul Inconjurator Global, destinata cheltuielilor suplimentare convenite pentru activitatile care privesc desertificarea si care se refera la cele patru domenii principale de actiune, in conformitate cu dispozitiile pertinente ale Instrumentului de infiintare a Fondului pentru Mediul Inconjurator Global;
c) sa faciliteze, prin cooperare internationala, transferul de tehnologie, de cunostinte si de know-how; si
d) sa exploreze, in cooperare cu partile-tari in curs de dezvoltare afectate, metode inovative si mijloace stimulative pentru mobilizarea si canalizarea resurselor, inclusiv pe cele ale fundatiilor, organizatiilor neguvernamentale si ale altor entitati din sectorul privat, in special conversii de datorie si alte mijloace inovative, care sa mareasca capacitatea de finantare prin reducerea poverii datoriei externe a partilor-tari in curs de dezvoltare afectate, in special a celor din Africa.
3. Partile-tari in curs de dezvoltare afectate, luand in considerare capacitatile lor, se angajeaza sa mobilizeze resurse financiare adecvate pentru aplicarea programelor lor nationale de actiune.
4. In mobilizarea resurselor financiare, partile vor urmari utilizarea pe deplin si continuarea ameliorarii calitative a tuturor surselor si mecanismelor de finantare nationale, bilaterale si multilaterale, folosind consortii, programe comune si paralele de finantare, si implicarea surselor si mecanismelor de finantare din sectorul privat, inclusiv cele ale organizatiilor neguvernamentale. In acest scop partile vor utiliza plenar mecanismele operationale dezvoltate, potrivit art. 14.
5. Pentru mobilizarea resurselor financiare necesare partilor-tari in curs de dezvoltare afectate in vederea combaterii desertificarii si reducerii efectelor secetei, partile:
a) vor rationaliza si vor consolida managementul resurselor deja alocate pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei, prin utilizarea lor mai eficienta si, acolo unde este necesar, reorientarea programelor in lumina abordarii integrate pe termen lung, adoptata potrivit prezentei conventii;
b) vor acorda prioritatea si atentia cuvenite la nivelul organelor de administrare al institutiilor, dispozitivelor si fondurilor financiare multilaterale, inclusiv ale bancilor si fondurilor regionale de dezvoltare, pentru sprijinirea partilor-tari in curs de dezvoltare afectate, mai ales a celor din Africa, in activitatile care promoveaza aplicarea conventiei, in mod special a programelor de actiune pe care le desfasoara in cadrul anexelor de implementare regionala; si
c) vor examina modalitatile in care cooperarea regionala si subregionala poate fi consolidata pentru sustinerea eforturilor angajate la nivel national.
6. Alte parti sunt incurajate sa furnizeze, pe baza voluntara, cunostinte, know-how si tehnici, care privesc desertificarea, si/sau resurse financiare pentru partile-tari in curs de dezvoltare afectate.
7. Realizarea deplina de catre partile-tari in curs de dezvoltare afectate, in special de catre cele din Africa, a obligatiilor lor conform conventiei va fi sprijinita, in mare masura, prin indeplinirea de catre partile-tari dezvoltate a obligatiilor lor conform conventiei, incluzand, mai ales, pe cele referitoare la resursele financiare si la transferul de tehnologie. In indeplinirea obligatiilor lor, partile-tari dezvoltate vor lua pe deplin in considerare ca dezvoltarea economica si sociala si eradicarea saraciei sunt primele prioritati ale partilor-tari in curs de dezvoltare afectate, mai ales ale celor din Africa.
ART. 21
Mecanisme financiare
1. Conferinta partilor va promova disponibilizarea mecanismelor financiare, incurajandu-le disponibilitatea de a finanta la maximum partile-tari in curs de dezvoltare afectate, mai ales cele din Africa, pentru aplicarea conventiei. In acest scop, Conferinta partilor va acorda atentie, in vederea adoptarii, inter alia, demersurilor si politicilor, care:
a) faciliteaza asigurarea finantarii necesare, la nivel national, subregional, regional si global, pentru activitati conforme dispozitiilor pertinente ale conventiei;
b) promoveaza demersurile, mecanismele si intelegerile de finantare din surse multiple, precum si evaluarea lor, potrivit art. 20;
c) asigura, cu regularitate, partilor interesate si organizatiilor lor interguvernamentale si neguvernamentale competente informatii privind fondurile si sursele disponibile, precum si modalitatile de finantare, in scopul facilitarii coordonarii dintre ele;
d) faciliteaza instituirea, dupa caz, de mecanisme, cum ar fi fondurile nationale pentru combaterea desertificarii, incluzand pe cele care implica participarea organizatiilor neguvernamentale, pentru a dirija resursele financiare, rapid si eficient, la nivel local, in partile-tari in curs de dezvoltare afectate; si
e) consolideaza fondurile si mecanismele financiare existente, la nivel subregional si regional, in special in Africa, pentru sustinerea mai eficienta a aplicarii conventiei.
2. Conferinta partilor va incuraja, de asemenea, furnizarea, prin intermediul diferitelor mecanisme din sistemul Organizatiei Natiunilor Unite si al institutiilor financiare multilaterale, a sprijinului necesar la nivel national, subregional si regional pentru activitatile care consolideaza capacitatea partilor-tari in curs de dezvoltare de a-si indeplini obligatiile conform conventiei.
3. Partile-tari in curs de dezvoltare afectate vor utiliza si, acolo unde este necesar, vor stabili si/sau vor consolida mecanismele nationale de coordonare, integrate in programele nationale de dezvoltare, care vor asigura utilizarea eficienta a tuturor resurselor financiare disponibile. Ele vor folosi, de asemenea, procesele participative, care implica organizatiile neguvernamentale, grupurile locale si sectorul privat, in cresterea fondurilor, in elaborarea si in aplicarea programelor, precum si in asigurarea accesului la finantare a grupurilor de la nivel local. Aceste actiuni pot fi consolidate printr-o coordonare imbunatatita si printr-o planificare flexibila din partea celor care furnizeaza asistenta.
4. Pentru cresterea eficientei mecanismelor financiare existente, prin prezenta conventie se infiinteaza un Mecanism Global, menit sa promoveze actiunile care conduc la mobilizarea si canalizarea de resurse financiare substantiale, inclusiv pentru transferul de tehnologie, sub forma de donatii si/sau in conditii concesionale sau in alte conditii, pentru partile-tari in curs de dezvoltare afectate. Acest Mecanism Global va functiona sub autoritatea si conducerea Conferintei partilor si va fi raspunzator in fata acesteia.
5. Conferinta partilor va identifica, la prima sa sesiune ordinara, o organizatie pentru gazduirea Mecanismului Global. Conferinta partilor si organizatia pe care a identificat-o vor conveni asupra modalitatilor prin care acest Mecanism Global sa asigure, inter alia, ca:
a) identifica si elaboreaza un inventar al programelor de cooperare bilaterale si multilaterale relevante, care sunt disponibile pentru aplicarea conventiei;
b) asigura partilor, la cerere, consultatii cu privire la metodele inovative de finantare si la sursele de asistenta financiara, precum si cu privire la imbunatatirea coordonarii activitatilor de cooperare la nivel national;
c) asigura partilor interesate si organizatiilor interguvernamentale si neguvernamentale informatii asupra surselor si fondurilor disponibile, precum si asupra modalitatilor de finantare pentru a facilita coordonarea dintre ele; si
d) raporteaza Conferintei partilor despre activitatile sale, incepand cu a doua sesiune ordinara a acesteia.
6. Conferinta partilor, la prima ei sesiune, va conveni, impreuna cu organizatia pe care a identificat-o pentru gazduirea Mecanismului Global, reglementarile corespunzatoare pentru operatiunile administrative ale unui astfel de mecanism, apelandu-se, in masura in care este posibil, la resursele bugetare si umane existente.
7. Conferinta partilor, la cea de-a treia sa sesiune ordinara, va analiza politicile, modalitatile de functionare si activitatile Mecanismului Global, care este raspunzator in fata acesteia potrivit paragrafului 4, luand in considerare dispozitiile art. 7. In baza acestei analize, acesta va examina si va intreprinde actiunile corespunzatoare.
PARTEA a IV-a
Institutii
ART. 22
Conferinta partilor
1. Prin prezenta conventie se instituie o conferinta a partilor.
2. Conferinta partilor este organul suprem al conventiei. In limitele mandatului ei, aceasta va adopta deciziile necesare pentru promovarea aplicarii eficiente a conventiei. In special, Conferinta partilor:
a) va analiza, periodic, aplicarea conventiei si functionarea structurilor sale institutionale, in lumina experientei dobandite la nivel national, subregional, regional si international si pe baza evolutiei cunoasterii stiintifice si tehnologice;
b) va promova si va facilita schimbul de informatii asupra masurilor adoptate de parti si va stabili modul si calendarul pentru transmiterea informatiilor ce urmeaza a fi comunicate potrivit art. 26; va analiza rapoartele si va face recomandari asupra acestora;
c) va stabili organele subsidiare, in masura in care acestea sunt considerate necesare pentru aplicarea conventiei;
d) va analiza rapoartele transmise de organele sale subsidiare si va asigura coordonarea acestora;
e) va conveni si va adopta, prin consens, reguli de procedura si reguli financiare pentru sine si pentru oricare dintre organele sale subsidiare;
f) va adopta amendamente la conventie, potrivit art. 30 si 31;
g) va adopta programul si bugetul pentru activitatile sale, incluzand pe cele ale organelor sale subsidiare, si va intreprinde masurile necesare pentru finantarea lor;
h) va solicita, dupa caz, cooperarea cu organismele si agentiile competente, nationale sau internationale, interguvernamentale sau neguvernamentale, si va utiliza serviciile si informatiile furnizate de acestea;
i) va promova si va consolida relatiile cu alte conventii relevante pentru evitarea dublarii eforturilor; si
j) va exercita alte asemenea functii, dupa cum ar putea fi necesar, pentru atingerea obiectivului conventiei.
3. La prima sa sesiune, Conferinta partilor va adopta, prin consens, propriile reguli de procedura, care vor include procedurile de luare a deciziilor in problemele ce nu sunt deja acoperite de procedurile de luare a deciziilor, stipulate in conventie. Asemenea proceduri pot include precizarea majoritatii necesare pentru adoptarea deciziilor speciale.
