Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
CONTRACT COLECTIV DE MUNCA nr. 3.429/18 din 22 iulie 2003 la nivelul ramurii constructii-montaj pe anul 2003
Înregistrat la Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei cu nr. 3429/18/22.07.2003
În temeiul prevederilor <>Legii nr. 130/1996 , asa cum a fost modificatã prin <>Legea nr. 143/1997 , şi ale <>Legii nr. 54/2003 , pãrţile contractante sunt: A. Angajatorii stabiliţi de Asociaţia Romana a Antreprenorilor de Construcţii - ARACO, asociaţie patronala reprezentativa a ramurii de construcţii-montaj în baza încheierii Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a Civilã (dosar nr. 2/F.S./2001) şi, la nivel naţional, în baza sentinţei civile nr. 1/31.01.2000 a T.M.B.; B. Salariaţii reprezentaţi de federaţiile sindicale reprezentative, conform legii: ● Federaţia Generalã a Sindicatelor FAMILIA, conform sentinţei de schimbare a denumirii nr. 33/Fed/20.12.2001 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a III-a Civilã, reprezentativa conform sentinţei civile nr. 1 a Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a Civilã, pronunţatã la data de 8.01.2001 în dosarul nr. 35/F/2000; ● Federaţia Nationala a Sindicatelor din Construcţii-Montaj ANGHEL SALIGNY, conform reprezentativitatii acordate de Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din România FRATIA nr. 349/23.04.2003. ● Federaţia Sindicatelor Constructorilor Feroviari şi Cãilor de Comunicaţii din România, conform deciziei civile nr. 22F a Tribunalului Bucureşti, Secţia a IV-a Civilã, pronunţatã la data de 1.10.2001 (dosar nr. 22R/2001).
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 1 (1) Contractul colectiv de munca reglementeazã raporturile de munca generale dintre patroni şi salariaţi (conform <>Legii nr. 356/2001 ), pentru realizarea obiectului de activitate prevãzut în actul constitutiv. (2) Prevederile prezentului contract colectiv de munca se aplica la nivel de ramura. (3) Raporturile de munca referitoare la condiţiile specifice se reglementeazã prin contractul de munca la nivel de unitate. ART. 2 Pãrţile contractante recunosc şi accepta pe deplin faptul ca sunt egale şi libere în negocierea prezentului contract colectiv de munca la nivel de ramura şi se obliga sa respecte întocmai prevederile acestuia. ART. 3 (1) Prezentul contract colectiv de munca cuprinde drepturile şi obligaţiile reciproce ale patronatului şi sindicatelor în stabilirea condiţiilor generale de munca. (2) Condiţiile specifice de munca, drepturile şi obligaţiile concrete ale pãrţilor, precum şi regulile de disciplina a muncii vor fi stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate, prin contractele individuale de munca şi prin regulamentul intern. (3) La cererea membrilor lor, sindicatele pot sa îi reprezinte pe aceştia în cadrul conflictelor de drepturi. (4) În contractele de munca încheiate la nivel de unitate, bazate pe negocieri colective de cãtre sindicate în numele salariaţilor, pãrţile contractante vor conveni, printr-o clauza expresã, plata unei contribuţii lunare de cãtre salariaţi, alţii decât membrii de sindicat, pentru desfãşurarea negocierilor colective, dar care sa nu fie mai mica de 0,3% din salariu şi care sa nu depãşeascã valoarea contribuţiei sindicale. (5) În contractele colective de munca încheiate la nivel de unitate bazate pe negocieri colective pãrţile contractante vor putea conveni ca angajatorii sa retina pe statele de plata cotizatia de sindicat şi sa vireze aceasta cotizatie sindicatului. ART. 4 (1) Contractul colectiv de munca la nivel de ramura se încheie pe o perioada de un an, cu posibilitãţi de prelungire, conform legii. (2) Cu cel mult 60 de zile înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, pãrţile se obliga sa înceapã negocierile contractului colectiv de munca la nivel de ramura cu respectarea <>Legii nr. 130/1996 , republicatã. (3) Modificãrile prevederilor contractului colectiv de munca la nivel de ramura se fac în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 130/1996 , asa cum a fost modificatã prin <>Legea nr. 143/1997 . Orice modificare produsã are aceleaşi efecte ca şi contractul. Orice modificare se aduce la cunostinta pãrţilor cu pana la 30 de zile înainte de data propusã pentru începerea negocierilor. (4) Ori de câte ori contractul colectiv de munca la nivel de ramura se modifica, contractele colective de munca la nivel de unitate, precum şi contractele de munca individuale vor fi adaptate în mod corespunzãtor. (5) Pãrţile semnatare, federaţiile sindicale şi patronii se angajeazã ca în perioada negocierilor sa nu declanseze greve şi, respectiv, sa nu efectueze concedieri pentru motive neimputabile salariaţilor. ART. 5 (1) Prevederile contractului colectiv de munca la nivel de unitate se aplica în mod egal tuturor salariaţilor, indiferent de sex, orientare sexualã, caracteristici genetice, varsta, apartenenţa nationala, rasa, culoare, etnie, religie, opţiune politica, origine socialã, handicap, situaţie sau responsabilitate familialã, apartenenţa ori activitate. Departajarea salariaţilor numai pe criterii strict profesionale şi de calificare nu poate fi consideratã discriminatorie. (2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) constituie contravenţie şi este reglementatã de <>Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 . (3) Având în vedere statutul apolitic al pãrţilor, acestea nu vor permite desfãşurarea activitãţilor politice în unitate. ART. 6 În situaţiile în care, în privinta drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de munca, intervin reglementãri legale mai favorabile, acestea vor face parte de drept din contract. ART. 7 Interpretarea clauzelor contractului colectiv de munca la nivel de ramura se face cu respectarea prevederilor legale. ART. 8 (1) Divergenţele intervenite în aplicarea şi executarea contractelor colective de munca vor fi soluţionate prin comisii paritare: a) la nivel de ramura şi grup de unitãţi, printr-o comisie paritara alcãtuitã din reprezentanţii patronilor şi ai federaţiilor sindicale, semnatare ale contractului colectiv de munca; b) la nivel de unitate, printr-o comisie paritara alcãtuitã din reprezentanţi ai salariaţilor şi ai consiliului de administraţie sau manager. Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei paritare la nivel de ramura este prezentat în anexa. (2) Procedura de soluţionare a divergentelor, prevãzutã mai sus, nu exclude sesizarea instanţelor de judecata competente. Soluţionarea prin acord de comisia paritara implica sesizarea judecãtoriei, iar dacã sesizarea a avut loc, se va prezenta instanţei hotãrârea comisiei paritare. ART. 9 Pãrţile se obliga ca în perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de munca la nivel de ramura sa nu susţinã în nici un mod promovarea unor reglementãri care ar duce la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele colective de munca, oricare ar fi nivelul la care au fost încheiate. ART. 10 (1) Pãrţile semnatare garanteazã respectarea drepturilor şi obligaţiilor minime cuprinse în prezentul contract. (2) Drepturile salariaţilor prevãzute în prezentul contract colectiv de munca nu pot sa reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale, care au fost stabilite şi recunoscute prin contracte colective încheiate la nivel de unitate înaintea încheierii contractului colectiv de munca la nivel de ramura. (3) Prevederile CCM nu pot conduce la unele renunţãri în privinta drepturilor salariaţilor recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmãreşte renunţarea sau limitarea drepturilor conferite de lege salariaţilor este lovitã de nulitate. ART. 11 Contractele colective de munca la nivel de grupuri de unitãţi şi unitãţi nu vor putea prevedea drepturi sub limitele minime prevãzute în prezentul contract, în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 130/1996 , asa cum a fost modificatã prin <>Legea nr. 143/1997 .
CAP. II Încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de munca
ART. 12 Angajarea se face prin încheierea contractului individual de munca, în care sunt stabilite în mod concret drepturile şi obligaţiile pãrţilor, prin negociere, şi care va respecta prevederile cu caracter minimal cuprinse în contractele colective de munca la nivel de unitate. ART. 12.1 Contractul individual de munca se poate încheia şi pe durata determinata, în urmãtoarele condiţii: a) înlocuirea unui angajat în cazul suspendãrii contractului sau de munca, cu excepţia situaţiei în care acel angajat participa la greva; b) creşterea temporarã a activitãţii angajatorului; c) desfãşurarea unor activitãţi cu caracter sezonier; d) în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale emise în scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fãrã loc de munca; e) în alte cazuri prevãzute de legi speciale. ART. 12.2 Obligaţia de încheiere a contractului individual de munca, în forma scrisã, revine angajatorului. ART. 12.3 În situaţia în care contractul individual de munca nu a fost încheiat în forma scrisã, se prezuma ca a fost încheiat pe o durata nedeterminatã. ART. 13 Contractele individuale de munca vor prevedea cel puţin urmãtoarele clauze: a) identitatea pãrţilor; b) locul de munca sau, în lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca angajatul sa munceasca în diverse locuri; c) sediul angajatorului; d) atribuţiile postului; e) riscurile specifice postului; f) data la care contractul urmeazã sa producã efecte; g) în cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporar, durata acestora; h) durata concediului de odihna la care angajatul are dreptul; i) condiţiile de acordare a preavizului de cãtre pãrţile contractante şi durata acestuia; j) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea plãţii salariului la care angajatul are dreptul; k) durata normalã a muncii, exprimatã în ore/saptamana; l) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeazã condiţiile de munca ale angajatului; m) durata perioadei de proba. În afarã clauzelor generale mai sus menţionate, între pãrţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de munca şi alte clauze specifice, cum ar fi: - clauza neconcurentei; - clauza cu privire la formarea profesionalã; - clauza de confidenţialitate; - clauza de mobilitate. Înainte de încheierea contractului individual de munca, angajatorul este obligat sa informeze angajatul despre elementele prevãzute mai sus, care trebuie incluse în contractul individual de munca. Pãrţile convin ca modelul minim al contractului individual de munca sa fie cel stabilit de MMSS şi publicat în Monitorul Oficial al României. ART. 13.1 (1) În cazul în care în cuprinsul contractului individual de munca este negociata şi inclusã o clauza de neconcurenta, angajatorul se obliga sa acorde angajatului o indemnizaţie de cel puţin 25% din salariul brut şi sa prevadã în mod expres în contract activitãţile care sunt interzise angajatului. (2) Clauza de neconcordanta nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercitãrii profesiei angajatului sau a specializãrii pe care o deţine. ART. 13.2 În situaţia modificãrii contractului individual de munca angajatorul este obligat sa informeze în scris angajatul despre modificãrile propuse la contractul individual de munca. ART. 13.3 (1) În cazul în care în cuprinsul contractului individual de munca este negociata şi inclusã o clauza de confidenţialitate, pãrţile se obliga ca, pe toatã durata contractului individual de munca şi dupã încetarea acestuia, sa nu transmitã date sau informaţii de care au luat cunostinta în timpul executãrii contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, contractele colective de munca şi/sau contractele individuale de munca. (2) Nerespectarea clauzei prevãzute la alin. (1) de cãtre oricare dintre pãrţi atrage obligarea celui în culpa la plata de daune interese. ART. 13.4 În mod expres, clauza de confidenţialitate se aplica persoanelor care au acces la baza de date necesarã întocmirii documentaţiilor tehnico-economice de ofertare, persoanelor care participa la negocierea şi încheierea contractelor comerciale. ART. 13.5 Prin contractele colective de munca la nivel de unitate pãrţile pot negocia prestãrile suplimentare în bani sau natura care se acorda angajaţilor care au prevãzutã în contractul individual de munca clauza de mobilitate. ART. 14 (1) Contractul individual de munca se încheie potrivit prevederilor contractului colectiv de munca la nivel de unitate, putând fi modificat şi completat de pãrţi prin acte adiţionale, ori de câte ori intervin schimbãri ce impun modificarea sau completarea acestuia. (2) Contractul