Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Ratificată prin DECRETUL nr. 318 din 14 octombrie 1980, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 86 din 20 octombrie 1980.────────── *) Traducere Părţile contractante, recunoscînd că uniformizarea internaţională a indicatoarelor, a simbolurilor şi a marcajelor rutiere este necesară pentru a înlesni circulaţia rutieră internaţională şi a spori siguranţa pe drum, au convenit asupra următoarelor dispoziţii: CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Definiţii Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii, termenii următori vor avea sensul ce le este dat în acest articol: a) legislaţia naţionala a unei părţi contractante înseamnă totalitatea legilor şi reglementărilor naţionale sau locale în vigoare pe teritoriul părţii contractante respective; b) localitate înseamnă un spaţiu care cuprinde imobile cladite şi ale carei intrari şi iesiri sînt stabilite în mod special sau care este definită în orice alt mod în legislaţia naţionala; c) drum înseamnă întreaga latime a unei cai sau străzi deschise circulaţiei publice; d) parte carosabilă este acea parte a drumului folosită în mod normal pentru circulaţia vehiculelor; un drum poate avea mai multe părţi carosabile separate în mod distinct una de alta, mai ales printr-o zona centrala despartitoare sau printr-o diferenţa de nivel; e) cale este oricare dintre benzile longitudinale în care poate fi împărţită partea carosabilă, materializata sau nu prin marcaje rutiere longitudinale şi care are o latime suficienta pentru a permite scurgerea unui şir de automobile altele decît motociclete; f) intersectie este orice incrucisare la nivel, intilnire sau ramificare de drumuri, inclusiv spaţiile formate de asemenea incrucisari, intilniri sau ramificari; g) trecere la nivel este orice incrucisare la acelaşi nivel a unui drum cu o cale ferată sau de tramvai cu platforma proprie; h) autostrada este un drum proiectat şi construit în mod special pentru circulaţia automobilelor care nu deserveşte proprietăţile alăturate şi care: i) cu excepţia unor locuri speciale sau cu caracter temporar are, pentru cele doua sensuri de circulaţie, părţi carosabile distincte, separate una de alta printr-o fîşie de teren care nu este destinată circulaţiei sau, în mod excepţional, prin alte mijloace; ii) nu se intersectează la nivel cu un drum, cu o cale ferată, de tramvai sau destinată pentru circulaţia pietonilor; iii) şi este special semnalizata ca autostrada; i) un vehicul este: i) oprit cînd este imobilizat pe o perioadă de timp necesară pentru a lua sau lasă persoane ori de a incarca sau descarca bunuri; ii) stationat cînd este imobilizat pentru un motiv altul decît acela de a evita un conflict cu un participant la circulaţie sau cu un obstacol, ori pentru a se supune regulilor de circulaţie, iar imobilizarea nu se limitează la timpul necesar luării sau lasarii de persoane ori de bunuri. Părţile contractante vor putea sa considere oprite vehiculele imobilizate în condiţiile stabilite la alin. ii) de mai sus, dacă durata imobilizarii nu depăşeşte o limita de timp stabilită de legislaţia naţionala, şi sa considere stationate vehiculele imobilizate în condiţiile definite la alin. i) de mai sus, dacă durata imobilizarii depăşeşte o limita de timp stabilită de legislaţia naţionala; j) bicicleta este acel vehicul care are cel puţin două roti şi este acţionat exclusiv de energia musculara o persoanelor care se găsesc pe acest vehicul, în special cu ajutorul pedalelor sau al manivelelor; k) motoreta este acel vehicul cu doua sau trei roti acţionat de un motor cu ardere interna, avînd o capacitate cilindrică de cel mult 50 cmc şi a cărui limita de viteza, prin construcţie, nu depăşeşte 50 km/h. Părţile contractante pot sa nu considere ca motorete, potrivit legislaţiei lor naţionale, vehiculele care nu au caracteristicile bicicletelor în ce priveşte posibilităţile lor de folosire, în special caracteristica de a putea fi puse în mişcare cu ajutorul pedalelor, sau a căror viteza maxima, prin construcţie, greutate sau anumite caracteristici ale motorului depăşesc limitele stabilite. Nimic din aceasta definiţie nu va putea fi interpretat ca impiedicind părţile contractante sa asimileze complet motoretele bicicletelor în aplicarea dispoziţiilor din legislaţia naţionala privind circulaţia rutiera; l) motocicleta este acel vehicul cu doua roti, cu sau fără atas, echipat cu un motor cu ardere interna. Părţile contractante pot, în legislaţia naţionala, sa asimileze motocicletelor vehiculele cu trei roti a căror greutate fără incarcatura nu depăşeşte 400 kg. Termenul motocicleta nu include motoretele; totuşi, părţile contractante pot sa asimileze motoretele motocicletelor cu condiţia să facă o declaraţie în acest scop potrivit paragrafului 2 al art. 46 din convenţie; m) vehicul cu motor este, cu excepţia motoretelor pe teritoriul părţilor contractante care nu le-au asimilat motocicletelor şi a vehiculelor care se deplaseaza pe sine, orice vehicul prevăzut cu un motor cu ardere interna care circulă pe drum prin mijloacele sale proprii; n) automobil este acel vehicul cu motor care serveşte în mod normal la transportul pe drum de persoane sau bunuri ori la tractarea pe drum a vehiculelor folosite la transportul de persoane sau bunuri. Acest termen include troleibuzele, adică vehiculele legate de o linie electrica şi care nu circula pe sine. Nu include vehiculele, cum ar fi tractoarele agricole, a căror utilizare la transportul pe drum de persoane sau bunuri ori la tractarea pe drum a vehiculelor folosite la transportul de persoane sau bunuri nu este decît accesorie; o) remorca este orice vehicul destinat a fi tractat de un vehicul cu motor; acest termen include semiremorca; p) semiremorca este acea remorca destinată a fi cuplata la un automobil, în asa fel încît să se sprijine în parte pe ea însăşi, iar o parte apreciabila a greutatii sale şi a greutatii încărcăturii sale să fie suportate de automobil; q) conducător înseamnă orice persoană care îşi asuma conducerea unui vehicul cu sau fără motor (inclusiv bicicleta) sau care însoţeşte pe drum animale izolate sau în turma ori animale de tracţiune, de povara sau de calarie; r) greutate maxima autorizata înseamnă greutatea maxima a vehiculului încărcat, declarata admisibilă de autoritatea competentă din statul în care vehiculul este înmatriculat; s) greutate în sarcina este greutatea efectivă a vehiculului astfel cum este încărcat, cu echipajul şi pasagerii la bord; t) sens de circulaţie şi corespunzător sensului circulaţiei înseamnă partea dreaptă cînd, după legislaţia naţionala, conducătorul unui vehicul trebuie să permită unui alt vehicul care circulă din sens contrar sa treacă prin stinga sa. În caz contrar, înseamnă partea stinga; u) obligaţia unui conducător de vehicul de a ceda trecerea altor vehicule înseamnă ca acesta nu trebuie să-şi continue mersul sau manevra ori sa o reia dacă aceasta obliga pe conducătorii altor vehicule sa schimbe în mod brusc direcţia sau viteza vehiculelor lor. ART. 2 Anexele convenţiei Anexele convenţiei şi anume: anexa nr. 1: Indicatoarele de avertizare a pericolului, cu excepţia celor instalate în apropierea intersectiilor sau a trecerilor la nivel; anexa nr. 2: Indicatoarele de reglementare a priorităţii la intersectii, indicatoarele de avertizare a pericolului în apropierea intersectiilor şi indicatoarele de reglementare a priorităţii la trecerile inguste; anexa nr. 3: Indicatoarele pentru trecerile la nivel; anexa nr. 4: Indicatoarele de reglementare, cu excepţia celor de prioritate, oprire şi stationare; anexa nr. 5: Indicatoarele de informare şi orientare, cu excepţia celor de stationare; anexa nr. 6: Indicatoarele de oprire şi stationare; anexa nr. 7: Panourile suplimentare; anexa nr. 8: Marcajele rutiere; anexa nr. 9: Reproducerea în culori a indicatoarelor, simbolurilor şi panourilor cuprinse în anexele nr. 1-7*), fac parte integrantă din prezenta convenţie. *) Textele tipărite ale convenţiei vor putea reda indicatoarele, marcajele şi panourile în pasajele corespunzătoare textului. ART. 3 Obligaţiile părţilor contractante 1. a) Părţile contractante la convenţie accepta sistemul de semnalizare rutiera şi de marcaje rutiere descris mai jos şi se obliga sa-l adopte cît mai curînd posibil. În acest scop: i) cînd convenţia defineste un indicator, un simbol ori un marcaj pentru a stabili o dispoziţie sau a da o informaţie participanţilor la circulaţie, părţilor contractante le este interzis, cu excepţia termenelor prevăzute la paragrafele 2 şi 3 din prezentul articol, sa folosească un alt indicator, simbol sau marcaj pentru a stabili acea dispoziţie sau a da acea informaţie; ii) cînd convenţia nu prevede un indicator, un simbol sau un marcaj pentru a stabili o dispoziţie sau a da o informaţie participanţilor la circulaţie, părţile contractante pot sa folosească în aceste scopuri indicatorul, simbolul sau marcajul pe care îl vor, cu condiţia ca acest indicator, simbol sau marcaj sa nu fie prevăzut în convenţie cu o alta semnificaţie şi sa corespundă sistemului stabilit de convenţie. b) Pentru a permite îmbunătăţirea metodelor de control al circulaţiei şi ţinînd seama de necesitatea efectuării unor studii înainte de a propune amendamente la aceasta convenţie, părţile contractante vor putea, cu caracter experimental şi temporar, sa deroge pe unele sectoare de drumuri de la dispoziţiile convenţiei. 2. Părţile contractante se obliga sa înlocuiască sau sa completeze pe teritoriul lor, în cel mult 4 ani de la data intrării în vigoare a convenţiei, orice indicator, simbol, instalatie sau marcaj care, deşi are caracteristicile unui indicator, simbol, instalatie sau marcaj din sistemul stabilit de convenţie, ar avea o semnificaţie diferita de aceea data indicatoarelor, simbolurilor, instalaţiilor şi marcajelor din convenţie. 3. Părţile contractante se obliga sa înlocuiască, în termen de 15 ani de la data intrării în vigoare pe teritoriul lor a convenţiei, orice indicator, simbol, instalatie sau marcaj care nu este conform sistemului stabilit de convenţie. În decursul acestei perioade şi pentru ca participanţii la circulaţie să se obisnuiasca cu sistemul stabilit de convenţie, indicatoarele şi simbolurile existente vor putea fi menţinute alături de cele prevăzute de convenţie. 4. Nimic din prezenta convenţie nu poate fi interpretat ca obligind părţile contractante sa adopte toate tipurile de indicatoare şi marcaje prevăzute în prezenta convenţie. Dimpotriva, părţile contractante vor reduce la strictul necesar numărul tipurilor de indicatoare şi marcaje pe care le adopta. ART. 4 Părţile contractante se obliga sa procedeze în asa fel încît sa interzică: a) aplicarea pe un indicator, pe suportul lui sau pe oricare alta instalatie destinată dirijarii circulaţiei, ceea ce nu are legătură cu obiectul acestui indicator sau acestei instalaţii; totuşi, cînd părţile contractante sau subdiviziunile lor autoriza o asociaţie fără scop lucrativ de a instala indicatoare de informare, pot să permită ca emblema acestei asociaţii sa figureze pe acel indicator sau suport, cu condiţia ca semnificatia indicatorului sa nu fie astfel mai puţin inteleasa; b) instalarea de panouri, afişe, marcaje sau instalaţii ce risca fie să se confunde cu indicatoarele sau cu alte instalaţii ce servesc la dirijarea circulaţiei, fie să le reducă vizibilitatea sau eficacitatea, fie sa stînjenească pe participanţii la circulaţie sau să le distraga atenţia în mod periculos pentru siguranţa circulaţiei. CAP. 2 Indicatoare rutiere ART. 5 1. Sistemul prevăzut în convenţie distinge următoarele categorii de indicatoare rutiere: a) indicatoare de avertizare a pericolului: aceste indicatoare au ca obiect avertizarea participanţilor la circulaţie despre existenta unui pericol pe drum, indicindu-le şi natura acestuia; b) indicatoare de reglementare: aceste indicatoare au ca obiect de a înştiinţa participanţii la circulaţie despre obligaţiile, restricţiile şi interdicţiile speciale pe care trebuie să le respecte; ele se împart în: i) indicatoare de prioritate; ii) indicatoare de interdicţie sau de restricţie; iii) indicatoare de obligare; c) indicatoare de orientare: aceste indicatoare au ca obiect de a îndrumă participanţii la circulaţie în timpul deplasarii lor sau de a le furniza alte indicaţii ce le pot fi utile; ele se împart în: i) indicatoare de presemnalizare; ii) indicatoare de direcţie; iii) indicatoare de identificare a drumurilor; iv) indicatoare de localizare; v) indicatoare de confirmare; vi) alte indicatoare care iau informaţii utile pentru conducerea vehiculelor; vii) alte indicatoare care semnaleaza instalaţii ce pot fi folositoare participanţilor la circulaţie. 2. În cazul în care prezenta convenţie permite de a alege între mai multe indicatoare sau simboluri: a) părţile contractante se obliga sa adopte pentru întregul lor teritoriu numai un singur indicator sau simbol; b) părţile contractante se vor strădui să se înţeleagă pe plan regional pentru a face aceeaşi alegere; c) dispoziţiile paragrafului 3 al art. 3 din convenţie sînt aplicabile indicatoarelor şi simbolurilor de tipul celor care nu au fost alese. ART. 6 1. Indicatoarele vor fi instalate în asa fel încît să poată fi recunoscute cu usurinta şi din timp de către conducătorii cărora li se adresează. De obicei, vor fi instalate pe partea drumului corespunzătoare sensului circulaţiei; totuşi, ele vor putea fi instalate sau repetate deasupra părţii carosabile. Orice indicator instalat pe partea drumului corespunzătoare sensului circulaţiei trebuie să fie repetat deasupra sau pe partea opusă părţii carosabile, cînd condiţiile locale sînt de asa natura încît nu ar putea fi observat din timp de către conducătorii cărora li se adresează. 2. Orice indicator va fi valabil pe toată lăţimea părţii carosabile pentru conducătorii cărora li se adresează. Totuşi, el va putea sa nu se aplice decît la una sau mai multe benzi ale părţii carosabile materializate prin marcaje longitudinale. 3. Cînd, după părerea organelor competente, un indicator instalat pe acostamentul unui drum cu părţi carosabile distincte ar fi ineficace, acesta va putea fi instalat pe banda despartitoare fără sa mai fie repetat pe acostament. 4. Se recomanda ca legislatiile naţionale sa prevadă ca: a) indicatoarele vor fi instalate în asa fel încît sa nu stînjenească circulaţia vehiculelor pe partea carosabilă şi, pentru cele instalate pe acostamente, sa stînjenească pietonii cît mai puţin posibil. Diferenţa dintre nivelul drumului pe care este instalat indicatorul şi marginea inferioară a acestuia va fi, pe cît posibil, cît mai uniforma pentru indicatoarele de aceeaşi categorie de pe acelaşi itinerar; b) dimensiunile panourilor de semnalizare vor fi astfel alese încît să fie vizibile de departe şi uşor de înţeles la apropierea de el; cu excepţia dispoziţiilor alin. c) al prezentului paragraf, aceste dimensiuni vor trebui adaptate vitezei obişnuite a vehiculelor; c) dimensiunile indicatoarelor de avertizare a pericolului şi ale indicatoarelor de reglementare vor fi standardizate pe teritoriul fiecărei părţi contractante. De regula, pentru fiecare tip de indicator se stabilesc patru categorii de dimensiuni: mici, normale, mari şi foarte mari. Indicatoarele de dimensiuni mici vor fi instalate cînd condiţiile nu permit utilizarea celor de dimensiuni normale sau cînd circulaţia se desfăşoară cu viteza redusă; ele vor putea fi utilizate pentru repetarea unui indicator anterior. Indicatoarele de dimensiuni foarte mari vor fi utilizate pe drumurile cu circulaţie foarte rapida, mai ales pe autostrăzi. ART. 7 1. Se recomanda ca legislatiile naţionale sa prevadă ca, pentru a fi mai vizibile şi uşor de citit noaptea, indicatoarele rutiere, mai ales cele de avertizare a pericolului şi de reglementare, cu excepţia celor care reglementează oprirea şi staţionarea pe strazile iluminate din localităţi, să fie iluminate ori prevăzute cu materiale sau dispozitive reflectorizante, fără însă a-i orbi pe participanţii la circulaţie. 