Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: CONTRACT COLECTIV DE MUNCA UNIC nr. 22/01 din 4 februarie 2009 la nivel de grup de unitati al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor pe anii 2009-2010 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

CONTRACT COLECTIV DE MUNCA UNIC nr. 22/01 din 4 februarie 2009 la nivel de grup de unitati al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor pe anii 2009-2010

EMITENT: MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI EGALITATII DE SANSE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 4, PARTEA a V-a, din 24 februarie 2009
Comenteaza legea
Înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei şi Egalitãţii de Şanse cu nr. 22/01/4.02.2009

În temeiul drepturilor garantate de <>art. 41, alin. (5), din Constituţia României, al prevederilor Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, s-a încheiat prezentul contract colectiv de muncã unic la nivel de grup de unitãţi al Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pe anii 2009-2010 între:
1. angajator reprezentat de Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor, şi
2. Angajaţii reprezentaţi de organizaţia sindicalã Federaţia Sindicalã a Veterinarilor din România

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Pãrţile contractante recunosc şi acceptã pe deplin cã sunt egale şi libere în negocierea contractului colectiv de muncã unic la nivelul grupului de unitãţi al Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi se obligã sã respecte în totalitate prevederile acestuia, în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite.
(2) Angajatorii recunosc libera exercitare a dreptului sindical precum şi libertatea de opinie a fiecãrui angajat, conform convenţiilor internaţionale pe care România le-a ratificat şi legilor naţionale.
ART. 2
(1) Prevederile prezentului contract colectiv de muncã se aplicã pentru angajaţii grupului de unitãţi al Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, indiferent de forma de organizare, de provenienţa capitalului, de modul de finanţare şi de caracterul activitãţii pe care pãrţile semnatare îl reprezintã, în care federaţia sindicalã semnatarã are membri de sindicat, şi constituie bazã garantatã de negociere pentru încheierea contractelor colective de muncã la nivel inferior.
(2) În cazul în care au fost încheiate contracte colective de muncã la nivel inferior înaintea încheierii prezentului contract colectiv de muncã, acestea îşi vor adapta prevederile la contractul colectiv de muncã la nivel de grup de unitãţi.
(3) Prin unitãţi şi instituţii, în sensul prezentului contract colectiv de muncã, se înţelege: laboratoarele veterinare, direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, alte unitãţi sau instituţii care au sindicate sau angajaţi membri ai FSVR sau membri ai sindicatelor afiliate la FSVR.
(4) Pãrţile garanteazã respectarea prevederilor contractului colectiv de muncã pentru membrii de sindicat, angajaţi în unitãţile din serviciile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.
ART. 3
(1) Prezentul contract se încheie pe o perioadã de un an şi produce efecte de la data înregistrãrii la Ministerul Muncii, Familiei şi Egalitãţii de Şanse.
(2) Dacã niciuna dintre pãrţi nu denunţã contractul cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, valabilitatea acestuia se prelungeşte pânã la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni.
(3) Dacã una dintre pãrţi denunţã contractul colectiv de muncã în condiţiile alin. 2, nu se va putea negocia şi înregistra un nou contract de muncã mai înainte de expirarea valabilitãţii celui în vigoare.
ART. 4
(1) Contractul colectiv de muncã unic la nivel de grup de unitãţi cuprinde drepturile şi obligaţiile reciproce ale angajatorilor şi sindicatelor în stabilirea condiţiilor generale de muncã, având caracter profesional, social şi economic.
(2) În ceea priveşte condiţiile specifice de muncã, drepturile şi obligaţiile pãrţilor se stabilesc prin prezentul contract de muncã şi prin contractele colective de muncã la nivel de unitãţi.
ART. 5
(1) Prezentul contract colectiv de muncã poate fi modificat de pãrţi prin act adiţional convenit în urma negocierii, conform <>art. 31 din Legea nr. 130/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi la cererea uneia dintre pãrţi, prin aducerea la cunoştinţã, în scris, celeilalte pãrţi, cu cel puţin 30 de zile înainte de data propusã pentru negociere.
(2) În perioada negocierilor şi/sau a conflictelor de muncã, angajatorul se obligã sã nu procedeze la desfacerea sau modificarea unilateralã a unor contracte de muncã pentru motive neimputabile salariaţilor, iar sindicatele se obligã sã nu declanşeze grevã.
ART. 6
Pentru negocierea contractelor colective de muncã la nivel de grup de unitãţi şi unitãţi, angajatorul, la solicitarea sindicatului, va pune la dispoziţia acestuia documentele şi informaţiile necesare cu cel puţin 5 zile înaintea începerii negocierilor.
ART. 7
Suspendarea şi încetarea contractului colectiv de muncã au loc potrivit prevederilor <>art. 32 şi 33 din Legea nr. 130/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 8
(1) Interpretarea clauzelor prezentului contract se face prin consens.
(2) Dacã nu se realizeazã consensul, clauza se interpreteazã în favoarea angajaţilor.
(3) Soluţionarea litigiilor intervenite cu ocazia executãrii, a modificãrii, suspendãrii sau a încetãrii contractului colectiv de muncã la nivelul grupului de unitãţi al Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor se face în cadrul comisiei paritare pentru grupul de unitãţi al ANSVSA, care se constituie şi funcţioneazã conform celor prevãzute în anexa nr. 1.
(4) Prezenta procedurã de soluţionare a litigiilor nu exclude sesizarea instanţelor de judecatã competente.
(5) Adoptarea unei hotãrâri de cãtre comisia paritarã împiedicã sesizarea instanţei, iar dacã sesizarea a avut loc, judecarea înceteazã.
ART. 9
(1) Refuzul angajatorilor de a negocia şi/sau de a înregistra contractul colectiv de muncã la nivel de grup de unitãţi al Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nu poate fi posibil şi constituie încãlcare a prevederilor <>Legii nr. 130/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi dã dreptul sindicatului de a sesiza Direcţia de Muncã şi Solidaritate Socialã Judeţeanã sau a municipiului Bucureşti, în vederea aplicãrii legii.
(2) Cu cel puţin 30 de zile înaintea expirãrii termenului pentru care a fost încheiat, pãrţile se obligã sã înceapã renegocierea contractului colectiv de muncã la nivel de grup de unitãţi al Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, potrivit prevederilor Contractului colectiv de muncã unic la nivel naţional şi Contractului colectiv de muncã unic la nivel superior.
(3) Angajatorul se obligã sã asigure afişarea în unitãţile pentru care produce efecte, la locurile indicate de cãtre sindicate, a contractului colectiv de muncã negociat, astfel încât salariaţii sã ia cunoştinţã de conţinutul acestuia.
ART. 10
Indiferent de schimbãrile survenite la nivel de grup de unitãţi şi unitate, în ceea ce priveşte conducerea managerialã sau structura organizatoricã, prezentul contract produce efecte pânã la data expirãrii.
ART. 11
(1) În scopul salarizãrii şi al acordãrii celorlalte drepturi prevãzute în prezentul contract pentru personalul instituţiilor finanţate din bugetul de stat, sindicatele şi ministerele vor purta negocieri cu guvernul pentru stabilirea surselor, înainte de adoptarea bugetului de stat, precum şi în vederea modificãrii ulterioare a acestuia.
(2) Pãrţile contractante vor purta negocieri în vederea includerii drepturilor respective în actele normative prin care se reglementeazã astfel de drepturi, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate sau cu identificarea altor resurse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.
(3) Pe baza fondurilor aprobate în condiţiile prevãzute la alin. 1, pãrţile vor negocia utilizarea acestora pentru plata salariilor şi a celorlalte drepturi bãneşti la instituţiile finanţate de la bugetul de stat.
ART. 12
Împuterniciţii organelor de conducere ale Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi ai federaţiei sindicale vor verifica, la sesizarea uneia dintre pãrţi, modul în care sunt respectate prevederile prezentului contract. Angajatorii vor asigura intrarea în unitate, în conformitate cu regulamentul de ordine interioarã, şi sprijin în unitate pe durata verificãrii, cu respectarea normelor în vigoare, în condiţiile legislaţiei în vigoare.
ART. 13
(1) Drepturile angajaţilor, prevãzute în prezentul contract colectiv de muncã, nu pot constitui cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale, care au fost recunoscute anterior, negociate la nivel de grup de unitãţi sau unitãţi.
(2) Dacã prin reglementãri sau acorduri anterioare s-au prevãzut drepturi mai favorabile pentru angajaţi, se vor aplica aceste drepturi, cu excepţia situaţiilor când prin lege, în mod expres, se dispune altfel.
(3) În situaţiile în care, în privinţa drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de muncã, intervin reglementãri legale mai favorabile, acestea vor face parte, de drept, din contract.
(4) Pãrţile se obligã ca, în perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de muncã, sã nu promoveze şi sã nu susţinã proiecte de acte normative a cãror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele colective de muncã, oricare ar fi nivelul la care acestea s-au încheiat.
(5) Pãrţile convin sã facã intervenţiile necesare pentru respectarea prevederilor <>art. 4 din Hotãrârea Guvernului nr. 314/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de dialog social în cadrul unor ministere şi al prefecturilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi, respectiv, pentru consultarea organizaţiilor sindicale şi patronale semnatare, în toate cazurile în care iniţiazã acte normative ce privesc relaţiile de muncã.
ART. 14
(1) Pe baza prevederilor Contractului colectiv de muncã la nivel de grup de unitãţi, în termen de 10 zile de la înregistrare, vor începe negocierile pentru încheierea, în maximum 60 de zile, a contractelor colective de muncã la nivelul unitãţilor/instituţiilor publice pe care pãrţile semnatare le reprezintã.
(2) Contractul colectiv de muncã la nivel de grup de unitãţi fiind un acord cu privire la limitele minime ale drepturilor salariaţilor, contractele colective de muncã la nivelurile inferioare, inclusiv contractul individual de muncã nu pot prevedea drepturi sub aceste limite.
(3) În cazul în care, din diferite motive, pãrţile au încheiat contracte colective de muncã la nivel inferior înaintea contractelor colective de muncã la nivel superior, cele de la nivelurile inferioare se vor adapta contractelor colective de muncã la nivel superior, acolo unde prevederile minimale ale acestora nu au fost atinse.

CAP. II
Încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncã

ART. 15
(1) În vederea stabilirii drepturilor şi obligaţiilor angajaţilor, la angajarea acestora vor fi negociate şi se vor încheia contracte individuale de muncã, care vor respecta caracterul minimal al contractului colectiv de muncã unic la nivel de grup de unitãţi.
(2) La negocierea contractelor individuale de muncã angajaţii nesindicalizaţi sunt asistaţi de sindicate, dacã aceştia solicitã asistenţã.
(3) În contractele colective de muncã încheiate la nivel de unitate, bazate pe negocieri colective de sindicate sau de cãtre reprezentanţii angajaţilor, dupã caz, pãrţile contractante convin la plata lunarã a unei contribuţii de cãtre angajaţi, alţii decât membrii de sindicat, în valoare de 0,5% din salariul de bazã lunar brut negociat.
(4) Dupã încheierea sau renegocierea contractelor individuale de muncã, semnatarii contractului colectiv de muncã la nivel de unitate vor consemna într-un proces-verbal rezultatul negocierilor, în care vor evidenţia şi sumele obţinute de la angajaţii nesindicalişti, acesta urmând a fi înregistrat ca anexã la contractul colectiv de muncã. Din sumele rezultate în condiţiile alin. (4), 50% rãmâne la dispoziţia sindicatului din unitate, în situaţia în care acesta este afiliat la una dintre federaţiile semnatare ale contractului colectiv de muncã unic la nivel de ramurã, iar restul de 50% din sumã se vireazã în contul federaţiei sindicale la care sindicatul din unitate este afiliat. În cazul în care acesta nu este afiliat la una dintre federaţiile semnatare ale contractului colectiv de muncã unic la nivel de ramurã sau nu existã sindicat în unitate dar se încheie contract colectiv la nivel de unitate prin federaţia semnatarã, întreaga sumã rezultatã în condiţiile alin. (4) se vireazã în contul federaţiei sindicale semnatare a contractului colectiv de muncã unic la nivel de grup de unitãţi.
(5) Sumele prevãzute la alin. (3) vor fi calculate, reţinute şi virate de cãtre administraţia unitãţii, în conformitate cu convenţia încheiatã între angajator şi sindicat.
ART. 16
(1) Contractul individual de muncã se încheie, de regulã, pe duratã nedeterminatã, pe baza condiţiilor stabilite de lege, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetãţeanului şi numai pe criteriul aptitudinilor şi al competenţei profesionale, prin concurs, examen sau probã practicã.
(2) Contractele individuale de muncã se pot încheia şi pe o perioadã determinatã, în condiţiile prevãzute de lege.
(3) Încadrarea, indiferent de funcţie, se face pe criteriul pregãtirii profesionale, al competenţei şi probitãţii morale.
(4) Examenul, concursul sau proba practicã vor fi susţinute în faţa unei comisii, în a cãrei componenţã va fi inclus cel puţin un membru numit de federaţia sindicalã semnatarã sau de sindicatele componente ale acesteia.
(5) Angajatorul se obligã sã afişeze posturile vacante şi condiţiile de ocupare a lor.
(6) În cazul în care angajarea se face prin concurs, dacã un angajat şi o persoanã din afara unitãţii obţin aceleaşi rezultate, salariatul are prioritate la ocuparea postului.
(7) Prevederile alin. 1-6 se aplicã pentru angajaţii funcţionari publici, numiţi în condiţiile legii de cãtre conducãtorul instituţiilor publice, cu excepţia situaţiilor în care, prin acordurile/contractele colective de muncã încheiate la celelalte niveluri s-au stabilit alte criterii mai avantajoase pentru angajat, care au prioritate.
(8) Contractele individuale de muncã pentru toţi angajaţii ANSVSA ca unitate se încheie sau se modificã în condiţiile <>art. 16 şi 17 din Legea nr. 53/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
ART. 17
(1) Contractul individual de muncã va cuprinde în mod obligatoriu elementele stabilite prin legislaţia în vigoare şi cel puţin clauzele din contractele colective de muncã superioare aplicabile precum şi clauzele cu privire la formarea profesionalã, neconcurenţã, mobilitate, fidelitate şi confidenţialitate.
(2) Modelul-cadru de contract individual de muncã unic stabilit la nivel de grup de unitãţi este prevãzut în anexa nr. 3.
(3) Salarizarea noilor angajaţi pe perioada de probã se face cu respectarea salariului minim al categoriei de personal în care se încadreazã angajatul, în condiţiile legii.
ART. 18
(1) Contractul individual de muncã se poate modifica în ceea ce priveşte felul muncii, locul muncii şi drepturile salariale, numai prin acordul pãrţilor sau potrivit legii.
(2) Refuzul angajatului de a accepta o modificare a clauzelor referitoare la felul muncii, la locul muncii sau la drepturile salariale nu dã dreptul celui care angajeazã de a proceda la desfacerea unilateralã a contractului individual de muncã, pentru acest motiv, în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite.
(3) Delegarea şi detaşarea salariaţilor se fac în condiţiile prevãzute de lege, cu acordarea drepturilor prevãzute în prezentul contract.
ART. 19
Contractul individual de muncã poate fi suspendat, în ceea ce priveşte efectele sale, numai prin acordul pãrţilor sau în cazurile prevãzute în mod expres de lege.
ART. 20
(1) Încetarea contractului individual de muncã poate avea loc în condiţiile prevãzute de lege, prin unul dintre urmãtoarele moduri:
a) de drept;
b) prin acordul pãrţilor;
c) desfacerea din iniţiativa uneia dintre pãrţi, în condiţiile prevãzute de lege.
(2) În cazurile în care unitatea, potrivit legii, este obligatã sã acorde un preaviz la desfacerea contractului individual de muncã, durata acestuia va fi de minimum 15 zile lucrãtoare.
(3) În perioada preavizului, salariaţii au dreptul sã absenteze 4 ore pe zi de la programul unitãţii, pentru a-şi cãuta un loc de muncã, fãrã ca aceasta sã afecteze salariul şi celelalte drepturi. Orele absentate pot fi acordate prin cumul, în condiţiile stabilite de angajator.
(4) În cazul în care unei persoane i se desface contractul individual de muncã fãrã sã i se acorde preavizul prevãzut la alin. 2, în afara drepturilor cuvenite la zi, aceasta are dreptul la o indemnizaţie egalã cu salariul de bazã pe o lunã, avut la data desfacerii contractului individual de muncã, dacã nu apar sau dacã nu existã reglementãri legale mai favorabile salariatului.
ART. 21
Contractul individual de muncã nu poate fi desfãcut din iniţiativa celui care angajeazã, în cazurile în care, prin lege sau prin contractul colectiv de muncã, s-au prevãzut asemenea interdicţii.
ART. 22
(1) La desfacerea contractului individual de muncã din motive neimputabile salariatului, unitatea îi va acorda acestuia o compensaţie echivalentã cu 5 salarii medii pe unitate, în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite.
(2) Prevederile alin. 1 sunt aplicabile atunci când desfacerea contractului individual de muncã a intervenit din urmãtoarele motive:
a) unitatea îşi reduce personalul prin desfiinţarea unor posturi, de natura celui ocupat de cel în cauzã, ca urmare a restrângerii activitãţii, reorganizãrii şi retehnologizãrii;
b) unitatea se mutã în altã localitate şi are posibilitatea sã-şi asigure cadrele necesare pe plan local;
c) unitatea se mutã în altã localitate, iar persoana încadratã nu acceptã sã o urmeze;
d) persoana nu corespunde sub aspect profesional postului în care a fost încadratã, din motive neimputabile acesteia, şi nu i s-a oferit trecerea într-o muncã corespunzãtoare;
e) în postul ocupat de persoana încadratã în muncã este reintegrat, pe baza hotãrârii organelor competente, cel care a deţinut anterior acel post.