individual de munca se încheie în trei exemplare, în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte şi un exemplar pentru înregistrare la Inspectoratul teritorial de munca, prin grija celui care angajeazã. (3) În funcţie de necesitaţi, patronul poate sa încheie contracte individuale de munca pe durata determinata, potrivit legii. (4) Suspendarea contractului individual de munca poate interveni cu acordul pãrţilor, în cazurile prevãzute de lege. (5) Contractul individual de munca se încheie în doua exemplare, în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte, prin grija celui care angajeazã. ART. 15 (1) Angajarea se face în condiţiile stabilite de lege şi de contractul colectiv de munca, numai pe criteriul aptitudinilor şi competentelor profesionale. (2) În cazul angajãrii prin examen, concurs sau interviu, cel care angajeazã va face publica existenta posturilor libere; dacã un angajat al unitãţii şi o persoana din afarã acesteia obţin la concurs acelaşi punctaj, salariatul unitãţii are prioritate în ocuparea postului; modalitãţile de ocupare a posturilor vacante prin concurs, examen sau interviu, şi modul de organizare şi desfãşurare a acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivelul unitãţii. (3) În situaţia în care angajatorul cere informaţii în legatura cu persoana care solicita angajarea, de la foştii angajatori, acestea se vor referi numai la funcţiile îndeplinite şi durata angajãrii, solicitarea fãcându-se numai cu încunoştinţarea celui în cauza. (4) Orice persoana angajata va fi supusã unei perioade de proba stabilite conform prevederilor <>Legii nr. 53/2003 - Codul muncii. Perioada de proba va fi determinata în funcţie de natura muncii, gradul de rãspundere şi complexitate. În timpul perioadei de proba contractul individual de munca poate inceta în condiţiile legii. (5) Se interzice angajarea succesiva pe perioade de proba a mai mult de 3 persoane pentru acelaşi post. (6) La sfârşitul perioadei de proba, contractul individual de munca se poate renegocia. ART. 16 (1) Orice salariat are dreptul de a încheia mai multe contracte individuale de munca, cu excepţia celor pentru care legea prevede incompatibilitãţi pentru cumul de funcţii. (2) Salariaţii care încheie mai multe contracte individuale de munca au obligaţia sa declare fiecãrui angajator locul unde exercita funcţia pe care o considera de baza. (2.1) Contractul individual de munca se poate modifica în ceea ce priveşte durata contractului, locul muncii, felul muncii, condiţiile de munca, salariul, timpul de munca şi timpul de odihna numai cu acordul pãrţilor. (2.2.) Modificarea locului muncii prevãzut în contractul individual de munca se poate face unilateral de cãtre angajator numai prin delegarea sau detasarea salariatului. (2.3.) Delegarea salariatului nu implica modificarea felului muncii şi se poate dispune pentru o perioada de cel mult 60 de zile, putându-se prelungi cu încã 60 de zile, dar numai cu acordul salariatului. (2.4.) Detasarea salariatului la un alt angajator poate implica în mod excepţional şi modificarea felului muncii, dar numai cu consimţãmântul scris al salariatului şi se poate dispune pentru o perioada de cel mult un an. ART. 17 (1) Contractul individual de munca poate inceta astfel: a) de drept; b) ca urmare a acordului pãrţilor, la data convenitã de acestea; c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre pãrţi, în cazurile şi în condiţiile limitativ prevãzute de lege. (2) Contractul individual de munca înceteazã de drept: a) la data decesului salariatului sau angajatorului persoana fizica; b) la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii judecãtoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului ori a angajatorului persoana fizica, dacã aceasta antreneaza lichidarea afacerii; c) ca urmare a dizolvãrii angajatorului persoana juridicã, de la data la care persoana juridicã îşi înceteazã existenta; d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de varsta standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, dupã caz, la data comunicãrii deciziei de pensionare pentru limita de varsta ori invaliditate, potrivit legii; e) ca urmare a constatãrii nulitãţii absolute a contractului individual de munca, de la data la care nulitatea a fost constatatã prin acordul pãrţilor sau prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva; f) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupatã de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreşti de reintegrare; g) ca urmare a condamnãrii penale cu executarea pedepsei la locul de munca, de la data emiterii mandatului de executare; h) de la data retragerii de cãtre autoritãţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei; i) ca urmare a interzicerii exercitãrii unei profesii sau a unei funcţii, ca mãsura de siguranta ori pedeapsa complementara, de la data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a dispus interdicţia; j) la data expirãrii termenului contractului individual de munca încheiat pe durata determinata. k) retragerea acordului pãrţilor sau al reprezentanţilor legali, în cazul salariaţilor cu varsta cuprinsã între 15 şi 16 ani. ART. 18 Contractul individual de munca poate inceta din initiativa unitãţii pentru: A) motive care ţin de persoana angajatului, în urmãtoarele situaţii: a) în cazul în care angajatul a sãvârşit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinarã; b) în cazul în care angajatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 60 de zile, în condiţiile Codului de procedura penalã; c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicalã, se constata inaptitudinea fizica şi/sau psihicã a angajatului, fapt ce nu îi permite acestuia sa îndeplineascã atribuţiile corespunzãtoare locului de munca ocupat; d) în cazul în care angajatul nu corespunde profesional locului de munca în care este încadrat. B) motive care nu ţin de persoana angajatului, determinate de desfiinţarea locului de munca ocupat de angajat ca urmare a: a) dificultãţile economice; b) transformãrilor tehnologice; c) reorganizãrii activitãţii. ART. 19 Contractul individual de munca poate fi desfãcut din initiativa salariatului, prin demisie, cu obligaţia acestuia sa anunţe în scris conducerea unitãţii cu cel puţin 15 zile lucrãtoare înainte. ART. 20 (1) În cazul în care