4. Prima sesiune a Conferintei partilor va fi convocata de catre secretariatul interimar, prevazut la art. 35, si va avea loc nu mai tarziu de un an de la data intrarii in vigoare a conventiei. Daca nu se decide altfel de catre Conferinta partilor, a doua, a treia si a patra sesiune ordinara vor fi tinute anual, iar dupa acestea, sesiunile ordinare vor fi tinute la fiecare 2 ani.
5. Sesiunile extraordinare ale Conferintei partilor vor fi tinute la oricare alte date, dupa cum ar putea sa se decida fie la Conferinta partilor, in sesiune ordinara, fie la cererea scrisa a oricarei parti, cu conditia ca aceasta cerere sa fie sustinuta de cel putin o treime din numarul partilor in intervalul a 3 luni din momentul in care cererea a fost comunicata partilor de catre Secretariatul permanent.
6. La fiecare sesiune ordinara, Conferinta partilor va alege un birou. Structura si functiile biroului vor fi stabilite in regulile de procedura. La desemnarea biroului se va acorda atentia cuvenita necesitatii de a asigura distributia geografica echitabila si reprezentarea corespunzatoare a partilor-tari afectate, in special a celor din Africa.
7. Natiunile Unite, institutiile sale specializate si oricare stat membru al acestora sau observator la acestea, care nu sunt parte la conventie, pot fi reprezentati, in calitate de observatori, la sesiunile Conferintei partilor. Oricare organ sau agentie, nationala sau internationala, guvernamentala sau neguvernamentala, care este competenta in problemele vizate de conventie si care a informat Secretariatul permanent despre dorinta ei de a fi reprezentata la o sesiune a Conferintei partilor, in calitate de observator, poate fi admisa in aceasta calitate, in afara de cazul in care cel putin o treime din numarul partilor prezente se opune. Admiterea si participarea observatorilor vor fi supuse regulilor de procedura adoptate de Conferinta partilor.
8. Conferinta partilor poate solicita organizatiilor competente nationale si internationale, care au o experienta importanta, sa-i furnizeze informatii in legatura cu art. 16 paragraful g), art. 17 paragraful 1 c) si art. 18 paragraful 2 b).
ART. 23
Secretariatul permanent
1. Prin prezenta conventie este instituit un secretariat permanent.
2. Functiile Secretariatului permanent vor fi urmatoarele:
a) sa pregateasca sesiunile Conferintei partilor si ale organelor sale subsidiare, instituite in temeiul conventiei, si sa le asigure serviciile necesare;
b) sa faca sinteza rapoartelor ce i-au fost prezentate si sa le transmita;
c) sa faciliteze, la cerere, asistenta pentru partile-tari in curs de dezvoltare afectate, in special a celor din Africa, prin sintetizarea si comunicarea informatiilor cerute in temeiul conventiei;
d) sa coordoneze activitatile sale cu cele ale secretariatelor altor organisme si conventii internationale pertinente;
e) sa incheie, in conformitate cu directivele Conferintei partilor, intelegeri administrative si contractuale care pot fi necesare pentru indeplinirea eficienta a functiilor sale;
f) sa pregateasca rapoarte asupra indeplinirii functiilor sale, in virtutea prezentei conventii, si sa le prezinte Conferintei partilor; si
g) sa exercite alte asemenea functii de secretariat, dupa cum va fi stabilit de Conferinta partilor.
3. La prima sa sesiune, Conferinta partilor va desemna un secretariat permanent si va reglementa functionarea sa.
ART. 24
Comitetul pentru Stiinta si Tehnologie
1. Prin prezenta conventie se infiinteaza un comitet pentru stiinta si tehnologie, ca organ subsidiar al Conferintei partilor, pentru a-i furniza informatii si asistenta stiintifica cu privire la problemele stiintifice si tehnologice care au legatura cu combaterea desertificarii si cu reducerea efectelor secetei. Comitetul se va intruni concomitent cu sesiunile ordinare ale Conferintei partilor si va fi multidisciplinar si deschis participarii tuturor partilor. Comitetul se va compune din reprezentanti guvernamentali competenti in domenii relevante de expertiza. Conferinta partilor va decide, la prima sa sesiune, asupra mandatului Comitetului.
2. Conferinta partilor va stabili si va tine la zi o lista de experti independenti, care au pregatire de specialitate si experienta in domenii ce prezinta interes. Lista va fi bazata pe nominalizarile primite, in scris, de la parti, tinandu-se seama de necesitatea abordarii multidisciplinare si a reprezentarii geografice largi.
3. Conferinta partilor poate, cand este necesar, sa desemneze grupuri speciale ad-hoc pentru a-i furniza, prin intermediul Comitetului, informatii si asistenta stiintifica asupra unor probleme specifice privind stadiul cunoasterii in domenii ale stiintei si tehnologiei, relevante pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei. Aceste grupuri de lucru vor fi compuse din experti, ale caror nume sunt luate din lista, tinandu-se seama de necesitatea unei abordari multidisciplinare si a unei largi reprezentari geografice. Acesti experti trebuie sa aiba pregatire stiintifica temeinica si experienta practica si vor fi numiti de Conferinta partilor, la recomandarea Comitetului. Conferinta partilor va decide asupra mandatului si modalitatilor de functionare a acestor grupe de lucru.
ART. 25
Constituirea unei retele de lucru din institutii, agentii si organisme existente
1. Comitetul pentru Stiinta si Tehnologie, sub coordonarea Conferintei partilor, va lua masuri pentru intreprinderea unui studiu si a unei evaluari asupra retelelor de lucru, institutiilor, agentiilor si organismelor competente existente, care vor sa devina unitati componente ale unei retele de lucru. O astfel de retea de lucru va sprijini aplicarea conventiei.
2. Pe baza rezultatelor studiului si ale evaluarii la care se face referire in paragraful 1, Comitetul pentru Stiinta si Tehnologie va face recomandari Conferintei partilor cu privire la caile si mijloacele pentru facilitarea si consolidarea asocierii unitatilor in reteaua de lucru la nivel local, national si la alte niveluri, in scopul de a asigura ca necesitatile tematice prevazute la art. 16-19 sunt abrogate.
3. Luand in considerare aceste recomandari, Conferinta partilor:
a) va identifica unitatile nationale, subregionale, regionale si internationale care se preteaza cel mai bine la o asociere intr-o retea de lucru si va recomanda procedurile operationale si un interval de timp pentru aceasta; si
b) va identifica unitatile cele mai potrivite pentru facilitarea constituirii si consolidarea unei astfel de retele de lucru la toate nivelurile.
PARTEA a V-a
Proceduri
ART. 26
Comunicarea informatiilor
1. Fiecare parte va comunica Conferintei partilor, prin intermediul Secretariatului permanent, pentru examinare in sesiunile ordinare, raportate asupra masurilor care au fost luate pentru aplicarea conventiei. Conferinta partilor va stabili calendarul transmiterii si modul de prezentare a acestor rapoarte.
2. Partile-tari afectate vor prezenta o descriere a strategiilor stabilite potrivit art. 5 si a oricarei informatii relevante cu privire la aplicarea lor.
3. Partile-tari afectate, care aplica programe de actiune in conformitate cu art. 9-15, vor prezenta o descriere detaliata a programelor si a aplicarii lor.
4. Orice grup de parti-tari afectate poate face o comunicare comuna asupra masurilor luate la nivel subregional si/sau regional in cadrul programelor de actiune.
5. Partile-tari dezvoltate vor raporta asupra masurilor luate, pentru a sprijini pregatirea si aplicarea programelor de actiune, incluzand informatii cu privire la resursele financiare pe care le-au furnizat sau care sunt furnizate in temeiul conventiei.
6. Informatiile comunicate potrivit paragrafelor 1-4 vor fi transmise prin Secretariatul permanent, cat mai curand posibil, Conferintei partilor si oricarui organ subsidiar competent.
7. Conferinta partilor va facilita, la cerere, furnizarea catre tarile in curs de dezvoltare afectate, in special catre cele din Africa, a ajutorului tehnic si financiar pentru sintetizarea si comunicarea informatiilor, in conformitate cu acest articol, precum si identificarea nevoilor tehnice si financiare legate de programele de actiune.
ART. 27
Masuri pentru solutionarea problemelor care privesc aplicarea conventiei
Conferinta partilor va examina si va adopta procedurile si mecanismele institutionale pentru solutionarea problemelor care pot aparea in legatura cu aplicarea conventiei.
ART. 28
Aplanarea diferendelor
1. Partile vor aplana orice diferend dintre ele referitor la interpretarea sau la aplicarea conventiei, prin negociere sau prin alte mijloace pasnice, la propria lor alegere.
2. Cand ratifica, accepta, aproba sau adera la conventie ori in orice moment dupa aceea, o parte care nu este o organizatie de integrare economica regionala poate declara printr-un instrument scris, transmis depozitarului, ca, in privinta oricarui diferend referitor la interpretarea sau la aplicarea conventiei, ea recunoaste unul sau ambele dintre urmatoarele mijloace de aplanare a diferendului ca fiind obligatorii in raport cu orice parte care accepta aceeasi obligatie:
a) arbitrajul, in conformitate cu procedurile adoptate, cat mai curand posibil, printr-o anexa, de catre Conferinta partilor;
b) supunerea diferendului Curtii Internationale de Justitie.
3. O parte care este o organizatie de integrare economica regionala poate face o declaratie analoaga referitoare la arbitraj, in conformitate cu procedura la care se face referire in paragraful 2 a).
4. O declaratie facuta in conformitate cu paragraful 2 va ramane in vigoare pana la expirare, in conformitate cu clauzele ei, sau timp de cel mult 3 luni dupa ce notificarea scrisa a revocarii ei a fost depusa la depozitar.
5. Expirarea unei declaratii, o notificare de revocare sau o noua declaratie nu va afecta in nici un fel procesele aflate in curs in fata unui tribunal de arbitraj sau a Curtii Internationale de Justitie, in afara de cazul in care partile in diferend convin altfel.
6. Daca partile in diferend nu au acceptat aceeasi procedura sau nici o procedura in conformitate cu paragraful 2 si daca ele nu au putut sa aplaneze diferendul intr-un interval de 12 luni de la notificarea de catre o parte celeilalte a faptului ca intre ele exista un diferend, diferendul va fi supus concilierii, la cererea oricarei parti aflate in diferend, in conformitate cu procedurile adoptate cat mai curand posibil, printr-o anexa, de catre Conferinta partilor.