CAP. III
Condiţii de muncã, protecţia muncii şi PSI

ART. 23
(1) Pãrţile se obligã sã depunã eforturile necesare pentru instituţionalizarea unui sistem organizat, având drept scop ameliorarea continuã a condiţiilor de muncã.
(2) Pânã la realizarea obiectivului menţionat la alineatul precedent, în contractele colective de muncã se vor prevedea proceduri de consultare obligatorie a reprezentanţilor sindicali cu cei care angajeazã, referitoare la orice mãsuri ce ar urma sã fie luate pentru îmbunãtãţirea condiţiilor de muncã.
(3) La stabilirea mãsurilor vizând condiţiile de muncã, pãrţile implicate vor ţine seama de urmãtoarele principii de bazã:
a) mãsurile prevãzute sã vizeze, mai întâi, ameliorarea realã a condiţiilor de muncã şi, numai dacã acest lucru nu este posibil la un moment dat, sã se procedeze la compensãri bãneşti sau de altã naturã;
b) mãsurile prezentate pentru ameliorarea condiţiilor de muncã trebuie sã fie stabilite împreunã cu reprezentanţii sindicatelor, astfel încât aceştia sã fie consultaţi şi informaţi cu privire la aceste mãsuri, prin încheierea de anexe speciale la contractele/acordurile colective de muncã încheiate la nivel de unitãţi.
(4) În vederea realizãrii obiectivelor prevãzute la alineatul precedent, pãrţile contractante vor asigura respectarea mãsurilor prevãzute de <>Legea nr. 319/2006 .
ART. 24
(1) În vederea îndeplinirii obiectivelor prevãzute la articolul precedent, angajatorii trebuie sã deţinã o evaluare a riscurilor pentru securitatea şi sãnãtatea în muncã, care sã fie disponibilã spre consultare în condiţiile <>Legii nr. 319/2006 .
(2) Pe baza evaluãrii prevãzute la alin. precedent angajatorul întocmeşte planuri de prevenire şi protecţie, pentru care prevede resursele financiare necesare, în condiţiile <>Legii nr. 319/2006 . Resursele financiare vor fi prezentate distinct în buget în cadrul fondurilor destinate îmbunãtãţirii condiţiilor la locul de muncã.
ART. 25
(1) Organizarea activitãţii prin stabilirea unei structuri organizatorice raţionale, repartizarea tuturor salariaţilor pe locuri de muncã cu precizarea activitãţilor şi a rãspunderilor lor, elaborarea de norme de muncã fundamentate din punct de vedere tehnic, precum şi exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu de cãtre salariaţi sunt atribuţii de competenţa exclusivã a celor care angajeazã.
(2) Activitatea de protecţie şi securitate la locul de muncã va fi coordonatã de comitetele de igienã şi sãnãtate în muncã, constituite conform art. 179, art. 180 şi <>art. 181 din Legea nr. 53/2003 .
ART. 26
(1) Angajatorul va asigura organizarea raţionalã a muncii pentru fiecare loc de muncã. Pe aceastã bazã se stabilesc sarcini şi rãspunderi sub formã de norme de muncã. Acestea pot fi: norme de timp, norme de producţie, norme de personal însoţite de descrierea sferei de atribuţii şi a zonei de deservire, menite sã asigure utilizarea integralã şi eficientã a timpului de lucru.
(2) Normele de muncã vor fi astfel stabilite încât sã asigure un ritm normal de lucru, la o intensitate a efortului muscular sau intelectual şi la o tensiune nervoasã care sã nu conducã la oboseala excesivã a salariaţilor. Pe baza acestora se întocmeşte fişa de post pentru fiecare salariat.
(3) Normele de muncã aprobate de conducãtorul unitãţii, cu acordul sindicatelor, constituie anexã la contractul colectiv de muncã şi se fac cunoscute salariaţilor cu cel puţin 5 zile înainte de aplicare.
ART. 27
(1) Activitatea de normare a muncii se referã la toate categoriile de salariaţi, potrivit specificului activitãţii fiecãruia, şi se bazeazã pe tehnicile normãrii muncii; aceasta se desfãşoarã ca un proces continuu, în permanentã concordanţã cu schimbãrile ce au loc în organizarea şi în nivelul de dotare tehnicã a muncii.
(2) În toate situaţiile în care normele de muncã nu asigurã un grad complet de ocupare, conduc la solicitarea excesivã sau, dupã caz, nu corespund condiţiilor pentru care au fost elaborate, se impune reexaminarea lor. Aceasta poate fi cerutã atât de angajator cât şi de sindicate; în caz de divergenţã în ceea ce priveşte calitatea normelor de muncã, se va recurge la expertizã tehnicã stabilitã de comun acord. Concluziile expertizei tehnice sunt obligatorii pentru ambele pãrţi.
(3) Reexaminarea normelor de muncã nu va putea conduce la diminuarea salariului de bazã negociat. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea divergenţelor cu privire la modificarea normelor de muncã vor fi suportate de angajator, pentru prima solicitare a sindicatelor, când se referã la acelaşi post (aceeaşi funcţie) de lucru.
(4) În situaţia în care normele de muncã sunt reduse fãrã consultarea sindicatului, acordul respectiv nu îi dã voie angajatorului de a veni cu propuneri de disponibilizãri de personal din acest motiv, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege şi în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite acest fapt.
ART. 28
(1) Angajatorul are obligaţia sã asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncã, iar angajaţii trebuie sã realizeze norma de muncã sau, dupã caz, sarcinile ce decurg din funcţia sau din postul pe care îl deţin.
(2) Pentru preîntâmpinarea sau înlãturarea efectelor calamitãţilor sau ale altor cazuri de forţã majorã, precum şi în situaţii care pericliteazã sãnãtatea sau viaţa unor persoane, fiecare angajat, indiferent de funcţia sau de postul pe care îl ocupã, are obligaţia de a participa la executarea oricãror lucrãri şi la luarea tuturor mãsurilor cerute de nevoile unitãţii.
ART. 29
Numãrul de personal care va fi angajat se va stabili în raport cu volumul activitãţii desfãşurate, cu durata timpului normal de lucru şi cu normele de muncã, pentru a se evita încãrcarea excesivã cu sarcini a angajaţilor.
ART. 30
(1) În toate cazurile în care munca este efectuatã într-un ritm impus, colectiv sau individual, în normele de muncã vor fi incluşi şi timpi de refacere a capacitãţii de muncã.
(2) Acolo unde natura muncii o impune, pentru a permite utilizarea realã a timpului de refacere a capacitãţii de muncã, numãrul de personal va cuprinde un numãr corespunzãtor de salariaţi pentru înlocuire.
ART. 31
(1) Locurile de muncã pot fi cu condiţii normale, locuri de muncã cu condiţii deosebite şi locuri de muncã cu condiţii speciale stabilite potrivit reglementãrilor legale în vigoare.
(2) Locurile de muncã cu condiţii deosebite sau speciale sunt cele grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea, precum şi cele specifice serviciilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aşa cum sunt prevãzute prin <>Legea nr. 435/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi sunt stabilite prin contractul colectiv de muncã la nivelul unitãţilor şi instituţiilor, cu respectarea <>art. 3, alin. 1 din Legea nr. 31/1991 .
ART. 32
(1) Pentru prestarea activitãţii la locurile de muncã prevãzute în art. 31, alin. 2, angajaţii au dreptul, dupã caz, la sporuri la salariul de bazã, la duratã redusã a timpului de lucru, la alimente de întãrire a rezistenţei organismului, la echipament de protecţie gratuit, la materiale igienico-sanitare, la concedii suplimentare, prevãzute în contractul colectiv de muncã la nivel de unitate şi de instituţii; duratele de reducere a vârstei de pensionare, în aceste cazuri, sunt cele prevãzute de lege.
(2) Categoriile de angajaţi prevãzute la art. 31, alin. 2 vor fi supuse obligatoriu unui examen medical, efectuat de medicul de medicina muncii, în condiţiile ce se vor stabili în contractul colectiv de muncã la nivel de unitate sau de instituţie, dar nu mai puţin de o datã la 3 luni.
ART. 33
(1) În cazul în care condiţiile de muncã se normalizeazã, angajaţii vor beneficia, pentru refacerea capacitãţii de muncã, încã minimum douã luni, de urmãtoarele drepturi:
- spor pentru condiţii grele de muncã;
- spor pentru nocivitate;
- alimentaţie de întãrire a rezistenţei organismului.
(2) De drepturile prevãzute la alin. 1 beneficiazã şi angajaţii care îşi schimbã locul de muncã din motive ce nu le sunt imputabile, dacã drepturile de aceeaşi naturã la noul loc de muncã sunt mai mici.
ART. 34
(1) În toate cazurile în care condiţiile de muncã s-au înrãutãţit, determinând reclasificarea locurilor de muncã, angajaţii vor beneficia de drepturile aferente noii clasificãri începând cu data schimbãrii condiţiilor de muncã, indiferent de momentul efectuãrii reclasificãrii de cãtre organele competente.
(2) De drepturile prevãzute la alin. 1 beneficiazã şi angajaţii care au lucrat cel puţin şase luni în condiţiile prevãzute în acelaşi alineat şi îşi schimbã locul de muncã din motive ce nu le sunt imputabile, dacã drepturile de aceeaşi naturã la noul loc de muncã sunt mai mici.
ART. 35
În afara prevederilor normelor generale republicane şi departamentale de protecţia muncii, pe care pãrţile le considerã ca fiind minimale şi obligatorii, în contractele colective de muncã la nivel de unitate şi de instituţii vor fi incluse clauze suplimentare la punerea în aplicare.
ART. 36
(1) Pãrţile sunt de acord cã nicio mãsurã de protecţie a muncii nu este eficientã dacã nu este cunoscutã, însuşitã şi aplicatã în mod conştient de angajaţi.
(2) Angajatorul va asigura testarea şi perfecţionarea profesionalã a angajaţilor, cu privire la normele de protecţia muncii şi PSI. Prin acordurile/contractele colective de muncã la nivel de unitãţi se vor prevedea mãsurile specifice, periodicitatea, metodologia, obligaţiile şi rãspunderile, controalele proprii în conformitate cu reglementãrile elaborate de Departamentul Protecţiei Muncii din Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi cu normele proprii. Timpul afectat acestor activitãţi, inclusiv orele de instructaj, se include în timpul de muncã şi este salarizat.
(3) La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de muncã ori a felului muncii, acesta va fi instruit şi testat efectiv cu privire la riscurile pe care le presupune noul sãu loc de muncã şi normele de protecţie a muncii, pe care este obligat sã le cunoascã şi sã le respecte în procesul muncii.
(4) În cazurile în care în procesul muncii intervin schimbãri ce impun aplicarea unor norme noi de protecţie a muncii, angajaţii vor fi instruiţi în condiţiile prevãzute la alineatul precedent.
ART. 37
(1) Contravaloarea echipamentului de protecţie şi cel de lucru se suportã integral de cãtre angajator.
(2) În toate cazurile în care, în afara echipamentului de lucru prevãzut de lege, angajatorul cere o anumitã ţinutã vestimentarã, specialã, contravaloarea acesteia se suportã integral de cãtre acesta.
ART. 38
Prin contractele colective de muncã la nivel de unitãţi şi de instituţii se vor stabili parametrii de microclimat ce vor fi urmãriţi la fiecare loc de muncã, în vederea luãrii mãsurilor de protecţie a muncii specifice, precum şi programele de control al realizãrii mãsurilor stabilite.
ART. 39
(1) În vederea menţinerii şi îmbunãtãţirii condiţiilor de desfãşurare a activitãţii la locurile de muncã, angajatorul va lua cel puţin urmãtoarele mãsuri:
a) amenajarea ergonomicã a locului de muncã;
b) asigurarea condiţiilor de mediu (iluminat, microclimat, zgomot, vibraţii, temperaturã, aerisire, umiditate);
c) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de muncã (vestiare, bãi, grupuri sanitare, sãli de repaus, cantine);
d) diminuarea, pânã la eliminarea treptatã a emisiilor poluante.
(2) Mãsurile concrete în sensul prevederilor alin. 1 se stabilesc prin anexa la contractul colectiv de muncã la nivel de unitãţi/instituţii prin adoptarea planului de prevenire şi protecţie elaborat pe baza evaluãrii riscurilor pentru securitatea şi sãnãtatea în muncã, în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 319/2006 .
(3) Angajaţii sunt obligaţi sã pãstreze în bune condiţii amenajãrile efectuate de angajator, sã nu le deterioreze, sã nu le descompunã ori sã sustragã componente ale acestora.
(4) Pentru situaţiile deosebite generate de condiţiile meteorologice sau altele, previzibile pe baza antecedentelor sau nu, vor fi concepute planuri de prevenire şi protecţie alternative la cel prevãzut la alin. (2). Resursele financiare necesare vor fi prezentate distinct în buget în cadrul fondurilor destinate îmbunãtãţirii condiţiilor la locul de muncã.
ART. 40
(1) Angajatorul se obligã ca, la angajare şi ulterior, cel puţin o datã pe an, sã organizeze examinarea medicalã gratuitã a angajaţilor, în funcţie de condiţiile de muncã existente, în scopul de a constata dacã sunt apţi pentru desfãşurarea activitãţii în postul pe care ar urma sã îl ocupe sau pe care îl ocupã, precum şi pentru prevenirea îmbolnãvirilor profesionale. Cheltuielile cu examinarea medicalã se suportã de angajator, condiţiile concrete de examinare urmând a fi stabilite cu sindicatele.
(2) Angajaţii sunt obligaţi sã se supunã examinãrilor medicale, în condiţiile organizãrii potrivit prevederilor alin. 1.
(3) În cazul în care dispoziţii legale speciale sau ale contractului colectiv de muncã prevãd examinãri medicale la termene mai scurte, determinate de condiţiile deosebite de la locurile de muncã, se vor aplica aceste prevederi.
(4) Refuzul angajatului de a se prezenta la examinarea medicalã organizatã potrivit alin. 1 constituie abatere disciplinarã, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(5) Examinarea medicalã a salariaţilor la angajare şi, ulterior, cel puţin o datã pe an, se face de unitãţile sanitare de specialitate acreditate de Ministerul Sãnãtãţii, de preferinţã cele cu care unitãţile au contracte în derulare.
ART. 41
La cererea uneia dintre pãrţi, medicii de medicina muncii şi inspectorii de protecţia muncii vor fi consultaţi obligatoriu asupra reducerii duratei timpului de lucru, cu privire la acordarea de concedii suplimentare şi cu privire la stabilirea condiţiilor concrete existente la locul de muncã.
ART. 42
(1) Pãrţile se obligã sã asigure un regim de protecţie specialã a muncii femeilor şi a muncii tinerilor în vârstã de pânã la 18 ani, cel puţin la nivelul drepturilor specifice reglementate de legislaţia muncii şi de prevederile prezentului contract, pe care le considerã ca fiind minimale.
(2) Alte drepturi specifice sau alte cuantumuri ale drepturilor, reglementate de legislaţia muncii, pot fi stabilite prin anexe la contractele colective de muncã de la nivel de unitãţi.
ART. 43
(1) Angajatorul se obligã sã nu refuze angajarea sau menţinerea în muncã a persoanelor handicapate, în cazurile în care acestea sunt apte pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu aferente posturilor existente.
(2) Angajaţii reprezentaţi de organizaţiile sindicale vor sprijini angajarea şi menţinerea în muncã a persoanelor cu handicap, în condiţiile alin. 1.
ART. 44
(1) În cazul recomandãrilor medicale, angajatorul va asigura trecerea angajaţilor în alte locuri de muncã şi, dupã caz, recalificarea acestora în funcţie de posibilitãţile fiecãrei unitãţi, stabilite cu sindicatele.
(2) În cazul în care angajatorul nu poate asigura schimbarea condiţiilor de muncã pentru femeile gravide cãrora li s-a recomandat acest lucru de cãtre medic, are obligaţia compensãrii salariale cu toate drepturile cuvenite la zi, fãrã ca acestea sã mai desfãşoare vreo activitate la locul de muncã.
ART. 45
(1) În vederea îmbunãtãţirii condiţiilor de muncã, la nivel de grup de unitãţi al ANSVSA se vor constitui comitete de securitate şi sãnãtate în muncã, având atribuţiile stabilite prin Regulamentul sãu de funcţionare întocmit în baza regulamentului-cadru aprobat prin Ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
(2) Comitetul de securitate şi sãnãtate în muncã va fi constituit conform grilei prevãzute în art. 32 şi art. 33 din Normele generale de protecţie a muncii. În unitãţile în care numãrul angajaţilor este mai mare de 50, iar femeile reprezintã cel puţin 20 % din personal, comitetul de sãnãtate şi securitate a muncii va avea în componenţã cel puţin o femeie.
(3) Timpul de muncã afectat activitãţii în comitetele de securitate şi sãnãtate în muncã se considerã timp de lucru efectiv prestat şi va fi prevãzut în contractul colectiv de muncã la nivel de unitate.
(4) Activitatea comitetelor de securitate şi sãnãtate în muncã se va desfãşura în baza regulamentelor proprii elaborate în baza <>Ordinului ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 187/1998 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comitetului de securitate şi sãnãtate în muncã.
ART. 46
În conformitate cu prevederile legale, unitãţile vor face toate demersurile necesare în vederea asigurãrii salariaţilor care îşi desfãşoarã activitatea în locuri de muncã cu un grad ridicat de periculozitate şi toxicitate la risc profesional, prin societãţi de asigurãri abilitate în acest sens.
ART. 47
În cazul unor accidente de muncã cu urmãri grave pentru angajat, unitãţile vor suporta plata cheltuielilor ocazionate de recuperarea capacitãţii de muncã a acestuia (operaţii, proteze etc.).
ART. 48
Unitãţile au obligativitatea înregistrãrii în cãrţile de muncã ale angajaţilor a grupelor de muncã în care sunt încadraţi şi a plãţii corespunzãtoare a C.A.S.
ART. 49
(1) Angajatorul va finanţa întregul ansamblu de activitãţi legate de protecţia muncii, potrivit obligaţiilor ce îi revin din legislaţia în domeniu şi din contractul colectiv de muncã.
(2) ANSVSA şi federaţia sindicalã semnatarã pot organiza şi desfãşura verificãri privind respectarea normativelor, a normelor şi a prevederilor din contractele colective de muncã, cu privire la protecţia şi securitatea muncii.