unitatea este în situaţia de a opera reduceri de personal, iar acestea nu constituie concedieri colective, conducãtorul unitãţii îi va anunta în scris pe reprezentanţii aleşi ai salariaţilor cu privire la numãrul şi structura posturilor ce urmeazã sa fie reduse precum şi la motivatia acestei reduceri. (2) Prin concediere colectivã se înţelege concedierea, într-o perioada de 30 de zile calendaristice, dispusã din unul sau mai multe motive dintre cele prevãzute la art. 65, alin. 1 din Codul muncii, a unui numãr de: a) cel puţin 5 angajaţi, dacã angajatorul care disponibilizeaza are încadraţi mai mult de 20 de angajaţi şi mai puţin de 100 de angajaţi; b) cel puţin 10% dintre angajaţi, dacã angajatorul care disponibilizeaza are încadraţi cel puţin 100 de angajaţi, dar mai puţin de 300 de angajaţi; c) cel puţin 30 de angajaţi, dacã angajatorul care disponibilizeaza are încadraţi cel puţin 300 de angajaţi. (3) În cazul concedierilor colective angajatorului îi revin urmãtoarele obligaţii: a) sa întocmeascã un plan de mãsuri sociale sau de alt tip prevãzut de lege ori de contractele colective de munca aplicabile, cu consultarea sindicatului; b) sa propunã angajaţilor programe de formare profesionalã; c) sa punã la dispoziţia sindicatului care are membri în unitate toate informaţiile relevante în legatura cu concedierea colectivã, în vederea formularii propunerilor din partea acestora; d) sa initieze în timp util, în scopul punerii de acord, consultãri cu sindicatul referitoare la metodele şi mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numãrului de angajaţi afectaţi şi de atenuare a consecinţelor. (4) Angajatorul are obligaţia sa notifice în scris sindicatului intenţia de concediere colectivã cu cel puţin 45 de zile calendaristice anterior emiterii deciziilor de concediere. (5) Notificarea intentiei de concediere colectivã se face sub forma unui proiect de concediere colectivã, care trebuie sa cuprindã: a) numãrul total şi categoriile de angajaţi; b) motivele care determina concedierea; c) numãrul şi categoriile de angajaţi care vor fi afectaţi de concediere; d) criteriile avute în vedere, potrivit legii şi/sau contractelor colective de munca aplicabile, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere; e) mãsurile avute în vedere pentru limitarea numãrului concedierilor; f) mãsurile pentru atenuarea consecinţelor concedierii şi compensaţiile ce urmeazã sa fie acordate angajaţilor supuşi concedierii, conform dispoziţiilor legale şi contractuale aplicabile; g) data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile; h) termenul înãuntrul cãruia sindicatul poate face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numãrului angajaţilor concediati. (6) Sindicatul poate propune angajatorului mãsuri în vederea evitãrii concedierilor ori diminuãrii numãrului angajaţilor concediati, într-un termen de 20 de zile calendaristice de la data primirii proiectului de concediere. (7) În situaţia dispunerii de concedieri colective, angajatorul nu poate face noi angajari pe locurile de munca ale salariaţilor concediati. ART. 21 În cazul restrângerii activitãţii, concedierile vor avea în vedere urmãtoarele criterii: - competenta profesionalã; - cumul de funcţii sau cel al pensiei cu salariul; - îndeplinirea condiţiilor de pensionare; - deţinerea de terenuri agricole ori firme private; - persoane care nu au membri de familie în întreţinere. Stabilirea situaţiilor concrete privind aplicarea criteriilor de mai sus se realizeazã la nivelul unitãţii de cãtre semnatarii contractului colectiv de munca. ART. 22 (1) Salariaţilor cãrora li se desface contractul individual de munca din motive neimputabile lor, patronul le va comunica aceasta, în scris, cu 15 zile lucrãtoare înainte (corelat cu prevederile art. 19). (2) În perioada preavizului, salariaţii au dreptul sa absenteze 4 ore pe zi de la programul unitãţii pentru a cauta un loc de munca, fãrã ca aceasta sa afecteze salariul şi celelalte drepturi. Orele absentate se pot acorda prin cumul, în condiţiile stabilite de patron. ART. 23 Contractele individuale de munca pe perioada nedeterminatã pot fi desfãcute din motive neimputabile salariaţilor numai cu acordul sindicatelor sau al reprezentanţilor salariaţilor, pentru urmãtoarele categorii de personal: a) unici sustinatori de familie; b) în situaţia în care mãsura ar afecta doi soţi care lucreazã în aceeaşi unitate, se desface un singur contract de munca; c) salariaţii care mai au cel mult 3 ani pana la pensionare, la cererea lor; d) salariaţii reveniti din şomaj ca urmare a restrângerii activitãţii şi care au o perioada de stagiu mai mica de 12 luni în ultimele 24 de luni. ART. 24 La disponibilizarea salariaţilor din motive neimputabile lor, patronii vor acorda plati compensatorii de cel puţin 50% din salariul de baza brut lunar, în afarã drepturilor cuvenite la zi. ART. 25 (1) Angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi angajari pe locurile de munca ale salariaţilor concediati pe o perioada de 12 luni de la data concedierii acestora. (2) În cazul în care în aceasta perioada angajatorul reia activitãţile a cãror încetare a condus la concedieri colective, salariaţii care au fost concediati au dreptul de a fi reangajati pe aceleaşi locuri de munca pe care le-au ocupat anterior, fãrã examen sau concurs ori perioada de proba. (3) În situaţia în care salariaţii care au dreptul de a fi reangajati potrivit alin. (2) nu solicita acest lucru, angajatorul poate face noi angajari pe locurile de munca rãmase vacante. ART. 26 Salariaţii cu o vechime în unitate de cel puţin 10 ani, cãrora le înceteazã contractul de munca din cauza pensionãrii, vor primi din partea patronului o recompensa egala cu cel puţin un salariu de baza lunar. Alte drepturi, în funcţie de vechimea în cadrul unitãţii, pot fi negociate, ţinându-se cont de posibilitãţile financiare, prin contractul colectiv de munca la nivelul unitãţii. ART. 27 (1) Unitatea are obligaţia de a face înscrisuri în cartea de munca în conformitate cu rezultatele negocierii drepturilor cuprinse în contractul individual de munca. (2) Angajatorul va elibera în conformitate cu prevederile <>art. 296, alin. 2 din Legea nr. 53/2003 carnetele de munca ale salariaţilor cãtre titulari, în mod eşalonat, pe baza de proces-verbal individual de predare-primire.