ART. 29
Statutul anexelor
1. Anexele sunt parte integranta a conventiei si, in afara de cazul in care este prevazut expres altfel, o referire la conventie constituie, in egala masura, o referire la anexele sale.
2. Partile vor interpreta dispozitiile anexelor intr-o maniera care este in conformitate cu drepturile si obligatiile lor, in virtutea articolelor din aceasta conventie.
ART. 30
Amendamente la conventie
1. Orice parte poate propune amendamente la conventie.
2. Amendamentele la conventie vor fi adoptate la o sesiune ordinara a Conferintei partilor. Textul oricarui amendament propus va fi comunicat partilor de catre Secretariatul permanent, cu cel putin 6 luni inaintea reuniunii la care acest amendament este propus pentru adoptare. De asemenea, Secretariatul permanent va comunica amendamentele propuse si semnatarilor conventiei.
3. Partile vor depune toate eforturile pentru a realiza, prin consens, acordul asupra oricarui amendament propus la conventie. Daca toate eforturile pentru consens au fost epuizate si nu s-a realizat acordul, amendamentul va fi adoptat, ca un ultim recurs, printr-un vot majoritar de doua treimi din numarul partilor prezente la reuniune si care voteaza. Amendamentul adoptat va fi comunicat de Secretariatul permanent depozitarului, care il va transmite tuturor partilor pentru ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
4. Instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, in privinta unui amendament, vor fi depuse la depozitar. Un amendament adoptat in conformitate cu paragraful 3 va intra in vigoare pentru acele parti care l-au acceptat, in a 90-a zi de la data primirii de catre depozitar a unui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare de la cel putin doua treimi din numarul partilor la conventie, care erau parti la data adoptarii amendamentului.
5. Pentru orice alta parte a amendamentului va intra in vigoare in a 90-a zi de la data la care acea parte depune la depozitar instrumentul sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare la respectivul amendament.
6. Pentru scopurile acestui articol si ale art. 31, parti prezente si care voteaza inseamna partile prezente si care dau un vot afirmativ sau negativ.
ART. 31
Adoptarea si amendarea anexelor
1. Orice anexa aditionala la conventie si orice amendament la o anexa vor fi propuse si adoptate in conformitate cu procedura de amendare a conventiei, prezentata la art. 30, cu conditia ca, la adoptarea unei anexe aditionale de aplicare regionala sau a unui amendament la orice anexa de aplicare regionala, majoritatea stipulata in acel articol va include o majoritate de doua treimi din voturile partilor prezente si care voteaza din regiunea respectiva.
2. O anexa, alta decat o anexa aditionala de aplicare regionala, sau un amendament la o anexa, altul decat un amendament la orice anexa de aplicare regionala, care au fost adoptate in conformitate cu paragraful 1, va intra in vigoare, pentru toate partile la conventie, la 6 luni de la data instiintarii acestor parti, de catre depozitar, asupra adoptarii unei asemenea anexe sau a unui asemenea amendament, cu exceptia acelor parti care au notificat, in scris, depozitarului, in limitele acestei perioade, asupra neacceptarii de catre ele a unei astfel de anexe sau amendament. Pentru partile care isi retrag notificarea de neacceptare, o astfel de anexa sau amendament va intra in vigoare in a 90-a zi de la data la care retragerea unei asemenea notificari a fost primita de catre depozitar.
3. O anexa aditionala de aplicare regionala sau un amendament la orice anexa de aplicare regionala, care au fost adoptate in conformitate cu paragraful 1, va intra in vigoare, pentru toate partile la conventie, la 6 luni de la data instiintarii acestor parti, de catre depozitar, asupra adoptarii unei astfel de anexe sau amendament, cu exceptia:
a) oricarei parti care a notificat in scris depozitarului, in limitele acestei perioade de 6 luni, despre neacceptarea de catre ea a acelei anexe aditionale de aplicare regionala sau a amendamentului la anexa de aplicare regionala, in care caz o astfel de anexa sau un astfel de amendament va intra in vigoare, pentru partile care isi retrag notificarea de neacceptare, in a 90-a zi de la data la care depozitarul a primit o astfel de notificare; si
b) oricarei parti care a facut o declaratie cu privire la anexele aditionale de aplicare regionala sau la amendamentele la anexele de aplicare regionala, in conformitate cu art. 34 paragraful 4, in care caz oricare asemenea anexa sau amendament va intra in vigoare, pentru o astfel de parte, in a 90-a zi de la data depunerii la depozitar a instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare la o astfel de anexa sau la un astfel de amendament.
4. Daca adoptarea unei anexe sau a unui amendament la o anexa implica un amendament la conventie, acea anexa sau acel amendament la o anexa nu va intra in vigoare pana la data la care amendamentul la conventie intra in vigoare.
ART. 32
Dreptul la vot
1. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 2, fiecare parte la conventie va avea un vot.
2. In problemele care sunt de competenta lor, organizatiile de integrare economica regionala isi vor exercita dreptul la vot cu un numar de voturi egal cu numarul statelor lor membre care sunt parti la conventie. O asemenea organizatie nu isi va exercita dreptul la vot, daca oricare dintre statele ei membre isi exercita dreptul si viceversa.
PARTEA a VI-a
Dispozitii finale
ART. 33
Semnare
Prezenta conventie va fi deschisa pentru semnare la Paris, la 14-15 octombrie 1994, de catre statele membre ale Organizatiei Natiunilor Unite sau ale oricarei institutii specializate a Natiunilor Unite ori de cele care sunt parti la Statutul Curtii Internationale de Justitie si la organizatii de integrare economica regionala. Dupa aceasta data, conventia va ramane deschisa pentru semnare, la sediul Organizatiei Natiunilor Unite din New York, pana la data de 13 octombrie 1995.
ART. 34
Ratificare, acceptare, aprobare si aderare
1. Conventia va fi supusa procedurilor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare de catre state sau de catre organizatii de integrare economica regionala. Ea va fi deschisa pentru aderare incepand cu ziua urmatoare datei la care conventia este inchisa pentru semnare. Instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare vor fi depuse la depozitar.
2. Orice organizatie de integrare economica regionala care devine parte la conventie, fara ca vreunul dintre statele ei membre sa fie parte la conventie, va fi legata prin toate obligatiile care decurg din conventie. Daca unul sau mai multe state membre ale unei astfel de organizatii sunt si parte la conventie, organizatia si statele ei membre vor decide asupra responsabilitatilor ce le revin pentru indeplinirea obligatiilor lor, in conformitate cu dispozitiile conventiei. In astfel de cazuri, organizatia si statele ei membre nu vor avea dreptul sa-si exercite concomitent drepturile care decurg din conventie.
3. In instrumentele lor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, organizatiile de integrare economica regionala isi vor declara gradul de competenta in privinta problemelor reglementate de conventie. De asemenea, ele vor informa cu promptitudine depozitarul, care, la randul sau, va informa partile asupra oricarei modificari importante a gradului lor de competenta.
4. In instrumentul sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, orice parte poate declara ca, in ceea ce o priveste, orice anexa aditionala de aplicare regionala sau orice amendament la orice anexa de aplicare regionala va intra in vigoare numai la depunerea instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare cu privire la acestea.
ART. 35
Dispozitii provizorii
Functiile Secretariatului permanent, la care se face referire la art. 23, vor fi indeplinite, cu titlu provizoriu, de catre secretariatul stabilit de Adunarea generala a Natiunilor Unite prin Rezolutia nr. 47/188 din 22 decembrie 1992, pana la incheierea primei sesiuni a Conferintei partilor.
ART. 36
Intrarea in vigoare
1. Conventia va intra in vigoare in a 90-a zi de la data depunerii celui de al 50-lea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.
2. Pentru fiecare stat sau organizatie de integrare economica regionala, care ratifica, accepta, aproba sau adera la conventie dupa depunerea celui de-al 50-lea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, conventia va intra in vigoare in cea de-a 90-a zi de la data depunerii de catre un astfel de stat sau organizatie de integrare economica regionala a instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.
3. Pentru scopurile paragrafelor 1 si 2, orice instrument depus de catre o organizatie de integrare economica regionala nu va fi considerat aditional la cele depuse de catre statele membre ale organizatiei.
ART. 37
Rezerve
Nici o rezerva nu poate fi facuta la prezenta conventie.
ART. 38
Denuntare
1. In orice moment dupa expirarea a 3 ani de la data la care conventia a intrat in vigoare pentru o parte, acea parte poate denunta conventia printr-o notificare scrisa, adresata depozitarului.
2. Orice asemenea denuntare va avea efect la expirarea unui an de la data primirii de catre depozitar a notificarii de denuntare sau la o alta data ulterioara, dupa cum se poate preciza in notificarea de denuntare.
ART. 39
Depozitarul
Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va fi depozitarul conventiei.
ART. 40
Texte autentice
Originalul prezentei conventii, ale carei texte in limbile araba, chineza, engleza, franceza, rusa si spaniola sunt egal autentice, va fi depus la Secretariatul General al Organizatiei Natiunilor Unite.
Pentru conformitate, subsemnatul, fiind pe deplin imputernicit in acest scop, a semnat prezenta conventie.
Incheiata la Paris la 17 iunie 1994.
ANEXA 1
ANEXA DE APLICARE REGIONALA PENTRU AFRICA
ART. 1
Aria de aplicare
Prezenta anexa se aplica pentru Africa, in raport cu fiecare parte si in conformitate cu conventia, in special cu art. 7 al acesteia, in scopul combaterii desertificarii si/sau al reducerii efectelor secetei in zonele sale aride, semiaride si uscat-subumede.
ART. 2
Scopul prezentei anexe, aplicabila la nivel national, subregional si regional in Africa, si tinand seama de conditiile specifice acestei regiuni, este:
a) de a stabili masurile si procedurile, incluzand natura si modalitatile de asigurare a sprijinului furnizat de partile-tari dezvoltate, in conformitate cu dispozitiile pertinente ale conventiei;
b) de a lua masuri pentru aplicarea eficienta si practica a conventiei, tinandu-se seama de conditiile specifice Africii; si
c) de a promova procedeele si activitatile care privesc combaterea desertificarii si/sau reducerea efectelor secetei in zonele aride, semiaride si uscat-subumede din Africa.