CAP. IV
Salarizarea şi alte drepturi salariale

ART. 50
(1) Pentru munca prestatã în condiţiile prevãzute în contractul individual de muncã, fiecare angajat are dreptul la un salariu în bani, convenit la încheierea contractului de muncã, indiferent de natura unitãţii în care acesta îşi desfãşoarã activitatea.
(2) Salariul cuprinde salariul de bazã, indemnizaţiile, adaosurile, sporurile la salariul de bazã, premiile, stimulentele şi alte drepturi bãneşti, dupã caz, în condiţiile legii.
(3) Drepturile salariale de care beneficiazã personalul unitãţilor finanţate de la bugetul de stat sau, dupã caz, de la bugetele locale, sunt cele stabilite prin actele normative în vigoare.
ART. 51
(1) Formele de organizare a muncii şi de salarizare se pot aplica pentru urmãtoarele categorii de personal:
a) funcţionari publici;
b) personal contractual;
c) alte categorii de personal.
(2) Forma de organizare a muncii şi de salarizare ce ar urma sã se aplice fiecãrei activitãţi este în regie sau dupã timp atât pentru funcţionarii publici de conducere sau execuţie cât şi pentru personalul contractual. Prin contractele colective de muncã la nivel de unitãţi pot fi stabilite şi alte forme de organizare.
(3) Forma de organizare a muncii pentru funcţionarii publici de execuţie şi personalul contractual va fi stabilitã pe bazã de norme individuale dupã ce compartimentele specializate din ANSVSA vor stabili, în condiţiile legii, norme individuale pentru fiecare persoanã, în funcţie de complexitatea activitãţii şi respectiv gradul profesional, experienţa etc. specifice unui anumit angajat. Prin contractele colective de muncã la nivel de unitãţi pot fi stabilite şi alte forme de organizare.
ART. 52
Salariul de bazã minim negociat la nivelul grupului de unitãţi al Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor este de 600 lei lunar, pentru muncã necalificatã.
ART. 53
(1) Sporurile minime ce se acordã în condiţiile prezentului contract sunt, în condiţiile legii:
a) pentru condiţiile deosebite de muncã periculoase sau vãtãmãtoare - 50% din salariul de bazã;
b) pentru condiţii nocive de muncã - 15% din salariul minim negociat la nivel de unitate;
c) pentru orele lucrate suplimentar în afara programului normal de lucru, precum şi în zilele libere şi de sãrbãtori legale - 100% din salariul de bazã; în cazul instituţiilor finanţate de la bugetul de stat sau bugetele locale vor fi incidente actele normative în domeniul instituţiilor publice şi Legea bugetului; acelaşi spor este asigurat pentru orele lucrate în zilele de sâmbãtã, duminicã şi sãrbãtori legale, de personalul din P.I.F.-uri în timpul normal de lucru, desfãşurat în ture, pentru asigurarea continuitãţii în Punctele de Inspecţie la Frontierã.
d) pentru vechime în muncã:
- minimum 5% din salariul de bazã, pentru minimum 3 ani vechime;
- maximum 25% din salariul de bazã pentru o vechime de peste 20 de ani;
e) pentru lucrul în timpul nopţii - 25% din salariul de bazã;
f) spor de confidenţialitate - 15%, conform legii;
g) spor de fidelitate - 10%, conform legii;
h) spor pentru lucrul cu computerul 15%, conform legii;
i) spor de izolare - 15% din salariul de bazã (pentru angajaţii care îşi desfãşoarã activitatea pe o razã de peste 10 km faţã de localitatea de reşedinţã);
j) pentru exercitarea şi a atribuţiilor aferente unei alte funcţii, în condiţiile legii - 50% din salariul de bazã al funcţiei ale cãrei atribuţii se îndeplinesc, pentru timpul necesar executãrii funcţiei suplimentare, cu condiţia realizãrii sarcinilor de serviciu pentru funcţia de bazã;
k) pentru participarea la acţiunile consecutive apariţiei unor epizootii - 50-70% din salariul de bazã, conform legii; spor pentru condiţii periculoase (combaterea zoonozelor grave şi a epizootiilor de listã A). Categoriile de personal, cuantumurile sporului şi condiţiile de acordare se stabilesc prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite (Ordin al preşedintelui ANSVSA);
l) pentru condiţii deosebit de periculoase - 75% din salariul de bazã;
m) pentru activitãţi care se desfãşoarã în condiţii de stres sau în condiţii deosebite, un spor de maximum 15% din salariul de bazã;
n) pentru condiţii grele de muncã, un spor de maximum 15% din salariul de bazã, corespunzãtor timpului lucrat la locurile de muncã respective;
o) pentru personalul sanitar-veterinar care îşi desfãşoarã activitatea în condiţii deosebite de muncã - dispersare, altitudine, cãi de acces dificile, izolare sau unde atragerea personalului se face cu greutate, un sport de maximum 35% din salariul de bazã.
(2) Prin anexe la contractul colectiv de muncã la nivel de unitãţi şi de instituţii pot fi negociate şi alte categorii de sporuri.
ART. 54
(1) Adaosurile la salariul de bazã şi alte venituri sunt:
a) premiile acordate din fondul de premiere, calculate într-o proporţie de pânã la 10% din fondul de salarizare realizat lunar şi cumulat;
b) 20 de tichete de masã lunar pentru perioada în care îşi desfãşoarã activitatea, care se acordã conform prevederilor legale;
c) indemnizaţii negociate pentru clauze specifice, conform <>art. 20 din Legea nr. 53/2003 , în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite;
d) premiul anual egal cu salariul mediu lunar;
e) premii în limitã de 5% din economiile realizate la fondul de salarii;
f) prima de vacanţã la intrarea în concediul de odihnã, egalã cu salariul de bazã realizat în luna anterioarã;
g) tichetele cadou, acordate potrivit prevederilor legale şi în limita prevederilor bugetare aprobate cu aceastã destinaţie.
(2) Condiţiile de diferenţiere, de diminuare sau de anulare a participãrii la fondul de stimulare sau la fondul de premiere, precum şi perioada la care se acordã acestea, care nu poate fi mai mare de un an, se stabilesc prin anexã la contractul colectiv de muncã la nivel de unitate, în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite.
ART. 55
(1) Angajatorul se obligã sã asigure condiţiile necesare realizãrii de cãtre fiecare salariat a sarcinilor de îi revin în cadrul programului zilnic de muncã stabilit.
(2) În situaţia în care angajatorul nu poate asigura pe durata zilei de lucru, parţial sau total, condiţiile necesare realizãrii sarcinilor de serviciu, acesta este obligat sã plãteascã salariaţilor salariul de bazã pentru timpul cât lucrul a fost întrerupt.
ART. 56
(1) În cazurile excepţionale, când din motive tehnice sau din alte motive activitatea a fost întreruptã, angajaţii vor primi 75% din salariul de bazã individual avut, cu condiţia ca încetarea lucrului sã nu se fi produs din vina lor şi dacã în tot acest timp au rãmas la dispoziţia unitãţii pentru a putea fi folosiţi la alte munci. Prin negocieri la nivelul unitãţii sau al instituţiei se va stabili concret modul de realizare a prevederii de a rãmâne la dispoziţia unitãţii - prezenţi în incinta unitãţii, în aşteptarea reluãrii activitãţii, sau de a rãmâne la domiciliu, de unde sã poatã fi convocaţi de unitate.
(2) În cazurile prevãzute în alin. (1), angajaţii beneficiazã şi de celelalte drepturi prevãzute de lege pentru astfel de situaţii.
ART. 57
(1) Indexarea salariilor se face pe baza coeficienţilor de indexare stabiliţi potrivit prevederilor legale în vigoare.
(2) Ca urmare a indexãrii, angajatorul se obligã sã recalculeze tarifele sau, respectiv, cotele de manoperã pe unitatea de produs sau valoricã, corespunzãtor formelor de organizare a muncii şi de salarizare aplicate în unitate.
ART. 58
Plata salariilor se face lunar, pentru activitatea desfãşuratã în luna precedentã, la data stabilitã potrivit prevederilor legale în vigoare.
ART. 59
(1) Toate drepturile bãneşti cuvenite angajaţilor se plãtesc înaintea oricãror obligaţii bãneşti ale unitãţii sau ale instituţiei.
(2) Drepturile bãneşti restante, cuvenite angajaţilor indiferent de modul de stabilire a obligaţiei de platã, se plãtesc în luna imediat urmãtoare înregistrãrii restanţei. Orice întârziere a plãţii restanţelor peste termenul de o lunã poate fi permisã numai cu acordul federaţiei semnatare sau a sindicatelor implicate, respectiv cu acordul angajaţilor implicaţi.
(3) În caz de faliment sau de lichidare judiciarã, angajaţii au calitatea de creditori privilegiaţi şi drepturile lor bãneşti constituie creanţe privilegiate, urmând sã fie plãtite integral, înainte de a-şi revendica cota-parte ceilalţi creditori.
ART. 60
Angajatorii sunt obligaţi sã ţinã evidenţa în care sã se menţioneze activitatea desfãşuratã în baza contractului individual de muncã şi drepturile de care angajaţii au beneficiat, şi sã le elibereze dovezi despre acestea.
ART. 61
Salariul individual se poate stabili în funcţie de calificare, de importanţa şi de complexitatea lucrãrilor ce revin postului în care este încadrat, corespunzãtor competenţei profesionale şi pregãtirii, pe baza fişei postului cu atribuţiile de serviciu. La stabilirea salariului nu pot fi fãcute discriminãri pe criterii politice, etnice, religioase, de vârstã, sex, de stare materialã sau de rudenie.