CAP. III Condiţiile de munca şi protecţia muncii
ART. 28 Condiţiile de munca din cadrul unitãţii trebuie sa asigure integritatea fizica şi psihicã a salariaţilor în conformitate cu Legea nr. 90/1996 şi cu Normele generale de protecţie a muncii. ART. 29 (1) Patronul are obligaţia de a lua mãsurile necesare pentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, în scopul reducerii noxelor, al prevenirii accidentelor de munca sau a imbolnavirilor profesionale. Pãrţile vor avea consultãri obligatorii pentru gãsirea celor mai eficiente mãsuri de imbunatatire a condiţiilor de munca. La stabilirea mãsurilor, principiul de baza este "omul şi sãnãtatea sa". Numai dacã îmbunãtãţirea condiţiilor de munca nu este posibila se va proceda la acordarea de compensaţii bãneşti şi de alta natura. (2) În vederea îmbunãtãţirii condiţiilor de munca, în fiecare unitate se va constitui un comitet de securitate şi sãnãtate în munca (C.S.S.M.) având atribuţiile prevãzute de art. 34 din Normele generale de protecţie a muncii şi de Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.S.S.M. aprobat prin <>Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 187/1998 . (3) Atribuţiile membrilor C.S.S.M. la nivel de unitate, precum şi timpul alocat exerciţiului acestor atribuţii vor fi stabilite potrivit urmatorului acord-cadru: (3.1) În cazul în care activitatea se desfãşoarã în unitãţi dispersate teritorial, se pot infiinta mai multe comitete de securitate şi sãnãtate în munca, care vor avea plafoane de timp pentru realizarea atribuţiilor, conform art. 29, alin. 3, lit. b) din prezentul contract. a) Componenta C.S.S.M. la nivel de unitãţi şi atribuţiile membrilor acestor comitete sunt în conformitate cu prevederile Legii nr. 90/1996 , capitolul 1.1.3, şi cu normele generale de protecţie a muncii. b) Potrivit prevederilor legale referitoare la repartizarea sau asumarea de atribuţii în domeniul sãnãtãţii şi securitãţii în munca, în cadrul unitãţilor vor fi stabilite urmãtoarele plafoane de timp: ● mai puţin de 50 de salariaţi - 8 ore/luna; ● 50-199 de salariaţi - 12 ore/luna; ● 200-499 de salariaţi - 16 ore/luna; ● 500-1.499 de salariaţi - 20 ore/luna; ● peste 1.500 de salariaţi - 24 ore/luna. c) Prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate pot fi stabilite cuantumuri superioare de timp. d) Timpul alocat activitãţilor prevãzute de Legea nr. 90/1996 constituie timp de munca şi este retribuit corespunzãtor. e) Timpii neutilizati într-o luna de cãtre titularul de drept nu se reporteazã în luna urmãtoare. f) În cazurile de forta majorã (accidente mortale, accidente colective şi alte situaţii asimilate), timpii alocati se supun regimului de forta majorã, dar cuantumul total nu trebuie sa depãşeascã 30% din programul normal de lucru. (4) Activitatea comitetelor de securitate şi sãnãtate în munca se va desfasura în baza regulamentelor proprii, cu respectarea clauzelor prevãzute la alin. (3). (5) Patronul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile necesare pregãtirii şi formãrii membrilor comitetului de securitate şi sãnãtate de munca, care au dreptul şi obligaţia de a se informa cu privire la noutatile în domeniul în care îşi desfãşoarã activitatea. ART. 30 (1) Patronul va asigura organizarea raţionalã a muncii pentru fiecare loc de munca. În acest scop se stabilesc sarcini şi raspunderi sub forma de norme de munca; acestea pot fi norme de timp, norme de producţie, norme de personal, însoţite de descrierea sferei de atribuţii şi a zonei de servire, menite sa asigure utilizarea integrala şi eficienta a timpului de lucru. (1.1) Normele de munca se elaboreazã de cãtre angajator cu acordul organizaţiilor sindicale. Normele de munca constituie anexa la contractul colectiv de munca la nivel de unitate şi se fac cunoscute angajaţilor cu cel puţin 3 zile înainte de aplicare (conform art. 30, alin. 3 din CCM naţional). (2) Normele de munca vor fi astfel stabilite încât sa asigure un ritm normal de lucru, la o intensitate a efortului muscular sau intelectual şi la o tensiune nervoasa care sa nu conducã la oboseala excesiva a salariaţilor. (3) Activitatea de normare a muncii se referã la toate categoriilor de salariaţi, potrivit specificului activitãţii fiecãruia, şi se bazeazã pe tehnica normarii muncii; aceasta se desfãşoarã ca un proces continuu, în permanenta concordanta cu schimbãrile ce au loc în organizarea şi nivelul de dotare tehnica. (4) În toate cazurile în care normele de munca nu asigura un grad complet de ocupare, conduc la o solicitare excesiva sau nu corespund condiţiilor pentru care au fost elaborate, se impune reexaminarea lor. Aceasta poate fi cerutã atât de cãtre patron, cat şi de sindicate. În caz de divergenta în ceea ce priveşte calitatea normelor de munca se va recurge la o