ART. 3
Conditii specifice regiunii africane
In indeplinirea obligatiilor lor, in virtutea conventiei, pentru aplicarea prezentei anexe partile vor adopta o abordare de principiu, care sa ia in considerare urmatoarele conditii particulare din Africa:
a) proportia ridicata a zonelor aride, semiaride si uscat-subumede;
b) numarul mare de tari si de populatii, afectate negativ de desertificare si de revenirea frecventa a secetei grave;
c) numarul mare de tari afectate, care sunt fara litoral;
d) saracia larg raspandita, predominanta in cele mai afectate tari, intre acestea aflandu-se un numar mare de tari dintre cele mai putin dezvoltate, si nevoia lor pentru sume importante de ajutor extern, sub forma de donatii si imprumuturi, in conditii avantajoase, in scopul continuarii obiectivelor lor de dezvoltare;
e) conditiile socioeconomice dificile, agravate de deteriorarea si de fluctuatia conditiilor comerciale, indatorarea externa si instabilitatea politica, care determina migratii interne, regionale si internationale;
f) puternica dependenta a populatiilor fata de resursele naturale pentru a-si asigura subzistenta, care, combinata cu influentele tendintelor si ale factorilor demografici, cu o slaba baza tehnologica si cu practici de productie nedurabile, contribuie la degradarea serioasa a resurselor;
g) sisteme juridice si institutionale insuficiente, o slaba baza infrastructurala si o capacitate stiintifica, tehnica si educationala insuficienta, care conduc la cerinte substantiale pentru construirea capacitatii; si
h) rolul central al actiunilor pentru combaterea desertificarii si/sau reducerea efectelor secetei printre prioritatile de dezvoltare nationala a tarilor africane afectate.
ART. 4
Angajamente si obligatii ale partilor-tari africane
1. In acord cu capacitatile lor proprii, partile-tari africane se angajeaza:
a) sa faca din lupta pentru combaterea desertificarii si/sau reducerea efectelor secetei o strategie esentiala in eforturile lor pentru eradicarea saraciei;
b) sa promoveze cooperarea si integrarea regionala in programele si activitatile pentru combaterea desertificarii si/sau reducerea efectelor secetei, intr-un spirit de solidaritate si parteneriat, bazat pe interesul reciproc;
c) sa rationalizeze si sa consolideze institutiile existente interesate de desertificare si de seceta si sa implice alte institutii existente, dupa caz, pentru a le face mai eficace si pentru a asigura utilizarea mai eficienta a resurselor;
d) sa promoveze schimbul de informatii intre si printre ele cu privire la tehnologiile, cunostintele, know-how si la practicile corespunzatoare; si
e) sa puna in aplicare planuri de urgenta pentru reducerea efectelor secetei in zonele degradate prin desertificare si/sau seceta.
2. In conformitate cu obligatiile generale si specifice, stabilite la art. 4 si 5 din conventie, partile-tari africane afectate se vor stradui:
a) sa asigure alocatii financiare corespunzatoare din bugetele lor nationale, potrivit conditiilor si capacitatilor nationale, si care sa reflecte noua prioritate pe care Africa o acorda fenomenului desertificarii si/sau al secetei;
b) sa sustina si sa consolideze reformele in curs de desfasurare in directia unei mai mari descentralizari si a ameliorarii regimului de exploatare a resurselor, sa consolideze participarea populatiilor si a comunitatilor locale; si
c) sa identifice si sa mobilizeze resurse financiare nationale, noi si suplimentare, si sa dezvolte, ca o problema prioritara, capacitatile si facilitatile nationale existente pentru mobilizarea resurselor financiare interne.
ART. 5
Angajamente si obligatii ale partilor-tari dezvoltate
1. In indeplinirea obligatiilor lor, in virtutea art. 4, 6 si 7 din conventie, partile-tari dezvoltate vor acorda prioritate partilor-tari africane afectate si, in acest context:
a) le vor ajuta in lupta pentru combaterea desertificarii si/sau reducerea efectelor secetei, inter alia, prin furnizarea si/sau facilitarea accesului la resurse financiare si/sau la alte resurse, precum si prin promovarea, finantarea si/sau facilitarea finantarii transferului, adaptarii si accesului la tehnologii corespunzatoare din punct de vedere ecologic si la know-how, dupa cum s-a convenit de comun acord si in conformitate cu politicile nationale, luand in considerare asumarea de catre ele a eradicarii saraciei ca o strategie esentiala;
b) vor continua sa aloce resurse importante si/sau resurse sporite pentru combaterea si/sau reducerea efectelor secetei; si
c) le vor ajuta in consolidarea competentelor pentru a le face apte sa isi imbunatateasca structurile institutionale, precum si capacitatile lor stiintifice si tehnice, de colectare si analiza a informatiilor, de cercetare si dezvoltare, in scopul desertificarii si/sau al reducerii efectelor secetei.
2. Alte parti-tari pot furniza partilor-tari africane afectate, cu titlu voluntar, tehnologie, cunostinte si know-how, in legatura cu desertificarea, si/sau resurse financiare. Transferul unor astfel de cunostinte, know-how si tehnici este facilitat de cooperarea internationala.
ART. 6
Cadrul de planificare strategica pentru o dezvoltare durabila
1. Programele nationale de actiune vor constitui o parte integranta si esentiala a unui proces mai larg de elaborare a politicilor nationale pentru dezvoltarea durabila a partilor-tari africane afectate.
2. Un proces consultativ si participativ, implicand autoritatea guvernamentala la esaloane corespunzatoare, populatiile locale, comunitatile si organizatiile neguvernamentale, va fi intreprins pentru a asigura orientarea spre o strategie cu planificare flexibila, pentru a permite maximum de participare din partea populatiilor si a comunitatilor locale. Dupa caz, agentiile de asistenta, bilaterale sau multilaterale, se pot implica in acest proces, la solicitarea unei parti-tari africane afectate.
ART. 7
Calendarul pentru elaborarea programelor de actiune
Pana la intrarea in vigoare a prezentei conventii, partile-tari africane, in cooperare cu alti membri ai comunitatii internationale, dupa caz, vor aplica, cu titlu provizoriu, in masura in care este posibil, acele dispozitii ale conventiei, referitoare la elaborarea programelor de actiune nationale, subregionale si internationale.
ART. 8
Continutul programelor de actiune nationale
1. Potrivit art. 10 din conventie, strategia generala a programelor nationale de actiune pentru zonele afectate va pune accentul pe programele integrate de dezvoltare locala, bazate pe mecanisme participative si pe integrarea strategiilor pentru eradicarea saraciei in eforturile pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei. Programele vor urmari consolidarea capacitatii autoritatilor locale si asigurarea implicarii active a populatiilor, comunitatilor si a grupurilor locale, cu accent pe educatie si instruire, mobilizarea organizatiilor neguvernamentale cu expertiza atestata si consolidarea structurilor guvernamentale descentralizate.
2. Programele nationale de actiune vor include, dupa caz, urmatoarele aspecte generale:
a) valorificarea, in elaborarea si aplicarea programelor nationale de actiune, a experientei anterioare in combaterea desertificarii si/sau in reducerea efectelor secetei, luand in considerare conditiile sociale, economice si ecologice;
b) identificarea factorilor care contribuie la desertificarea si/sau la seceta, a resurselor si capacitatilor disponibile si necesare, precum si stabilirea de politici corespunzatoare, de masuri si de alte solutii institutionale necesare pentru combaterea acelor fenomene si/sau reducerea efectelor lor; si
c) cresterea participarii populatiilor si a comunitatilor locale, incluzand femei, fermieri si pastori, si delegarea unei mai mari responsabilitati de management acestora.
3. Programele de actiune nationale vor include, de asemenea, dupa caz, urmatoarele:
a) masuri pentru ameliorarea mediului economic, in scopul eradicarii saraciei:
(i) cresterea veniturilor si a posibilitatilor de angajare, in special pentru cei mai saraci membri ai comunitatii, prin:
- dezvoltarea pietelor pentru produsele agricole si animaliere;
- crearea instrumentelor financiare adaptate nevoilor locale;
- incurajarea diversificarii in agricultura si infiintarea de intreprinderi agricole; si
- dezvoltarea activitatilor economice de tipul celor pargricole sau nonagricole;
(ii) imbunatatirea pe termen lung a perspectivelor economiilor rurale, prin crearea de:
- stimulente pentru investitii productive si acces la mijloacele de productie; si
- politici de preturi si taxe, precum si practici comerciale care incurajeaza dezvoltarea;
(iii) stabilirea si aplicarea unor politici in materie de populatie si migrari, pentru reducerea presiunii populatiei asupra terenurilor; si
(iv) incurajarea cultivarii plantelor rezistente la seceta si aplicarea sistemelor integrate de agricultura, specifice terenurilor uscate, pentru asigurarea securitatii alimentare;
b) masuri pentru conservarea resurselor naturale:
(i) asigurarea unui management integrat si durabil al resurselor naturale, incluzand:
- terenurile pentru culturi agricole si pentru pasuni;
- covorul vegetal si fauna salbatica;
- padurile;
- resursele de apa; si
- diversitatea biologica;
(ii) instruirea si intensificarea campaniilor pentru constientizarea publicului si educatie ecologica, precum si diseminarea cunostintelor si a tehnicilor ce privesc managementul resurselor naturale; si
(iii) asigurarea dezvoltarii si folosirii eficiente a diverselor surse de energie, promovarea surselor alternative de energie, in special de energie solara, energie eoliana si biogaz, precum si intelegeri specifice pentru transferul, achizitia si adaptarea de tehnologii relevante pentru atenuarea presiunii asupra resurselor naturale fragile;
c) masuri pentru imbunatatirea organizarii institutionale:
(i) stabilirea atributiilor si a responsabilitatilor autoritatilor guvernamentale centrale si ale autoritatilor locale in cadrul politicii de planificare si de utilizare a teritoriului;
(ii) incurajarea unei politici de descentralizare activa, transferarea responsabilitatii pentru management si pentru luarea deciziilor catre autoritatile locale, incurajarea initiativelor si a asumarii responsabilitatii de catre comunitatile locale si constituirea de structuri locale; si
(iii) ajustarea, dupa caz, a cadrului institutional si legislativ pentru managementul resurselor naturale, pentru a garanta dreptul de proprietate al populatiilor locale asupra terenurilor;
d) masuri pentru imbunatatirea cunostintelor despre desertificare:
(i) promovarea cercetarii si colectarea, prelucrarea si schimbul de informatii cu privire la aspectele stiintifice, tehnice si socioeconomice ale desertificarii;
(ii) ameliorarea capacitatilor nationale in cercetare si in colectarea, prelucrarea, schimbul si analiza de informatii, astfel incat sa creasca gradul de intelegere, iar rezultatele sa fie transferate din domeniul analizei in conditii operationale; si
(iii) incurajarea studiilor pe termen mediu si lung, privind:
- tendintele socioeconomice si culturale in zonele afectate;
- tendintele calitative si cantitative in starea resurselor naturale; si
- interactiunea dintre clima si desertificare;
e) masuri pentru monitorizarea si evaluarea efectelor secetei:
(i) elaborarea strategiilor pentru evaluarea influentelor variatiilor naturale ale climei asupra secetei si desertificarii regionale si/sau pentru utilizarea prognozelor privind variatiile climatice de la scari de timp sezoniere la cele interanuale, in eforturile de reducere a efectelor secetei;
(ii) perfectionarea capacitatii de alerta timpurie si de interventie, administrarea eficienta a asistentei de urgenta si a ajutorului alimentar, ameliorarea sistemelor de stocare si de distribuire a alimentelor, a sistemelor de protectie a vitelor si a infrastructurilor publice, precum si a mijloacelor de existenta alternative in zonele predispuse la seceta; si
(iii) monitorizarea si evaluarea degradarii ecologice, pentru a furniza, la timp, informatii exacte asupra procesului si dinamicii degradarii resurselor, in scopul facilitarii unor politici si masuri de interventie imbunatatite.