CAP. V
Timpul de muncã şi timpul de odihnã

ART. 62
(1) Durata normalã a timpului de lucru este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe sãptãmânã, realizate prin sãptãmâna de lucru de 5 zile.
(2) La locurile de muncã unde, datoritã specificului activitãţii, nu existã posibilitatea încadrãrii în durata normalã a timpului de lucru, se pot stabili forme specifice de organizare a timpului de lucru, dupã caz, în turã, turã continuã, turnus, program fracţionat.
(3) Locurile de muncã la care se aplicã formele specifice de organizare a programului de lucru prevãzute la alin. 2, precum şi modalitãţile concrete de organizare şi evidenţã a muncii prestate se stabilesc prin anexa la contractul colectiv de muncã la nivel de unitate/instituţie.
ART. 63
(1) Pentru unele activitãţi, locuri de muncã şi categorii de personal prevãzute în contractul colectiv de muncã la nivel de unitãţi sau de instituţii, se pot stabili programe de lucru parţiale, corespunzãtoare unor fracţiuni de normã, cu o duratã a timpului de lucru de 6, de 4 sau de 2 ore pe zi. Drepturile salariaţilor care lucreazã în astfel de situaţii se acordã proporţional cu timpul lucrat.
(2) Femeile care au în îngrijire copii de pânã la 7 ani pot beneficia în condiţiile legii, de reducerea programului de lucru cu 1/2 normã fãrã sã li se afecteze drepturile ce decurg din calitatea de salariat, cum sunt: concediul de odihnã, alocaţia de stat pentru copii, vechimea în muncã etc.
(3) La cerere, angajaţii cu program parţial de lucru vor fi încadraţi în program normal dacã existã posturi vacante şi dacã întrunesc condiţiile ocupãrii acestor posturi.
ART. 64
(1) Angajaţii care îşi desfãşoarã activitatea în locuri de muncã cu condiţii deosebite beneficiazã de reducerea duratei normale a timpului de lucru sub 8 ore/zi, în condiţiile prevãzute de lege.
(2) Reducerea duratei timpului de lucru în locuri unde se presteazã muncã cu condiţii deosebite nu afecteazã salariul şi vechimea în muncã, aferente duratei normale a timpului de lucru.
(3) Durata reducerii timpului normal de lucru şi categoriile de personal care beneficiazã de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de muncã la nivel de unitãţi şi de instituţii.
ART. 65
(1) Începerea şi sfârşitul programului zilnic de lucru se stabilesc prin regulamentul de ordine interioarã, întocmit de administraţia unitãţii, cu acordul reprezentanţilor sindicali.
(2) În toate cazurile în care se dovedeşte cã este posibil, cei care angajeazã şi sindicatele vor purta negocieri pentru a fixa orare flexibile de lucru şi modalitãţi de aplicare a acestora.
(3) Stabilirea orarelor flexibile de lucru nu poate conduce la sporirea sarcinilor de serviciu stabilite potrivit art. 23, 26 şi 27, la deteriorarea condiţiilor de muncã ori la diminuarea veniturilor provenite din salarii.
ART. 66
(1) Orele prestate la solicitarea angajatorului peste programul normal de lucru şi în zilele nelucrãtoare sunt ore suplimentare.
(2) Angajaţii pot fi chemaţi sã presteze ore suplimentare numai cu consimţãmântul lor sau potrivit prevederilor legale în vigoare.
ART. 67
(1) Compensarea orelor suplimentare se face cu timp liber corespunzãtor.
(2) Orele care nu au putut fi compensate pânã la sfârşitul lunii se plãtesc sub formã de spor, conform art. 53, lit. c).
ART. 68
(1) Pentru persoanele al cãror program de lucru se desfãşoarã pe timpul nopţii, durata timpului de muncã este mai micã cu o orã decât durata timpului de muncã prestatã în timpul zilei, fãrã diminuarea salariului de bazã şi a vechimii în muncã.
(2) Prevederile alin. 1 nu se aplicã salariaţilor care lucreazã la locuri de muncã cu condiţii deosebite, unde durata timpului de lucru este mai micã de 8 ore.
(3) La unitãţile în care procesul muncii este neîntrerupt sau condiţiile specifice ale muncii o impun, programul de lucru din timpul nopţii poate fi egal cu cel din timpul zilei. Munca prestatã în timpul nopţii, în cadrul unui astfel de program, se plãteşte cu un spor de 25% din salariul de bazã, proporţional cu timpul lucrat; de acest spor beneficiazã şi salariaţii care lucreazã în condiţii deosebite, pe timpul nopţii în cadrul unui astfel de program.
(4) Se considerã muncã desfãşuratã în timpul nopţii munca prestatã în intervalul cuprins între orele 22 şi 6, în condiţiile stabilite de legislaţia muncii, cu posibilitatea abaterii, în cazuri justificate, cu o orã în plus sau în minus faţã de aceste limite.
ART. 69
(1) În fiecare sãptãmânã, salariatul are dreptul, de regulã, la 2 zile consecutive de repaus sãptãmânal.
(2) Repausul sãptãmânal se acordã, de regulã, sâmbãta şi duminica.
(3) În cazul în care, ocazional, activitatea la locul de muncã în zilele de sâmbãtã şi duminicã nu poate fi întreruptã, cele douã zile de repaus vor fi acordate într-o perioadã de maximum 7 zile, la solicitarea angajatului, sau într-o perioadã de 30 de zile pe bazã de grafice lunare, aprobate de angajator şi de sindicat, în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite acest fapt.
ART. 70
(1) Sunt zile nelucrãtoare zilele de repaus sãptãmânal şi zilele de sãrbãtori legale şi religioase, dupã cum urmeazã:
a) 1 şi 2 ianuarie;
b) prima şi cea de-a doua zi de Paşti;
c) 1 mai;
d) prima şi cea de-a doua zi de Rusalii;
e) ziua de 15 august în care se sãrbãtoreşte Adormirea Maicii Domnului;
f) 1 decembrie;
g) prima şi cea de-a doua zi de Crãciun - 25 şi 26 Decembrie;
h) 2 zile pentru fiecare dintre cele douã sãrbãtori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
(2) Prin anexe la contractul colectiv de muncã se pot stabili şi alte zile nelucrãtoare decât cele de la alin. 1, conform specificului domeniului de activitate.
ART. 71
(1) Repausul pentru servirea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute. Acest repaus de 15 minute se include în programul de lucru.
(2) Stabilirea duratei repausului pentru servirea mesei peste cea minimã şi a intervalului de timp alocat pentru aceasta se va putea face, cu acordul pãrţilor semnatare, în contractele încheiate la celelalte niveluri.
ART. 72
Angajaţii pot solicita, în mod justificat, decalarea programului de lucru. Administraţia va analiza cererea şi o va aproba în funcţie de posibilitãţi.
ART. 73
Angajaţii au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnã, plãtit, de minimum 21 de zile lucrãtoare.
ART. 74
(1) În fiecare an calendaristic, angajaţii încadraţi în grade de invaliditate au dreptul la un concediu de odihnã suplimentar de 3 zile, iar nevãzãtorii, de 6 zile.
(2) Angajaţii care îşi desfãşoarã activitatea în condiţii deosebite beneficiazã de concedii de odihnã suplimentare de minimum 3 zile/an, în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite.
(3) Angajaţii care au vârsta sub 18 ani au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu plãtit de 24 de zile lucrãtoare.
ART. 75
Prin anexe la contractul colectiv de muncã de la celelalte niveluri vor fi stabilite criteriile pe baza cãrora angajaţii pot beneficia de concedii de odihnã anuale şi de concedii de odihnã suplimentare mai mari.
ART. 76
(1) Pe durata concediului de odihnã, angajaţii vor primi o indemnizaţie care este formatã din câştigul mediu zilnic pe luna/lunile pentru care se acordã concediul, înmulţit cu numãrul de zile de concediu.
(2) La determinarea indemnizaţiei de concediu de odihnã se vor lua în calcul, pe lângã salariul de bazã, şi sporurile şi adaosurile de care beneficiazã, potrivit legii. Indemnizaţia de concediu nu poate fi mai micã decât venitul net pe ultima lunã lucratã anterior plecãrii în concediu.
(3) Prin contractul colectiv de muncã la nivel de unitate se poate stabili ca, în raport cu posibilitãţile economico-financiare ale unitãţii şi, dupã caz, ale instituţiei, pe lângã indemnizaţia de concediu, sã se plãteascã şi o primã de vacanţã.
(4) Indemnizaţia de concediu şi, dupã caz, prima de vacanţã se plãtesc înainte de plecarea în concediu.
(5) Orice convenţie prin care se renunţã total sau în parte la dreptul la concediul de odihnã este interzisã.
ART. 77
Concediul anual de odihnã va putea fi fracţionat la solicitarea angajatului; una dintre fracţiuni va trebui sã fie de cel puţin 15 zile lucrãtoare; cealaltã parte va trebui acordatã şi luatã pânã la sfârşitul anului în curs, în condiţiile legii.
ART. 78
(1) Angajaţii au dreptul la zile libere plãtite, pentru evenimente deosebite în familie sau pentru alte situaţii, dupã cum urmeazã:
- cãsãtoria salariatului - 5 zile lucrãtoare;
- cãsãtoria unui copil - 3 zile lucrãtoare;
- naşterea unui copil - 5 zile lucrãtoare + 10 zile dacã a urmat un curs de puericulturã sau îndeplineşte condiţiile legale;
- decesul soţului, al copilului, pãrinţilor, socrilor - 3 zile lucrãtoare;
- decesul bunicilor, al fraţilor şi surorilor - 2 zile lucrãtoare;
- donatorii de sânge - conform legii;
- la schimbarea locului de muncã în altã localitate, în cadrul aceleiaşi unitãţi, cu schimbarea domiciliului - 5 zile lucrãtoare;
- 1 zi pentru controlul anual al sãnãtãţii. Prin contractele colective la nivel de unitãţi se pot stabili mai multe zile pentru controlul stãrii de sãnãtate.
(2) Angajaţii au dreptul la 30 de zile de concediu fãrã platã, acordat o singurã datã, pentru pregãtirea şi susţinerea lucrãrii de diplomã în învãţãmântul superior, seral şi fãrã frecvenţã.
(3) Pentru rezolvarea unor situaţii personale, angajaţii au dreptul la concedii fãrã platã, în condiţiile legii.
(4) Prin contractele colective de muncã încheiate la celelalte niveluri se pot negocia şi alte situaţii în care angajaţii beneficiazã de zile libere plãtite şi numãrul lor.