2. Nimic din prezenta convenţie nu interzice de a se folosi, pentru transmiterea de informaţii, avertizari sau reguli aplicabile numai pentru anumite ore sau zile, indicatoare ale căror indicaţii sa nu fie vizibile decît atunci cînd informaţiile pe care le transmit sînt necesare. ART. 8 1. Pentru a usura înţelegerea internationala a indicatoarelor, sistemul de semnalizare stabilit de prezenta convenţie este bazat pe forme şi culori caracteristice fiecărei categorii de indicatoare şi, de cîte ori este posibil, pe utilizarea de simboluri şi nu de inscripţii. În cazul în care părţile contractante considera necesar sa aducă modificări simbolurilor, aceste modificări nu trebuie să le schimbe caracteristicile esenţiale. 2. Părţile contractante care, potrivit dispoziţiilor alin. a) ii) al paragrafului 1 al art. 3 din prezenta convenţie, doresc sa adopte un indicator sau un simbol neprevăzut de convenţie, vor trebui să se straduiasca a încheia un acord regional pentru acest nou indicator sau simbol. 3. În scopul de a usura interpretarea indicatoarelor, nimic din prezenta convenţie nu interzice să se adauge o inscripţie pe un panou dreptunghiular fixat sub indicator sau în interiorul panoului ce include indicatorul; o astfel de inscripţie poate fi fixată chiar şi pe indicatorul propriu-zis în cazul în care înţelegerea acestuia nu intimpina dificultăţi din partea conducătorilor care nu înţeleg inscripţia. 4. În cazul în care autorităţile competente apreciază ca este util sa precizeze semnificatia unui indicator ori a unui simbol sau, pentru indicatoarele de reglementare, sa limiteze aplicarea la unele categorii de participanţi la circulaţie ori pentru anumite perioade de timp şi cînd indicaţiile necesare nu ar putea fi date printr-un simbol suplimentar sau prin cifre în condiţiile stabilite în anexele la convenţie, va fi aplicată o inscripţie sub indicator pe un panou dreptunghiular, cu posibilitatea înlocuirii sau completării acestor inscripţii printr-unul sau mai multe simboluri sugestive, aplicate în acelaşi panou. 5. Inscripţiile la care se referă paragrafele 3 şi 4 ale prezentului articol vor fi în limba naţionala sau în una ori mai multe limbi naţionale, iar dacă partea contractantă respectiva va socoti necesar, şi în alte limbi, mai ales în limbile oficiale ale Naţiunilor Unite. Indicatoare de avertizare a pericolului ART. 9 1. Anexa nr. 1 a convenţiei prezintă, în secţiunea A, modelele de indicatoare de avertizare a pericolului, iar în secţiunea B, simbolurile ce se aplică pe aceste indicatoare, precum şi unele dispoziţii pentru folosirea lor. Totuşi, indicatoarele şi simbolurile de avertizare a pericolului la apropierea de o intersectie sînt descrise în anexa nr. 2 a convenţiei, iar simbolurile de avertizare a pericolului la apropierea de o trecere la nivel sînt descrise în anexa nr. 3. Potrivit paragrafului 2 al art. 46 din convenţie, fiecare stat va incunostinta secretarul general dacă a ales modelul Aa sau Ab ca indicator de avertizare. 2. Indicatoarele de avertizare a pericolului nu vor fi folosite, dacă nu este necesar, însă vor fi instalate pentru a anunta trecerile periculoase de pe drum pe care un conducător cu prudenta obişnuită cu greu le-ar putea observa din timp. 3. Indicatoarele de avertizare a pericolului vor fi instalate la o asemenea distanta de locul periculos încît eficacitatea lor să fie maxima, atît ziua cît şi noaptea, ţinînd seama de condiţiile de drum şi trafic, mai ales de viteza obişnuită a vehiculelor şi de distanta de la care indicatorul este vizibil. 4. Distanta între indicator şi începutul locului periculos poate fi indicată într-un panou suplimentar model 1 din anexa nr. 7 a convenţiei şi instalat conform dispoziţiilor anexei respective; aceasta indicaţie trebuie data atunci cînd distanta dintre indicator şi începutul trecerii periculoase nu poate fi apreciată de către conducatori şi cînd în mod normal ei nu se pot aştepta la apariţia acestui pericol. 5. Indicatoarele de avertizare a pericolului pot fi repetate, mai ales pe autostrăzi şi pe drumurile asimilate autostrazilor. În cazul în care sînt repetate, distanta dintre indicator şi începutul locului periculos va fi indicată conform dispoziţiilor paragrafului 4 al prezentului articol. Totuşi, pentru indicatoarele de avertizare a pericolului înainte de podurile mobile şi de trecerile la nivel, părţile contractante pot să aplice, în locul dispoziţiilor prezentului paragraf, dispoziţiile paragrafului 3 al secţiunii B a anexei nr. 1 a convenţiei. 6. Dacă un indicator de avertizare a pericolului este folosit pentru a anunta un pericol pe o porţiune de drum cu o anumită lungime (de exemplu, succesiune de curbe periculoase, sector cu parte carosabilă în stare neeorespunzatoare) şi dacă considera necesar să se indice lungimea acestei secţiuni, indicaţia va fi data pe un panou suplimentar model 2 din anexa nr. 7 a convenţiei şi fixat conform dispoziţiilor acestei anexe. Indicatoare de reglementare, cu excepţia celor care privesc oprirea sau staţionarea ART. 10 Indicatoare de reglementare a priorităţii 1. Indicatoarele destinate sa anunţe sau sa aducă la cunoştinţa participanţilor la circulaţie reguli speciale de prioritate la intersectii sînt: B, 1, B, 2, B, 3 şi B, 4, descrise în secţiunea A a anexei nr. 2 a convenţiei. Indicatoarele destinate sa aducă la cunoştinţa participanţilor la circulaţie o regulă de prioritate la locurile inguste sînt B, 5 şi B, 6, descrise în secţiunea C a anexei nr. 2. 2. Indicatorul B, 1 "Cedează trecerea" va fi folosit pentru a incunostinta pe conducatori ca, la intersectia unde este instalat, trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care circulă pe drumul de care se apropie. 3. Indicatorul B, 2 "Oprire" va fi folosit pentru a incunostinta pe conducatori ca, la intersectia unde este instalat, trebuie să oprească înainte de a se angaja în intersectie şi sa cedeze trecerea vehiculelor care circulă pe drumul de care se apropie. Conform paragrafului 2 al art. 46 al prezentei convenţii, fiecare stat va aduce la cunoştinţa secretarului general ca a ales modelul B, 2a sau B, 2b al indicatorului "Oprire". 4. Indicatorul B, 2 poate să fie instalat şi în altă parte decît într-o intersectie, atunci cînd autorităţile competente considera necesar sa anunţe conducătorilor ca trebuie să oprească în dreptul indicatorului şi sa nu plece decît după ce s-au asigurat ca o pot face fără pericol. 5. Indicatoarele B, 1 şi B, 2 vor fi instalate în imediata apropiere a intersectiei, pe cît posibil cît mai aproape de locul unde vehiculele trebuie să oprească sau de locul pe care nu trebuie să-l depăşească decît după ce au cedat trecerea. 6. Indicatorul A cu simbolul A, 23 sau cu simbolul A, 24 poate fi folosit pentru a presemnaliza indicatoarele B, 1, respectiv B, 2. Totuşi, în statele care folosesc modelul Aa ca indicator de avertizare a pericolului, panourile de presemnalizare ce anunta indicatoarele B, 1 sau B, 2 vor putea fi identic completate de un panou suplimentar model 1, indicat în anexa nr. 7 a convenţiei. 7. Indicatorul B, 3 "Drum cu prioritate" va fi folosit pentru a indica participanţilor la circulaţie ca la intersectiile acestui drum cu alte drumuri, conducătorii de vehicule care circulă pe acele drumuri sau care vin de pe ele au obligaţia de a ceda trecerea vehiculelor care circulă pe acest drum. Indicatorul va putea fi instalat la începutul drumului şi repetat după fiecare intersectie; în plus, poate fi instalat înainte de intersectie sau în intersectie. Dacă pe un drum a fost instalat indicatorul B, 3, indicatorul B, 4 "Sfîrşit de prioritate" va fi instalat în apropiere de locul unde drumul încetează de a mai beneficia de prioritate în raport cu alte drumuri. Indicatorul B, 4 va putea fi repetat o dată sau de mai multe ori înainte de locul unde încetează prioritatea; indicatorul sau indicatoarele instalate înainte de acest loc vor avea în acest caz un panou suplimentar, conform modelului 1 al anexei nr. 7. 8. Dacă pe un drum, apropierea de o intersectie este anunţată de un indicator de avertizare a pericolului purtind unul din simbolurile A, 22 sau dacă, la intersectie, drumul este cu prioritate şi semnalizat ca atare cu indicatoare B, 3 conform dispoziţiilor paragrafului 7 din prezentul articol, pe toate celelalte drumuri se va instala la intersectie indicatorul B, 1 sau B, 2; totuşi, instalarea indicatoarelor B, 1 sau B, 2 nu este obligatorie pe cararile sau drumurile de pămînt, unde conducătorii care circulă pe ele, chiar în absenta acestor indicatoare, trebuie să acorde prioritate la intersectie. Indicatorul B, 2 nu va trebui instalat decît dacă autorităţile competente socotesc necesar să-i oblige pe conducatori sa oprească, mai ales din cauza vizibilitatii necorespunzătoare pentru conducătorii de pe sectoarele de drum situate de o parte sau de alta a intersectiei de care se apropie. ART. 11 Indicatoare de interzicere sau de restrictie Secţiunea A a anexei nr. 4 a convenţiei descrie indicatoarele de interzicere sau de restrictie, cu excepţia celor referitoare la oprire sau stationare şi le stabileşte semnificatia. Aceasta secţiune descrie şi indicatoarele care anunta sfîrşitul interzicerilor sau restrictiilor sau numai al uneia dintre ele. ART. 12 Indicatoare de obligare Indicatoarele de obligare sînt descrise, cu precizarea semnificatiei lor, în secţiunea B a anexei nr. 4 a convenţiei. ART. 13 Dispoziţii comune indicatoarelor descrise în anexa nr. 4 a convenţiei 1. Indicatoarele de interzicere sau de restrictie şi cele de obligare vor fi instalate în imediata apropiere a locului unde începe obligaţia, restrictia sau interzicerea şi vor putea fi repetate dacă autorităţile competente considera necesar. Totuşi, cînd autorităţile competente vor socoti necesar pentru motive de vizibilitate sau pentru a avertiza dinainte pe participanţii la circulaţie, ele vor putea fi instalate la o distanta potrivita înainte de locul unde începe obligaţia, restrictia sau interzicerea. Sub indicatoarele instalate înainte de locul unde începe obligaţia, restrictia sau interzicerea, se va instala un panou suplimentar conform modelului 1 din anexa nr. 7. 2. Indicatoarele de reglementare instalate în acelaşi loc cu indicatorul de denumire a localităţii sau foarte aproape de acesta, înseamnă ca reglementarea se aplică în toată localitatea, în măsura în care o alta reglementare nu ar fi impusa de alte indicatoare instalate pe anumite sectoare de drum din localitate. Indicatoare de informare şi orientare, cu excepţia celor de staţionare ART. 14 1. Anexa nr. 5 a convenţiei descrie indicatoarele care dau informaţii utile participanţilor la circulaţie, cu excepţia indicatoarelor de stationare, ori se dau asemenea exemple; de asemenea ea da anumite dispoziţii pentru folosirea lor. 2. În ţările care nu folosesc alfabetul latin, cuvintele de pe indicatoarele de la i) la v) ale alin. c) al paragrafului 1 al art. 5 vor fi date în limba naţionala şi printr-o transcriere cu caractere latine care va reda pe cît posibil pronuntia în limba naţionala. 3. În ţările care nu folosesc alfabetul latin, cuvintele cu caractere latine pot figura fie pe acelaşi indicator care cuprinde şi textul în limba naţionala, fie pe un indicator de repetare. 4. Nici un indicator nu va cuprinde inscripţii în mai mult de doua limbi. ART. 15 Indicatoare de presemnalizare Indicatoarele de presemnalizare vor fi instalate la o asemenea distanta de intersectie încît eficacitatea lor să fie maxima, atît ziua cît şi noaptea, ţinînd seama de condiţiile de drum şi de trafic, mai ales de viteza obişnuită a vehiculelor şi de distanta de la care indicatorul este vizibil; aceasta distanta poate să nu fie mai mare de 50 m în localităţi, însă pe autostrăzi şi pe drumurile cu circulaţie rapida trebuie să fie de cel puţin 500 m. Indicatoarele pot fi repetate. Un panou suplimentar situat sub indicator poate să indice distanta dintre indicator şi intersectie; înscrierea distantei poate fi aplicată şi în partea de jos a indicatorului. ART. 16 Indicatoare de direcţie 1. Pe acelaşi indicator de direcţie pot figura denumirile mai multor localităţi; aceste denumiri vor fi înscrise pe indicator unele sub altele. Pentru denumirea unei localităţi nu pot fi folosite litere mai mari decît pentru denumirea altor localităţi, în afară de cazul cînd localitatea respectiva este cea mai importanţa. 2. Atunci cînd sînt date distanţe, cifrele ce le indica trebuie să apară la acelaşi nivel cu denumirea localităţii. Pe indicatoarele de direcţie avînd forma unei sageti, aceste cifre vor fi puse între denumirea localităţii şi virful sagetii; pe indicatorul de forma dreptunghiulara ele vor fi puse după denumirea localităţii. ART. 17 Indicatoare de identificare a drumurilor Indicatoarele destinate sa identifice drumurile fie cu ajutorul numărului lor format din cifre, litere sau dintr-o combinaţie de cifre şi litere, fie prin denumirea lor, vor fi constituite din acest număr sau aceasta denumire încadrată într-un dreptunghi sau ecuson. Părţile contractante care au un sistem de clasificare a drumurilor pot, totuşi, sa înlocuiască acest dreptunghi cu un simbol de clasificare. ART. 18 Indicatoare de localizare 1. Indicatoarele de localizare pot fi folosite pentru a indica frontiera dintre două ţări sau două diviziuni administrative ale aceleiaşi ţări ori denumirea unei localităţi, rîu, defileu, zone etc. 2. Indicatoarele E, 9a sau E, 9b se instaleaza la intrarea în localităţi; indicatoarele E, 9c sau E, 9d se instaleaza la ieşirea din localităţi. Legislaţia naţionala poate să prevadă ca aceste indicatoare anunta pe participanţii la circulaţie ca reglementarea circulaţiei este cea aplicabilă pe teritoriul tarii în localităţi de la indicatoarele E, 9a sau E, 9b, pînă la indicatoarele E, 9c sau E, 9d, numai în măsura în care o alta reglementare nu ar fi impusa de alte indicatoare pe anumite sectoare de drum din localitate. Totuşi, indicatorul B, 4 va trebui să fie întotdeauna instalat pe drumurile cu prioritate semnalizate cu indicatorul B, 3, în cazul în care prioritatea încetează la traversarea localităţii. 3. Indicatoarele de localizare care dau alte informaţii decît denumirea unei localităţi vor trebui să se deosebeasca total de indicatoarele E, 9a la E, 9d, în special prin culoare. ART. 19 Indicatoare de confirmare Indicatoarele de confirmare au rolul de a confirma direcţia drumului, atunci cînd autorităţile competente socotesc necesar, de exemplu la ieşirea din localităţile mari. Ele poarta denumirea uneia sau mai multor localităţi în condiţiile prevăzute de paragraful 1 al art. 16 din prezenta convenţie. În cazul înscrierii distantelor, cifrele se înscriu după denumirea localităţii. ART. 20 Indicatorul la trecerile pentru pietoni Indicatorul E, 11a sau E, 11b se instaleaza la trecerile pentru pietoni atunci cînd organele competente socotesc necesar. ART. 21 Dispoziţii comune diverselor indicatoare de orientare 1. Indicatoarele de orientare prevăzute de art. 15 la 20 din convenţie se instaleaza acolo unde autorităţile competente socotesc necesar. Celelalte indicatoare nu se instaleaza decît acolo unde organele competente apreciază ca este indispensabil, ţinînd seama de dispoziţiile paragrafului 1 al art. 6; în special, indicatoarele F, 2 la F, 7 nu se instaleaza decît pe drumurile unde posibilităţile de depanare, alimentare cu carburanţi, odihna şi masa sînt rare. 2. Indicatoarele pot fi repetate. Un panou suplimentar aşezat sub indicator poate să arate distanta dintre indicator şi locul semnalizat; aceasta distanta poate figura şi în partea de jos a indicatorului. Indicatoarele de oprire şi de staţionare ART. 22 Anexa nr. 6 a convenţiei descrie, în secţiunea A, indicatoarele care interzic sau limitează oprirea sau staţionarea, iar în secţiunea B, celelalte indicatoare care dau informaţii utile pentru staţionare; ea da semnificaţia acestor indicatoare, precum şi unele reguli pentru folosirea lor. CAP. 3 Semnalele luminoase de circulaţie ART. 23 Semnalele pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor 1. Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 12 al prezentului articol, singurele lumini ce pot fi folosite ca semnale luminoase pentru dirijarea vehiculelor, altele decît cele care sînt destinate exclusiv vehiculelor de transport în comun, sînt următoarele şi au semnificatia de mai jos: a) Luminile neintermitente: i) lumina verde înseamnă permisiunea de a trece; totuşi, lumina verde destinată a dirija circulaţia într-o intersectie nu permite conducătorilor sa treacă dacă, în direcţia în care vor sa meargă, aglomerarea circulaţiei este de asa natura încît, dacă ar intră în intersectie, nu ar putea sa o elibereze la schimbarea fazei; ii) lumina roşie înseamnă interzicerea de a trece; vehiculele nu trebuie să treacă linia de oprire sau, dacă nu exista o asemenea linie, de semafor ori, dacă semnalul este instalat în mijlocul sau pe partea cealaltă a intersectiei, nu trebuie să între în intersectie sau pe o trecere pentru pietoni din intersectie; iii) lumina galbena trebuie să apară singura sau concomitent cu lumina roşie; cînd apare singura înseamnă ca nici un vehicul nu trebuie să treacă linia de oprire sau de semafor, afară de cazul cînd, în momentul aprinderii luminii, vehiculul se afla atît de aproape încît nu ar mai putea opri în condiţii suficiente de siguranţă înainte de a trece linia de oprire sau de semafor. Dacă semnalul este instalat în mijloc sau de cealaltă parte a intersectiei, lumina galbena înseamnă ca nici un vehicul nu trebuie să între în intersectie sau pe o trecere pentru pietoni din intersectie, afară de cazul cînd, în momentul aprinderii luminii, se afla atît de aproape încît nu ar mai putea opri în condiţii suficiente de siguranţă înainte de a intră în intersectie sau pe trecerea de pietoni. Cînd apare concomitent cu lumina roşie, înseamnă ca semnalul este pe punctul de a se schimba, dar nu modifica interzicerea de a trece impusa de lumina roşie. b) Luminile intermitente: i) o lumina roşie intermitenta; sau doua lumini roşii intermitente alternativ, din care una se aprinde cînd cealaltă se stinge, montate pe acelaşi suport la acelaşi nivel şi îndreptate în aceeaşi direcţie înseamnă ca vehiculele nu trebuie să treacă linia de oprire sau, dacă nu exista linie de oprire de semnal; aceste lumini nu pot fi folosite decît la trecerile la nivel şi la intrarea pe poduri mobile sau debarcadere, precum şi pentru a indica interzicerea de a trece datorită vehiculelor de pompieri ce intra pe drum sau la apropierea unui avion ce trece la mica înălţime deasupra drumului; ii) o lumina galbena intermitenta sau doua lumini galbene intermitente altenativ înseamnă permisiunea pentru conducatori de a trece, dar cu prudenta sporită. 2. Semnalele din sistemul cu culori se compun din trei lumini neintermitente, respectiv roşie, galbena şi verde; lumina verde nu trebuie să se aprinda decît atunci cînd luminile roşie şi galbena sînt stinse. 3. Semnalele din sistemul cu doua culori se compun dintr-o lumina roşie şi una verde, neintermitente. Lumina roşie şi lumina verde nu trebuie să se aprinda concomitent. Semnalele sistemului cu doua culori nu vor fi folosite decît în instalaţii provizorii, sub rezerva termenului prevăzut la paragraful 3 al art. 3 din prezenta convenţie, pentru înlocuirea instalaţiilor existente. 4. Luminile din sistemele cu doua şi trei culori, prevăzute la paragrafele 2 şi 3 ale prezentului articol trebuie să fie instalate fie vertical, fie orizontal. 5. În cazul cînd luminile sînt aşezate vertical, lumina roşie trebuie să fie sus; dacă luminile sînt aşezate orizontal, lumina roşie trebuie să fie montata pe partea opusă celei care corespunde sensului circulaţiei. 6. În sistemul cu trei culori, lumina galbena trebuie să fie montata la mijloc. 7. Semnalele luminoase din sistemele cu trei şi doua culori, menţionate la paragrafele 2 şi 3 ale prezentului articol, trebuie să fie rotunde. Luminile intermitente roşii menţionate la paragraful 1 din prezentul articol trebuie să fie şi ele rotunde. 8. Lumina galbena intermitenta poate fi montata şi singura; o asemenea lumina poate să înlocuiască, în trei ore cu trafic redus, luminile din sistemul cu trei culori. 9. Atunci cînd lumina verde din sistemul cu trei culori are una sau mai multe sageti, iluminarea acesteia sau a acestor sageti înseamnă ca vehiculele pot circula numai în direcţia sau direcţiile indicate. Sagetile care permit a merge drept înainte vor avea virful în sus. 10. Atunci cînd un semnal din sistemul cu trei culori include una sau mai multe lumini verzi suplimentare avînd forma uneia sau mai multor sageti, iluminarea acesteia sau acestor sageti înseamnă permisiunea pentru vehicule de a continua mersul în direcţia sau direcţiile indicate de sageata sau sageti, oricare ar fi în acel moment faza în curs a sistemului cu trei culori; asta mai înseamnă ca, atunci cînd se găsesc vehicule pe o bandă rezervată circulaţiei în direcţia indicată de sageata sau ca traficul trebuie să se desfăşoare în acea direcţie, conducătorii lor trebuie ca, după ce au lăsat sa treacă vehiculele din rindul în care vor să între şi fără sa pună în pericol pietonii, sa avanseze în direcţia indicată dacă prin oprire ar bloca circulaţia vehiculelor ce vin din spate pe aceeaşi banda. Aceste lumini suplimentare trebuie să fie situate, de preferinta, la acelaşi nivel cu lumina verde normală. 11. Cînd deasupra benzilor materializate prin marcaje longitudinale ale unei părţi carosabile cu mai mult de doua benzi sînt montate lumini verzi sau roşii, lumina roşie interzice de a se circula pe banda deasupra căreia se găseşte, iar lumina verde înseamnă permisiunea de a merge pe acea banda. Lumina roşie trebuie să aibă forma a doua bare înclinate incrucisate, iar lumina verde forma unei sageti cu virful în jos. 12. Legislaţia naţionala va putea sa prevadă montarea la unele treceri la nivel a unei lumini albe rotunde intermitente cu cadenta lenta care înseamnă permisiunea de a trece. 13. Atunci cînd semnalele luminoase de circulaţie sînt destinate numai biciclistilor, restrictia va fi semnalata, dacă este necesar pentru a evita orice confuzie, prin silueta unei biciclete, chiar pe semnal sau printrun semnal de dimensiuni mici completat cu o placuta dreptunghiulara în care va figura o bicicleta. ART. 24 Semnalele destinate numai pietonilor 1. Singurele lumini care pot fi folosite ca semnale luminoase destinate numai pietonilor sînt următoarele şi au semnificatia de mai jos: a) Luminile neintermitente: i) lumina verde permite trecerea pietonilor; ii) lumina galbena interzice pietonilor de a trece, însă permite celor care s-au angajat deja pe partea carosabilă sa termine traversarea; iii) lumina roşie interzice pietonilor de a intra pe partea carosabilă. b) Luminile intermitente: lumina verde intermitenta înseamnă ca perioada de timp înăuntrul căreia pietonii pot traversa partea carosabilă este pe punctul de a se termina şi ca urmează să se aprinda lumina roşie. 2. Semnalele luminoase destinate pietonilor vor fi, de preferinta, din sistemul cu doua culori compus din două lumini, respectiv roşu şi verde; totuşi, ele pot fi şi din sistemul cu trei culori conţinînd trei lumini, respectiv roşu, galben şi verde. Niciodată nu vor fi aprinse concomitent doua lumini. 3. Luminile vor fi dispuse vertical, lumina roşie fiind totdeauna sus, iar lumina verde totdeauna jos. De preferinta, lumina roşie va avea forma unui pieton imobil sau a unor pietoni imobili, iar lumina verde forma unui pieton în mers sau pietoni în mers. 4. Semnalele luminoase pentru pietoni trebuie să fie concepute şi instalate în asa fel încît sa excludă orice posibilitate de a fi interpretate de conducatori ca fiind semnale luminoase destinate a dirija circulaţia vehiculelor. CAP. 4 Marcajele rutiere ART. 25 Marcajele pe partea carosabilă (marcajele rutiere) sînt folosite, atunci cînd autoritatea competentă socoteşte necesar, pentru a dirija circulaţia, a avertiza sau orienta pe participanţii la circulaţie. Pot fi folosite fie singure, fie cu alte mijloace de semnalizare care le intaresc sau precizează semnificatia. ART. 26 1. Marcajul longitudinal care consta dintr-o linie continua, aplicată pe suprafaţa părţii carosabile, înseamnă ca interzice oricărui vehicul de a-l trece sau încalcă, precum şi, atunci cînd marcajul separa cele doua sensuri de circulaţie, de a circula pe acea parte a marcajului care este pentru conducător opusă marginii părţii carosabile corespunzătoare sensului circulaţiei. Marcajul longitudinal format din două linii continue are aceeaşi semnificaţie. 2. a) Marcajul longitudinal constind dintr-o linie discontinua aplicată pe suprafaţa părţii carosabile, nu are semnificatia de interdicţie, însă este destinată: i) fie de a delimita benzile de circulaţie în vederea dirijarii traficului; ii) fie de a anunta apropierea de o linie continua şi interdicţia impusa de aceasta, sau apropierea de o alta trecere care prezintă un risc deosebit. b) Raportul între lungimea intervalului dintre linii şi lungimea liniei va fi mult mai mic la liniile discontinue care se folosesc în scopurile arătate la alin. a) ii) din prezentul paragraf decît la liniile folosite în scopurile arătate la alin. a) i) al aceluiaşi paragraf. 3. Atunci cînd marcajul longitudinal consta dintr-o linie continua aplicată pe suprafaţa părţii carosabile alături de o linie discontinua, conducătorii trebuie să ţină seama numai de linia care este situata pe partea lor. Aceasta dispoziţie nu împiedica pe conducătorii care au executat o depasire permisă de a-şi relua locul normal pe partea carosabilă. 4. În sensul prezentului articol, nu sînt marcaje longitudinale liniile longitudinale care delimiteaza, pentru a le face mai vizibile, marginile părţii carosabile sau care, unite cu liniile transversale, delimiteaza locurile de stationare pe partea carosabilă. ART. 27 1. Marcajul transversal care consta dintr-o linie continua sau din două linii continue paralele aplicate pe lăţimea uneia sau mai multor benzi de circulaţie indica linia de oprire impusa de indicatorul B, 2 "Oprire" de la paragraful 3 al art. 10 din prezenta convenţie. Un astfel de marcaj poate fi folosit şi pentru a indica linia de oprire impusa eventual de un semnal luminos, de un semnal al agentului care dirijeaza circulaţia sau înaintea unei treceri la nivel. Înaintea marcajelor ce însoţesc indicatorul B, 2 poate fi aplicat pe partea carosabilă a drumului cuvintului "Stop". 2. În afară de cazul cînd din punct de vedere tehnic nu este posibil, marcajul transversal descris la paragraful 1 al prezentului articol va fi aplicat de fiecare data cînd se instaleaza indicatorul B, 2. 3. Marcajul transversal ce consta dintr-o linie discontinua sau sau din două linii discontinue paralele, aplicate pe lăţimea uneia sau a mai multor benzi de circulaţie, indica linia pe care vehiculele nu trebuie să o încalce în mod obişnuit atunci cînd trebuie să cedeze trecerea potrivit indicatorului B, 1 "Cedează trecerea" prevăzut la paragraful 2 al art. 10 al prezentei convenţii. Înaintea unui astfel de marcaj poate fi desenat pe partea carosabilă a drumului, pentru a simboliza indicatorul B, 1, un triunghi cu marginea lata avînd o latura paralela cu marcajul, iar virful opus îndreptat spre vehiculele care se apropie. 4. Pentru a marca trecerile prevăzute pentru traversarea părţii carosabile de către pietoni, se vor aplica, de preferinta, benzi suficient de largi, paralele cu axa părţii carosabile. 5. Pentru a marca trecerile prevăzute pentru traversarea părţii carosabile de către biciclisti se vor folosi fie linii transversale, fie alte marcaje care nu pot fi confundate cu marcajele aplicate la trecerile pentru pietoni. ART. 28 1. Alte marcaje pe partea carosabilă ca sageti, linii paralele sau oblice ori inscripţii, pot fi folosite pentru a repeta semnificatiile indicatoarelor sau pentru a da participanţilor la circulaţie indicaţii ce nu pot fi date în mod corespunzător de indicatoare. Asemenea marcaje vor fi folosite, mai ales, pentru a indica limitele zonelor sau benzilor de stationare, locurile de oprire a autobuzelor sau troleibuzelor unde staţionarea este interzisă, precum şi preselecţia înaintea intersectiilor. Totuşi, cînd pe partea carosabilă separată în benzi de circulaţie prin marcaje longitudinale este aplicată o sageata, conducătorii trebuie să urmeze direcţia sau una din direcţiile indicate pe banda pe care se găsesc. 2. Cu excepţia dispoziţiilor paragrafului 4 al art. 26 din prezenta convenţie referitoare la trecerile pentru pietoni, marcarea unei zone a părţii carosabile sau a unei zone situate mai sus de nivelul părţii carosabile cu linii oblice paralele încadrate de o bandă continua sau de benzi discontinue înseamnă, dacă banda este continua, ca vehiculele nu trebuie să între în aceasta zona, iar dacă benzile sînt discontinue, ca vehiculele nu trebuie să între în zona decît în cazul cînd aceasta manevra nu prezintă nici un pericol sau ca este destinată să facă legătură cu o strada transversala situata de partea cealaltă a părţii carosabile. 3. O linie în zig-zag la marginea părţii carosabile înseamnă ca este interzis de a staţiona pe partea respectiva a drumului pe toată lungimea acestei linii. ART. 29 1. Marcajele de pe partea carosabilă menţionate la nr. 26 la 28 din prezenta convenţie pot fi vopsite pe partea carosabilă sau aplicate în orice alt mod, cu condiţia să fie la fel de eficace. 2. Dacă marcajele de pe partea carosabilă sînt vopsite, ele vor fi de culoare galbena sau alba, culoarea albastra putind fi folosită pentru marcajele care indica locurile unde staţionarea este permisă sau limitată. Cînd, pe teritoriul unei părţi contractante se folosesc cele doua culori, galbena şi alba, marcajele de aceeaşi categorie vor trebui să fie din aceeaşi culoare. Pentru aplicarea prezentului paragraf, termenul alb include nuantele argintiu sau gri deschis. 3. La aplicarea inscriptiilor, a simbolurilor şi a sagetilor ca marcaje, se va ţine seama de necesitatea sporirii considerabile a dimensiunii lor în sensul circulaţiei, ţinînd seama de unghiul foarte redus sub care aceste inscripţii, simboluri şi sageti sînt vazute de conducatori. 4. Se recomanda ca marcajele rutiere destinate vehiculelor în mişcare să fie reflectorizante dacă intensitatea circulaţiei o impune, iar iluminarea este slabă sau inexistenta. ART. 30 Anexa nr. 8 a prezentei convenţii instituie o serie de recomandări referitoare la schemele şi desenele marcajelor rutiere. CAP. 5 Diverse ART. 31 Semnalizarea santierelor 1. Limitele santierelor pe partea carosabilă vor fi în mod clar semnalizate. 2. Cînd importanţa santierelor şi a circulaţiei le justifica, pentru a semnaliza limitele santierelor pe partea carosabilă, se vor instala bariere, intermitente sau continue, vopsite cu benzi alternante albe şi roşii, galbene şi roşii, negre şi albe sau negre şi galbene şi, în afară de aceasta, pe timp de noapte dacă barierele nu sînt reflectorizante, lumini şi dispozitive reflectorizante. Dispozitivele reflectorizante şi luminile fixe vor fi de culoare roşie sau galben închis, iar luminile intermitente de culoare galben închis. Totuşi: a) luminile şi dispozitivele care se vad doar într-un singur sens de circulaţie şi care semnalizeaza limitele şantierului opuse acestui sens al circulaţiei vor putea fi albe; b) luminile şi dispozitivele care semnalizeaza limitele unui şantier ce separa cele doua sensuri de circulaţie vor putea fi albe sau galbene deschis. ART. 32 Marcaj luminos sau reflectorizant Fiecare parte contractantă va adopta pentru întregul teritoriu aceeaşi culoare sau acelaşi sistem de culori pentru luminile sau dispozitivele reflectorizante folosite pentru a semnaliza marginea părţii carosabile. Treceri la nivel ART. 33 1. a) Dacă la o trecere la nivel este instalata o semnalizare pentru a anunta apropierea trenurilor sau apropiată închidere a barierelor ori a semibarierelor, aceasta va fi compusa dintr-o lumina roşie intermitenta sau din lumini roşii intermitente alternativ, asa cum este prevăzut la paragraful 1 b) al art. 23 din convenţie. Totuşi: i) luminile roşii intermitente pot fi completate sau înlocuite de un semnal luminos din sistemul roşu-galben-verde, descris la paragraful 2 al art. 23 din prezenta convenţie sau de un astfel de semnal de la care lipseşte lumina verde, dacă alte semnale luminoase din sistemul cu trei culori se afla pe drum puţin înainte de trecerea la nivel ori dacă trecerea la nivel este prevăzută cu bariere; ii) pe drumurile de pămînt unde circulaţia este foarte slabă şi pe cararile pentru pietoni se poate folosi doar un semnal sonor. b) În toate cazurile semnalizarea luminoasa poate fi completată cu un semnal sonor. 2. Semnalele luminoase vor fi instalate la marginea părţii carosabile ce corespunde sensului circulaţiei; cînd împrejurările o cer, de exemplu condiţiile de vizibilitate a semnalelor sau intensitatea circulaţiei, semnalele vor fi repetate pe cealaltă parte a drumului. Totuşi, dacă condiţiile locale impun, luminile vor putea fi repetate pe un refugiu din mijlocul părţii carosabile, sau instalate deasupra părţii carosabile. 