ART. 9
Elaborarea si aplicarea programelor de actiune nationale si indicatori de evaluare
Fiecare parte-tara africana afectata va desemna un organ national de coordonare corespunzator, care sa actioneze ca un catalizator in elaborarea, punerea in aplicare si evaluarea programului sau national de actiune. In baza art. 3 si, dupa caz, acest organ de coordonare:
a) va intreprinde o identificare si o analiza a actiunilor, incepand cu un proces de consultare angajat la nivel local, implicand populatii si comunitati locale, in cooperare cu autoritatile administrative locale, parti-tari dezvoltate si organizatii interguvernamentale si neguvernamentale, pe baza unor consultari initiale, cu cei interesati la nivel national;
b) va identifica si va analiza constrangerile, nevoile si lipsurile care afecteaza dezvoltarea si utilizarea durabila a terenurilor, va recomanda masuri practice pentru evitarea paralelismului si valorificarea deplina a eforturilor relevante, in curs de desfasurare, si va promova punerea in aplicare a rezultatelor;
c) va facilita, va proiecta si va concepe proiecte de activitati, bazate pe abordari flexibile si interactive, pentru a asigura participarea activa a populatiei din zonele afectate, pentru a minimiza impactul negativ al unor activitati si pentru a identifica si a acorda prioritate cerintelor de asistenta financiara si de cooperare tehnica;
d) va stabili indicatorii potriviti, masurabili si usor verificabili, pentru a asigura evaluarea si aprecierea programelor de actiune nationale, care cuprind actiuni pe termene scurte, medii si lungi, precum si punerea in aplicare a unor astfel de programe; si
e) va elabora rapoarte periodice cu privire la punerea in aplicare a programelor de actiune nationale.
ART. 10
Cadrul organizatoric al programelor de actiune subregionale
1. In conformitate cu art. 4 din conventie, partile-tari africane vor coopera la elaborarea si punerea in aplicare a unor programe de actiune subregionale pentru Africa Centrala, Africa de Est, Africa de Nord, Africa de Sud si Africa de Vest si, in aceasta privinta, pot transfera urmatoarele responsabilitati organizatiilor interguvernamentale subregionale competente:
a) sa actioneze ca puncte focale pentru activitati pregatitoare si sa coordoneze punerea in aplicare a programelor de actiune subregionale;
b) sa sprijine elaborarea si punerea in aplicare a programelor de actiune nationale;
c) sa faciliteze schimbul de informatii, experienta si know-how si sa asigure consultanta in analiza legislatiei nationale; si
d) orice alte responsabilitati in legatura cu punerea in aplicare a programelor de actiune subregionale.
2. Institutiile subregionale specializate pot furniza sprijin, la cerere, si/sau pot primi responsabilitati de coordonare a activitatilor din domeniile lor de competenta.
ART. 11
Continutul si elaborarea programelor de actiune subregionale
Programele de actiune subregionale se vor concentra asupra problemelor care sunt mai bine abordate la nivel subregional. Ele vor stabili, acolo unde este necesar, mecanisme pentru managementul resurselor naturale in comun. Astfel de mecanisme vor trata efectiv problemele transfrontiera, asociate cu desertificarea si/sau seceta, si vor asigura sprijin pentru aplicarea armonioasa a programelor de actiune nationale. Domeniile prioritare ale programelor de actiune subregionale se vor concentra, dupa caz, pe:
a) programe comune pentru managementul durabil al resurselor naturale transfrontiera, prin mecanisme bilaterale si multilaterale, dupa caz;
b) coordonarea programelor pentru dezvoltarea surselor alternative de energie;
c) cooperarea in managementul si controlul daunatorilor, precum si al bolilor la plante si animale;
d) activitati de construire a capacitatii, de educatie si constientizare a publicului, care sunt mai bine realizate sau sprijinite la nivel subregional;
e) cooperarea stiintifica si tehnica, in special in domeniile climatologiei, meteorologiei si hidrologiei, incluzand reteaua pentru colectarea si evaluarea datelor, diseminarea informatiilor si monitorizarea proiectelor, coordonarea si acordarea prioritatii activitatilor de cercetare si dezvoltare;
f) sisteme de alertare timpurie si planificare comuna pentru reducerea efectelor secetei, incluzand masuri pentru abordarea problemelor care rezulta din migrarile determinate de starea mediului;
g) explorarea modalitatilor de impartasire a experientei, in special cu privire la participarea populatiilor si a comunitatilor locale, si crearea mediului favorabil unui management imbunatatit de utilizare a teritoriului si utilizarii tehnologiilor corespunzatoare;
h) consolidarea capacitatii organizatiilor subregionale pentru coordonarea si furnizarea de servicii tehnice, precum si infiintarea, reorientarea si intarirea centrelor si institutiilor subregionale; si
i) dezvoltarea de politici in domenii, ca de exemplu comertul, care au impact asupra zonelor si populatiilor afectate, incluzand masuri pentru coordonarea regimurilor de piata regionale si pentru infrastructura comuna.
ART. 12
Cadrul organizatoric al programului de actiune regional
1. In conformitate cu art. 11 din conventie, partile-tari africane vor stabili impreuna procedurile pentru elaborarea si punerea in aplicare a programului de actiune regional.
2. Partile pot furniza sprijin corespunzator institutiilor si organizatiilor regionale africane competente sa ajute partile-tari africane in indeplinirea responsabilitatilor ce le revin in virtutea conventiei.
ART. 13
Continutul programului de actiune regional
Programul de actiune regional include masuri care privesc combaterea desertificarii si/sau reducerea efectelor secetei din urmatoarele domenii prioritare, dupa caz:
a) dezvoltarea cooperarii regionale si coordonarea programelor de actiune subregionale pentru realizarea consensului regional asupra principalelor domenii de actiune, inclusiv prin consultari periodice cu organizatiile subregionale;
b) promovarea construirii capacitatii pentru activitati care sunt mai bine puse in aplicare la nivel regional;
c) cautarea de solutii, impreuna cu comunitatea internationala, la probleme economice si sociale globale, care au impact asupra zonelor afectate, luand in considerare art. 4 paragraful 2 b) din conventie;
d) promovarea intre partile-tari afectate din Africa si subregiunile sale, precum si cu alte regiuni afectate, a schimbului de informatii si tehnici corespunzatoare, de know-how tehnic si experienta relevanta; promovarea cooperarii stiintifice si tehnologice, in special in domeniile climatologiei, meteorologiei, hidrologiei, dezvoltarii resurselor de apa si a surselor alternative de energie; coordonarea activitatilor de cercetare subregionale si regionale si identificarea prioritatilor regionale pentru cercetare si dezvoltare;
e) coordonarea retelei de supraveghere, evaluare sistematica si schimb de informatii, precum si integrarea acesteia in reteaua mondiala; si
f) coordonarea si consolidarea sistemelor regionale si subregionale de alerta timpurie si a planurilor de urgenta in caz de seceta.
ART. 14
Resurse financiare
1. In conformitate cu art. 4 paragraful 2 si cu art. 20 din conventie, partile-tari africane afectate se vor stradui sa asigure un cadru macroeconomic care sa contribuie la mobilizarea de resurse financiare, vor elabora politici si vor stabili proceduri pentru canalizarea mai eficienta a resurselor spre programe locale de dezvoltare, inclusiv prin organizatii neguvernamentale, dupa caz.
2. In conformitate cu art. 21 paragrafele 4 si 5 din conventie, partile convin sa stabileasca un inventar al surselor de finantare la nivel national, subregional, regional si international, pentru a asigura folosirea rationala a resurselor existente si pentru a identifica lipsurile in alocarea resurselor, in scopul facilitarii punerii in aplicare a programelor de actiune. Acest inventar va fi revazut si actualizat periodic.
3. Potrivit art. 7 din conventie, partile-tari dezvoltate vor continua sa aloce resurse importante si/sau resurse sporite, precum si alte forme de asistenta pentru partile-tari africane afectate, pe baza de acorduri si intelegeri de parteneriat, prevazute la art. 18, acordand atentia cuvenita, inter alia, problemelor referitoare la credite, comert international si la intelegerile comerciale, in conformitate cu art. 4 paragraful 2 b) din conventie.
ART. 15
Mecanisme financiare
1. Potrivit art. 7 din conventie, care subliniaza prioritatea pentru partile-tari africane afectate si ia in considerare situatia deosebita care domina in aceasta regiune, partile vor acorda atentie speciala punerii in aplicare, in Africa, a dispozitiilor art. 21 paragraful 1 d) si e) din conventie, mai ales prin:
a) facilitarea stabilirii de mecanisme, ca de exemplu fonduri nationale pentru combaterea desertificarii, in scopul canalizarii resurselor financiare la nivel local; si
b) consolidarea fondurilor si a mecanismelor financiare existente la niveluri subregionale si regionale.