CAP. VI
Alte mãsuri de protecţie şi facilitãţi acordate angajaţilor

ART. 79
În cazul în care unitatea este pusã în situaţia de a efectua reduceri de personal, ca urmare a restrângerii activitãţii, restructurãrii sau a reorganizãrii, angajatorul va respecta urmãtoarele:
a) va pune la dispoziţia sindicatului justificarea tehnicoeconomicã asupra mãsurilor privind posibilitãţile de redistribuire a personalului, modificarea programului de lucru, organizarea de cursuri de calificare, recalificare sau reorientare profesionalã iar federaţiile sindicale şi sindicatele vor face propuneri privind efectuarea reducerilor la toate categoriile de personal existente în cadrul unitãţii;
b) justificarea, împreunã cu obiecţiile şi propunerile sindicatului va fi depusã spre analizã şi avizare conducerii unitãţii/instituţiei şi/sau conducerii ANSVSA;
c) concomitent, angajatorul va informa sindicatul asupra motivelor ce stau la baza reducerii numãrului de salariaţi, precum şi asupra unor eventuale posibilitãţi de redistribuire a acestora; anunţul se va face astfel:
- cu 90 de zile calendaristice înainte, în cazul schimbãrii sediului unitãţii în altã localitate;
- cu 90 de zile înainte, dacã reducerea se datoreazã restrângerii activitãţii, retehnologizãrii sau altor cauze;
d) sindicatele au dreptul sã verifice modul de aplicare a prevederilor de la lit. a), b), c).
ART. 80
În situaţia în care desfacerea contractului de muncã nu poate fi evitatã, administraţia va comunica în scris fiecãrui angajat:
a) termenul de preaviz, în condiţiile prevãzute în prezentul contract colectiv de muncã;
b) dacã se oferã sau nu un alt loc de muncã ori cuprinderea într-o formã de recalificare profesionalã.
ART. 81
(1) La aplicarea efectivã a reducerii de personal, dupã reducerea posturilor vacante de natura celor desfiinţate, mãsurile vor afecta, în ordine:
a) contractele de muncã ale angajaţilor care cumuleazã douã sau mai multe funcţii, precum şi ale celor care cumuleazã pensia cu salariul;
b) contractele de muncã ale persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare, la cererea unitãţii;
c) contractele de muncã ale persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare, la cererea lor.
(2) La luarea mãsurii de desfacere a contractului de muncã pentru reducerea de posturi vor fi avute în vedere urmãtoarele criterii minimale:
a) dacã mãsura ar putea afecta doi soţi care lucreazã în aceeaşi unitate sau instituţie, se va desface contractul de muncã al soţului care are salariul cel mai mic, fãrã ca, prin aceasta, sã se poatã desface contractul de muncã al unei persoane care ocupã un post nevizat de reducere;
b) mãsura sã afecteze, mai întâi, persoanele care nu au copii în întreţinere;
c) mãsura sã afecteze numai în ultimul rând femeile care au în îngrijire copii, bãrbaţii vãduvi sau divorţaţi care au în îngrijire copii, unicii întreţinãtori de familie, precum şi angajaţii, bãrbaţi sau femei, care mai au cel mult 3 ani pânã la pensionarea la cererea lor.
(3) În cazul în care mãsura desfacerii contractului de muncã ar afecta un angajat care a urmat o formã de calificare sau de perfecţionare a pregãtirii profesionale şi a încheiat cu unitatea economicã un act adiţional la contractul de muncã, prin care s-a obligat sã presteze o activitate într-o anumitã perioadã de timp, administraţia nu îi va pretinde acestuia despãgubiri pentru perioada rãmasã nelucratã pânã la împlinirea termenului, dacã mãsura desfacerii contractului de muncã nu îi este imputabilã.
ART. 82
La disponibilizarea colectivã, fiecare angajat, odatã cu primirea deciziei de disponibilizare, va primi cel puţin 20 de salarii minime brute pe unitate, dacã legea nu prevede altfel.
ART. 83
Unitatea sau instituţia care îşi extinde sau îşi reia activitatea într-o perioadã de 12 luni de la luarea mãsurilor de desfacere a contractului de muncã (pentru motive prevãzute la art. 79), are obligaţia sã încunoştinţeze în scris despre aceasta organizaţiile sindicale şi sã facã publicã mãsura. Unitatea sau instituţia va reangaja angajaţii cãrora li s-a desfãcut contractul de muncã pentru motivele prevãzute la art. 79, care au pregãtirea necesarã pentru ocuparea posturilor vacante şi care s-au prezentat în termen de 15 zile de la data anunţului.
ART. 84
Angajaţii care se pensioneazã pentru limitã de vârstã primesc o primã egalã cu cel puţin un salariu de bazã avut în luna pensionãrii, sub formã de primã, dacã legea nu prevede altfel.
ART. 85
În afarã de ajutoarele prevãzute de lege, la care au dreptul, angajaţii vor beneficia, în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite, şi de urmãtoarele ajutoare:
a) în cazul decesului angajatului, un ajutor acordat familiei, de trei salarii minime lunare negociate pe unitate;
b) dacã decesul a survenit din cauza unui accident de muncã, a unui accident în legãturã cu munca sau cu boala profesionalã, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel puţin 3 salarii de bazã;
c) un salariu de bazã plãtit de unitate sau instituţie mamei pentru naşterea fiecãrui copil; dacã mama nu este angajatã, soţul acesteia beneficiazã de plata unui salariu de bazã; dacã ambii soţi sunt angajaţii aceleiaşi unitãţi, fiecare va primi câte un salariu de bazã;
d) douã salarii minime negociate pe unitate sau instituţie la decesul soţului sau al soţiei ori la decesul unei rude de gradul I, aflate în întreţinerea salariatului;
e) douã salarii de bazã, cu ocazia primei cãsãtorii.
ART. 86
(1) În condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite constituirea unui fond social la nivelul ANSVSA, din fondul social constituit conform prevederilor legale, vor fi suportate cheltuielile pentru reducerea costului biletelor de tratament şi odihnã recuperatorie în staţiunile balneoclimaterice, în care este inclus şi transportul pe calea feratã (tren personal clasa a II-a) pentru salariaţi şi membri de familie în proporţie de cel puţin 50%, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.
(2) În condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite, în limita acestor fonduri, unitatea va suporta cotaparte din costul biletelor pentru salariaţi şi membrii lor de familie, în raport cu salariul de bazã şi în funcţie de sezon, cu condiţia ca biletele sã fie procurate cu acordul organizaţiilor sindicale şi sã prevadã efectuarea sejurului într-o unitate aparţinând sistemului sindical, ministerelor sau unitãţilor în cauzã.
(3) În condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite, pentru alte situaţii decât cele prevãzute în alineatul precedent, unitatea va suporta cheltuielile pentru toate biletele procurate cu acordul sindicatului ori dacã, în cazul biletelor de tratament, exista recomandarea expresã a medicului pentru o anumitã staţiune.
ART. 87
Beneficiarii biletelor de tratament balnear şi odihnã recuperatorie din instituţiile publice vor suporta o contribuţie bãneascã diferenţiatã în funcţie de salariul de bazã şi de sezon, contribuţie calculatã în baza grilei aprobate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Diferenţa se suportã din bugetele de asigurãri sociale.
ART. 88
Contravaloarea biletelor acordate salariaţilor trimişi în staţiuni pentru tratarea unor boli profesionale se suportã integral de unitatea în cauzã, inclusiv costul transportului pe calea feratã (tren personal, clasa a II-a) sau, acolo unde nu este posibil, pentru transportul auto în comun.
ART. 89
(1) În cazul în care salariata se afla în concediu de maternitate, unitatea va compensa, pe o anumitã perioadã, diferenţa dintre salariul de bazã individual avut şi indemnizaţia legalã la care are dreptul, în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite.
(2) Perioada pentru care se acordã compensarea este de nu mai puţin de 6 sãptãmâni. Prin anexa la contractul colectiv de muncã la nivel de unitate se va putea stabili o perioadã mai mare, în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite.
(3) Diferenţele de salarii vor fi acordate din fondul de salarii, în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite.
ART. 90
În caz de deces al mamei, drepturile ce s-ar fi cuvenit acesteia pentru creşterea copilului pânã la doi ani se vor acorda tatãlui, dacã acesta are copilul în îngrijire.
ART. 91
În cazul decesului mamei, tatãl copilului, la cererea sa, va beneficia de concediul fãrã platã neutilizat de mamã, pânã la data decesului acesteia, cu drepturile prevãzute la art. 97.
ART. 92
(1) Dacã angajatul se aflã în incapacitate temporarã de muncã, survenitã ca urmare a unui accident de muncã sau în legãturã cu munca ori a contractãrii unei boli profesionale, angajatorul va plãti acestuia, pe toatã perioada incapacitãţii, o compensaţie egalã cu diferenţa dintre salariul de bazã avut la data ivirii incapacitãţii şi ajutorul primit.
(2) Acordarea compensaţiei prevãzute la alineatul precedent nu înlãturã şi nici nu înlocuieşte dreptul legal la despãgubiri al angajatului în cauzã, în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 93
În condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite repartizarea unor spaţii de locuit, indiferent de natura lor, cãtre angajaţii unitãţilor sau ai instituţiilor, aceastã repartizare se va face de o comisie paritarã administraţie-sindicat, conform criteriilor ce vor fi stabilite prin anexa la contractul colectiv de muncã la nivel de unitate sau instituţie, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.
ART. 94
Angajaţii unitãţilor şi, dupã caz, ai instituţiilor, trimişi în delegaţie în ţarã vor beneficia de urmãtoarele drepturi:
a) decontarea cheltuielilor de transport şi a costului cazãrii, potrivit condiţiilor stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare;
b) nivelul diurnei de deplasare se stabileşte prin actele normative ce se aplicã la instituţiile publice.
ART. 95
Angajaţii unitãţilor sau ai instituţiilor, trimişi în detaşare, beneficiazã de drepturile de delegare prevãzute la art. 94; în cazul în care detaşarea depãşeşte 30 de zile consecutive, în locul diurnei zilnice se plãteşte o indemnizaţie stabilitã potrivit prevederilor legale în vigoare.
ART. 96
Persoanele detaşate îşi menţin toate drepturile pe care le-au avut la data detaşãrii, cu excepţia celor privind igiena şi protecţia muncii, chiar dacã la locul de muncã unde sunt detaşate acestea nu se mai regãsesc. Dacã la locurile de detaşare drepturile echivalente au niveluri mai mari sau se acordã şi alte drepturi, persoanele detaşate beneficiazã de acestea.
ART. 97
(1) În afara concediului legal plãtit pentru îngrijirea copiilor, salariata mamã poate beneficia de încã un an de concediu fãrã platã.
(2) Pe perioada în care angajata se aflã în concediul prevãzut la alin. 1, acesteia nu i se va putea desface contractul de muncã, iar în postul sãu nu vor putea fi angajate alte persoane, decât cu contract de muncã pe duratã determinatã.
ART. 98
Angajata care renunţã la concediul legal pentru îngrijirea copilului sau la o parte a acestuia beneficiazã de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fãrã sã îi fie afectate salariul de bazã şi vechimea în muncã, în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite.
ART. 99
Angajatele gravide, începând cu luna a V-a, şi salariatele care alãpteazã nu vor putea fi repartizate la muncã de noapte.
ART. 100
(1) Prin contractele colective de muncã la nivel de unitãţi, în condiţiile legii, vor fi prevãzute acţiuni cu caracter social precum:
a) construirea, amenajarea şi întreţinerea de creşe şi grãdiniţe pentru copiii salariaţilor, precum şi de cantine şi bufete pentru salariaţi;
b) construirea, amenajarea şi întreţinerea de oficii şi grupuri sociale la locurile de muncã;
c) formarea şi perfecţionarea pregãtirii profesionale, inclusiv în domeniul relaţiilor de muncã;
d) construirea de locuinţe;
e) aniversãri, sãrbãtori religioase, zile dedicate femeii şi copilului.
(2) Costul acestor acţiuni se suportã din fondul social constituit potrivit Legii bugetului de stat.
(3) Utilizarea fondului social pentru destinaţiile prevãzute la alin. 1 se face de cãtre administraţie, cu consultarea sindicatelor.
(4) Fondurile neutilizate într-un an se reporteazã în anul urmãtor.
ART. 101
(1) Salariaţii beneficiazã de protecţia drepturilor lor în cazul în care se produce un transfer al unitãţii/instituţiei sau al unor pãrţi ale acesteia cãtre un angajator, potrivit legii.
(2) Drepturile şi obligaţiile cedentului care decurg dintr-un contract sau raport de muncã existent la data transferului vor fi transferate integral cesionarului.
(3) Transferul unitãţii/instituţiei, inclusiv transferul proprietãţii nu poate constitui motiv de concediere colectivã sau individualã a salariaţilor de cãtre cedent sau cesionar.
(4) Cedentul şi cesionarul au obligaţia de a informa şi de a consulta, anterior transferului sau, dupã caz, transferului de proprietate sindicatele cu privire la implicaţiile juridice, economice şi sociale asupra salariaţilor, decurgând din transferare.

CAP. VII
Formarea-perfecţionarea profesionalã

ART. 102
(1) Prin termenul de formare profesionalã pãrţile înţeleg:
a) prin termenul de formare profesionalã - orice procedurã prin care un salariat dobândeşte o calificare atestatã printr-un certificat sau o diplomã eliberatã în condiţiile prevãzute de lege;
b) prin termenul de formare profesionalã continuã - orice procedurã prin care salariatul, având deja o calificare ori o profesie, îşi completeazã cunoştinţele profesionale, fie prin aprofundarea studiilor dintr-un domeniu al specialitãţii de bazã, fie prin deprinderea unor metode sau procedee noi adoptate în domeniul specialitãţii lor;
c) prin termenul de perfecţionare profesionalã - orice procedurã prin care un salariat dobândeşte o calificare, o altã calificare, precum şi orice procedurã prin care salariatul se specializeazã sau se perfecţioneazã, obţinând un certificat sau o diplomã care atestã aceste situaţii.
(2) Formarea şi perfecţionarea profesionalã cuprind şi teme din domeniul relaţiilor de muncã, convenite între sindicate şi angajator.
(3) Pãrţile convin asupra necesitãţii şi obligativitãţii perfecţionãrii profesionale a tuturor categoriilor de angajaţi, inclusiv a liderilor sindicali suspendaţi din activitate pentru desfãşurarea activitãţilor sindicale, la terminarea mandatului.
ART. 103
(1) Prin contractele colective de muncã la nivel de unitãţi se vor stabili programele anuale, în condiţiile legii, privind formarea - perfecţionarea profesionalã ţinând seama cel puţin de urmãtoarele:
a) identificarea posturilor pentru care este necesarã formarea profesionalã, cãile de realizare; adoptarea programului anual şi controlul aplicãrii acestuia se vor face, de comun acord, de cãtre sindicat şi angajator; cheltuielile pentru activitatea de formare profesionalã a angajaţilor se suportã de unitãţi şi instituţii;
b) sindicatul va participa, prin împuterniciţii sãi, la orice formã de examinare organizatã, în vederea absolvirii unui curs de formare profesionalã în cadrul unitãţii sau al instituţiei;
c) în cazul în care unitatea urmeazã sã-şi schimbe total sau parţial profilul de activitate, aceasta va informa şi va consulta sindicatul cu cel puţin 2 luni înainte de aplicarea mãsurii şi va oferi propriilor angajaţi posibilitatea de a se califica sau recalifica înainte de a apela la angajãri de forţã de muncã din afarã;
d) în cazul în care un angajat identificã un curs de formare profesionalã pe care ar dori sã îl urmeze, organizat de un terţ, angajatorul va analiza cererea împreunã cu sindicatul, rãmânând la aprecierea angajatorului dacã şi în ce condiţii va suporta contravaloarea cursului; dacã cererea este aprobatã, acest fapt va fi adus la cunoştinţa organizaţiilor sindicale;
e) angajaţii care au încheiat acte adiţionale la contractul individual de muncã, în vederea formãrii profesionale, vor putea fi obligaţi sã suporte cheltuielile ocazionate de aceasta dacã pãrãsesc unitatea din motive imputabile lor, înainte de împlinirea termenului stabilit prin contractul de şcolarizare; cheltuielile se suportã proporţional cu perioada rãmasã din contract.
(2) Programele adoptate conform alin. 1 vor fi aduse la cunoştinţa tuturor salariaţilor în termen de 3 zile de la adoptare, prin afişare în interiorul unitãţii, în locuri adecvate şi uşor accesibile pentru angajaţi.
(3) La stabilirea programelor de formare profesionalã, angajatorii şi sindicatele vor adopta mãsurile necesare pentru încurajarea şi înlesnirea participãrii femeilor la acestea.
ART. 104
(1) Programele anuale vor fi adoptate ţinând cont de necesitãţile de perfecţionare evidenţiate de compartimentele de resurse umane astfel încât sã asigure utilizarea echilibratã a resurselor financiare alocate, pãstrarea proporţiilor între diferitele compartimente şi specificul activitãţii, dupã stabilirea sumelor ce pot fi folosite în acest sens prin bugetul angajatorului.
(2) În stabilirea programelor de perfecţionare profesionalã se vor utiliza date statistice existente în ultimii 2 ani.