3. Conform paragrafului 4 al art. 10 din convenţie, indicatorul B, 2 "Oprire" poate fi instalat la o trecere la nivel fără bariere, semibariere sau semnalizare luminoasa ce avertizeaza apropierea trenurilor; la trecerile la nivel prevăzute cu acest indicator, conducătorii vor opri la linia de oprire sau, în absenta acesteia, în dreptul indicatorului şi nu vor pleca decît după ce s-au asigurat că nu se apropie nici un tren. ART. 34 1. La trecerile la nivel echipate cu bariere sau cu semibariere, instalate de fiecare parte a caii ferate, prezenta acestor bariere sau semibariere de-a curmezisul drumului înseamnă ca nici un participant la circulaţie nu are dreptul sa treacă linia barierei sau semibarierei cea mai apropiată; miscarea barierelor sau a semibarierelor pentru a fi aşezate de-a curmezisul drumului au aceeaşi semnificaţie. 2. Apariţia luminii sau a luminilor roşii menţionate la alin. a) al paragrafului 1 al art. 33 din convenţie, sau punerea în funcţiune a semnalului sonor menţionat la acelaşi paragraf 1, înseamnă, de asemenea, ca nici un participant la circulaţie nu are dreptul sa treacă linia de oprire sau, dacă nu exista o asemenea linie, de semnal. Aprinderea luminii galbene din sistemul cu trei culori, menţionat la alin. a) i) al paragrafului 1 al art. 33, înseamnă ca nici un participant la circulaţie nu are dreptul sa treacă linia de oprire sau, dacă nu exista o asemenea linie, de semnal, excepţind vehiculele care se găsesc atît de aproape cînd semnalul galben se aprinde încît nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţă deplina înaintea semnalului. ART. 35 1. Barierele şi semibarierele trecerilor la nivel vor fi marcate în mod distinct cu benzi alternante de culori roşie şi alba, roşie şi galbena, negre şi albe sau negre şi galbene. Totuşi, ele vor putea sa nu fie colorate decît în alb sau galben, cu condiţia de a fi prevăzute la mijloc cu un disc mare roşu. 2. La orice trecere la nivel fără bariere sau semibariere se va instala, în imediata apropiere a caii ferate, indicatorul B, 7 descris în anexa nr. 3. Dacă exista o semnalizare luminoasa care avertizeaza apropierea trenurilor sau un indicator B, 2 "Oprire", indicatorul B, 7 va fi instalat pe acelaşi suport cu indicatorul B, 2 sau cu semnalizarea luminoasa. Instalarea indicatorului B, 7 nu este obligatorie: a) la intersectiile drumurilor cu căile ferate unde circulaţia feroviara este foarte lenta, iar circulaţia rutiera este dirijata de un însoţitor de vehicule feroviare care face cu bratul semnalele necesare; b) la intersectiile căilor ferate cu drumurile de pămînt unde circulaţia este foarte slabă sau cu potecile pentru pietoni. 3. Sub indicatorul de avertizare a pericolului, ce poarta unul din simbolurile A, 26 sau A, 27 descrise la anexa nr. 3 a convenţiei, poate fi instalat un panou dreptunghiular cu latura mare verticala avînd trei bare oblice roşii pe fond alb sau galben, dar în acest caz vor fi instalate, aproximativ la o treime şi la două treimi distanta între indicator şi calea ferată, panouri suplimentare de aceeaşi forma şi care au una sau doua bare oblice roşii pe fond alb sau galben. Aceste panouri pot fi repetate pe partea opusă a drumului. Secţiunea C a anexei nr. 3 a convenţiei descrie panourile menţionate în prezentul paragraf. ART. 36 1. Ţinînd seama de pericolul deosebit al trecerilor la nivel, părţile contractante se obliga: a) sa instaleze înaintea fiecărei treceri la nivel unul din indicatoarele de avertizare a pericolului purtind simbolurile A, 26 sau A, 27; totuşi, indicatorul va putea sa nu fie instalat: i) în cazurile speciale ce pot aparea în localităţi; ii) pe drumurile de pămînt şi pe cararile unde circulaţia vehiculelor cu motor este foarte rară; b) sa echipeze cu bariere sau semibariere ori cu semnalizare de apropiere a trenurilor orice trecere la nivel, în afară cazului cînd participanţii la circulaţie pot vedea calea ferată din ambele părţi ale trecerii la nivel, în asa fel încît, ţinînd seama în special de viteza maxima a trenurilor, un conducător de vehicul rutier ce se apropie de calea ferată dintr-o parte sau alta să aibă timp sa oprească înainte de a se angaja pe trecerea la nivel dacă trenul se vede, iar cei care s-ar găsi deja angajaţi pe trecerea la nivel în momentul apariţiei trenului să aibă timp sa termine traversarea; totuşi, părţile contractante vor putea deroga de la dispoziţiile prezentului alineat la trecerile la nivel unde viteza trenurilor este relativ lenta sau chiar unde circulaţia vehiculelor cu motor este slabă; c) sa echipeze cu una din semnalizarile de apropiere a trenurilor prevăzute la paragraful 1 al art. 33 din convenţie orice trecere la nivel prevăzută cu bariere sau semibariere a căror comanda este data de la o cabina de unde acestea nu sînt vizibile; d) sa echipeze cu una din semnalizarile de apropiere a trenurilor prevăzute la paragraful 1 al art. 33 din convenţie orice trecere la nivel prevăzută cu bariere sau semibariere a căror comanda de apropiere a trenurilor este data automat; e) pentru a spori vizibilitatea barierelor şi semibarierelor, să aplice materiale sau dispozitive reflectorizante şi, eventual, să le ilumineze pe timpul nopţii; mai mult, pe drumurile cu circulaţie auto intensa pe timp de noapte, indicatoarele de avertizare a pericolului să fie prevăzute cu materiale sau dispozitive reflectorizante şi, eventual, să fie iluminate pe timpul nopţii; f) pe cît posibil, în apropiere de trecerile la nivel echipate cu semibariere, să aplice în mijlocul părţii carosabile un marcaj longitudinal care să interzică vehiculelor ce se apropie de trecerea la nivel sa pătrundă în jumătatea părţii carosabile opusă sensului circulaţiei şi chiar sa amenajeze insule directionale care să separe cele doua sensuri de circulaţie. 2. Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică în cazurile prevăzute de ultima fraza a paragrafului 2 al art. 35 din convenţie. CAP. 6 Dispoziţii finale ART. 37 1. Prezenta convenţie va fi deschisă, la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York, pînă la 31 decembrie 1969, semnării de către toate statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau membre ale uneia din instituţiile sale specializate, ale Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomica ori părţilor la Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie şi de către oricare alt stat invitat de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite sa devină parte la convenţie. 2. Prezenta convenţie este supusă ratificării. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe lîngă secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. 3. Prezenta convenţie va rămîne deschisă aderării oricărui stat prevăzut la paragraful 1 al prezentului articol. Instrumentele de aderare vor fi depuse pe lîngă secretarul general. ART. 38 1. Orice stat va putea, atunci cînd va semna sau ratifica prezenta convenţie ori va adera la ea, sau oricînd ulterior, sa declare printr-o înştiinţare adresată secretarului general ca convenţia intră în vigoare pentru toate teritoriile sau numai pentru unul dintre acestea care asigura relaţiile internaţionale. Convenţia va intră în vigoare pe teritoriul sau teritoriile indicate în înştiinţare la treizeci de zile după data la care secretarul general va primi aceasta înştiinţare sau de la data intrării în vigoare a convenţiei pentru statul care adresează înştiinţarea, dacă această dată este ulterioară precedentei. 2. Orice stat care face declaraţia prevăzută la paragraful 1 din prezentul articol va trebui ca, în numele teritoriilor pentru care a făcut-o, sa adreseze o înştiinţare care să conţină declaraţiile prevăzute la paragraful 2 al art. 46 din convenţie. 3. Orice stat care va face declaraţia prevăzută la paragraful 1 al prezentului articol va putea la orice data ulterioară sa declare, printr-o înştiinţare adresată secretarului general, ca convenţia va inceta sa mai fie în vigoare pe acel teritoriu după un an de la data primirii acestei instiintari de către secretarul general. ART. 39 1. Prezenta convenţie va intră în vigoare după douasprezece luni de la data depunerii celui de al cincisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare. 2. Pentru fiecare stat care va ratifica convenţia sau va adera la ea după depunerea celui de al cincisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare, convenţia va intră în vigoare după douasprezece luni de la data depunerii, de către acest stat, a instrumentului sau de ratificare sau de aderare. ART. 40 La intrarea sa în vigoare, convenţia va abroga şi înlocui, în relaţiile dintre părţile contractante, Convenţia asupra unificării samnalizarii rutiere, deschisă semnării la Geneva la 30 martie 1931, sau Protocolul privind semnalizarea rutiera, deschis semnării la Geneva la 19 septembrie 1949. ART. 41 1. După o perioadă de un an de la intrarea în vigoare a convenţiei, orice parte contractantă va putea sa propună unu sau mai multe amendamente la convenţie. Textul oricărei propuneri de amendament, însoţit de o expunere de motive, va fi adresat secretarului general, care îl va comunică tuturor părţilor contractante. Părţile contractante vor avea posibilitatea de a-l înştiinţa, în decurs de douasprezece luni următoare datei acestei comunicări: a) ca accepta amendamentul sau b) ca îl resping, ori c) ca doresc să fie convocată o conferinţa pentru a-l examina. Secretarul general va transmite şi textul amendamentului propus tuturor statelor vizate la paragraful 1 al art. 37 din convenţie. 2. a) Orice propunere de amendament care va fi comunicată conform dispoziţiilor paragrafului precedent va fi considerată ca acceptată dacă, în termenul de douasprezece luni sus-menţionat, cel puţin o treime din părţile contractante informează secretarul general fie ca resping amendamentul, fie ca doresc convocarea unei conferinţe pentru a-l examina. Secretarul general va aduce la cunoştinţa tuturor părţilor contractante orice acceptare sau respingere a amendamentului propus, precum şi orice cerere de convocare a unei conferinţe. Dacă numărul total al respingerilor şi al cererilor primite înăuntrul termenului de douasprezece luni este inferior unei treimi din numărul total al părţilor contractante, secretarul general va înştiinţa toate părţile contractante ca amendamentul va intră în vigoare la şase luni după expirarea termenului de douasprezece luni specificat la paragraful precedent pentru toate părţile contractante, cu excepţia acelora care, în decursul termenului respectiv, au respins amendamentul sau au cerut convocarea unei conferinţe pentru a-l examina. b) Orice parte contractantă care, în decursul termenului de douasprezece luni, va respinge o propunere de amendament sau va cere convocarea unei conferinţe pentru a-l examina, va putea, oricînd după expirarea acestui termen, sa aducă la cunoştinţa secretarului general ca accepta amendamentul, iar secretarul general va comunică aceasta înştiinţare tuturor celorlalte părţi contractante. Amendamentul va intră în vigoare, pentru părţile contractante care au anuntat acceptarea, la şase luni după data la care secretarul general va primi înştiinţarea. 3. Dacă un amendament propus nu a fost acceptat, conform paragrafului 2 al prezentului articol, şi dacă, în termenul de douasprezece luni specificat la paragraful 1 al prezentului articol, mai puţin de jumătate din numărul total al părţilor contractante informează secretarul general ca resping amendamentul propus şi dacă cel puţin o treime din numărul total al părţilor contractante, dar nu mai puţin de zece, îl informează ca aceepta amendamentul sau ca doresc convocarea unei conferinţe pentru a-l examina, secretarul general va convoca o conferinţa pentru examinarea amendamentului propus sau a oricărei alte propuneri cu care ar fi sesizat în conformitate cu paragraful 4 al prezentului articol. 4. Dacă a fost convocată o conferinţa conform dispoziţiilor paragrafului 3 al prezentului articol, secretarul general va invita la aceasta toate statele prevăzute la paragraful 1 al art. 37 din convenţie. El va cere tuturor statelor invitate la conferinţa să-i prezinte, cel mai tirziu cu şase luni înainte de data deschiderii, orice propunere care ar dori să fie examinata de aceasta conferinţa în afară de amendamentul propus, comunicînd aceste propuneri cu cel puţin trei luni înainte de data deschiderii conferintei tuturor statelor invitate la conferinţa. 5. a) Orice amendament la prezenta convenţie va fi considerat ca acceptat dacă a fost adoptat cu o majoritate de două treimi a statelor reprezentate la conferinţa, cu condiţia ca aceasta majoritate sa reprezinte cel puţin două treimi din numărul părţilor contractante reprezentate la conferinţa. Secretarul general va incunostinta toate părţile contractante despre adoptarea amendamentului care va intră în vigoare după douasprezece luni de la data înştiinţării pentru toate părţile contractante, cu excepţia acelora care, înăuntrul acestui termen, vor comunică secretarului general ca resping amendamentul. b) Orice parte contractantă care va respinge un amendament în termenul de douasprezece luni va putea, oricînd, sa înştiinţeze secretarul general ca îl accepta, iar secretarul general va transmite aceasta înştiinţare tuturor celorlalte părţi contractante. Amendamentul va intră în vigoare, pentru partea contractantă care va comunică acceptarea, la şase luni după data la care secretarul general va primi înştiinţarea sau la sfîrşitul termenului de douasprezece luni, dacă data este ulterioară precedentei. 6. Dacă propunerea de amendament nu se considera acceptată, conform paragrafului 2 al prezentului articol, şi dacă condiţiile prevăzute la paragraful 3 al prezentului articol pentru convocarea unei conferinţe nu sînt îndeplinite, propunerea de amendament va fi considerată ca respinsă. ART. 42 Orice parte contractantă va putea denunta convenţia printr-o înştiinţare scrisă adresată secretarului general. Declaraţia va avea efect după un an de la primirea acestei instiintari de către secretarul general. ART. 43 Convenţia va inceta de a fi în vigoare dacă numărul părţilor contractante este mai mic de cinci în decursul unei perioade oarecare de douasprezece luni consecutive. ART. 44 Orice diferend dintre doua sau mai multe părţi contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea convenţiei, pe care părţile nu îl vor putea soluţiona prin negocieri sau în alt mod, va putea fi adus, la cererea oricărei părţi contractante interesate, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie pentru a fi soluţionat de aceasta. ART. 45 Nici o dispoziţie a convenţiei nu va fi interpretată ca interzicind unei părţi contractante sa ia măsurile compatibile cu dispoziţiile Cartei Naţiunilor Unite şi limitate la cerinţele situaţiei pe care ea o socoteşte necesară pentru siguranţa sa externa sau interna. ART. 46 1. Orice stat va putea, în momentul cînd va semna prezenta convenţie sau va depune instrumentul de ratificare sau de aderare, sa declare că nu se considera legat de art. 44 al convenţiei. Celelalte părţi contractante nu vor fi legate de art. 44 faţă de oricare dintre părţile contractante care va face o astfel de declaraţie. 2. a) În momentul în care depune instrumentul de ratificare sau de aderare, fiecare stat va declara, prin înştiinţare adresată secretarului general, în vederea aplicării convenţiei: i) pe care din modelele Aa sau Ab îl alege ca indicator de avertizare a pericolului (art. 9 paragraful 1) şi ii) pe care din modelele B, 2a sau B, 2b îl alege ca indicator de oprire (art. 10 paragraful 3). Orice stat va putea, oricînd, printr-o înştiinţare adresată secretarului general, să-şi modifice alegerea, inlocuind declaraţia sa prin alta. b) În momentul cînd depune instrumentul de ratificare sau de aderare, orice stat poate să declare, prin înştiinţare adresată secretarului general, ca, în scopul aplicării convenţiei, va asimila motoretele motocicletelor (art. 1 lit. l). Orice stat va putea oricînd, printr-o înştiinţare adresată secretarului general, să-şi retragă declaraţia. 3. Declaraţiile prevăzute la paragraful 2 al prezentului articol vor intră în vigoare după şase luni de la data la care secretarul generai va primi înştiinţarea sau de la data intrării în vigoare a convenţiei pentru statul care face declaraţia, dacă această dată este ulterioară precedentei. 