expertiza tehnica, ce va fi stabilitã de comun acord. Concluziile expertizei tehnice sunt obligatorii pentru ambele pãrţi. ART. 31 (1) Locurile de munca se clasifica în locuri de munca cu condiţii normale, locuri de munca cu condiţii deosebite şi locuri de munca cu condiţii speciale. (2) Încadrarea locurilor de munca în condiţii deosebite şi speciale se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 90/1996 , ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 261/2001 şi ale <>Legii nr. 19/2000 , corelate, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (3) Salariaţii care lucreazã în locuri de munca cu condiţii deosebite beneficiazã, în afarã de salariul de baza, şi de sporuri la salariul de baza, de concedii suplimentare, durata de timp de lucru redusã şi, în mod gratuit, de alimentaţie de intarire, medicamente de recuperare, echipament de protecţie, materiale igienico-sanitare. Cuantumul acestora va fi prevãzut în contractele colective de munca la nivel de unitate şi în contractele individuale de munca. (4) Pentru salariaţii care lucreazã în condiţii grele, nocive sau periculoase vor fi încheiate contracte de asigurare, ce vor fi stabilite de cãtre sindicat şi patronat la nivel de unitate. (5) Acordarea echipamentului de lucru se face în condiţiile prevãzute de legislaţia în vigoare, conform contractului colectiv de munca la nivel de unitate, ţinându-se cont de urmãtoarele: a) echipamentul de lucru va avea caracteristici bune în ceea ce priveşte aspectul şi calitatea şi va fi marcat cu emblema societãţii; b) acordarea echipamentului de lucru se va face dupã ce vor fi stabilite categoriile de personal care beneficiazã de acestea, felul echipamentului şi timpul efectiv de utilizare; schimbarea se va face la termenele prestabilite sau în cazul în care se constata o uzura pronunţatã; c) salariatul are obligaţia de a folosi echipamentul numai pentru lucru efectiv, de a-l întreţine în bune condiţii şi de a suporta cheltuielile rezultate din neutilizarea sa completa; d) echipamentul de protecţie se acorda în mod obligatoriu corespunzãtor locului de munca şi pe durata lucrului, iar cheltuielile vor fi suportate integral din fondurile unitãţii. (6) În toate cazurile în care, în afarã echipamentului de lucru prevãzut de lege, patronul cere o anumitã vestimentatie suplimentarã, ca echipament de lucru, contravaloarea acesteia se suporta de cãtre patron. ART. 32 (1) În cazul în care condiţiile de munca se normalizeaza, salariaţii vor beneficia, pentru refacerea capacitãţii de munca, încã doua luni, de urmãtoarele drepturi avute: - spor pentru condiţii nocive; - alimentaţie de intarire a organismului. (2) De drepturile prevãzute la alineatul 1 beneficiazã, pe aceeaşi perioada, şi salariaţii cãrora li se schimba dupã cel puţin 6 luni locul de munca în cadrul aceleiaşi unitãţi, din motive ce nu le sunt imputabile, dacã drepturile de aceasta natura la noul loc de munca sunt mai mici. ART. 33 În toate cazurile în care condiţiile de munca s-au inrautatit, determinând reclasificarea locurilor de munca, salariaţii vor beneficia de drepturile aferente noii clasificari, începând cu data confirmãrii condiţiilor de munca certificate prin buletin de analiza. ART. 34 (1) Angajatorul se obliga ca la angajare şi ulterior, cel puţin o data pe an, sa organizeze examinarea medicalã gratuita a salariaţilor, conform prevederilor legale, cu scopul de a constata dacã aceştia sunt apţi pentru desfãşurarea activitãţii în postul pe care urmeazã sa îl ocupe sau îl ocupa, în funcţie de factorii de risc specifici. (2) Pentru categoriile de salariaţi care îşi desfãşoarã activitatea în condiţiile de munca deosebite vor fi organizate controale medicale gratuite, la perioade mai scurte, în condiţiile ce vor fi stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate. (3) Salariaţii sunt obligaţi sa se supunã examenelor medicale, în condiţiile organizãrii acestora potrivit prevederilor alineatelor 1 şi 2. (4) Refuzul salariatului de a se prezenta la examinarea medicalã, potrivit alineatelor 1 şi 2, constituie abatere disciplinarã. ART. 35 (1) Patronul va asigura, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea, testarea şi perfecţionarea profesionalã a salariaţilor, cu privire la normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor, va stabili mãsurile specifice, periodicitatea instructajelor şi controalelor, metodologia de control, obligaţiile şi rãspunderile în domeniul protecţiei muncii în conformitate cu reglementãrile legislaţiei în vigoare. (2) La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de munca sau a felului muncii, acesta va fi instruit şi testat efectiv cu privire la riscurile pe care le presupune noul sau loc de munca şi la normele de protecţie a muncii, pe care este obligat, în