CAP. VIII
Alte prevederi în legãturã cu drepturile şi obligaţiile angajatorilor

ART. 105
(1) Pãrţile contractante recunosc, pentru fiecare dintre ele şi pentru angajaţi, în general, libertatea de opinie.
(2) Angajatorul va adopta o poziţie neutrã şi imparţialã faţã de organizaţiile sindicale şi faţã de reprezentanţii angajaţilor.
ART. 106
(1) Consiliul de administraţie sau alte forme de organizare a conducerii unitãţilor/instituţiilor pentru care se încheie contractele colective de muncã în care se supun discuţiei sau se adoptã mãsuri referitoare la problemele de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv au obligaţia de a invita reprezentanţii sindicatelor care sunt reprezentative, în condiţiile legii, sã participe la şedinţele sale, în condiţiile prevãzute de lege. Participarea se face cu statut de observator, cu drept de opinie, dar fãrã drept de vot.
(2) Încunoştinţarea reprezentanţilor sindicali se va face cu cel puţin 72 de ore înainte de şedinţã. Reprezentanţilor sindicali li se va comunica ordinea de zi, aceştia urmând a avea acces la documentele privind problemele profesionale, economice, sociale, culturale sau sportive puse în discuţie.
ART. 107
(1) Angajatorul are obligaţia constituirii şi evidenţierii separate a fondurilor destinate îmbunãtãţirii condiţiilor la locul de muncã, protecţiei muncii şi utilitãţilor sociale, asigurãrilor şi protecţiei sociale.
(2) Angajatorul va asigura sindicatelor accesul la informaţiile prevãzute la alin. (1) şi cele necesare pentru fundamentarea acţiunilor prevãzute la <>art. 30, alin. 2, din Legea nr. 54/2003 .
(3) Anual prin anexa la contract vor putea fi stabilite sumele minime şi modalitãţile practice de utilizare a fondurilor prevãzute la alin. (1), în urma negocierii dintre angajator şi sindicate.
ART. 108
(1) Angajatorul are obligaţia asigurãrii protecţiei stabilite de lege pentru reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale organizaţiei sindicale.
(2) În cazul desfiinţãrii posturilor ocupate de reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale organizaţiei sindicale sau de persoanele cãrora li se aplicã prevederile <>art. 10 al Legii nr. 54/2003 , ca urmare a restructurãrii activitãţii sau alte cauze, angajatorul are obligaţia sã le ofere cu prioritate, posturi echivalente, care sã nu ducã la schimbarea cu mai mult de 50 % a locului şi felului muncii.
(3) În scopul îmbunãtãţirii activitãţii unitãţilor/instituţiilor pentru care se încheie contractele colective de muncã, orice mãsurã luatã împotriva reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiei sindicale, în executarea prezentului acord/CCM, este supusã avizului comisiei paritare constituite la nivel de grup de unitãţi sau unitate, în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite. Comisia paritarã are obligaţia formulãrii, cu celeritate, a avizului sãu.
(4) Avizul favorabil al comisiei paritare constituite la nivel de grup de unitãţi sau unitate, împotriva mãsurii luate se prezintã conducãtorului unitãţii care va lua o decizie în sensul anulãrii sau menţinerii mãsurii. Pe perioada deliberãrii comisiei paritare mãsura dispusã nu este definitivã.
ART. 109
(1) Liderii organizaţiilor sindicale cu personalitate juridicã, care lucreazã nemijlocit în unitate sau în instituţie, în calitate de angajaţi, au garantat dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu pânã la 5 zile pentru activitãţi sindicale, care pot fi folosite şi fracţionat, la care se adaugã timpul consumat pentru negociere cu angajatorul, fapt ce trebuie consemnat în condica de prezenţã colectivã.
(2) De acest drept beneficiazã urmãtoarele categorii de lideri: preşedintele 5 zile - 60 zile pe an; primvicepreşedintele 3 zile - 36 zile pe an, vicepreşedinţii câte 2 zile - 24 zile pe an/persoanã; membrii comitetului sindical câte 1 zi - 12 zile pe an/persoanã. Numãrul exact al celor care beneficiazã de aceste drepturi se stabileşte prin contractele colective de muncã la nivel de unitãţi.
(3) Persoanele cu funcţii în conducerea sindicatului, salarizate de organizaţia sindicalã, la încheierea mandatului îşi reiau calitatea de salariat al societãţii (regiei, instituţiei publice etc.).
(4) Zilele libere acordate unei categorii de reprezentanţi se pot redistribui.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), Preşedintele, Vicepreşedinţii şi Secretarul General al FSVR beneficiazã lunar de câte 5 zile acordate în condiţiile alin. (1). Pentru ca aceştia sã poatã beneficia de aceste drepturi FSVR va face demersurile pentru încunoştinţarea conducãtorilor instituţiilor în care aceştia îşi desfãşoarã activitatea.
ART. 110
(1) În aplicarea prevederilor <>art. 11, alin. 3, din Legea nr. 130/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, privind contractul colectiv de muncã, unitãţile vor prevedea în bugetele de venituri şi cheltuieli sumele necesare contribuţiilor pentru constituirea fondurilor destinate activitãţilor în domeniul pregãtirii, negocierii şi al aplicãrii contractelor colective de muncã, la toate nivelurile.
(2) Sumele prevãzute conform alin. 1 se vor calcula luând ca bazã suma de cel puţin 8.000 lei/angajat/an.
(3) Sumele constituite conform alin. 1 şi 2 se vor distribui astfel:
a) 1/3 din suma totalã se reţine ca fond destinat negocierii contractului colectiv de muncã la nivelul unitãţii;
b) 1/3 din suma totalã se vireazã de unitate la federaţia patronalã reprezentativã semnatarã la nivel de ramurã;
c) 1/3 din suma totalã se vireazã de unitate în contul colector "Fond negociere Contract Colectiv de Muncã la nivel Naţional", deschis la A.B.N. - AMRO BANK ROMÂNIA - S.A. cu nr. 264100090820 pentru negocierile colective la nivel naţional.
d) Din sumele constituite conform lit. a), b) şi c) de mai sus, 50 % se vireazã organizaţiilor sindicale cu care au fost negociate şi semnate contractele colective de muncã la fiecare nivel;
e) fondurile destinate negocierilor colective vor fi constituite şi vor fi virate în termen de o lunã de la data înregistrãrii prezentului contract colectiv de muncã.
(4) Unitãţile economice care negociazã şi semneazã contracte colective de muncã, dar nu sunt afiliate unor structuri patronale reprezentative de ramurã vor constitui fondurile destinate negocierilor colective conform prevederilor alin. 1, 2 şi 3 şi le vor vira cãtre federaţia patronalã semnatarã a contractului colectiv de muncã la nivel de ramurã, care a stat la baza negocierii propriului contract colectiv de muncã.
(5) În cazul în care, potrivit legii, se negociazã şi se încheie contracte colective de muncã la nivelul unor grupuri de unitãţi, cheltuielile ocazionate cu aceste negocieri vor fi suportate din fondurile constituite la nivelul unitãţilor din grupul respectiv, în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite.
(6) Fondurile destinate negocierilor colective la unitãţile bugetare vor fi constituite la nivelul fiecãrei unitãţi care încheie contract colectiv de muncã, cu respectarea prevederilor alin. (3).
(7) Fondurile destinate negocierilor colective vor fi colectate într-un subcont distinct al angajatorilor la care se constituie. Angajatorii şi sindicatele vor urmãri şi sprijini constituirea, defalcarea şi virarea pe destinaţii a fondurilor aferente negocierii contractelor colective de muncã.
(8) Angajatorii şi sindicatele vor gestiona şi vor utiliza fondurile destinate negocierilor colective constituite în baza prevederilor art. 107, în conformitate cu prevederile legale, pe baza unor programe de acţiuni aprobate de organele proprii de conducere şi pe rãspunderea fiecãruia.
ART. 111
(1) Angajatorii asigurã, în incinta lor, cu titlu gratuit, pentru activitatea sindicatelor, spaţiile corespunzãtoare şi dotãrile necesare activitãţii prevãzute de lege. Se vor asigura minimum birou, mobilier, telefon, fax, computer, conexiune la internet şi adresa de e-mail. Pânã la asigurarea tuturor dotãrilor minime nu va putea fi restricţionatã, în exercitarea atribuţiunilor reprezentanţilor aleşi ai organizaţiei sindicale, folosirea echipamentelor şi facilitãţilor la care au acces.
(2) Baza materialã cu destinaţie cultural-sportivã, proprietatea unitãţilor sau a instituţiilor ori proprietatea sindicatelor din unitãţile şi instituţiile respective va putea fi folositã, fãrã platã, pentru acţiuni organizate de sindicate sau angajator.
(3) Pentru desfãşurarea activitãţii FSVR, facilitãţile prevãzute se asigurã la nivelul Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animalã. Preşedintele, Vicepreşedinţii şi Secretarul General al FSVR au de asemenea acces gratuit la facilitãţile prevãzute la alin. (1) în instituţiile în care îşi desfãşoarã activitatea.
ART. 112
(1) În condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite, angajatorul va permite salariaţilor sã urmeze cursurile de pregãtire pe teme de relaţii de muncã organizate de Federaţia Sindicalã a Veterinarilor din România, în condiţiile stabilite prin contractele colective de muncã încheiate la celelalte niveluri, şi va suporta cheltuielile ocazionate de aceste cursuri.
(2) Pentru anul 2009, federaţia sindicalã semnatarã propune pregãtirea pe teme de relaţii de muncã a unui numãr de 100 de membri de sindicat din toate unitãţile şi instituţiile din anexã, pe durate de pânã la 15 zile.
(3) Modalitãţile de încadrare în numãrul prevãzut la alin. 1 se stabilesc de pãrţile semnatare, prin comisia paritarã constituitã în baza prezentului acord/contract colectiv de muncã la nivel de grup de unitãţi.
ART. 113
(1) Angajatorul va asigura ca persoanele care au ca sarcini de serviciu plata salariilor, cu acordul lor, sã încaseze cotizaţiile de sindicat şi sã le vireze în contul sindicatului respectiv; cotizaţiile de sindicat pot fi încasate cu acordul fiecãrui membru de sindicat, pe baza listelor întocmite de sindicate.
(2) Angajatorul şi sindicatul se vor notifica reciproc asupra schimbãrilor ce intervin în listele cu membrii de sindicat cotizanţi. Lunar angajatorul va notifica sindicatul asupra numãrului plãtitorilor de cotizaţie pentru care s-au virat sumele.
(3) Pentru transmiterea cotizaţiei cãtre FSVR, instituţiile publice cãrora le este opozabil prezentul acord/CCM vor asigura virarea unei cote de 25% din suma reţinutã ca şi cotizaţie de sindicat pentru sindicatele membre ale FSVR, direct de cãtre contabilitatea instituţiei publice în contul FSVR RO15CECEB50031RON0647862 - CEC Agenţia Iatropol, pentru FSVR cu sediul în Bucureşti, str. Dr. Staicovici, nr. 63, sectorul 5, - Cod de identitate fiscalã 14126247, restul de 75% urmând sã fie transmis în contul sindicatului membru al FSVR.
ART. 114
Este interzis unitãţilor şi instituţiilor sã desfacã din iniţiativa lor contractul individual de muncã al angajaţilor pentru motive care privesc activitatea sindicalã.
ART. 115
Administraţia nu va angaja salariaţi permanenţi, temporari sau cu program parţial în perioada declanşãrii sau a desfãşurãrii conflictelor colective de muncã, pe locurile de muncã ale angajaţilor aflaţi în conflict.
ART. 116
Angajatorii recunosc dreptul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale de a verifica la locul de muncã modul în care sunt respectate drepturile angajaţilor prevãzute în contractul colectiv de muncã.
ART. 117
Angajatorii şi sindicatele îşi vor comunica reciproc şi în timp util hotãrârile privind toate problemele importante din domeniul relaţiilor de muncã.
ART. 118
(1) Federaţia sindicalã semnatarã recunoaşte dreptul angajatorilor de a stabili, în condiţiile legii, rãspunderea disciplinarã sau patrimonialã a angajaţilor care se fac vinovaţi de încãlcarea normelor de disciplinã a muncii sau care aduc prejudicii unitãţii sau instituţiei.
(2) Federaţia sindicalã semnatarã recunoaşte dreptul angajatorului de a stabili normele de disciplina muncii, cu consultarea organizaţiilor sindicale, în condiţiile legii.
(3) Angajatorii şi sindicatele se recunosc ca parteneri permanenţi de dialog social. Sindicatele, prin mijloacele specifice lor, îi vor sprijini pe angajatori în asigurarea exercitãrii atribuţiilor lor, pentru acţiuni care nu contravin intereselor membrilor de sindicat şi contractelor colective de muncã de la toate nivelurile.