2. Potrivit art. 20 si 21 din conventie, partile care sunt si membre ale organelor de administrare ale institutiilor financiare regionale si subregionale relevante, inclusiv ale Bancii Africane pentru Dezvoltare si ale Fondului African pentru Dezvoltare, vor incuraja eforturile pentru a acorda prioritatea si atentia cuvenite activitatilor acelor institutii care fac progrese in aplicarea prevederilor prezentei anexe.
3. Partile vor rationaliza, in masura in care este posibil, procedurile pentru canalizarea fondurilor spre partile-tari africane afectate.
ART. 16
Asistenta tehnica si cooperare
Partile se angajeaza, potrivit capacitatilor lor, sa rationalizeze asistenta tehnica pentru si in cooperare cu partile-tari africane, in scopul cresterii eficientei proiectelor si programelor, inter alia, prin:
a) limitarea costurilor masurilor de sprijin si a celor generale, mai ales a cheltuielilor de intretinere; in orice caz, asemenea cheltuieli vor reprezenta doar un procentaj corespunzator redus din costul total al proiectului, astfel incat eficienta proiectului sa creasca la maximum;
b) folosirea, de preferinta, a expertilor nationali competenti sau, acolo unde este necesar, a expertilor competenti din subregiune si/sau regiune, pentru cooperarea, elaborarea si aplicarea proiectelor si crearea expertizei locale, acolo unde nu exista; si
c) administrarea si coordonarea eficace, precum si utilizarea eficienta a asistentei tehnice ce urmeaza a fi furnizata.
ART. 17
Transferul, achizitia, adaptarea si accesul la tehnologii sanatoase din punct de vedere ecologic
In aplicarea prevederilor art. 18 din conventie, referitoare la transferul, achizitia, adaptarea si dezvoltarea tehnologiei, partile se angajeaza sa acorde prioritare partilor-tari africane si, dupa cum este necesar, sa elaboreze cu acestea noi modele de parteneriat si cooperare pentru intarirea formarii capacitatii in domeniile cercetarii stiintifice si dezvoltarii, colectarii si diseminarii informatiilor, pentru a le face capabile sa aplice strategiile lor de combatere a desertificarii si de reducere a efectelor secetei.
ART. 18
Acorduri de coordonare si parteneriat
1. Partile-tari africane vor coordona elaborarea, negocierea si aplicarea programelor de actiune nationale, subregionale si regionale. In acest proces, ele pot implica, dupa caz, alte parti si organizatii interguvernamentale si neguvernamentale competente.
2. Obiectivele unei asemenea coordonari sunt garantarea cooperarii financiare si tehnice, in conformitate cu prevederile conventiei, si asigurarea continuitatii necesare in folosirea si administrarea resurselor.
3. Partile-tari africane vor organiza procese consultative la nivel national, subregional si regional. Aceste procese consultative:
a) pot servi ca un forum pentru negocierea si incheierea acordurilor de parteneriat, bazate pe programele de actiune nationale, subregionale si regionale; si
b) pot preciza contributia partilor-tari africane si a altor membri ai grupurilor consultative la programe si pot identifica prioritati si acorduri asupra indicatorilor de aplicare si evaluare, precum si aranjamente de finantare pentru aplicare.
4. Secretariatul permanent, la cererea partilor-tari africane, potrivit art. 23 din conventie, poate facilita convocarea unor asemenea procese consultative, prin:
a) oferirea de sugestii pentru organizarea de aranjamente consultative eficace, rezultate din experienta organizarii altor asemenea aranjamente;
b) furnizarea de informatii agentiilor bilaterale si multilaterale competente, referitoare la procesele si reuniunile consultative si incurajarea implicarii lor active; si
c) furnizarea altor informatii care pot fi relevante pentru stabilirea sau imbunatatirea aranjamentelor consultative.
5. Organele de coordonare subregionala si regionala, inter alia:
a) vor recomanda ajustarile corespunzatoare pentru acordurile de parteneriat;
b) vor monitoriza, vor evalua si vor raporta asupra aplicarii programelor subregionale si regionale convenite; si
c) vor urmari asigurarea comunicarii si cooperarii eficiente intre partile-tari africane.
6. Participarea la grupurile consultative va fi deschisa, dupa caz, guvernelor, grupurilor si donorilor interesati, organelor, fondurilor si programelor relevante din sistemul Organizatiei Natiunilor Unite, organizatiilor subregionale si regionale competente, reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale relevante. Participantii la fiecare grup consultativ vor stabili modalitatile de organizare si de functionare a acestuia.
7. In conformitate cu art. 14 din conventie, partile-tari dezvoltate sunt incurajate sa dezvolte, din proprie initiativa, un proces informal de consultare si coordonare intre ele, la nivel national, subregional si regional si, la solicitarea unei parti-tari africane afectate sau a unei organizatii subregionale ori regionale competente, sa participe la un proces consultativ la nivel national, subregional sau regional, care ar putea evalua si raspunde nevoilor de asistenta pentru facilitarea aplicarii.
ART. 19
Masuri de supraveghere
Supravegherea aplicarii prezentei anexe va fi realizata de partile-tari africane, in acord cu conventia, dupa cum urmeaza:
a) la nivel national, printr-un mecanism a carui structura va fi stabilita de fiecare parte-tara africana afectata si care va include reprezentati ai comunitatilor locale si va functiona sub supravegherea organului national coordonator prevazut la art. 9;
b) la nivel subregional, printr-un comitet consultativ multidisciplinar, stiintific si tehnic, ale carui componenta si modalitati de functionare vor fi stabilite de partile-tari africane ale respectivei subregiuni; si
c) la nivel regional, printr-un mecanism stabilit in acord cu dispozitiile pertinente ale Tratatului de instituire a Comunitatii Economice Africane si prin Comitetul Consultativ African Stiintific si Tehnic.
ANEXA 2
ANEXA DE APLICARE REGIONALA PENTRU ASIA
ART. 1
Scopul
Scopul prezentei anexe este de a stabili liniile directoare si masurile pentru aplicarea efectiva a conventiei in partile-tari afectate din Asia, luandu-se in considerare conditiile sale specifice.
ART. 2
Conditii specifice regiunii Asia
In realizarea obligatiilor lor, in virtutea conventiei, partile vor lua in considerare, dupa caz, urmatoarele conditii specifice, care se aplica in diverse grade partilor-tari afectate din aceasta regiune:
a) proportia ridicata a zonelor afectate de sau vulnerabile la desertificare si seceta, in teritoriile lor, precum si marea diversitate a acestor zone in privinta climei, topografiei, utilizarii terenurilor si a sistemelor socioeconomice;
b) presiunea puternica asupra resurselor naturale pentru asigurarea mijloacelor de existenta;
c) existenta de sisteme de productie legate direct de saracia larg raspandita, care determina degradarea terenurilor si o presiune asupra resurselor sarace de apa;
d) consecintele importante ale conditiilor din economia mondiala si problemele sociale, cum sunt: saracia, situatia precara a sanatatii si hranei, lipsa securitatii alimentare si cele ce decurg din migrarea, stramutarea persoanelor si dinamica demografica;
e) capacitate si structuri institutionale in extindere, dar insa insuficiente pentru a face fata problemelor nationale de desertificare si de seceta; si
f) nevoia lor de cooperare internationala, pentru a se ocupa de obiectivele dezvoltarii durabile, referitoare la combaterea desertificarii si la reducerea efectelor secetei.
ART. 3
Cadrul pentru programe de actiune nationale
1. Programele de actiune nationale vor constitui parte integranta a politicilor nationale mai largi, pentru dezvoltarea durabila a partilor-tari afectate din aceasta regiune.
2. Partile-tari afectate vor elabora, dupa caz, programe de actiune nationale, in conformitate cu art. 9 si 10 din conventie, acordand atentie speciala prevederilor art. 10 paragraful 2 f). Dupa caz, agentiile de cooperare bilaterala si multilaterala pot fi implicate in acest proces, la cererea partilor-tari afectate interesate.
ART. 4
Programe de actiune nationale
1. In elaborarea si aplicarea programelor de actiune nationale, partile-tari afectate din aceasta regiune pot, inter alia, potrivit situatiilor si politicilor proprii, dupa caz:
a) sa desemneze organe corespunzatoare, responsabile cu elaborarea, coordonarea si aplicarea programelor lor de actiune;
b) sa implice populatiile afectate, inclusiv comunitatile locale, in elaborarea, coordonarea si aplicarea programelor de actiune, printr-un proces consultativ organizat local, cu cooperarea autoritatilor locale si a organizatiilor nationale relevante si a celor neguvernamentale;
c) sa supravegheze starea mediului in zonele afectate, pentru evaluarea cauzelor si a consecintelor desertificarii si pentru a stabili domeniile prioritare pentru actiune;
d) sa evalueze, cu participarea populatiilor afectate, programele anterioare si in curs pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei, in scopul conceperii unei strategii si precizarii activitatilor din programele lor de actiune;
e) sa elaboreze programe tehnice si financiare, fundamentate pe informatii rezultate din activitatile prevazute in subparagrafele a)-d);
f) sa elaboreze si sa utilizeze proceduri si criterii pentru evaluarea aplicarii programelor lor de actiune;
g) sa promoveze managementul integrat al bazinelor hidrografice, conservarea resurselor solului, precum si intensificarea utilizarii eficiente a resurselor de apa;
h) sa consolideze si/sau sa stabileasca sisteme de informare, evaluare, de supraveghere si de alertare timpurie in regiuni predispuse la desertificare si la seceta, tinand seama de factorii climatici, meteorologici, hidrologici, biologici si de alti factori relevanti; si
e) acolo unde este angajata cooperarea internationala, incluzand resurse financiare si tehnice, sa conceapa, intr-un spirit de parteneriat, acorduri corespunzatoare care sa sprijine programele lor de actiune.
2. Potrivit art. 10 din conventie, strategia generala a programelor de actiune nationale va acorda importanta programelor integrate de dezvoltare locala pentru zonele afectate, bazate pe mecanisme participative si pe integrarea strategiilor pentru eradicarea saraciei, in eforturile pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei. In programele de actiune, masurile sectoriale vor fi grupate pe domenii prioritare, care vor tine seama de marea diversitate a zonelor afectate din regiune, la care s-a referit art. 2 a).