procesul muncii, sa le cunoascã şi sa le respecte. (3) În cazurile în care în procesul muncii intervin schimbãri ce impun aplicarea unor norme noi de protecţie a muncii, salariaţii vor fi instruiti în condiţiile prevãzute de alineatul precedent. (4) Timpul afectat acestor activitãţi se include în timpul de munca şi este salarizat. ART. 36 (1) La toate normele de protecţie a muncii, oricare dintre pãrţi poate veni oricând cu propuneri de imbunatatire a acestora. (2) Normele de protecţie a muncii sunt obligatorii pentru toţi salariaţii, nerespectarea lor constituind abatere disciplinarã. ART. 37 (1) În vederea menţinerii şi îmbunãtãţirii condiţiilor de desfãşurare a activitãţii la locurile de munca, patronul va lua urmãtoarele mãsuri: a) amenajarea raţionalã a locurilor munca; b) asigurarea condiţiilor de mediu (iluminat, microclimat, zgomot, vibratii, temperatura, aerisire, umiditate); c) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de munca - vestiare, bãi, grupuri sanitare, truse medicale, sali de repaus, cantina-restaurant, puncte de distribuire a alimentaţiei speciale, microcantine, ateliere pentru întreţinerea şi reconditionarea echipamentului individual de protecţie; d) diminuarea treptata, pana la eliminare, a emisiilor poluante. (2) Salariaţii sunt obligaţi sa pãstreze în bune condiţii amenajãrile efectuate de cãtre patron, sa nu le deterioreze, sa nu le descompleteze ori sa sustragã componente ale acestora. Dacã se vor produce astfel de situaţii, pe baza cercetãrilor efectuate împreunã cu reprezentanţii salariaţilor, ele vor fi remediate pe cheltuiala celor vinovaţi. ART. 38 Patronul va lua mãsuri pentru a asigura un regim de protecţie specialã a muncii femeilor, precum şi a tinerilor sub 18 ani. Drepturile specifice vor fi negociate prin contractele colective la nivel de unitate. ART. 39 Patronul se obliga sa nu refuze angajarea sau, dupã caz, menţinerea în munca a persoanelor handicapate, în cazurile în care acestea sunt apte pentru a îndeplini obligaţiile de serviciu aferente posturilor existente. ART. 40 (1) Pentru salariaţii care au suferit accidente de munca sau au dobândit boli profesionale angajatorul va suporta costul biletelor de tratament şi transport, în condiţiile legii. (2) În situaţia când, din cauza accidentelor de munca, salariaţii au nevoie de proteze chirurgicale, dentare, oculare, auditive, de aparate ortopedice etc., aceştia au dreptul la ajutoare bãneşti în cuantum de 100% din costul lor, care vor fi suportate din fondurile prevãzute anual prin Legea bugetului de stat. (3) Prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate pot fi stabilite şi alte ajutoare sociale. ART. 41 (1) Comitetul de securitate şi sãnãtate în munca are obligaţia de a întocmi anual proiectul de mãsuri privind normalizarea condiţiilor de munca, pentru reducerea noxelor, prevenirea accidentelor de munca sau a imbolnavirilor profesionale, conform reglementãrilor legale. (2) Angajatorul, la propunerea comitetului de securitate şi sãnãtate în munca, se obliga sa prevadã în bugetul de venituri şi cheltuieli sume corespunzãtoare cheltuielilor programate pentru echipamentul de lucru şi protecţie, pentru amenajãrile necesare normalizarii condiţiilor de munca, pentru acordarea alimentaţiei de intarire, pentru medicamente şi materiale igienico-sanitare, pentru organizarea examinarilor medicale a salariaţilor, conform prevederile legale, pentru activitatea comitetului de sãnãtate şi securitate în munca. (3) În cazul recomandãrilor medicale, angajatorul va asigura trecerea salariaţilor în alte locuri de munca şi, dupã caz, recalificarea acestora, în funcţie de posibilitatea fiecãrei unitãţi, acestea urmând a fi stabilite împreunã cu sindicatele. ART. 41.(1) Angajatorul are obligaţia sa asigure toţi angajaţii pentru risc de accidente de munca şi boli profesionale, în condiţiile legii. ART. 41.(2) (1) Angajatorii au obligaţia sa asigure accesul angajaţilor la serviciul medical de medicina muncii în condiţiile legii. (2) Serviciul medical de medicina muncii poate fi un serviciu autonom organizat de angajator sau un serviciu asigurat prin contracte de prestãri servicii cu o alta persoana juridicã, cu respectarea normelor legale în vigoare. (3) Serviciile principale ale medicului de medicina muncii constau în: a) prevenirea accidentelor de munca şi a bolilor profesionale; b) supravegherea efectivã a condiţiilor de igiena şi sãnãtate în munca; c) asigurarea controlului medical al angajaţilor atât la angajarea în munca, cat şi pe durata executãrii contractului individual de munca. (4) În vederea realizãrii sarcinilor ce îi revin, medicul de medicina a muncii poate propune angajatorului schimbarea locului de munca sau a felului muncii unor angajaţi, determinata de starea de sãnãtate a acestora.