CAP. IX
Alte prevederi privind drepturile şi obligaţiile pãrţilor

ART. 119
Pãrţile convin ca, la organizarea şi reorganizarea structurii (organigramei) proprii sau a altor structuri subordonate, Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) sã îşi facã cunoscute demersurile cãtre organizaţia Federaţia Sindicalã a Veterinarilor din România şi a celorlalte sindicate interesate, în condiţiile prevãzute de lege (<>Legea sindicatelor nr. 54/2003 , <>Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizionalã în administraţia publicã) pentru a asigura o protecţie corespunzãtoare a angajaţilor.
ART. 120
Pãrţile, de comun acord, propun discutarea şi avizarea proiectelor de acte normative, de interes sindical, în cadrul unei comisii consultative constituite la nivelul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din care fac parte şi reprezentanţii FSVR.
ART. 121
Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor şi, dupã caz, celelalte instituţii care încheie Contracte colective de muncã vor consulta F.S.V.R. şi organizaţiile sindicale în procesul de elaborare şi implementare a strategiilor şi vor asigura dezbaterea şi negocierea proiectelor de buget în ceea ce priveşte capitolele cu implicaţii sociale. Sindicatele bugetarilor pot prezenta strategii de reformã alternative în domeniul pe care îl reprezintã, care prin dezbatere pot fi însuşite parţial (articole, capitole) sau total de conducerea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
ART. 122
(1) Pãrţile convin sã facã eforturi în vederea promovãrii unui climat normal de muncã la nivel de unitãţi, cu respectarea prevederilor legii, ale contractelor colective de muncã, ale regulamentelor de ordine interioarã, precum şi a drepturilor şi intereselor salariaţilor şi membrilor de sindicat.
(2) Pentru crearea şi menţinerea unui mediu de lucru care sã încurajeze respectarea demnitãţii fiecãrei persoane, prin contractul colectiv de muncã la nivel de unitate vor fi stabilite proceduri de soluţionare pe cale amiabilã a plângerilor individuale ale salariaţilor, inclusiv a celor privind cazurile de violenţã sau hãrţuire sexualã, în completarea celor prevãzute de lege.
(3) În scopul îndeplinirii prevederilor alin. (2) se vor stabili urmãtoarele:
1. orice plângere individualã a salariaţilor trebuie sã facã subiectul unei anchete interne de cãtre o comisie din care obligatoriu face parte un membru de sindicat special desemnat în acest sens;
2. rãspunsul la plângere va fi furnizat petentului în 3 maximum 5 zile;
3. în cazul în care în urma anchetei nu sunt evidenţiate elemente care sã solicite sesizarea comisiei de disciplinã, se înainteazã plângerea împreunã cu raportul comisiei de anchetã comisiei paritare;
4. avizul comisiei paritare este obligatoriu pentru pãrţi;
5. partea nemulţumitã se poate adresa instanţelor judecãtoreşti;
6. pe perioada anchetei interne şi deliberãrilor în comisia paritarã aspectul care face obiectul plângerii nu poate fi invocat pentru sancţionarea angajatului care a depus plângerea, fiind considerat suspendat.
(4) Plângerile salariaţilor în justiţie nu pot constitui motiv de desfacere a contractului de muncã.
(5) În situaţiile în care apar divergenţe în legãturã cu executarea prevederilor contractelor colective, unitãţile şi sindicatele vor încerca soluţionarea acestora mai întâi în comisiile paritare la nivel de unitate, iar pentru rezolvarea problemelor rãmase în divergenţã se vor putea adresa comisiilor paritare de la celelalte niveluri.
ART. 123
(1) În condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite, acordarea primelor, a plãţii abonamentelor de transport al angajaţilor de la domiciliu la serviciu, dacã este cazul, şi a altor drepturi de personal, în limitele prevederilor bugetare, se stabileşte pentru angajaţi de cãtre conducerile unitãţilor, cu consultarea sindicatului.
(2) Acordarea salariului de merit, în limitele prevederilor bugetare, se stabileşte pentru angajaţi de cãtre conducerile unitãţilor pe baza criteriilor stabilite de lege şi, dupã caz, pe baza criteriilor suplimentare stabilite împreunã cu organizaţia sindicalã.
ART. 124
(1) Reducerea şi redistribuirea de personal, ca urmare a reorganizãrii, se vor face cu consultarea sindicatelor şi a federaţiei la care acestea sunt afiliate.
(2) Cuprinderea specialiştilor funcţionari publici de execuţie şi a altor categorii de personal se face prin concurs, de o comisie formatã de specialişti ai unitãţii şi ai sindicatului cu pãstrarea principiului paritãţii.
ART. 125
(1) În vederea stabilirii drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractul de muncã, angajaţii beneficiazã de toate drepturile şi obligaţiile stabilite prin lege.
(2) În stabilirea mãsurilor privind condiţiile de muncã şi normarea muncii, pãrţile implicate vor ţine seama de urmãtoarele:
a) este necesarã asigurarea condiţiilor corespunzãtoare de lucru; în reţeaua sanitarã veterinarã sunt necesare: aparaturã, instrumentar, materiale sanitare, reactivi, dezinfectante, documentaţie specificã muncii sanitare veterinare etc.;
b) organizarea activitãţii şi stabilirea unor structuri organizatorice adecvate, repartizarea salariaţilor pe locurile de muncã, precizarea atribuţiilor şi a rãspunderii se realizeazã de cel care angajeazã cu informarea, respectiv participarea, în condiţiile legii, a organizaţiei sindicale;
c) normativele de personal şi fişa postului se constituie în anexe ale contractului colectiv şi se vor stabili în condiţiile prezentului contract colectiv de muncã astfel încât sã conducã la folosirea integralã a timpului de muncã şi la folosirea raţionalã a forţei de muncã;
d) numãrul de personal necesar se stabileşte pe baza normativelor de personal şi a duratei timpului normal de lucru, ţinând cont de programele de acţiuni sanitare veterinare obligatorii, evitându-se încãrcarea normei de sarcini peste volumul corespunzãtor timpului de lucru;
e) în cazul în care normativele de personal nu corespund condiţiilor concrete de desfãşurare a activitãţii, angajatorul şi organizaţiile sindicale au dreptul sã prezinte observaţii privind necesitatea modificãrii normativelor de personal şi a atribuţiilor de serviciu, din fişa postului, acestea fiind modificate printr-un acord comun.
ART. 126
Angajatorii se obligã ca la angajare şi periodic sã asigure examinarea medicalã a angajaţilor în scopul de a se constata dacã aceştia sunt apţi pentru desfãşurarea activitãţii în postul pe care ar urma sã îl ocupe sau pe care îl ocupã, precum şi pentru prevenirea îmbolnãvirilor profesionale, prin accesul la serviciile de medicinã a muncii în conformitate cu prevederile legale. De asemenea, angajatorul se obligã sã asigure examinarea medicalã periodicã şi sã ţinã evidenţa bolilor profesionale într-un registru special.
ART. 127
Conducerea administrativã are obligaţia de a asigura sau garanta la toate unitãţile din reţeaua sanitarã veterinarã şi pentru siguranţa alimentelor condiţii corespunzãtoare privind spaţiul adecvat activitãţii, iluminatul, cãldurã pe timpul iernii, mijloace materiale pentru întreţinerea curãţeniei şi igienei necesare, surse de pregãtire a apei calde şi altele.
ART. 128
În condiţiile legii, deplasãrile efectuate în interesul serviciului în raza de activitate se deconteazã de cãtre administraţie atunci când acestea depãşesc 10 km de la sediu, pe baza prezentãrii documentelor justificative. Aceasta în mãsura în care nu se asigurã deplasarea cu mijloacele de transport din dotare.
ART. 129
În condiţiile legii, conducerile administrative şi conducerile sindicatelor se obligã sã nu întreprindã acţiuni de divizare, comasare şi dizolvare a activitãţilor administrative.
ART. 130
Pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfãşuratã, şi angajaţii cu contract pe perioadã determinatã pot primi salariu de merit, în condiţiile legii.
ART. 131
(1) La nivelul instituţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor se vor face demersuri pentru promovarea unui act normativ privind constituirea unui fond social, potrivit legii, care se va utiliza, în principal, pentru:
a) construirea, amenajarea şi întreţinerea de oficii şi grupuri sociale la locurile de muncã;
b) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea pregãtirii profesionale a personalului.
(2) Utilizarea fondului social pentru destinaţiile prevãzute la alin. 1 se face de cãtre administraţie, cu avizul reprezentanţilor FSVR.
(3) Fondurile constituite conform alin. 1 şi neutilizate într-un an se reporteazã în anul urmãtor.
ART. 132
Circumscripţiile sanitare veterinare zonale, ca unitãţi reprezentative ale autoritãţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în teritoriu, vor fi dotate cu spaţii, mobilier, biroticã şi mijloace de comunicare corespunzãtoare.
ART. 133
În condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite, medicii veterinari de zonã beneficiazã de spor de izolare, în condiţiile legii, pentru activitatea prestatã pe raza mai multor localitãţi, în conformitate cu prevederile prezentului contract colectiv de muncã şi ale contractului colectiv de muncã la nivel de unitate.
ART. 134
Medicii veterinari de zonã pot beneficia de indemnizaţie de conducere în conformitate cu prevederile legale aplicabile.
ART. 135
Toţi angajaţii au dreptul la instruiri periodice, suportate de angajator, în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite.
ART. 136
Medicii veterinari care au absolvit cursurile Universitãţii de Înalte Studii Postuniversitare cu durata de 1,5 ani au dreptul şi pot dobândi gradul profesional principal.
Taxele de şcolarizare pentru perioada urmãrii acestor cursuri se vor suporta de cãtre unitatea la care angajatul funcţioneazã, în baza unui contract.
ART. 137
Angajatorul se obligã sã asigure personalului angajat, din fondurile proprii, accesul la legislaţia în vigoare, literaturã de specialitate, materiale bibliografice şi Monitorul Veterinar, pentru ridicarea nivelului profesional al acestora, prin organizarea şi dotarea bibliotecilor din unitãţi sau prin alte forme moderne de informare.
ART. 138
Angajaţii au obligaţia de a îndeplini în mod corespunzãtor toate sarcinile de serviciu, de a respecta ordinea şi disciplina la locul de muncã, potrivit atât clauzelor contractului colectiv de muncã cât şi ale celui individual de muncã, potrivit prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare, precum şi ale regulamentului de ordine interioarã.
ART. 139
Obligaţiile generale ale angajaţilor sunt urmãtoarele:
- respectarea programului de lucru şi folosirea integralã şi eficientã a timpului de muncã, pentru executarea întocmai şi la timp a sarcinilor de serviciu ce le revin;
- însuşirea, respectarea şi aplicarea tehnicilor profesionale şi de lucru stabilite, precum şi a normelor sau instrucţiunilor referitoare la desfãşurarea activitãţii cuprinse în fişa postului prezentatã cu ocazia semnãrii contractului individual de muncã sau actului de numire;
- utilizarea timpului de lucru numai în interesul profesiei;
- respectarea şi aplicarea normelor privind calitatea muncii şi regulile de eticã şi deontologie profesionalã sau medicalã;
- cunoaşterea legislaţiei şi a altor reglementãri;
- însuşirea şi respectarea întocmai a normelor PSI şi a normelor de prevenire a incendiilor sau a oricãrei situaţii care ar putea pune în primejdie clãdirile, instalaţiile unitãţii, viaţa, sãnãtatea sau integritatea corporalã a unor persoane;
- sã nu pãrãseascã locul de muncã, lãsând fãrã supraveghere şi/sau în funcţiune aparatura cu care lucreazã;
- sã nu consume bãuturi alcoolice în unitate;
- sã nu introducã materiale ori produse care ar putea provoca incendii sau explozii;
- sã îl anunţe în timp util pe şeful ierarhic în caz de neprezentare la locul de muncã sau, în lipsa acestuia, conducerea unitãţii;
- apãrarea patrimoniului unitãţii prin prevenirea şi combaterea sustragerilor şi degradãrii bunurilor unitãţii;
- înlãturarea oricãrei neglijenţe în pãstrarea şi administrarea bunurilor;
- respectarea normelor de comportare în cadrul relaţiilor de serviciu, asigurarea unui climat de colaborare cu toţi membrii colectivului de muncã şi combaterea manifestãrilor necorespunzãtoare privind disciplina la locul de muncã;
- pãstrarea secretului profesional în condiţiile legii;
- perfecţionarea continuã a pregãtirii profesionale şi de specialitate;
- menţinerea ordinii şi curãţeniei la locul de muncã;
- sã execute sarcinile de serviciu, în conformitate cu indicaţiile şi rezoluţiile conducãtorilor ierarhici;
- angajaţii cu funcţii de conducere asigurã repartizarea echitabilã a sarcinilor funcţionarilor din subordine, în funcţie de fişa postului şi pregãtirea profesionalã a acestora, ţinând cont de complexitatea lucrãrilor;
- angajaţii cu funcţii de conducere stabilesc prin rezoluţii indicaţii referitoare la modul de rezolvare a lucrãrilor, termene de rezolvare, prioritãţi în rezolvare şi, de asemenea, au obligaţia sã se implice direct în rezolvarea lucrãrilor de importanţã deosebitã;
- cunoaşterea şi utilizarea în mod corespunzãtor a aparatelor medicale potrivit parametrilor de funcţionare din documentaţia tehnicã şi în condiţii de deplinã siguranţã;
- utilizarea, conform normelor metodologice a decontaminantelor, materialelor sanitare, reactivilor, substanţelor etc.;
- creşterea eficienţei actului medical în folosul producţiei zootehnice.
ART. 140
Pãrţile, de comun acord, vor face demersurile ce se impun pentru ca inspectorii de specialitate ai Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor cu atribuţiuni de control şi aplicare a legii sã beneficieze de un salariu de bazã mai mare cu 15% pe baza unor fonduri constituite dintr-un procent din sumele aplicate ca amenzi de cãtre serviciile veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.
ART. 141
(1) Drepturile generale ale medicilor veterinari cu liberã practicã, care desfãşoarã o activitate de interes public naţional, sunt:
a) Medicii veterinari de liberã practicã primesc calitatea de medic veterinar oficial în baza unui contract de prestare a unor acţiuni prevãzute în "Programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului" sau alte programe, în condiţiile legii, ocazie cu care ei desfãşoarã o activitate de interes public naţional, în cadrul reţelei sanitare veterinare.
b) Contractul de prestare a unor acţiuni prevãzute în "Programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului" se încheie cu DSVSA judeţeanã, anual.
c) Medicii veterinari cu liberã practicã împuterniciţi primesc atribuţii publice de control şi de sancţionare a contravenţiilor, pentru care primesc o indemnizaţie.
d) Concesionarea de cãtre medicii veterinari cu liberã practicã a bunurilor imobile se face prin licitaţie publicã, în condiţiile legii, pe bazã de regulamente şi pe termen mai lung de 3 ani.
e) În situaţia în care se anuleazã contractele de concesiune din cauze neimputabile concesionarului, la o nouã concesionare a aceloraşi bunuri şi activitãţi are prioritate absolutã, fãrã negociere, vechiul concesionar. În aceastã situaţie rãmân valabile condiţiile de la prima concesionare.
f) Tarifele privind plata manoperei acţiunilor prestate prin contract cu DSVSA din "Programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului" precum şi a cheltuielilor ocazionate de acestea, se vor achita în cel mult treizeci de zile de la confirmarea îndeplinirii acţiunilor. Pentru depãşirea acestui termen angajatorul va plãti penalizãri de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere.
g) Biopreparatele, instrumentarul şi celelalte materiale (echipament de protecţie, imprimate etc.) necesare executãrii acţiunilor prevãzute în contractul individual de muncã vor fi puse gratuit la dispoziţia concesionarului de cãtre concedent cu cel puţin 15 zile înainte de declanşarea acţiunii. Neasigurarea lor poate conduce la neexecutarea obligaţiilor concesionarului, neimputabilã lui, referitor la acea acţiune.
h) Pentru activitatea desfãşuratã în condiţii de muncã periculoase (mediu infecţios, condiţii de îmbolnãvire prin contagiu, mediu toxic etc.), stabilite în condiţiile legii, personalul de la Circumscripţia sanitarã veterinarã (CSV) concesionatã va beneficia de un spor de 20% adãugat la tarifele negociate.
i) Medicii veterinari concesionari au dreptul de a participa la instruiri cu caracter profesional gratuite şi de a susţine examene pentru promovarea în grade profesionale sau funcţii.
(2) Drepturile prevãzute la alin. (1) sunt recunoscute sau vor fi recunoscute şi aplicate în condiţiile în care legislaţia în vigoare aplicabilã permite.