4. Rezervele la convenţie şi la anexele acesteia, altele decît rezerva prevăzută la paragraful 1 al prezentului articol, sînt admise cu condiţia să fie formulate în scris şi, dacă au fost formulate înainte de depunerea instrumentului de ratificare sau de aderare, sa fi fost confirmate prin acest instrument. Secretarul general va comunică rezervele respective tuturor statelor prevăzute la paragraful 1 al art. 37 din convenţie. 5. Orice parte contractantă care va formula o rezervă sau va face o declaraţie în conformitate cu paragrafele 1 şi 4 ale prezentului articol va putea, oricînd, sa o retragă prin înştiinţare adresată secretarului general. 6. Orice rezerva facuta conform paragrafului 4 al prezentului articol: a) modifica, pentru partea contractantă care a formulat acea rezerva, dispoziţiile convenţiei asupra cărora poarta rezerva, în limitele acesteia; b) modifica aceste dispoziţii în aceleaşi limite pentru celelalte părţi contractante în ce priveşte relaţiile lor cu partea contractantă care a făcut cunoscută rezerva. ART. 47 În afară declaraţiilor, instiintarilor şi comunicărilor prevăzute la art. 41 şi 46 ale convenţiei, secretarul general va comunică tuturor statelor prevăzute la paragraful 1 al art. 37: a) semnăturile, ratificarile şi aderarile, conform art. 37; b) declaraţiile, conform art. 38; c) datele de intrare în vigoare a convenţiei, conform art. 39; d) data intrării în vigoare a amendamentelor la prezenta convenţie, conform art. 41 paragrafele 2 şi 5; e) denunţarea, conform art. 42; f) încetarea convenţiei, conform art. 43. ART. 48 Originalul convenţiei, întocmit într-un singur exemplar în limbile engleza, spaniola, chineza, rusa şi franceza, toate cele cinci texte fiind la fel de valabile, va fi depus pe lîngă secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va transmite copii certificate conforme tuturor statelor vizate la paragraful 1 al art. 37 din convenţie. Pentru care, împuterniciţii, legal autorizaţi de guvernele lor, au semnat prezenta convenţie. Încheiată la Viena, în a 8-a zi a lunii noiembrie 1968. ANEXA 1 Indicatoare de avertizare a pericolului, cu excepţia celor instalate în apropierea intersectiilor sau a trecerilor la nivel NOTĂ: Pentru indicatoarele de avertizare a pericolului la apropierea intersectiilor, a se vedea secţiunea B a anexei nr. 2. Pentru indicatoarele de avertizare a pericolului instalate în apropiere de trecerile la nivel, a se vedea secţiunile A şi C ale anexei nr. 3. SECŢIUNEA A Modele de indicatoare pentru avertizarea pericolului Indicatorul "A", "Avertizare a pericolului", este de model Aa sau de model Ab, ambele descrise mai jos şi reproduse în anexa nr. 9. Modelul Aa este un triunghi echilateral cu o latura orizontala, iar virful opus este în sus; fondul este alb sau galben, iar marginea este roşie. Modelul Ab este un patrat cu o diagonala verticala; fondul este galben, iar marginea care se reduce la o bandă ingusta este neagra. Simbolurile care sînt aplicate pe aceste indicatoare sînt, în afară indicaţiilor contrare cuprinse în descrierea lor, negre sau de culoare albastru închis. Latura indicatoarelor Aa de dimensiuni normale este de aproximativ 0,90 m; latura indicatoarelor Aa de dimensiuni mici nu trebuie să fie mai mica de 0,80 m; latura indicatoarelor Ab de dimensiuni normale este de aproximativ 0,60 m; latura indicatoarelor Ab de dimensiuni mici nu trebuie să fie mai mica de 0,40 m. Pentru alegerea între modelele Aa şi Ab, a se vedea art. 5 paragraful 2 şi art. 9 paragraful 1 ale convenţiei. SECŢIUNEA B Simboluri de indicatoare pentru avertizarea pericolului şi dispoziţii pentru folosirea acestor indicatoare 1. Curba periculoasa sau curbe periculoase Pentru a semnaliza apropierea de o curba periculoasa sau de o succesiune de curbe periculoase se va folosi, după caz, unul din următoarele indicatoare: A, 1a: curba la stînga A, 1b: curba la dreapta A, 1c: curba dubla sau succesiune de mai mult de doua curbe, prima la stînga; A, 1d: curba dubla sau succesiune de mai mult de doua curbe, prima la dreapta. 2. Coborîre periculoasa Pentru a semnaliza apropierea de o coborîre cu inclinare mare se va folosi indicatorul model Aa, simbolul A, 2a şi cu indicatorul model Ab, simbolul A, 2b. Partea stinga a simbolului A,2a ocupa coltul sting al panoului indicatorului, iar baza să se întinde pe întreaga latime a acestui panou. La simbolurile A, 2a şi A, 2b cifra indica inclinarea în procente: aceasta indicaţie poate fi înlocuită cu un raport (1:10). Totuşi, părţile contractante vor putea, în locul simbolului A, 2a sau A, 2b, dar ţinînd seama, pe măsura posibilităţilor, de dispoziţiile paragrafului 2 b) al art. 5 din convenţie, sa aleagă simbolul A, 2c, dacă au adoptat modelul de indicator A , şi simbolul A, 2d, dacă au adoptat modelul de indicator Ab. 3. Urcare cu inclinare mare Pentru a semnaliza apropierea de o urcare cu inclinare mare, se va folosi simbolul A, 3a cu modelul de indicator Aa şi simbolul A, 3b cu modelul de indicator Ab. Partea dreapta a simbolului A, 3a ocupa coltul drept al panoului indicatorului, iar baza să se întinde pe întreaga latime a acestui panou. La simbolurile A, 3a şi A, 3b cifra indica panta în procente; aceasta indicaţie poate fi înlocuită cu un raport (1:10). Totuşi, părţile contractante care au ales simbolul A, 2c, ca simbol pentru coborîre periculoasa, vor putea, în locul simbolului A, 3a, sa aleagă simbolul A, 3c, iar părţile contractante care au ales simbolul A, 2d vor putea sa aleagă simbolul A, 3d, în locul simbolului A, 3b. 4. Parte carosabilă ingustata Pentru a semnaliza apropierea de o ingustare a părţii carosabile, se va folosi simbolul A, 4a sau un simbol care indica mai clar configuraţia locului, cum ar fi A, 4b. 5. Pod mobil Pentru a semnaliza apropierea de un pod mobil se va folosi simbolul A, 5. Sub indicatorul de avertizare cu simbolul A, 5 se va putea instala un panou dreptunghiular model A, 29 a, descris în secţiunea C a anexei nr. 3, dar în acest caz se va instala la aproximativ o treime sau două treimi din distanta dintre semnalul cu simbolul A, 5 şi podul mobil panouri model A, 29 b şi A, 29 c descrise în anexa respectiva. 6. Accesul spre un chei sau un mal abrupt Pentru a semnaliza ca drumul duce spre un chei sau un mal abrupt se va folosi simbolul A, 6. 7. Drum cu denivelari Pentru a semnaliza apropierea de o zona cu denivelari, de poduri sau drumuri în forma de spinare de magar, ori de treceri unde partea carosabilă se găseşte într-o stare necorespunzătoare, se va folosi simbolul A, 7a. Pentru a semnaliza un pod în forma de spinare de magar simbolul A, 7 a va putea fi înlocuit cu simbolul A, 7 b. Pentru a semnaliza o zona cu denivelari simbolul A, 7 a va putea fi înlocuit cu simbolul A, 7 c. 8. Parte carosabilă alunecoasa Pentru a semnaliza apropierea de o secţiune a drumului unde partea carosabilă este alunecoasa, se va folosi simbolul A, 8. 9. Improscare cu criblura Pentru a semnaliza apropierea de o secţiune a drumului unde s-ar putea produce o improscare cu criblura, se va folosi simbolul A, 9 a cu modelul de indicator A a şi simbolul A, 9 b cu modelul de indicator A b. În cazul în care sensul de circulaţie este pe stinga, simbolul va fi inversat. 10. Caderi de pietre Pentru a semnaliza apropierea de o trecere unde exista pericolul real al caderii de pietre şi al prezentei de pietre pe drum, se va folosi simbolul A, 10a cu modelul de indicator A a şi simbolul A, 10 b cu modelul de indicator Ab. În ambele cazuri, partea dreaptă a simbolului ocupa coltul drept al panoului de semnalizare. Simbolul poate fi inversat. 11. Trecere pentru pietoni Pentru a semnaliza apropierea de o trecere pentru pietoni, indicată fie de marcaje pe partea carosabilă, fie prin indicatoarele E, 11 a sau E, 11 b, se va folosi simbolul A, 11 din care exista doua modele: A, 11 a şi A, 11 b . Simbolul poate fi inversat. 12. Copii Pentru a semnaliza apropierea de o trecere frecventata de copii, cum ar fi ieşirea dintr-o şcoala sau de pe un teren de joaca, se va folosi simbolul A, 12. Simbolul poate fi inversat. 13. Accesul biciclistilor Pentru a semnaliza apropierea de o trecere unde, în mod frecvent, biciclistii intra pe drum sau îl traverseaza, se foloseşte simbolul A, 13. Simbolul poate fi inversat. 14. Trecere de vite şi de alte animale Pentru a semnaliza apropierea de o secţiune a drumului unde exista pericolul traversarii drumului de către animale, se va folosi un simbol reprezentind silueta unui animal, domestic sau salbatic, de cea mai frecventa specie, cum ar fi: simbolul A, l4 a pentru animale domestice şi simbolul A, 14 b pentru animale sălbatice. Simbolul poate fi inversat. 15. Lucrări Pentru a semnaliza apropierea de o secţiune a drumului unde se efectuează lucrări, se va folosi simbolul A, 15. 16. Semnalizare luminoasa Dacă se considera necesar să se semnalizeze apropierea de o trecere unde circulaţia este dirijata prin semnale luminoase, deoarece participanţii la circulaţie nu se asteapta ca vor intilni o astfel de trecere, se va folosi simbolul A, 16. Exista trei modele de simboluri A, 16: A, 16a, A, 16b şi A, 16c, care corespund dispunerii luminilor din sistemul cu trei culori, descris la paragrafele 4 la 6 ale art. 23 din convenţie. Acest simbol are trei culori corespunzătoare luminilor care anunta apropierea. 17. Aerodrom Pentru a semnaliza apropierea de o trecere unde drumul este survolat la mica înălţime de aeronave care decoleaza sau aterizeaza pe un aerodrom, se va folosi simbolul A, 17. Simbolul poate fi inversat. 18. Vînt lateral Pentru a semnaliza apropierea de un sector de drum unde, în mod frecvent, sufla un vînt puternic lateral, se va folosi simbolul A, 18. Simbolul poate fi inversat. 19. Circulaţie în ambele sensuri Pentru a semnaliza apropierea de un sector de drum unde circulaţia se desfăşoară, temporar sau permanent, în ambele sensuri şi pe aceeaşi parte carosabilă, cînd pe sectorul precedent ea se făcea în sens unic, sau pe un drum cu mai multe părţi carosabile destinate circulaţiei în sens unic, se va folosi simbolul A, 19. Indicatorul ce poarta un astfel de simbol va fi repetat la intrarea în sector, precum şi ori de cîte ori va fi necesar, pe secţiunea respectiva. Atunci cînd sensul de circulaţie este pe stinga, sagetile vor fi inversate. 20. Alte pericole Pentru a semnaliza apropierea de un sector de drum unde exista un pericol altul decît cele ce au fost descrise la paragrafele 1-19 de mai sus sau în anexele nr. 2 şi 3, se va putea folosi simbolul A, 20. Părţile contractante pot, totuşi, sa adopte simboluri expresive conform dispoziţiilor paragrafului 1 a) ii) al art. 3 din convenţie. Indicatorul A, 20 poate fi folosit mai ales pentru a semnaliza traversarea căilor ferate unde circulaţia feroviara se efectuează cu viteza foarte redusă, iar circulaţia rutieră este dirijata de către un însoţitor al vehiculelor feroviare făcînd semnalele necesare cu braţul. ANEXA 2 Indicatoare de reglementare a priorităţii la intersecţii, indicatoare de avertizare a pericolului la apropierea de intersecţii şi indicatoare ce reglementează prioritatea la trecerile inguste NOTĂ: Atunci cînd într-o intersectie cu un drum cu prioritate, traseul acestui drum îşi schimba direcţia, sub indicatoarele de avertizare a pericolului care semnalizează apropierea de intersecţie sau sub indicatoarele ce reglementează prioritatea, instalate sau nu la intersecţie, se va putea monta un panou care să indice pe schema intersecţiei traseul drumului cu prioritate. SECŢIUNEA A Indicatoare ce reglementează prioritatea la intersecţii 1. Indicatorul "Cedează trecerea" Indicatorul "Cedează trecerea" este de model B, 1. El are forma unui triunghi echilateral cu o latura orizontala, iar virful opus ei, în jos; fondul este alb sau galben, iar marginea roşie; indicatorul nu poarta simbol. Latura indicatorului de dimensiuni normale este de aproximativ 0,90 m, iar latura indicatorului de dimensiuni mici nu trebuie să fie mai mica de 0,60 m. 2. Indicatorul "Oprire" Indicatorul "Oprire" este de tipul B, 2 cu doua modele: Modelul B, 2a este octogonal cu fond roşu şi are cuvintul "Stop" de culoare alba în engleza sau în limba statului respectiv; înălţimea cuvintului este cel puţin egala cu o treime din înălţimea panoului; Modelul B, 2b este rotund cu fondul alb sau galben şi cu marginea roşie; în interior poarta indicatorul B, 1 fără inscripţie şi, în afară de aceasta, în partea de sus, cu litere mari negre sau albastru închis, cuvintul "Stop" în engleza sau în limba statului respectiv. Înălţimea indicatorului B, 2a de dimensiuni normale şi diametrul indicatorului B, 2b de dimensiuni normale sînt de aproximativ 0,90 m; cele ale indicatoarelor de dimensiuni mici nu trebuie să fie sub 0,60 m. Pentru alegerea între modelele B, 2a şi B, 2 b a se vedea paragraful 2 al art. 5 şi paragraful 3 al art. 10 din convenţie. 3. Indicatorul "Drum cu prioritate" Indicatorul "Drum cu prioritate" este de model B. 3. El are forma unui patrat cu diagonala verticala: marginea indicatorului este neagra; are în centru un patrat galben sau portocaliu cu un chenar negru; spaţiul dintre cele doua patrate este alb. Latura indicatorului de dimensiuni normale este de aproximativ 0,50 m; cea a indicatorului de dimensiuni mici nu trebuie să fie sub 0,35 m. 4. Indicatorul "Sfîrşit de prioritate" Indicatorul "Sfîrşit de prioritate" este de model B, 4. El este format din indicatorul B, 3 de mai sus la care se adauga o bandă mediana, perpendiculara pe latura stinga inferioară şi pe latura dreapta superioară sau o serie de linii negre sau gri paralele ce formează o bandă de tipul amintit mai sus. SECŢIUNEA B Indicatoare de avertizare a pericolului la apropierea de intersecţii 1. Indicatoarele Indicatoarele de avertizare a pericolului în apropiere de intersecţii sînt de modelul Aa sau Ab, descrise la secţiunea A a anexei nr. 1. 2. Simbolurile Simbolurile sînt negre sau albastru închis. a) Pentru simbolul care se aplică pe modelul Aa sau Ab se vor distinge următoarele cazuri: i) intersecţie unde prioritatea este cea prevăzută de regula generală de prioritate în vigoare în ţara. Se va folosi cu indicatorul de model Aa, simbolul A, 21a şi cu indicatorul de model Ab, simbolul A, 21b. Simbolurile A, 21a şi A, 21b vor putea fi înlocuite cu simboluri care indica mult mai clar natura intersecţiei, cum ar fi A, 21c, A, 21d; A, 21e; A, 21f; A, 21g; ii) intersectie cu un drum fără prioritate. Se va folosi simbolul A, 22a. Simbolul A, 22a va putea fi înlocuit cu simbolurile care indica mai clar natura intersectiei, cum ar fi: A, 22b şi A, 22c. Aceste simboluri nu vor putea fi folosite decît dacă pe drumul sau pe drumurile care formează intersectia anunţată este instalat indicatorul B, 1 sau B, 2 ori dacă aceste drumuri (de exemplu, poteci sau drumuri de ţara), sînt astfel încît potrivit legislaţiei naţionale conducătorii care circulă pe ele trebuie, chiar în lipsa lor, sa cedeze trecerea la intersectie. Folosirea acestor simboluri pe drumurile pe care este instalat indicatorul B, 3 va fi limitată la unele cazuri excepţionale; iii) intersecţie cu un drum cu prioritate. Dacă la intersecţie este instalat indicatorul B, 1 "Cedează trecerea" se va folosi simbolul A, 23. Dacă la intersectie este instalat indicatorul B, 2 "Oprire" se va folosi unul din două simboluri A, 24a şi A, 24b care corespunde modelului de indicator B, 2, conform paragrafului 6, al articolului 10 din convenţie; iv) intersectie cu sens giratoriu. Se va folosi simbolul A, 25. Atunci cînd circulaţia se desfăşoară pe stinga, sensul sagetilor simbolului va fi inversat. b) În cazul în care circulaţia este dirijata la intersectie de semnale luminoase, va putea fi instalat suplimentar sau ca înlocuitor al indicatoarelor descrise în prezenta secţiune, indicatorul Aa sau Ab cu simbolul A, 16 descris la secţiunea B a anexei nr. 1. SECŢIUNEA C Indicatoare de reglementare a priorităţii la trecerile inguste 1. Indicator de prioritate circulaţiei din sens invers Dacă, la locurile inguste, unde trecerea vehiculelor ce vin din sensuri opuse este ingreuiata sau imposibila, circulaţia este dirijata şi, dacă conducătorii pot sa vada clar atît noaptea cît şi ziua trecerea respectiva pe toată întinderea ei, iar dirijarea consta în acordarea priorităţii unui sens de circulaţie şi nu prin semnalizare luminoasa se va instala cu faţa spre circulaţia de unde nu exista prioritate, indicatorul B, 5 "Prioritate circulaţiei din sens invers". Acest indicator interzice accesul pe trecerea ingusta atît timp cît nu este posibila traversarea locului respectiv fără a obliga vehiculele ce vin din sens opus sa oprească. Indicatorul este rotund cu fond alb sau galben şi cu chenar roşu, sageata care indica sensul prioritar fiind neagra, iar cea care indica celălalt sens, roşie. În statele unde sensul circulaţiei este pe stinga, locul sagetilor simbolului va fi inversat. 