ART. 5
Programe de actiune subregionale si comune
1. In conformitate cu art. 11 din conventie, partile-tari afectate din Asia pot conveni, mutual, sa se consulte si sa coopereze cu alte parti, dupa caz, pentru a elabora si a aplica programe de actiune subregionale sau comune, dupa caz, in scopul de a completa programele de actiune nationale si de a le mari eficacitatea in aplicarea lor. In fiecare caz, partile interesate pot conveni, de comun acord, sa incredinteze organizatiilor subregionale, incluzand pe cele bilaterale sau nationale, ori institutiilor specializate responsabilitatile referitoare la elaborarea, coordonarea si la aplicarea programelor. Asemenea organizatii ori institutii pot actiona, de asemenea, ca puncte focale pentru promovarea si coordonarea actiunilor, in conformitate cu art. 16 si 18 din conventie.
2. In elaborarea si aplicarea programelor de actiune subregionale sau comune, partile-tari afectate din regiune, inter alia, dupa caz:
a) vor identifica, in cooperare cu institutiile nationale, prioritatile in materie de combatere a desertificarii si de reducere a efectelor secetei, care pot fi mai bine abordate prin astfel de programe, precum si activitatile care ar putea fi realizate efectiv prin acestea;
b) vor evalua capacitatile operationale si activitatile institutiilor nationale, subregionale si regionale competente;
c) vor analiza programele existente, referitoare la desertificare si seceta, la care participa toate sau cateva parti din regiune sau subregiune, si raporturile lor cu programele de actiune nationale; si
d) acolo unde este angajata cooperarea internationala, incluzand resurse financiare si tehnice, vor concepe, intr-un spirit de parteneriat, acorduri bilaterale si/sau multilaterale corespunzatoare, care sa sprijine programele.
3. Programele de actiune subregionale sau comune pot include programe convenite in comun pentru managementul durabil al resurselor naturale transfrontiera, care sunt in legatura cu desertificarea, prioritati pentru coordonare si alte activitati din domeniile construirii capacitatii, cooperarii stiintifice si tehnice, sistemelor speciale de alertare din timp la seceta si distribuirii informatiilor, precum si mijloacele de consolidare a organizatiilor subregionale competente si a altor organizatii si institutii.
ART. 6
Activitati regionale
Activitatile regionale vizand consolidarea programelor de actiune subregionale sau comune pot include, inter alia, masuri pentru consolidarea institutiilor si a mecanismelor de coordonare si cooperare la nivel national, subregional si regional si pentru promovarea aplicarii dispozitiilor art. 16-19 din conventie. Aceste activitati pot include, de asemenea:
a) promovarea si consolidarea retelelor de cooperare tehnica;
b) elaborarea inventarelor de tehnologii, cunostinte, know-how si practici, precum si de tehnologii si know-how traditionale si locale si incurajarea diseminarii si utilizarii lor;
c) evaluarea necesitatilor de transfer de tehnologie si incurajarea adaptarii si utilizarii unor astfel de tehnologii; si
d) incurajarea programelor de constientizare a publicului si promovarea construirii capacitatii, la toate nivelurile, consolidarea instruirii, a cercetarii si dezvoltarii si edificarea sistemelor pentru punerea in valoare a resurselor umane.
ART. 7
Resurse si mecanisme financiare
1. Partile, avand in vedere importanta combaterii desertificarii si a reducerii efectelor secetei in regiunea Asia, vor incuraja mobilizarea de resurse financiare substantiale si disponibilitatea mecanismelor financiare, in conformitate cu art. 20 si 21 din conventie.
2. In conformitate cu prevederile conventiei si pe baza mecanismului de coordonare prevazut la art. 8 si in acord cu politicile lor nationale de dezvoltare, partile-tari afectate din regiune, individual sau in comun:
a) vor adopta masuri pentru rationalizarea si consolidarea mecanismelor de alocare a fondurilor prin investitii publice si private, in scopul obtinerii rezultatelor concrete in actiunea de combatere a desertificarii si de reducere a efectelor secetei;
b) vor identifica necesitatile de cooperare internationala pentru sprijinirea eforturilor nationale, in special financiare, tehnice si tehnologice; si
c) vor incuraja participarea la institutiile de cooperare financiara bilaterala si/sau multilaterala, in scopul de a asigura aplicarea conventiei.
3. Partile vor rationaliza, in masura in care este posibil, procedurile pentru canalizarea fondurilor spre partile-tari afectate din aceasta regiune.
ART. 8
Mecanisme de cooperare si coordonare
1. Partile-tari afectate, prin organele corespunzatoare desemnate in conformitate cu art. 4 paragraful 1a), precum si alte parti din regiune pot, dupa caz, institui un mecanism pentru, inter alia, urmatoarele scopuri:
a) schimb de informatii, experienta, cunostinte si know-how;
b) cooperare si coordonarea actiunilor, incluzand acorduri bilaterale si multilaterale, la nivel subregional si regional;
c) incurajarea cooperarii stiintifice, tehnice, tehnologice si financiare, in conformitate cu art. 5-7;
d) identificarea necesitatilor de cooperare externe; si
e) supravegherea si evaluarea aplicarii programelor de actiune.
2. Partile-tari afectate, prin organismele corespunzatoare desemnate in conformitate cu art. 4 paragraful 1a), precum si alte tari din regiune se pot, de asemenea, consulta si isi pot coordona programele de actiune nationale, subregionale si comune, dupa caz. Ele pot antrena in acest proces, dupa caz, alte parti si organizatii interguvernamentale si neguvernamentale competente. O astfel de coordonare va urmari sa asigure, inter alia, acordul asupra oportunitatilor pentru cooperare internationala, in conformitate cu art. 20 si 21 din conventie, consolidarea cooperarii tehnice si canalizarea resurselor, astfel incat sa fie utilizate in mod eficient.
3. Partile-tari afectate din regiune vor organiza, periodic, reuniuni de coordonare, iar Secretariatul permanent poate, la solicitarea lor, in conformitate cu art. 23 din conventie, sa faciliteze convocarea unor astfel de reuniuni de coordonare, prin:
a) oferirea de sugestii asupra organizarii aranjamentelor eficiente de coordonare, rezultate din experienta organizarii altor asemenea aranjamente;
b) furnizarea de informatii agentiilor bilaterale si multilaterale competente cu privire la reuniunile de coordonare si incurajarea implicarii lor active; si
c) furnizarea altor informatii care pot fi relevante pentru stabilirea sau imbunatatirea proceselor de coordonare.
ANEXA 3
ANEXA DE APLICARE REGIONALA PENTRU AMERICA LATINA SI CARAIBE
ART. 1
Scopul
Scopul prezentei anexe este de a stabili liniile generale directoare pentru aplicarea efectiva a conventiei in regiunea Americii Latine si Caraibe, luand in considerare conditiile sale specifice.
ART. 2
Conditii specifice regiunii America Latina si Caraibe
In acord cu dispozitiile conventiei, partile vor lua in considerare urmatoarele conditii specifice regiunii:
a) existenta de mari intinderi de pamant, care sunt vulnerabile si care au fost grav afectate de desertificare si/sau de seceta si in care pot fi observate diverse caracteristici, in functie de zona in care apar; acest proces cumulativ si in curs de intensificare are efecte sociale, culturale, economice si ecologice negative, care sunt cu atat mai grave prin aceea ca regiunea include una dintre cele mai mari resurse de diversitate biologica din lume;
b) utilizarea frecventa de practici de dezvoltare nedurabila in zonele afectate, ca rezultat al interactiunilor complexe dintre factorii fizici, biologici, politici, sociali, culturali si economici, incluzand factori economici internationali, de exemplu, datoria externa, deteriorarea conditiilor pietei si practici comerciale care afecteaza pietele pentru produsele agricole, piscicole si forestiere; si
c) scaderea brusca a productivitatii ecosistemelor, care este principala consecinta a desertificarii si secetei, constand intr-un declin al productiei agricole, animaliere si forestiere si intr-o pierdere de diversitate biologica; din punct de vedere social, rezultatele sunt saracirea, migrarea, deplasari interne ale populatiei si deteriorarea calitatii vietii; in consecinta, regiunea va trebui sa adopte o abordare integrata a problemelor desertificarii si secetei, prin promovarea modelelor de dezvoltare durabila, care sunt in concordanta cu situatia mediului, cu situatia economica si sociala din fiecare tara.
ART. 3
Programe de actiune
1. In conformitate cu conventia, in special cu art. 9-11, si in acord cu politicile lor de dezvoltare nationala, partile-tari afectate din regiune vor elabora si vor aplica, dupa caz, programe de actiune nationale pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei, ca parte integranta a politicilor lor nationale pentru dezvoltare durabila. Programe subregionale si regionale pot fi elaborate si aplicate in acord cu necesitatile regiunii.
2. In elaborarea programelor lor de actiune nationale, partile-tari afectate din regiune vor acorda atentie speciala prevederilor art. 10 paragraful 2 f) din conventie.
ART. 4
Continutul programelor de actiune nationale
La elaborarea strategiilor lor nationale de actiune pentru combaterea desertificarii si/sau reducerea efectelor secetei, in conformitate cu art. 5 din conventie, partile-tari afectate din regiune, corespunzator situatiilor lor proprii, pot lua in considerare, inter alia, urmatoarele probleme tematice:
a) cresterea capacitatilor, educatia si constientizarea publicului, cooperarea tehnica, stiintifica si tehnologica, resursele si mecanismele financiare;
b) eradicarea saraciei si ameliorarea calitatii vietii umane;
c) realizarea securitatii alimentare, dezvoltarea durabila si managementul activitatilor agricole, de crestere a animalelor, forestiere si intersectoriale;
d) managementul durabil al resurselor naturale, in special managementul rational al bazinelor hidrografice;
e) managementul durabil al resurselor naturale din zone de inalta altitudine;
f) managementul rational si conservarea resurselor solului, exploatarea si utilizarea eficienta a resurselor de apa;
g) conceperea si aplicarea de planuri de urgenta pentru reducerea efectelor secetei;
h) consolidarea si/sau instituirea sistemelor de informare, evaluare, supraveghere si alertare timpurie in zonele predispuse la desertificare si la seceta, luand in considerare factorii climatici, meteorologici, hidrologici, biologici, de sol, economici si sociali;
i) dezvoltarea, administrarea si utilizarea eficienta a diverselor surse de energie, incluzand promovarea surselor alternative;
j) conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice, in acord cu dispozitiile Conventiei asupra diversitatii biologice;
k) luarea in considerare a aspectelor demografice, care au legatura cu desertificarea si cu seceta; si
l) stabilirea sau consolidarea cadrului legislativ si institutional, care sa permita aplicarea conventiei si sa vizeze, inter alia, descentralizarea structurilor si functiilor administrative care au legatura cu combaterea desertificarii si a secetei, cu participarea comunitatilor afectate si a societatii, in general.