CAP. X
Dispoziţii finale

ART. 142
(1) În scopul salarizãrii şi al acordãrii celorlalte drepturi prevãzute în prezentul contract colectiv de muncã pentru personalul instituţiilor finanţate de la bugetul naţional, pãrţile contractante vor purta negocieri pentru stabilirea fondurilor aferente acestei categorii de personal şi pentru constituirea surselor, înainte de adoptarea legii privind aprobarea bugetului public naţional, precum şi în vederea modificãrii ulterioare a acestuia.
(2) Pãrţile contractante vor purta negocieri în vederea includerii drepturilor respective în actele normative prin care se reglementeazã astfel de drepturi, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate sau cu identificarea altor resurse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.
(3) Pe baza fondurilor aprobate în condiţiile prevãzute la alin. 1, pãrţile vor negocia utilizarea acestora pentru stabilirea salariilor şi a celorlalte drepturi de personal la instituţiile finanţate de la bugetul public naţional.
(4) Clauzele prezentului contract colectiv de muncã la nivel de grup de unitãţi, privind drepturile salariale şi celelalte drepturi de personal vor fi aplicate pentru angajaţii din instituţiile finanţate de la bugetul public naţional sau local în condiţiile prevãzute la alin. 1, 2 şi 3 în conformitate şi în condiţiile prevederilor legislaţiei în vigoare aplicabile.
ART. 143
(1) Beneficiarii prezentului contract colectiv de muncã vor primi câte un exemplar din Monitorul Oficial al României, Partea a V-a, în care este publicat, în baza cãruia vor face negocierile subsecvente.
(2) Unitãţile în care se vor încheia contracte colective de muncã vor fi stabilite de comun acord de organizaţiile patronale şi sindicale semnatare.
(3) Prevederile prezentului contract colectiv de muncã sunt considerate minimale, de la nivelul cãrora începe negocierea contractelor colective de muncã la celelalte niveluri.
(4) Dupã încheierea contractelor colective de muncã la nivel de grup de unitãţi, contractele colective de muncã încheiate anterior la eşaloanele inferioare se vor pune de acord cu acestea.
(5) Contractele colective de muncã la nivel de unitate se înregistreazã la Direcţiile judeţene de muncã şi solidaritate socialã, cu respectarea <>Legii nr. 130/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 144
În contractele individuale de muncã nu pot fi stipulate clauze contrare contractelor colective de muncã de la nivel naţional, de ramuri, de grupuri de unitãţi, de unitãţi şi instituţii sau care sã stabileascã drepturi sub limita consideratã minimã, prevãzute în aceste contracte.
ART. 145
Prevederile contractelor individuale de muncã existente la data intrãrii în vigoare a contractelor colective de muncã vor fi puse de acord cu prevederile acestora din urmã.
ART. 146
În toate situaţiile de reorganizare, în orice fel, a unitãţilor sau a instituţiilor semnatare, drepturile şi obligaţiile prevãzute de prezentul contract colectiv de muncã se transmit noilor subiecţi de drept rezultaţi din aceste operaţiuni juridice.
ART. 147
Prezentul contract colectiv de muncã produce efecte începând cu data înregistrãrii lui de cãtre una dintre pãrţi, în condiţiile prevãzute de <>art. 25, alin. 3, din Legea nr. 130/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 148
Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor, în calitate de autoritate în domeniu, urmãreşte şi controleazã aplicarea prevederilor prezentului contract colectiv de muncã referitoare la personalul contractual şi pentru funcţionarii publici, în condiţiile legii.

PĂRŢILE SEMNATARE

I. Angajator

Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã
şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin:
Constantin Trifu - Preşedinte al comisiei

Şef Serviciu Legislaţie şi Asistenţã Juridicã
Cornel Badicu

Cons. juridic
Roxana Petcu


II. Sindicat

Federaţia Sindicalã a
Veterinarilor din România, prin:
Romeo Manea
Preşedinte


AVIZAT

PREŞEDINTE - SECRETAR DE STAT
Dr. Radu Roatiş Cheţan



ANEXA 1


REGULAMENTUL
de organizare şi funcţionare a
comisiei paritare la nivel de grup de unitãţi


1. Comisia paritarã la nivelul grupului de unitãţi al Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor va fi compusã din trei reprezentanţi ai Federaţiei Sindicale a Veterinarilor din România şi un numãr egal de reprezentanţi ai Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
2. Membrii comisiei paritare sunt desemnaţi de pãrţile semnatare pentru întreaga perioadã de valabilitate a contractului colectiv de muncã, în termen de 15 zile dupã înregistrarea prezentului contract la Ministerul Muncii, Familiei şi Egalitãţii de Şanse.
3. Comisia se va întruni la cererea oricãruia dintre membrii sãi sau la solicitarea Conducerii ANSVSA sau ai FSVR, în termen de maximum 5 zile lucrãtoare de la formularea cererii, şi va adopta hotãrâri valabile prin consens, în prezenţa a 3/4 din numãrul total al membrilor, cu pãstrarea paritãţii.
4. Comisia va fi prezidatã, prin rotaţie, de câte un reprezentant al fiecãrei pãrţi, ales în şedinţa respectivã.
5. Hotãrârea adoptatã potrivit punctului 2 are putere obligatorie pentru pãrţile contractante.
6. Secretariatul comisiei va fi asigurat de Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor (centralã) - ANSVSA. Toate actele de procedurã precum şi hotãrârile vor fi transmise FSVR.


ANEXA 2

DECLARAŢIE

Subsemnatul(a) ....... domiciliat (ã) în ...... strada ........ nr. ..., judeţul ......, posesor(posesoare) al(a) B.I./C.I. seria .... nr. ..... eliberat de ............. la data de ................... salariat la ................. în funcţia de ......... înţeleg sã mã folosesc, la negocierea contractului meu individual de muncã, de clauzele contractului colectiv de muncã la nivel de grup de unitãţi, negociat de Federaţia Sindicalã a Veterinarilor din România, în conformitate cu articolul 15 din acest contract.


Data ....... Semnãtura,
..............



ANEXA 3


CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ
- clauze minime -

Contractul individual de muncã nr. ... a fost încheiat pe baza contractului colectiv de muncã convenit între .... şi între ........ şi înregistrat cu nr. ......
Între unitatea (instituţia) ................ cu sediul în .................. reprezentatã prin ............ în calitate de ............
şi
dl (dna) ........... posesor (posesoare) al (a) B.I./C.I. seria ..... nr. ..... având ca pregãtire profesionalã .......... se încheie prezentul contract de muncã în urmãtoarele condiţii:
1. Contractul de muncã se încheie pe duratã:
a) nedeterminatã, cu începere de la data de ........;
b) determinatã, începând de la data de ......... şi pânã la data de ........ inclusiv.
2. Dl (dna) ......... va îndeplini funcţia de ...........
3. Locul muncii este ............
4. Condiţii de încadrare (o normã întreagã, o fracţiune de normã): .........
5. Condiţiile de muncã se încadreazã în (condiţii grele, periculoase, nocive, penibile, normale) ........ grupa de muncã .......
6. Salariul de bazã brut lunar este de .......... lei.
Drepturile salariale se plãtesc în chenzine lunare, stabilite dupã cum urmeazã:
a) chenzina I - la data de ..........;
b) chenzina a II-a - la data de .......
7. Plata orelor suplimentare se va face conform contractului colectiv de muncã.
8. Dl (dna) ....... beneficiazã de urmãtoarele sporuri: ..........
De asemenea, mai poate beneficia şi de urmãtoarele drepturi bãneşti: ........
9. Pãrţile convin ca anumite obligaţii bãneşti ale salariatului sã fie achitate direct prin serviciile financiar-contabile ale unitãţii, dupã cum urmeazã: .....................
10. Durata concediului anual de odihnã, corespunzãtoare vechimii, va fi de ......
De asemenea, beneficiazã de un concediu suplimentar anual de .............
Concediul de odihnã se va efectua conform programãrii.
11. Obligaţiile generale ale pãrţilor
Cel care angajeazã se obligã, în principal:
- sã îi asigure celui încadrat condiţii corespunzãtoare de lucru;
- sã îi acorde celui încadrat toate drepturile ce i se cuvin, în condiţiile prevãzute de lege;
- sã respecte şi sã îndeplineascã prevederile contractului colectiv de muncã;
- alte obligaţii (în funcţie de specificul unitãţii) ............
Salariatul se obligã:
- sã îndeplineascã atribuţiile şi sarcinile stabilite prin dispoziţiile de lucru sau prin fişa postului, astfel cum este anexatã la contractul individual de muncã;
- sã respecte prevederile contractului colectiv de muncã şi ale regulamentului de ordine interioarã, precum şi normele de protecţie a muncii etc.;
- alte obligaţii specifice locului de muncã respectiv.
Prezentul contract se încheie în douã exemplare, dintre care unul se pãstreazã la unitate, iar celãlalt revine angajatului.

Cel care angajeazã,
Angajat,

Modificarea prezentului contract individual de muncã are loc la data de ........... prin schimbarea ...... pe baza ..............

Cel care angajeazã,
Angajat,

în urma îndeplinirii procedurii legale la data de ..... prezentul contract înceteazã prin ......... pentru urmãtoarele motive ....... având la bazã (decizia, hotãrârea) ....... în temeiul articolului .......


Cel care angajeazã,



ANEXA 4

REGULAMENTUL
privind administrarea fondului destinat activitãţilor
în domeniul negocierilor colective

ART. 1
Fondul destinat activitãţilor în domeniul negocierilor colective se constituie în baza prevederilor <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 130/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, privind contractul colectiv de muncã, precum şi în baza prevederilor Contractului colectiv de muncã unic la nivel naţional, a prevederilor Contractului colectiv de muncã la nivelul ramurii agriculturii, pisciculturii şi pescuitului şi a prevederilor Contractului colectiv de muncã la nivelul grupului de unitãţi.
ART. 2
(1) În baza prevederilor Contractului colectiv de muncã la nivelul grupului de unitãţi, sumele care constituie fondul destinat activitãţilor în domeniul negocierilor colective sunt virate într-un cont special, deschis de ANSVSA.
(2) Contul va fi deschis pânã la înregistrarea definitivã a Contractului colectiv de muncã la nivelul grupului de unitãţi şi va fi comunicat tuturor beneficiarilor de contract colectiv de muncã, odatã cu înmânarea contractului.
ART. 3
FSVR semnatarã a Contractului colectiv de muncã la nivelul grupului de unitãţi are drept de control asupra modului în care se constituie fondul destinat activitãţilor în domeniul negocierilor colective şi asupra contului special deschis de ANSVSA.
ART. 4
ANSVSA şi FSVR semnatare ale Contractului colectiv de muncã unic la nivelul ramurii grupului de unitãţi vor gestiona şi vor utiliza fondul destinat negocierilor colective în conformitate cu prevederile legale şi pe rãspunderea fiecãruia, pe baza unor planuri de acţiuni şi de cheltuieli aprobate de comisia paritarã la nivel de grup de unitãţi şi de organele proprii de conducere.
ART. 5
Pãrţile semnatare ale Contractului colectiv de muncã la nivelul grupului de unitãţi vor acţiona şi vor urmãri, la unitãţi, sã se vireze integral şi la termen contribuţiile ce le revin, în contul special deschis de ANSVSA.
ART. 6
Prezentul regulament de administrare a fondului destinat activitãţilor în domeniul negocierilor colective face parte integrantã din Contractul colectiv de muncã la nivelul grupului de unitãţi.


ANEXA 5

LISTA
unitãţilor beneficiare ale Contractului colectiv de
muncã unic la nivelul grupului de unitãţi al ANSVSA
pe anii 2009-2010




 1. Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi
    pentru Siguranţa Alimentelor                      Bucureşti   Bucureşti
 2. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Alba        Iulia Alba
 3. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Arad        Arad
 4. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Piteşti     Argeş
 5. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Bacãu       Bacãu
 6. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Oradea      Bihor
 7. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Bistriţa   Bistriţa-Nãsãud
 8. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Botoşani    Botoşani
 9. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Braşov      Braşov
10. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Brãila      Brãila
11. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Bucureşti   Bucureşti
12. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Buzãu       Buzãu
13. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Reşiţa      Caraş-Severin
14. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Cãlãraşi    Cãlãraşi
15. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Cluj-Napoca Cluj
16. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Constanţa   Constanţa
17. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa   Sfântu
    Alimentelor                                       Gheorghe    Covasna
18. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Târgovişte  Dâmboviţa
19. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Craiova     Dolj
20. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Galaţi      Galaţi
21. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Giurgiu     Giurgiu
22. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Tg. Jiu     Gorj
23. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa   Miercurea-
    Alimentelor                                       Ciuc        Harghita
24. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Deva        Hunedoara
25. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Slobozia    Ialomiţa
26. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Iaşi        Iaşi
27. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Bucureşti   Ilfov
28. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Baia Mare   Maramureş
29. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa   Drobeta-
    Alimentelor                                       Tr. Severin Mehedinţi
30. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Tg. Mureş   Mureş
31. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Piatra Neamţ Neamţ
32. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Slatina     Olt
33. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Ploieşti    Prahova
34. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Satu Mare   Satu Mare
35. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Zalãu       Sãlaj
36. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Sibiu       Sibiu
37. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Suceava     Suceava
38. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Alexandria  Teleorman
39. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Timişoara   Timiş
40. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Tulcea      Tulcea
41. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Vaslui      Vaslui
42. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Vâlcea      Vâlcea
43. Direcţia Sanitar-Veterinarã şi pentru Siguranţa
    Alimentelor                                       Vrancea     Vrancea
44. Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animalã      Bucureşti   Bucureşti
45. Institutul pentru Controlul Produselor
    Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar       Bucureşti   Bucureşti
46. Institutul de Igienã şi Sãnãtate Publicã
    Veterinarã                                        Bucureşti   Bucureşti



-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Contract de Munca, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, CONTRACT COLECTIV DE MUNCA UNIC nr. 22/01 din 4 februarie 2009

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016