2. Indicator de prioritate faţă de circulaţia din sens invers. Pentru a semnaliza pe conducatori ca la un loc ingust au prioritate faţă de vehiculele care circulă din sens invers, se va folosi indicatorul B, 6. Acest indicator este dreptunghiular cu fond albastru; sageata îndreptată în sus este alba, iar cealaltă, roşie. În cazul în care sensul circulaţiei este pe stinga, locul sagetilor simbolului va fi inversat. În cazul ca se foloseşte indicatorul B, 6 în mod obligatoriu trebuie instalat pe drum, de cealaltă parte a locului ingust, indicatorul B, 5, destinat circulaţiei în celălalt sens. ANEXA 3 Indicatoare pentru trecerile la nivel SECŢIUNEA A Indicatoare de avertizare a pericolului Indicatorul care se instaleaza este de model Aa sau Ab descris în secţiunea A a anexei nr. 1. Pentru simbolul care se aplică pe acest semnal se vor distinge următoarele cazuri: a) pentru a semnaliza trecerile la nivel cu bariere sau cu semibariere, de fiecare parte a caii ferate, se va folosi simbolul A, 26; b) pentru a semnaliza celelalte treceri la nivel, se va folosi simbolul A, 27 care este de doua feluri: A, 27a şi A, 27b; c) pentru a semnaliza o intersectie cu o linie de tramvai, cu condiţia ca sa nu fie vorba de o trecere la nivel în sensul definitiei date la art. 1 al convenţiei, se va putea folosi simbolul A, 28. NOTĂ: Dacă se considera necesar să se semnalizeze intersectiile drumurilor cu căile ferate unde circulaţia feroviara se face cu viteza mica, iar circulaţia rutiera este dirijata de un însoţitor al vehiculelor feroviare care face semnalele necesare cu bratul, se va folosi indicatorul A, 20 descris în secţiunea B a anexei nr. 1. SECŢIUNEA B Indicatoare ce se instaleaza în imediata apropiere a trecerilor la nivel Indicatorul B,7 la care se referă paragraful 2 al art. 35 din convenţie are trei modele: B, 7a, B, 7b, B, 7c. Modelele B, 7a şi B, 7b au fondul alb sau galben şi marginea roşie sau neagra; modelul B, 7c are fondul alb sau galben şi marginea neagra; la modelul B, 7c scrierea se face cu litere negre. Modelul B, 7b nu se foloseşte decît atunci cînd calea ferată are cel puţin două linii; la modelul B, 7c panoul adiţional nu se instaleaza decît atunci cînd calea ferată este dubla, indicindu-se şi numărul liniilor. Lungimea obişnuită a bralelor crucii este de cel puţin 1,20 m. În lipsa de spaţiu suficient indicatorul poate fi instalat cu virfurile îndreptate în sus şi în jos. SECŢIUNEA C Indicatoare suplimentare în apropierea trecerilor la nivel Panourile menţionate de paragraful 3 al art. 35 din convenţie sînt indicatoarele A, 29a, A, 29b şi A, 29c. Panta coboritoare a barelor este îndreptată spre partea carosabilă. Deasupra indicatoarelor A, 29b şi A, 29c poate fi instalat la fel ca şi deasupra indicatorului A, 29a indicatorul de avertizare a pericolului la trecerea la nivel. ANEXA 4 Indicatoare de reglementare, cu excepţia celor de prioritate, oprire şi stationare NOTĂ: Pentru indicatoarele de prioritate a se vedea anexa nr. 2; pentru indicatoarele de oprire şi stationare a se vedea anexa nr. 6. SECŢIUNEA A Indicatoare de interzicere sau de restricţie 1. Caracteristicile indicatoarelor şi simbolurilor: a) Indicatoarele de interzicere sau de restrictie sînt rotunde; diametrul lor nu trebuie să fie mai mic de 0,60 m în afară localităţilor şi de 0,40 m în localităţi. b) Cu excepţiile precizate mai jos cu ocazia descrierii indicatoarelor respective, indicatoarele de interzicere sau de restrictie sînt pe fond alb sau galben şi cu o margine lata roşie, iar simbolurile şi inscripţiile, dacă exista, sînt negre sau albastru închis; barele oblice, dacă exista, sînt roşii şi trebuie să fie înclinate de sus în jos pornind de la stînga. 2. Descrierea indicatoarelor: a) Interzicere şi restrictie de acces i) Pentru a semnaliza interzicerea accesului oricăror vehicule, se va folosi indiratorul C, 1 "Acces interzis" care are doua modele: C, 1a şi C, 1b; ii) Pentru a semnaliza ca circulaţia oricărui vehicul este interzisă în ambele sensuri, se va folosi indicatorul C, 2 "Circulaţie interzisă în ambele sensuri"; iii) Pentru a semnaliza interzicerea accesului anumitor categorii de vehicule sau numai de persoane, se va folosi un indicator avînd ca simbol silueta vehiculelor sau a persoanelor cărora le este interzisă circulaţia. Indicatoarele C, 3a, C, 3b, C, 3c, C, 3d, C, 3e, C, 3f, C, 3g, C, 3h, C, 3j şi C, 3k au următoarele semnificaţii: C, 3a - "Acces interzis tuturor vehiculelor cu motor, cu excepţia motocicletelor cu doua roţi fără ataş". C, 3b - "Acces interzis motocicletelor" C, 3c - "Acces interzis bicicletelor" C, 3d - "Acces interzis motoretelor" C, 3e - "Acces interzis vehiculelor destinate transportului de mărfuri". Înscrierea cifrei tonajului, fie de culoare deschisă pe silueta vehiculului, fie, conform paragrafului 4 al art. 8 din convenţie, într-un panou suplimentar instalat sub indicator, înseamnă ca interzicerea nu se aplică decît dacă greutatea maxima autorizata a vehiculului sau a ansamblului de vehicule depăşeşte acea cifra. C, 3f - "Acces interzis oricărui vehicul cu motor cu o remorca, alta decît o semiremorca sau remorca cu o osie". Înscrierea cifrei tonajului, fie de culoare deschisă pe silueta remorcii fie, conform paragrafului 4 al art. 8 din convenţie, într-un panou suplimentar instalat sub indicator, înseamnă ca interzicerea nu se aplică decît dacă greutatea maxima autorizata a remorcii depăşeşte acea cifra. Părţile contractante vor putea, în cazurile în care vor considera util, sa înlocuiască pe simbol silueta părţii din spate a camionului cu silueta părţii din spate a unui autoturism, iar silueta remorcii, asa cum este desenată, cu cea a unei remorci cuplate la spatele unui asemenea automobil. C, 3g - "Acces interzis pietonilor" C, 3h - "Acces interzis vehiculelor cu tracţiune animala" C, 3j - "Acces interzis vehiculelor impinse cu bratele" C, 3k - "Acces interzis vehiculelor agricole cu motor" NOTĂ: - Părţile contractante vor putea opta ca pe indicatoarele C,3a la C, 3k bara roşie inclinata care uneste sectorul superior sting cu sectorul inferior drept sa nu figureze şi, dacă aceasta nu dauneaza vizibilitatii ori înţelegerii simbolului, sa nu intrerupa bara în dreptul acestuia; iv) Pentru a semnaliza interzicerea accesului unor categorii de vehicule sau de participanţi la circulaţie, se vor putea folosi fie atitea indicatoare de interzicere cîte categorii de interziceri exista, fie un indicator de interzicere care conţine diverse siluete ale vehiculelor sau ale participanţilor la circulaţie al căror acces este interzis. Indicatoarele C, 4a "Acces interzis vehiculelor cu motor şi C, 4b "Acces interzis vehiculelor cu motor şi vehiculelor cu tracţiune animala" sînt exemple de un astfel de indicator. În afară localităţilor nu vor putea fi instalate indicatoare care conţin mai mult de doua siluete, iar în localităţi, mai mult de trei siluete; v) Pentru a semnaliza interzicerea accesului vehiculelor a căror greutate sau dimensiuni depăşesc anumite limite, se vor folosi indicatoarele: C, 5 - "Acces interzis vehiculelor cu o latime mai mare de ... metri"; C, 6 - "Acces interzis vehiculelor cu o înălţime mai mare de ... metri"; C, 7 - "Acces interzis vehiculelor cu o greutate totală mai mare de ... tone"; C, 8 - "Acces interzis vehiculelor cu o greutate mai mare de ... tone pe osie"; C, 9 - "Acces interzis vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule cu o lungime mai mare de ... metri". vi) Pentru a semnaliza interzicerea vehiculelor de a circula fără sa păstreze între ele un interval cel puţin egal celui care este arătat pe indicator, se va folosi indicatorul C, 10 "Interzis vehiculelor de a circula fără a menţine între ele un interval de cel puţin ... metri". b) Interzicerea de a vira Pentru a semnaliza interzicerea de a vira (la dreapta sau la stînga în funcţie de sensul sagetii), se va folosi indicatorul C, 11a "Interzis de a vira la stînga" sau indicatorul C, 11b "Interzis de a vira la dreapta". c) Interzicerea de a întoarce Pentru a semnaliza interzicerea de a întoarce se va folosi indicatorul C, 12 "Întoarcerea interzisă". d) Interzicerea de a depăşi i) Pentru a semnaliza ca, pe lîngă dispoziţiile generale pentru depasire prevăzute de normele în vigoare, se interzice depăşirea vehiculelor cu motor altele decît motoretele şi motocicletele cu doua roti fără atas, se va folosi indicatorul C, 13a "Depăşirea interzisă". Exista doua modele ale acestui indicator: C, 13aa şi C, 13ab; ii) Pentru a semnaliza ca depăşirea nu este interzisă decît vehiculelor de transport al mărfurilor a căror greutate maxima autorizata depăşeşte 3,5 tone, se va folosi indicatorul C, 13b "Depăşirea interzisă vehiculelor destinate transportului de mărfuri". Exista doua modele ale acestui indicator: C, 13ba şi C, 13bb. Conform paragrafului 4 al art. 8 din convenţie, o inscripţie aplicată pe un panou suplimentar aşezat sub indicator poate să modifice greutatea maxima autorizata a vehiculului căruia i se aplică interdicţia; iii) În cazul cînd circulaţia este pe stinga, culorile automobilelor care figurează pe indicatorul C, 13aa şi C, 13ba se inversează. e) Limitare de viteza Pentru a semnaliza o limitare de viteza, se va folosi indicatorul C, 14 "Viteza maxima limitată la cifra indicată". Cifra aplicată pe indicator arata viteza maxima în unitatea de măsura folosită cel mai frecvent în ţara pentru a indica viteza vehiculelor. După sau sub cifra vitezei poate fi adăugat "km" (kilometri) sau "m" (mile). Pentru a semnaliza o limitare de viteza aplicabilă numai vehiculelor a căror greutate maxima autorizata depăşeşte o anumită cifra, pe un panou suplimentar instalat sub indicator se va înscrie aceasta cifra, conform paragrafului 4 al art. 8 din convenţie. f) Interzicerea de a folosi semnalele sonore Pentru a semnaliza interzicerea de a folosi semnalele sonore, afară de cazul cînd este necesar pentru a evita un accident, se va folosi indicatorul C, 15 "Folosirea semnalelor sonore interzisă". Cînd acest indicator nu este instalat la intrarea într-o localitate, alături de indicatorul cu denumirea localităţii respective sau imediat după aceasta, va trebui completat cu un panou suplimentar model 2, descris în anexa nr. 7, care indica distanta de aplicare a interzicerii. Se recomanda ca acest indicator sa nu fie instalat la intrarea în localităţi, cînd interzicerea se aplică tuturor localităţilor şi să se prevadă ca la intrarea într-o localitate indicatorul cu denumirea localităţii anunta participanţilor ca reglementarea circulaţiei este cea aplicabilă pe teritoriul sau în localităţi. g) Interzicerea de a trece fără a opri Pentru a semnaliza apropierea de un post de vama unde oprirea este obligatorie, se va folosi indicatorul C, 16 "Trecerea fără a opri interzisă". Prin derogare de la art. 8 din convenţie, simbolul acestui indicator conţine cuvintul vama, de preferinta scris în doua limbi; părţile contractante care vor instala indicatoare C, 16 vor trebui sa incerce să obţină pe plan regional o înţelegere pentru ca acest cuvint sa figureze în aceeaşi limba pe indicatoarele ce le instaleaza. Acelaşi indicator poate fi folosit pentru a anunta alte interziceri de a trece fără a opri; în acest caz cuvintul vama este înlocuit cu o foarte scurta inscripţie care indica motivul opririi. h) Sfîrşit de interzicere sau de restrictie i) Pentru a semnaliza locul de unde toate interzicerile anunţate de indicatorul de interzicere pentru vehicule în mişcare încetează de a fi aplicabile, se va folosi indicatorul C, 17a "Sfîrşitul tuturor interzicerilor locale impuse vehiculelor în mişcare". Acest indicator va fi rotund, alb sau galben, fără margine sau cu un simplu chenar negru cu o bandă diagonala, inclinata de sus în jos plecind de la dreapta, care poate, fi de culoare neagra sau cenusiu închis ori formată din linii paralele negre sau cenusii; ii) Pentru a semnaliza locul de unde încetează a fi valabilă o interzicere sau o restrictie anunţată vehiculelor în mişcare de un indicator de interzicere sau restrictie, se va folosi indicatorul C, 17b "Sfîrşitul limitării de viteza" sau indicatorul C, 17c "Sfîrşitul interzicerii de a depăşi". Aceste indicatoare vor fi similare indicatorului C, 17a, însă vor avea, în plus, simbolul interzicerii sau restrictiei care ia sfîrşit, de culoare cenusiu deschis. Prin derogare de la dispoziţiile paragrafului 1 al art. 6 din convenţie, indicatoarele prevăzute la lit. h) pot fi instalate pe partea cealaltă a indicatorului de interzicere sau de restrictie destinat circulaţiei din sens opus. SECŢIUNEA B Indicatoare de obligare 1. Caracteristicile generale ale indicatoarelor şi simbolurilor a) Indicatoarele de obligare sînt rotunde; diametrul lor nu trebuie să fie mai mic de 0,60 m în afară localităţilor şi de 0,40 m în localităţi. Totuşi, indicatoarele al căror diametru nu este mai mic de 0,30 m pot fi folosite împreună cu semnale luminoase sau instalate pe bornele refugiilor. b) Cu excepţia unor dispoziţii contrare, indicatoarele vor fi de culoare albastra, iar simbolurile albe ori de culoare deschisă, sau indicatoarele de culoare alba cu un chenar ingust roşu, iar simbolurile de culoare neagra. 2. Descrierea indicatoarelor a) Direcţie obligatorie Pentru a semnaliza direcţia pe care vehiculele sînt obligate sa o urmeze sau singurele direcţii în care vehiculele pot sa meargă, se va folosi modelul D, 1a al indicatorului D, 1 "Direcţie obligatorie", în care sageata sau sagetile vor fi îndreptate în direcţia sau direcţiile corespunzătoare. Totuşi, prin derogare de la prevederile paragrafului 1 din prezenta secţiune, în loc de a folosi indicatorul D, 1a poate fi folosit indicatorul D, 1b; indicatorul D, 1b este negru cu un chenar alb şi un simbol alb. b) Ocolire obligatorie Indicatorul D, 2 "Ocolire obligatorie" instalat, prin derogare de la dispoziţiile paragrafului 1 al art. 6 din convenţie, pe un refugiu sau în faţa unui obstacol pe partea carosabilă, anunta ca vehiculele au obligaţia sa treacă pe partea refugiului sau obstacolului indicată de sageata. c) Intersectie în sens giratoriu obligatoriu Indicatorul D, 3 "Intersectie în sens giratoriu obligatoriu" semnalizeaza ca conducătorii sînt obligaţi să respecte regulile de circulaţie de la intersectiile în sens giratoriu. În cazul în care circulaţia este pe stinga, direcţia sagetilor va fi inversata. d) Pista obligatorie pentru biciclete Indicatorul D, 4 "Pista obligatorie pentru biciclete" semnalizeaza biciclistilor ca sînt obligaţi sa circule pe pista la începutul căreia este instalat indicatorul, iar conducătorilor altor vehicule că nu au voie să între pe aceasta pista. Totuşi, dacă legislaţia naţionala o prevede sau data aceasta este impusa printr-un panou suplimentar prevăzut cu o inscripţie ori cu simbolul indicatorului C, 3d, conducătorii de motorete au, de asemenea, obligaţia de a circula pe aceasta pista. e) Drum obligatoriu pentru pietoni Indicatorul D, 5 "Drum obligatoriu pentru pietoni" semnalizeaza ca pietonii sînt obligaţi sa folosească drumul la începutul căruia este instalat, iar ceilalţi participanţi la circulaţie, că nu au voie sa meargă pe acest drum. f) Drum obligatoriu pentru calareti Indicatorul D, 6 "Drum obligatoriu pentru calareti" semnalizeaza calaretilor ca sînt obligaţi sa folosească drumul la începutul căruia este instalat, iar celorlalţi participanţi la circulaţie, că nu au voie sa meargă pe acest drum. g) Viteza minima obligatorie. Indicatorul D, 7 "Viteza minima obligatorie" semnalizeaza ca vehiculele care circulă pe drumul la începutul căruia a fost instalat sînt obligate sa circule cel puţin cu viteza indicată; cifra indica aceasta viteza în unitatea de măsura folosită cel mai frecvent în ţara pentru a indica viteza vehiculelor. După cifra care indica viteza poate fi adăugat "km" (kilometri). h) Sfîrşitul vitezei minime obligatorii Indicatorul D, 8 "Sfîrşitul vitezei minime obligatorii" semnalizeaza sfîrşitul sectorului de drum cu viteza minima obligatorie semnalizat cu indicatorul D, 7. Indicatorul D, 8 este identic cu indicatorul D, 7, însă este traversat de o bara oblica roşie mergind de la marginea superioară dreapta către marginea inferioară stinga. i) Lanturi contra zapezii, obligatorii Indicatorul D, 9 "Lanturi contra zapezii, obligatorii" semnalizeaza ca vehiculele care circulă pe drumul la începutul căruia a fost instalat sînt obligate sa nu circule decît cu lanturi contra zapezii la cel puţin două roti motrice. ANEXA 5 Indicatoare de informare şi orientare, cu excepţia celor de stationare NOTĂ: Pentru indicatoarele de reglementare a stationarii, a se vedea anexa nr. 6. Caracteristicile generale ale indicatoarelor şi simbolurilor din secţiunile A-F (pentru cele ale indicatoarelor şi simbolurilor din staţiunea G, a se vedea sub aceasta secţiune). 