ART. 5
Cooperarea tehnica, stiintifica si tehnologica
In conformitate cu prevederile conventiei, in special cu art. 16-18, si pe baza mecanismului de coordonare prevazut la art. 7, partile-tari afectate din regiune pot, individual sau in comun:
a) sa promoveze consolidarea retelelor de cooperare tehnica si a sistemelor de informare nationale, subregionale si regionale, precum si, dupa caz, integrarea lor in sursele internationale de informatii;
b) sa elaboreze un inventar de tehnologii disponibile si know-how si sa promoveze diseminarea si utilizarea lor;
c) sa incurajeze utilizarea tehnologiei, cunostintelor, know-how si practicilor traditionale, in conformitate cu art. 18 paragraful 2 b) din conventie;
d) sa identifice necesitatile de transfer de tehnologie; si
e) sa promoveze dezvoltarea, adaptarea, adoptarea si transferul de tehnologii relevante, existente si noi, sanatoase din punct de vedere ecologic.
ART. 6
Resurse si mecanisme financiare
In conformitate cu prevederile conventiei, in special cu art. 20 si 21, pe baza mecanismului de coordonare prevazut la art. 7 si in acord cu politicile lor nationale de dezvoltare, partile-tari afectate din regiune, individual sau in comun:
a) vor adopta masuri pentru rationalizarea si consolidarea mecanismelor de asigurare a fondurilor, prin investitii publice si private, in scopul obtinerii de rezultate concrete in actiunea de combatere a desertificarii si de reducere a efectelor secetei;
b) vor identifica necesitatile de cooperare internationala pentru sprijinirea eforturilor nationale; si
c) vor incuraja participarea la institutii de cooperare financiara bilaterala si/sau multilaterala, in scopul asigurarii aplicarii conventiei.
ART. 7
Cadrul institutional
1. Pentru a aduce la indeplinire prevederile prezentei anexe, partile-tari afectate din regiune:
a) vor stabili si/sau vor consolida punctele focale nationale pentru a coordona actiunile de combatere a desertificarii si/sau de reducere a efectelor secetei; si
b) vor institui un mecanism pentru coordonarea punctelor focale nationale, in urmatoarele scopuri:
(i) schimburi de informatii si de experienta;
(ii) coordonarea activitatilor la nivel subregional si regional;
(iii) incurajarea cooperarii tehnice, stiintifice, tehnologice si financiare;
(iv) identificarea necesitatilor de cooperare externa; si
(v) supravegherea si evaluarea aplicarii programelor de actiune.
2. Partile-tari afectate din regiune vor organiza reuniuni periodice de coordonare, iar Secretariatul permanent poate, la solicitarea lor, in conformitate cu art. 23 din conventie, sa faciliteze convocarea unor astfel de reuniuni de coordonare, prin:
a) oferirea de sugestii privind organizarea aranjamentelor eficiente de coordonare, rezultate din experienta organizarii altor asemenea aranjamente;
b) furnizarea de informatii agentiilor bilaterale sau multilaterale competente, cu privire la reuniunile de coordonare, si incurajarea implicarii lor active; si
c) furnizarea altor informatii care pot fi relevante pentru instituirea sau imbunatatirea proceselor de coordonare.
ANEXA 4
ANEXA DE APLICARE PENTRU REGIUNEA NORD-MEDITERANEANA
ART. 1
Scopul
Scopul prezentei anexe este de a stabili liniile directoare si masurile necesare pentru aplicarea eficace a conventiei in cadrul partilor-tari afectate din regiunea nord-mediteraneana, tinand seama de particularitatile sale.
ART. 2
Particularitatile regiunii nord-mediteraneene
Particularitatile regiunii nord-mediteraneene, la care se refera art. 1, sunt, in principal, urmatoarele:
a) conditii climatice semiaride, care afecteaza zone largi; secete sezoniere; variatia foarte mare a regimului pluviometric; averse de mare intensitate;
b) soluri sarace si foarte vulnerabile la eroziune, predispuse la formarea crustei de suprafata;
c) relief accidentat, cu plante abrupte si peisaje foarte diversificate;
d) pierderi importante de vegetatie forestiera, datorate incendiilor violente frecvente;
e) criza agriculturii traditionale, asociata cu abandonarea terenurilor si deteriorarea structurilor de conservare a solului si a apei;
f) exploatarea nedurabila a resurselor de apa, cauzand grave prejudicii ecologice, inclusiv poluarea chimica, salinizarea si epuizarea apelor subterane; si
g) concentrarea activitatii economice in zone de tarm, ca rezultat al dezvoltarii urbane, activitatilor industriale, turismului si agriculturii in conditii de irigatie.
ART. 3
Cadrul de planificare strategica pentru dezvoltarea durabila
1. Programele de actiune nationale vor constitui o componenta integranta si centrala a cadrului de planificare strategica pentru dezvoltarea durabila a partilor-tari afectate din regiunea nord-mediteraneana.
2. Un proces consultativ si participativ, antrenand autoritatea guvernamentala la niveluri corespunzatoare, comunitati locale si organizatii neguvernamentale, va fi intreprins pentru a asigura indrumarea in conceperea unei strategii cu planificare flexibila, care sa permita o participare locala maxima, in conformitate cu art. 10 paragraful 2 f) din conventie.
ART. 4
Obligatia elaborarii programelor de actiune nationale si calendarul
Partile-tari afectate din regiunea nord-mediteraneana vor elabora programe de actiune nationale si, dupa caz, programe de actiune subregionale, regionale sau comune. Elaborarea unor astfel de programe va fi finalizata cat mai curand posibil.
ART. 5
Elaborarea si aplicarea programelor nationale de actiune
In elaborarea si aplicarea programelor de actiune nationale, in conformitate cu art. 9 si 10 din conventie, fiecare parte-tara afectata din regiune, dupa caz:
a) va desemna organele competente responsabile cu elaborarea, coordonarea si aplicarea programului sau;
b) va antrena populatiile afectate, incluzand comunitatile locale, la elaborarea, coordonarea si aplicarea programului, printr-un proces consultativ organizat local, cu cooperarea autoritatilor locale si a organizatiilor neguvernamentale relevante;
c) va supraveghea starea mediului din zonele afectate, in scopul analizarii cauzelor si a consecintelor desertificarii si pentru a stabili domeniile prioritare de actiune;
d) va evalua, cu participarea populatiilor afectate, programele anterioare si pe cele in curs de desfasurare, in scopul de a concepe o strategie si de a pregati activitatile pentru programul de actiune;
e) va pregati programe tehnice si financiare, bazate pe informatiile obtinute din activitatile prevazute in subparagrafele a)-d); si
f) va elabora si va utiliza proceduri si indicatori pentru monitorizarea si evaluarea aplicarii programului.
ART. 6
Continutul programelor de actiune nationale
Partile-tari afectate din regiune pot include in programele lor nationale de actiune masuri privind:
a) domeniile legislative, institutionale si administrative;
b) modurile de utilizare a terenurilor, managementul resurselor de apa, conservarea solurilor, silvicultura, activitatile agricole, pastoritul si amenajarea teritoriului;
c) managementul si conservarea vietii salbatice si a altor forme de diversitate biologica;
d) protectia padurilor impotriva incendiilor;
e) promovarea mijloacelor de existenta alternative;
f) cercetarea, instruirea si constientizarea publicului.
ART. 7
Programe subregionale, regionale si comune de actiune
1. Partile-tari afectate din regiune pot elabora si pot aplica programe de actiune subregionale si/sau regionale, in acord cu art. 11 din conventie, pentru a completa si a creste eficienta programelor de actiune nationale. Doua sau mai multe parti-tari afectate din regiune pot conveni, intr-un mod similar, elaborarea programelor de actiune comune.
2. Dispozitiile art. 5 si 6 se vor aplica mutatis mutandis si la elaborarea si aplicarea programelor de actiune subregionale, regionale si comune. In plus, astfel de programe pot include realizarea de activitati de cercetare si dezvoltare, care privesc anumite ecosisteme din zonele afectate.
3. In elaborarea si aplicarea programelor de actiune subregionale, regionale sau comune, partile-tari afectate din regiune, dupa caz:
a) vor identifica, in cooperare cu institutiile nationale, obiectivele nationale in materie de combatere a desertificarii, care pot fi mai bine abordate prin astfel de programe, precum si activitatile relevante care ar putea fi realizate eficient prin aceste programe;
b) vor evalua capacitatile operationale si activitatile institutiilor regionale, subregionale si nationale competente; si
c) vor analiza programele existente intre partile din regiune, in materie de combatere a desertificarii, si raporturile dintre acestea si programele de actiune nationale.
ART. 8
Coordonarea programelor de actiune subregionale, regionale si comune
Partile-tari afectate, care elaboreaza un program de actiune subregional, regional sau comun, pot infiinta un comitet de coordonare, compus din reprezentanti din fiecare parte-tara afectata, insarcinat sa analizeze progresele in combaterea desertificarii, sa armonizeze programele de actiune nationale, sa faca recomandari in diverse etape de elaborare si de aplicare a programelor de actiune subregionale, regionale sau comune si sa actioneze ca un punct focal pentru promovarea si coordonarea cooperarii tehnice, in conformitate cu art. 16-19 din conventie.
ART. 9
Noneligibilitatea pentru asistenta financiara
In aplicarea programelor de actiune nationale, subregionale, regionale si comune, partile-tari dezvoltate afectate din regiune nu pot primi asistenta financiara in virtutea prezentei conventii.
ART. 10
Coordonarea cu alte subregiuni si regiuni
Programele de actiune subregionale, regionale si comune din regiunea nord-mediteraneana pot fi elaborate si aplicate in corelare cu cele ale altor subregiuni si regiuni, in special cu cele din subregiunea nord-africana.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