1. Indicatoarele de informare şi orientare sînt în mod normal dreptunghiulare; totuşi, indicatoarele de direcţie pot să aibă forma unui dreptunghi alungit cu latura mare orizontala şi care se termina cu un virf de sageata. 2. Indicatoarele de informare şi orientare au fie simboluri sau inscripţii albe sau de culoare deschisă pe un fond de culoare închisă, fie simboluri sau inscripţii de culoare închisă pe fond alb sau de culoare deschisă; culoarea roşie nu poate fi folosită decît în mod excepţional şi niciodată sa predomine. SECŢIUNEA A Indicatoare de presemnalizare 1. Caz general Exemple de indicatoare de presemnalizare a direcţiilor: E, 1a, E, 1b şi E, 1c. 2. Cazuri particulare a) Exemple de indicatoare de presemnalizare a direcţiilor pentru un drum fără ieşire: E, 2a şi E, 2b. b) Exemplu de indicator de presemnalizare pentru traseul de urmat, pentru a vira la stînga în cazul în care virajul la stînga este interzis la următoarea intersectie: E, 3. c) Exemplu de indicator pentru preselecţia la intersectii cu circulaţie pe mai multe benzi: E, 4. SECŢIUNEA B Indicatoare de direcţie 1. Exemple de indicatoare ce semnalizeaza direcţia spre o localitate: E, 5a, E, 5b, E, 5c şi E, 5d. 2. Exemple de indicatoare ce semnalizeaza direcţia spre un aerodrom: E, 6a, E, 6b şi E, 6c. 3. Indicatorul E, 7 semnalizeaza direcţia spre un camping. 4. Indicatorul E, 8 semnalizeaza direcţia spre o cabana pentru tineret. SECŢIUNEA C Indicatoare de localizare Latura mare a dreptunghiului care formează acest indicator este orizontala. 1. Exemple de indicatoare ce semnalizeaza începutul unei localităţi: E, 9a şi E, 9b. 2. Exemple de indicatoare ce semnalizeaza sfîrşitul unei localităţi: E, 9c şi E, 9d. Prin derogare de la dispoziţiile paragrafului 1 al art. 6 din convenţie, aceste indicatoare pot fi instalate pe partea cealaltă a indicatoarelor de localitate. SECŢIUNEA D Indicatoare de confirmare Indicatorul E, 10 este un exemplu de indicator de confirmare. Prin derogare de la dispoziţiile paragrafului 1 al art. 6 din convenţie, acest indicator poate fi instalat pe partea cealaltă a unui alt indicator destinat circulaţiei din sens invers. SECŢIUNEA E Trecere pentru pietoni Indicatorul E, 11a "Trecere pentru pietoni" se foloseşte pentru a semnaliza pietonilor şi conducătorilor locul unei treceri pentru pietoni. Panoul este de culoare albastra sau neagra, triunghiul este alb sau galben, iar simbolul este negru sau albastru închis; simbolul este A, 11. Totuşi, ar mai putea fi folosit şi semnalul E, 11b, în forma de pentagon neregulat pe fond albastru şi simbol alb. SECŢIUNEA F Alte indicatoare care dau informaţii utile pentru conducerea vehiculelor Aceste indicatoare au fondul albastru. 1. Indicatorul "Spital" Acest indicator se va folosi pentru a semnaliza conducătorilor de vehicule ca trebuie să ia măsurile de precautie impuse de apropierea de instituţii medicale, în special de a evita, pe măsura posibilităţilor, zgomotul. Exista doua modele pentru acest indicator: E, 12a şi E, 12b. Crucea roşie care figurează pe indicatorul E, 12b poate fi înlocuită cu unul din simbolurile care figurează la paragraful 2 a al secţiunii G. 2. Indicatorul "Drum cu sens unic" Doua indicatoare diferite "Drum cu sens unic" pot fi instalate atunci cînd se apreciază necesar să se confirme participanţilor la circulaţie ca se găsesc pe un drum cu sens unic: a) indicatorul E, 13a instalat aproape perpendicular pe axa părţii carosabile; panoul sau este patrat; b) indicatorul E, 13b instalat aproape paralel cu axa părţii carosabile; panoul sau este un dreptunghit alungit a cărui latura mare este orizontala. Pe sageata indicatorului E, 13b pot fi înscrise în limba naţionala sau în una din limbi1e naţionale ale tarii cuvintele "Sens unic". Indicatoarele E, 13a şi E, 13b pot fi instalate independent de instalarea, înainte de a intra pe strada, a indicatoarelor de interzivere sau de obligare. 3. Indicatorul "Drum fără ieşire" Indicatorul E, 14 "Drum fără ieşire" instalat la intrarea pe o strada semnaleaza ca aceasta este fără ieşire. 4. Indicatoare care semnalizeaza intrarea sau ieşirea de pe o autostrada Indicatorul E, 15 "Autostrada" este instalat în locul unde încep să se aplice reguli speciale de circulaţie pe autostrada. Indicatorul E, 16 "Sfîrşit de autostrada" este instalat în locul unde aceste reguli încetează de a mai fi aplicate. Indicatorul E,16 mai poate fi folosit şi repetat pentru a semnaliza apropierea sfirsitului autostrazii; pe fiecare indicator astfel instalat se va indica în partea de jos distanta dintre locul de instalare şi sfîrşitul autostrazii. 5. Indicatoare care semnalizeaza intrarea sau ieşirea de pe un drum unde regulile de circulaţie sînt aceleaşi ca pe o autostrada. Indicatorul E, 17 "Drum pentru automobile" se încadrează în locul de unde încep să se aplice regulile speciale de circulaţie pe drumuri altele decît autostrăzi, care sînt rezervate numai circulaţiei automobilelor şi nu deservesc proprietăţi alăturate. Un panou suplimentar sub indicatorul E, 17 va putea arata ca, prin derogare, accesul automobilelor în proprietăţile alăturate este permis. Indiratorul E, 18 "Sfîrşitul drumului pentru automobile" va putea fi, de asemenea, folosit şi repetat pentru a semnaliza apropierea de sfîrşitul drumului; în partea de jos a fiecărui indicator instalat în acest fel se va indica distanta dintre locul de instalare şi sfîrşitul drumului. 6. Indicatoare care semnalizeaza o statie de autobuz sau de tramvai E, 19 "Statie de autobuz" şi E, 20 "Statie de tramvai". 7. Indicatorul "Drum închis sau deschis" Indicatorul E, 21 "Drum închis sau deschis va fi folosit pentru a semnaliza dacă un drum de munte, în special la trecerea printr-un defileu, este deschis sau închis; el se va instala la intrarea pe drum sau pe drumuri care duc spre acea trecere. Denumirea trecerii (defileului) se scrie cu litere albe. Pe indicator denumirea toponimica "Furka" a fost data ca exemplu. Panourile 1, 2 şi 3 sînt imobile. Dacă trecerea este închisă, panoul 1 este de culoare roşie şi poarta inscripţia "Închis"; dacă trecerea este deschisă panoul este de culoare verde şi poarta inscripţia "Deschis". Inscripţiile sînt de culoare alba şi, de preferinta, în mai multe limbi. Panourile 2 şi 3 au fondul alb cu inscripţiile şi simbolurile de culoare neagra. Dacă trecerea este deschisă, panoul 3 nu poarta nici o indicaţie, iar panoul 2, după starea drumului, fie că nu poarta nici o indicaţie, fie ca poarta indicatorul D, 9 "Lanuri contra zapezii, obligatorii" sau simbolul E, 22 "Lanturi sau pneuri contra zapezii, recomandate"; acest simbol trebuie să fie de culoare neagra. Dacă trecerea este închisă, panoul 3 poarta denumirea localităţii pînă la care drumul este deschis, iar panoul 2, după starea drumului, fie inscripţia "Deschis pînă la", fie simbolul E, 22 sau indicatorul D, 9. SECŢIUNEA G Indicatoare care semnalizeaza instalaţii ce pot fi utile participanţilor la circulaţie 1. Caracteristicile indicatoarelor şi simbolurilor din aceasta secţiune: a) indicatoarele F au fondul albastru sau verde; ele conţin un dreptunghi alb sau galben pe care apare simbolul. b) pe banda albastra sau verde din partea de jos a indicatorului poate fi înscrisă în alb distanta la care se găseşte instalatia semnalizata sau intrarea pe drumul care duce spre ea; pe indicatorul în care este înscris simbolul F, 5 poate fi aplicată, în acelaşi mod, inscripţia "Hotel" sau "Motel". Indicatoarele pot fi, de asemenea, instalate la intrarea pe drumul care duce la instalatie şi, în acest caz, pe dunga albastra sau verde din partea de jos a semnalului poate fi aplicată o sageata directionala alba. Simbolul este de culoare neagra sau albastru închis, cu excepţia simbolurilor F, 1a, F, 1b şi F, 1c, care sînt de culoare roşie. 2. Descrierea simbolurilor a) Simbolurile "Post de ajutor" Simbolurile ce semnalizeaza posturile de ajutor vor fi folosite în statele interesate. Simbolurile sînt de culoare roşie. Exemple ale acestor simboluri sînt: F, 1a, F, 1b şi F, 1c. b) Simboluri diverse F, 2 - "Post de depanare" F, 3 - "Telefon" F, 4 - "Statie de benzina" F, 5 - "Hotel" sau "Motel" F, 6 - "Restaurant" F, 7 - "Bufet" sau "Cofetarie" F, 8 - "Spaţiu amenajat pentru petreceri cimpenesti" F, 9 - "Spaţiu amenajat pentru puncte de plecare în excursii pe jos" F, 10 - "Teren de camping" F, 11 - "Teren pentru caravanele auto" F, 12 - "Teren de camping şi pentru caravane" F, 13 - "Cabana pentru tineret" ANEXA 6 Indicatoare pentru oprire şi stationare SECŢIUNEA A Indicatoare care interzic sau limitează oprirea sau staţionarea Caracteristici generale ale indicatoarelor şi simbolurilor Aceste indicatoare sînt rotunde: diametrul lor nu trebuie să fie mai mic de 0,60 m în afară localităţilor şi mai mic de 0,25 m în localităţi. În afară unor indicaţii contrare din prezenta anexa, fondul este albastru, iar marginea şi barele oblice de culoare roşie. Descrierea indicatoarelor 1. a) Pentru a semnaliza locurile unde staţionarea este interzisă, se va folosi indicatorul C, 18 "Staţionarea interzisă"; pentru a semnaliza locurile unde oprirea şi staţionarea sînt interzise, se va folosi indieatorul C, 19 "Oprirea şi staţionarea interzise". b) Indicatorul C, 18 poate fi înlocuit cu un indicator rotund cu margine roşie şi bara transversala roşie, ce poarta pe fond alb sau galben litera sau semnul grafic ce semnifica staţionarea în statul respectiv. c) Inscripţii pe un panou suplimentar instalat sub indicator pot sa restrîngă aplicabilitatea interzicerii indicind, după caz: i) zilele saptaminii ori lunii sau orele zilei în timpul cărora se aplică interzicerea; ii) durata peste care indicatorul C, 18 interzice staţionarea sau durata peste care indicatorul C, 19 interzice oprirea şi staţionarea; iii) excepţiile privind unele categorii de participanţi la circulaţie. d) Inscripţia ce se referă la durata peste care staţionarea sau oprirea este interzisă poate fi aplicată în partea de jos a cercului roşu al indicatorului, în loc de a fi scrisă pe o placa suplimentară. 2. a) Dacă staţionarea este permisă cînd pe o parte cînd pe cealaltă parte a drumului, în locul indicatorului C, 18, se va folosi indicatorul C, 20a sau C,20b "Stationare alternanta". b) Interzicerea de a staţiona este valabilă pe partea unde este instalat indicatorul C, 20a în zilele fără soţ, iar pe partea indicatorului C, 20b în zilele cu soţ, ora schimbării părţii putind fi stabilită de legislaţia naţionala, fără a fi necesar ca aceasta să fie la miezul noplii. Legislaţia naţionala poate stabili şi o periodicitate a alternantei stationarii, alta decît zilnica; în acest caz cifrele I şi II de pe indicator se înlocuiesc cu perioadele de alternanta, de exemplu 1-15 şi 16-31 pentru o alternanta de la 1 şi de la 16 ale fiecărei luni. c) Indicatorul C, 18, completat cu inscripţii suplimentare, conform dispoziţiilor paragrafului 4 al art. 8 din convenţie, poate fi folosit de statele care nu adopta indicatoarele C, 19, C, 20a şi C, 20b. 3. a) În afară unor cazuri speciale, indicatoarele se instaleaza în asa fel încît discul lor să fie perpendicular pe axa drumului sau uşor înclinat în raport cu planul perpendicular al acestei axe. b) Toate interzicerile şi restricţiile de stationare se aplică numai pe partea drumului unde au fost instalate indicatoarele. c) În afară unor indicaţii contrare ce ar putea fi date, fie pe un panou suplimentar conform modelului 2 din anexa nr. 7 şi care indica distanta de aplicare a interdicţiei, fie conform prescripţiilor cuprinse la alin. e) de mai jos, interdicţiile se aplică începînd de la linia din dreptul indicatorului pînă la cea mai apropiată intersectie. d) Sub indicatorul instalat în locul de unde începe interzicerea poate fi aplicat un panou suplimentar conform modelului 3a sau 4a arătat în anexa nr. 7. Sub indicatoarele care repeta interzicerea poate fi instalat un panou suplimentar conform modelului 3b sau 4b arătat în anexa nr. 7. În locul unde încetează interzicerea poate fi instalat un nou indicator de interzicere completat cu un panou suplimentar conform modelului 3c sau 4c arătat în anexa nr. 7. Panourile model 3 se instaleaza paralel cu axa drumului, iar panourile model 4 perpendicular pe aceasta axa. Distanţele menţionate eventual pe panourile model 3 sînt cele pe care se aplică interzicerea în direcţia sagetii. e) Dacă interzicerea încetează înainte de cea mai apropiată intersectie se va aplica indicatorul cu panou suplimentar de sfîrşit de interzicere descris mai sus la alin. d). Totuşi, dacă interzicerea nu se aplică decît pe o distanta mica, se va putea instala doar un singur indicator avînd: - în cercul roşu, indicarea distantei pe care se aplică, sau – un panou suplimentar model 3. f) În locurile unde exista parcometre, prezenta acestora înseamnă ca staţionarea se plăteşte şi ca durata ei este limitată la timpul de funcţionare a contorului. g) În zonele unde durata stationarii este limitată dar staţionarea nu se plăteşte, limitarea poate fi semnalizata, în loc de indicatoare C, 18 cu panouri suplimentare, printr-o bandă de culoare albastra aplicată la o înălţime de circa 2 m pe stîlpii de iluminat, de-a lungul părţii carosabile, pe pomi etc., sau cu dungi pe bordura. 4. Pentru a semnaliza, în localităţi, accesul într-o zona unde staţionarea este cu durata limitată, indiferent dacă este cu sau fără plata, se va putea instala indicatorul C, 21 "Zona de stationare cu durata limitată". Fondul acestui indicator, în care se instaleaza indicatorul C, 18, este de culoare deschisă. Indicatorul C, 18 poate fi înlocuit cu indicatorul E, 23; în acest caz, fondul indicatorului poate fi de culoare albastra. În partea de jos a panoului poate fi adăugat un disc de stationare sau un parcometru pentru a indica condiţiile de limitare a stationarii în zona. După caz, zilele şi orele în timpul cărora se aplică limitarea, precum şi condiţiile acestei limitări, pot fi înscrise chiar pe indicator sau pe o placa suplimentară sub indicatorul C, 21. SECŢIUNEA B Indicatoare ce dau informaţii utile pentru stationare 1. Indicatorul "Parcare" Indicatorul E, 23 "Parcare" ce poate fi instalat paralel cu axa drumului semnalizeaza, locurile unde parcarea (staţionarea) vehiculelor este permisă. Panoul este patrat. Pe panou se aplică o litera sau un semn grafic folosit în statul respectiv pentru a semnaliza "Parcarea". Acest indicator va fi pe fond albastru. Pe o placa suplimentară, instalata sub indicator sau chiar pe indicator, simbolurile sau inscripţiile pot sa indice direcţia spre locul de parcare sau categoriile de vehicule pentru care este destinat acest loc; asemenea inscripţii pot, de asemenea, sa limiteze durata parcarii permise. 2. Indicatoare care semnalizeaza ieşirea dintr-o zona unde staţionarea este cu durata limitată Pentru a semnaliza, în localităţi, ieşirea dintr-o zona în care durata de stationare este limitată şi ale carei intrari sînt semnalizate cu indicatorul C, 21 ce conţine indicatorul C, 18, se va folosi indicatorul E, 24, format dintr-un patrat de culoare deschisă în care este inclus indicatorul C, 18 de culoare gri deschis şi o bandă diagonala neagra sau gri închis ori o serie de linii paralele negre sau gri ce formează o astfel de banda. În cazul în care intrările în zona sînt semnalizate cu indicatoare C, 21, avînd indicatorul E, 23, ieşirile pot fi semnalizate printr-un panou în care figurează o bandă diagonala neagra sau gri închis ori o serie de linii paralele negre sau gri închis ce formează o astfel de banda şi un disc de stationare pe fond deschis. ANEXA 7 Panouri suplimentare 1. Aceste panouri sînt, fie pe fond alb sau galben cu chenar negru, albastru sau roşu, distanta sau lungimea fiind înscrisă cu negru sau albastru închis, fie pe fond negru sau albastru închis cu chenar alb, galben sau roşu, distanta sau lungimea fiind înscrisă cu alb sau galben. 2. a) Panourile suplimentare "Model 1" indica distanta dintre indicator şi începutul trecerii periculoase sau zonei în care se aplică reglementarea. b) Panourile suplimentare "Model 2" indica lungimea secţiunii periculoase sau a zonei în care se aplică reglementarea. c) Panourile suplimentare sînt instalate sub indicatoare. Totuşi, pentru indicatoarele de avertizare a pericolului model Ab, indicaţiile prevăzute pentru panourile suplimentare pot fi, de asemenea, aplicate în partea de jos a indicatorului. 3. Panourile suplimentare "Model 3" şi "Model 4", privitoare la interzicerile sau restricţiile de stationare, sînt modelele 3a, 3b, 3c şi, respectiv, 4a, 4b şi 4c (a se vedea paragraful 3, secţiunea A, anexa nr. 6). ANEXA 8 Marcaje rutiere CAP. 1 Generalităţi 1. Marcajele aplicate pe partea carosabilă (marcajele rutiere) trebuie să fie din materiale antiderapante şi sa nu iasa în relief mai mult de 6 mm faţă de nivelul părţii carosabile. Cînd pentru marcare se folosesc butoane sau dispozitive similare, acestea nu trebuie să iasa în afară mai mult de 1,5 cm faţă de nivelul părţii carosabile (sau mai mult de 2,5 cm în cazul cînd se folosesc butoane reflectorizante); folosirea lor trebuie să corespundă cerinţelor siguranţei circulaţiei. CAP. 2 Marcaje longitudinale A. Dimensiuni 2. Lăţimea liniilor continue sau discontinue ale marcajelor longitudinale trebuie să fie de cel puţin 0,10 m. 3. Distanta dintre doua linii longitudinale alăturate (linie dubla) trebuie să fie între 0,10 m şi 0,18 m. 4. O linie discontinua consta din segmente de aceeaşi lungime despărţite prin intervale uniforme. La stabilirea lungimii liniilor şi a intervalelor dintre linii trebuie luată în considerare viteza vehiculelor pe sectorul de drum sau în zona respectiva. 5. În afară localităţilor, linia discontinua trebuie să fie formată din segmente cu o lungime între 2 şi 10 m. Lungimea segmentelor liniei care marcheaza apropierea indicată la paragraful 23 din prezenta anexa trebuie să fie de 2-3 ori mai mare decît lungimea intervalelor. 6. În localităţi, lungimea liniilor şi a intervalelor dintre segmente trebuie să fie mai mica decît cea folosită în afară localităţilor. Lungimea segmentelor poate fi redusă la 1 m. Totuşi, pe unele străzi cu circulaţie rapida, caracteristicile marcajului longitudinal pot fi aceleaşi ca în afară localităţilor. B. Marcarea benzilor de circulaţie 7. Marcarea benzilor de circulaţie se face fie prin linii discontinue, fie prin linii continue sau prin alte mijloace corespunzătoare. i) În afară localităţilor 8. Pe drumurile cu dublu sens avînd doua benzi de circulaţie, axa părţii carosabile trebuie să fie constituită dintr-un marcaj longitudinal. Acest marcaj este, de regula, o linie discontinua. Numai în cazuri speciale se folosesc liniile continue. 9. Pe drumurile cu trei benzi, benzile trebuie să fie, de regula, marcate cu linii discontinue în sectoarele cu vizibilitate normală. În cazuri speciale, pentru a spori siguranţa circulaţiei, pot fi folosite liniile continue sau liniile discontinue alături de liniile continue. 10. Pe părţile carosabile cu mai mult de trei benzi de circulaţie, linia care separa sensurile de circulaţie trebuie să fie marcată cu o linie sau cu doua linii continue, cu excepţia cazurilor cînd sensul de circulaţie pe benzile centrale poate fi schimbat. În plus, benzile de circulaţie trebuie să fie marcate cu linii discontinue (diagramele 1a şi 1b). ii) În localităţi 11. În localităţi, recomandările de la paragrafele 8-10 din prezenta anexa se aplică strazilor cu circulaţie în ambele sensuri şi strazilor cu sens unic avînd cel puţin două benzi de circulaţie. 12. Benzile de circulaţie trebuie să fie marcate în locurile unde lăţimea părţii carosabile este delimitata de borduri, refugii sau insule directionale. 13. În apropierea unor intersectii importante (în special intersectii cu circulaţie dirijata) unde lăţimea drumului este suficienta pentru doua sau mai multe rinduri de vehicule, benzile de circulaţie trebuie să fie marcate conform diagramelor 2 şi 3. În aceste cazuri, liniile care delimiteaza benzile pot fi completate cu sageti (a se vedea paragraful 39 din prezenta anexa). C. Marcaje pentru situaţii speciale i) Folosirea liniilor continue 14. În scopul îmbunătăţirii siguranţei circulaţiei, la unele intersectii liniile discontinue axiale (diagrama 4) trebuie să fie înlocuite sau completate cu o linie continua (diagramele 5 şi 6). 15. Dacă este cazul să se interzică folosirea părţii carosabile destinată circulaţiei din sens invers în locuri unde distanta de vizibilitate se reduce (virfuri de panta, viraje etc.), sau pe sectoare unde partea carosabilă se ingusteaza ori prezintă alte particularităţi, restricţiile trebuie marcate pe sectoarele unde distanta de vizibilitate este mai mica decît minima M, cu ajutorul unei linii continue aplicate conform diagramelor 7a-16*). În ţările unde construcţia de automobile o justifica, înălţimea oculara de 1 metru prevăzută în diagramele 7a-10a poate fi marita la 1,20 m. *) Prin distanta de vizibilitate se înţelege distanta la care un obiect instalat la o înălţime de 1 metru deasupra nivelului părţii carosabile poate fi văzut de un observator aflat pe partea carosabilă şi al cărui ochi se găseşte, de asemenea, la o înălţime de 1 metru deasupra părţii carosabile. 16. Valoarea care trebuie adoptată pentru M se schimba în funcţie de caracteristicile drumului. Diagramele 7a, 7b, 8a, 8b, 8c şi 8d arata, pentru drumurile cu doua şi trei benzi de circulaţie, traseul liniilor la un virf de panta unde distanta de vizibilitate este redusă. Aceste diagrame corespund profilului longitudinal arătat mai sus şi la o distanta M determinata la paragraful 24 de mai jos: A (sau D) este punctul unde distanta de vizibilitate devine mai mica decît M, în timp ce C (sau B) este punctul unde distanta de vizibilitate devine din nou mai mare decît M*). *) Marcajul indicat în diagramele 9 poate fi înlocuit între A şi D cu o linie axiala continua, fără o linie discontinua alăturată şi precedată de o linie axiala discontinua cu cel puţin trei segmente. Totuşi, acest traseu simplificat trebuie să fie folosit cu precautie şi numai în cazuri excepţionale, întrucît pe o anumită distanta împiedica conducătorul să execute o depasire, chiar atunci cînd exista o distanta de vizibilitate corespunzătoare. Pentru a se evita confuziile trebuie, pe măsura posibilităţilor, sa nu se folosească ambele metode pe unul şi acelaşi itinerar sau pe itinerare de acelaşi tip în aceeaşi zona. 17. Atunci cînd sectoarele AB şi CD se suprapun, adică atunci cînd vizibilitatea în ambele direcţii este mai mare decît valoarea M înainte de a atinge virful pantei, liniile vor fi dispuse în acelaşi mod, liniile continue alături de o linie discontinua, fără a se suprapune. Aceasta se poate vedea pe diagramele 9, 10a şi 10b. 18. Diagramele 11a şi 11b indica traseul liniilor în aceeaşi ipoteza pe un sector de drum în curba, cu doua benzi şi vizibilitate limitată. 19. Pe drumurile cu trei benzi sînt posibile doua metode. Ele sînt indicate în diagramele 8a, 8b, 8c şi 8d (sau, după caz, 10a şi 10b). Diagrama 8a sau 8b (sau, după caz, 10a) va trebui folosită pentru drumurile unde circula multe vehicule cu doua roti, iar diagramele 8c şi 8d (sau, după caz, 10b) cînd circula cu precădere vehicule cu patru roti. Diagrama 11c indica liniile în aceeaşi ipoteza pe un sector de drum în curba, cu trei benzi şi distanta de vizibilitate limitată. 20. Diagramele 12, 13 şi 14 reprezintă zonele care marcheaza o ingustare a părţii carosabile. 21. În diagramele 8a, 8b, 8c, 8d, 10a şi 10b inclinarea liniilor oblice în raport cu linia axiala nu trebuie să fie mai mare de 1/20. 22. În diagramele l3 şi 14, folosite pentru a indica o schimbare a latimii disponibile a părţii carosabile, precum şi în diagramele 15, 16 şi 17 care indica obstacolele ce impun o deviere a liniei (liniilor) continue, aceasta inclinare a liniei sau a liniilor trebuie să fie, de preferinta, mai mica de 1/50 pe drumurile de viteza mare şi mai mica de 1/20 pe drumurile unde viteza nu depăşeşte 50 km pe ora. În plus, liniile continue oblice ar trebui să fie precedate, pentru sensul de circulaţie căruia i se aplică, de o linie continua paralela cu axa părţii carosabile, lungimea acestei linii corespunzind distantei parcurse într-o secunda la viteza de mers adoptată. 23. Atunci cînd nu este necesară marcarea benzilor de circulaţie cu linii discontinue pe un sector de drum obişnuit, linia continua va trebui să fie precedată de o linie care indica apropierea formată dintr-o linie discontinua pe o distanta care depinde de viteza normală a vehiculelor, de cel puţin 50 metri. Atunci cînd benzile de circulaţie sînt marcate prin linii discontinue într-un sector normal de drum, linia continua va trebui să fie, de asemenea, precedată de o linie de apropiere pe o distanta care depinde de viteza normală a vehiculelor, de cel puţin 50 metri. Marcajul poate fi completat cu o sageata sau cîteva sageti care indica conducătorilor banda pe care trebuie să meargă. ii) Condiţii de folosire a liniilor continue 24. Alegerea distantei de vizibilitate care trebuie adoptată pentru determinarea sectoarelor unde o linie continua este sau nu necesară, precum şi alegerea lungimii acestei linii, este în mod inevitabil rezultatu1 unui compromis. Tabelul de mai jos prezintă valoarea recomandată pentru M, corespunzătoare cu diversele viteze de apropiere**): **) Viteza de apropiere adoptată pentru acest calcul este viteza de circulaţie pe care nu o depăşesc 85% din vehicule sau viteza de bază dacă ea este superioară.
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Viteza de │Lista valorilor M │
│apropiere │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│100 km/h │de la 160 m până la │
│ │320 m │
├────────────────┼─────────────────────┤
│80 km/h │de la 130 m până la │
│ │260 m │
├────────────────┼─────────────────────┤
│65 km/h │de la 90 m până la │
│ │180 m │
├────────────────┼─────────────────────┤
│50 km/h │de la 60 m până la │
│ │120 m │
└────────────────┴─────────────────────┘
25. Pentru vitezele care nu sînt indicate în acest tabel valoarea M corespunzatoatre trebuie să se calculeze prin interpolare sau extrapolare. D. Linii marginale care marcheaza limitele părţii carosabile 26. Marcajul liniilor care indica limitele părţii carosabile va fi constituit, de preferinta, dintr-o linie continua. Alături de aceste linii se pot folosi plăcuţe, butoane sau elemente reflectorizante. E. Marcaj pentru obstacole 27. Diagramele 15, 16 şi 17 prezintă marcajul care trebuie folosit la marginile unei insule sau ale oricărui alt obstacol aflat pe partea carosabilă. F. Linii de ghidare a virajului 28. La unele intersectii este de dorit să se indice conducătorilor cum trebuie să vireze la stînga în ţările cu circulaţia pe dreapta, sau cum trebuie să vireze la dreapta în ţările cu circulaţia pe stinga. CAP. 3 Marcaje transversale A. Generalitati 29. Ţinînd seama de unghiul sub care conducătorii vad marcajele pe partea carosabilă, marcajele transversale trebuie să fie mai late decît marcajele longitudinale. B. Linii de oprire 30. Lăţimea minima a unei linii de oprire trebuie să fie de 0,20 m, iar lăţimea maxima de 0,60 m. Se recomanda o latime de 0,30 m. 31. Atunci cînd aceasta linie se foloseşte împreună cu un indicator de oprire, linia de oprire trebuie să fie aplicată în asa fel încît conducătorul oprit în imediata sa apropiere să aibă o vizibilitate cît mai mare asupra circulaţiei de pe celelalte artere ale intersectiei, ţinînd seama de cerinţele circulaţiei celorlalte vehicule şi ale pietonilor. 32. Liniile de oprire pot fi completate cu linii longitudinale (diagramele 18 şi 19). Ele pot fi completate şi cu cuvintul "STOP", desenat pe partea carosabilă; exemple de asemenea marcaje sînt date în diagramele 20 şi 21. Distanta dintre marginea superioară a limitelor cuvintului "STOP" şi linia de oprire ar trebui să fie cuprinsă între 2 m şi 25 m. C. Linii ce marcheaza locul unde conducătorii trebuie să cedeze trecerea 33. Lăţimea minima a fiecărei linii trebuie să fie de 0,20 m, iar lăţimea maxima de 0,60 m; dacă exista doua linii, distanta dintre ele trebuie să fie de cel puţin 0,30 m. Linia poate fi înlocuită cu triunghiuri alăturate aplicate pe partea carosabilă şi ale căror virfuri să fie îndreptate către conducătorul căruia i se adresează obligaţia de a ceda trecerea. Aceste triunghiuri trebuie să aibă baza de cel puţin 0,40 m şi de cel mult 0,60 m, iar înălţimea de cel puţin 0,50 m şi de cel mult 0,70 m. 34. Marcajul sau marcajele transversale trebuie să fie aplicate în aceleaşi condiţii ca şi liniile de oprire menţionate la paragraful 31 din prezenta anexa. 35. Marcajul sau marcajele menţionate la paragraful 34 pot fi completate cu un triunghi desenat pe partea carosabilă, un exemplu fiind dat de diagrama 22. Distanta dintre baza acestui triunghi şi marcajul transversal trebuie să fie cuprinsă între 2 m şi 25 m. Baza acestui triunghi va avea cel puţin 1 m, iar înălţimea de trei ori mai mare decît baza lui. 36. Acest marcaj transversal poate fi completat cu linii longitudinale. D. Treceri pentru pietoni 37. Intervalul dintre benzile care marcheaza trecerea pentru pietoni trebuie să fie cel puţin egal cu lăţimea acestor benzi şi sa nu fie mai mare decît dublul acestei lăţimi; lăţimea totală a unei benzi şi a intervalului dintre benzi trebuie să fie de la 1 m pînă la 1,40 m. Lăţimea minima recomandată a trecerilor pentru pietoni trebuie să fie de 2,5 m pentru drumurile unde viteza este limitată la 60 km/h şi de 4 m pentru drumurile unde aceasta limita este mai ridicată sau unde viteza nu este limitată. E. Treceri pentru biciclisti 38. Trecerile pentru biciclisti trebuie să fie marcate cu linii discontinue duble. Aceste linii discontinue trebuie să fie formate, de preferinta, din patrate de (0,40-0,60) x (0,40-0,60) m. Distanta dintre aceste patrate trebuie să fie de 0,50-0,60 m. Lăţimea trecerii nu trebuie să fie mai mica de 1,80 m. Nu se recomanda folosirea butoanelor şi a cuielor. CAP. 4 Alte marcaje A. Sageti 39. Pe drumurile care au un număr suficient de benzi de circulaţie pentru a permite separarea vehiculelor la apropierea de o intersectie, benzile care trebuie să fie folosite pentru circulaţie pot fi indicate cu ajutorul sagetilor aplicate pe suprafaţa părţii carosabile (diagramele 2, 3, 19 şi 23). De asemenea, mai pot fi folosite sageti pe drumurile cu sens unic pentru a confirma sensul circulaţiei. Lungimea acestor sageti nu trebuie să fie mai mica de 2 m. Sagetile pot fi completate cu inscripţii pe partea carosabilă. B. Linii paralele oblice 40. Diagramele 24 şi 25 dau exemple de zone în care vehiculele nu trebuie să între. C. Inscripţii 41. Inscripţiile pe partea carosabilă pot fi folosite în scopul dirijarii circulaţiei, avertizarii sau orientarii participanţilor la circulaţie. Cuvintele folosite trebuie să fie, de preferinta, denumiri de localităţi, numere de drumuri sau cuvinte uşor de înţeles pe plan internaţional (de exemplu "STOP", "BUS", "TAXI". 42. Literele trebuie să fie considerabil alungite în direcţia circulaţiei, datorită unghiului mic sub care conducătorii vad inscripţiile (diagrama 20). 43. Atunci cînd vitezele de apropiere depăşesc 50 km pe ora, lungimea minima a literelor trebuie să fie de 2,5 m. D. Reglementarea opririi şi stationarii 44. Restricţiile de oprire şi stationare pot fi semnalizate prin marcaje pe marginea părţii carosabile sau pe bordurile acesteia. Limitele zonelor de stationare pot fi marcate pe suprafaţa părţii carosabile prin linii corespunzătoare. E. Marcaje pe partea carosabilă şi pe lucrările anexe drumului i) Marcaje care indica restricţiile de stationare 45. Diagrama 26 da un exemplu de linie în forma de zig-zag. ii) Marcaje pe obstacole. 46. Exemplu de marcaj pe un obstacol este dat în diagrama 27. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