CAP. IV Salarizarea
ART. 42 (1) Pentru munca prestatã în condiţiile prevãzute în contractul individual de munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani, negociat la încheierea contractului. (2) Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri. (3) Salariul de baza se stabileşte astfel încât sa se asigure o diferentiere echitabila în raport cu cerinţele de pregãtire profesionalã necesarã executãrii sarcinilor sau operaţiilor ce revin fiecãrui loc de munca. În acest scop se aplica sisteme de clasificare specifice, sub forma de reţele de coeficienţi sau reţele de salarii. La diferentierea salariilor de baza, prin intermediul unor reţele de coeficienţi sau reţele de salarii, se va tine seama, în principal, de conţinutul activitãţii, de gradul de autonomie şi initiativa în munca, de nivelul necesar de tehnicitate şi pregãtire prevãzute în indicatoarele tarifare de calificare şi, respectiv, de fişa postului, utilizate în unitate, precum şi de cerinţele de formare profesionalã, de adaptarea şi experienta în munca. (4) Adaosurile la salariul de baza, precum şi alte drepturi de natura salariala vor fi convenite prin contractele colective de munca la nivelul unitãţii. (5) Pentru locurile de munca şi activitãţile cu condiţii diferite de cele normale, potrivit normelor de protecţie a muncii în vigoare, se acorda sporuri la salariul de baza. (6) Salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a asigura confidenţialitatea. (7) În scopul promovãrii intereselor şi apãrãrii drepturilor salariaţilor, confidenţialitatea salariilor nu poate fi opusã sindicatelor, în stricta legatura cu interesele acestora şi în relaţia lor directa cu angajatorul. ART. 43 (1) Formele de salarizare ce se pot aplica sunt urmãtoarele: a) în regie; b) în acord; c) pe baza de tarif sau cota procentualã din veniturile realizate; d) alte forme specifice unitãţii. (2) Formele de salarizare ce urmeazã sa se aplice se stabilesc prin contractele colective de munca la nivel de unitate. ART. 44 (1) Prin contractele colective de munca la nivel de unitate se vor stabili criteriile şi condiţiile de constituire şi acordare a premiilor. (2) Cota de constituire a fondului de premiere a salariaţilor se stabileşte între 5% şi 10% din fondul de salarii realizat. (3) În funcţie de posibilitãţile economico-financiare, unitãţile pot acorda la sfârşitul anului un premiu anual din fondul de salarii. Criteriile de acordare se vor stabili la nivel de unitate. ART. 45 (1) Sporurile la salariul de baza ce pot fi acordate în funcţie de condiţiile existente la locul de munca sunt: a) sporuri pentru condiţii deosebite de munca - condiţii grele de munca, minimum 10%, - condiţii periculoase, minimum 10%, - condiţii penibile, minimum 25%, - condiţii nocive, minimum 10%, - sporuri specifice pentru lucru subteran, în abataje, în construcţii şi amenajãri hidroenergetice, de adancime etc.; b) spor de şantier (condiţiile de acordare se stabilesc prin contractele colective de munca la nivel de unitate), minimum 30.000 lei pentru zilele efectiv lucrate, în cazul în care nu este inclus în salariul tarifar negociat; c) spor pentru exercitarea şi a atribuţiilor aferente unei alte funcţii, pana la 50% din salariul de baza minim al funcţiei ale carei atribuţii sunt îndeplinite; d) spor pentru vechimea în munca (tranşele de vechime şi cuantumurile se stabilesc prin contractele de munca la nivelul unitãţii); sporul minim ce se acorda este de 5%, începând cu vechimea de 3 ani, şi de 25% la o vechime de peste 20 de ani, în cazul în care acesta nu este inclus în salariul tarifar negociat; e) spor pentru lucrul în timpul nopţii, 25%; f) spor pentru ore suplimentare, prestate peste programul normal de lucru convenit la nivel de unitate, pana la 100%, dar nu mai puţin de 75% din salariul de baza, pentru aceste ore; g) spor pentru orele lucrate sistematic peste programul normal, maximum 25% din salariul de baza. (2) Prin contractele colective de munca la nivel de unitate pot fi negociate şi alte categorii de sporuri, precum şi sporul pentru folosirea unei limbi strãine, dacã aceasta nu este cuprinsã în obligaţiile postului. (3) Criteriile de acordare a sporurilor se stabilesc prin contractele colective de munca la nivel de unitate. (4) Sporurile se acorda proporţional cu timpul efectiv lucrat, în condiţiile pentru care au fost stabilite. (5) Persoanele care desfãşoarã activitãţi în condiţii deosebite, grele, nocive sau periculoase, în santiere de construcţii-montaj, ateliere, laboratoare, staţii de betoane şi prefabricate, vor beneficia de prevederile <>Legii nr. 19/2000 şi ale <>Hotararei Guvernului nr. 261/8.03.2001 . Nominalizarea locurilor de munca care genereazã acordarea acestor drepturi se va face de cãtre pãrţi, iar tabelul cu persoanele ce activeazã în aceste locuri de munca, actualizat semestrial, va face obiectul unor acte adiţionale la contractul colectiv de munca la nivel de unitate. ART. 46 (1) Patronul va asigura condiţiile necesare realizãrii de cãtre fiecare salariat a sarcinilor ce îi revin în cadrul programului zilnic de munca stabilit. (2) În situaţia în care patronul nu poate asigura pe durata zilei de lucru, parţial sau total, condiţiile necesare realizãrii sarcinilor de serviciu, el este obligat sa plãteascã salariul de baza pentru timpul cat lucrul a fost întrerupt. (3) În cazuri excepţionale, când din motive tehnice sau alte motive activitatea a fost întreruptã, salariaţii vor primi 75% din salariul de baza individual avut, cu condiţia ca încetarea lucrului sa nu se fi produs din vina lor şi dacã în tot acest timp au rãmas la dispoziţia unitãţii. Prin negocieri la nivelul unitãţii se va stabili concret modul de realizare a prevederii de a rãmâne la dispoziţia unitãţii: salariaţii vor fi prezenţi în incinta unitãţii, în asteptarea reluarii activitãţii, sau vor rãmâne la domiciliu, de unde sa poatã fi convocaţi de unitate. (4) În cazurile menţionate la alin. (3), salariaţii beneficiazã şi de celelalte drepturi prevãzute de lege pentru astfel de situaţii. ART. 47 Plata salariilor se face periodic, la datele ce se stabilesc prin contractele colective de munca la nivelul unitãţii. ART. 48 (1) Toate drepturile bãneşti cuvenite salariaţilor vor fi plãtite înaintea oricãror obligaţii financiare ale unitãţii. (2) În cazul de faliment sau lichidare judiciarã a unitãţii, salariaţii au calitatea de creditori privilegiaţi, iar drepturile lor bãneşti constituie creanţe prioritare, urmând sa fie plãtite integral înainte de a-şi revendica cota-parte ceilalţi creditori. ART. 49 Patronii ţin evidentele în care se menţioneazã activitatea desfasurata şi drepturile de care au beneficiat salariaţii în baza contractelor individuale de munca şi elibereazã, la cerere, dovezi şi o scurta caracterizare privitoare la activitatea desfasurata (scrisoare de recomandare). ART. 50 Salariul minim brut de baza pe ramura de construcţii montaj se fixeazã la 2.700.000 lei pe luna începând cu 1.09.2003 pentru un program de lucru de 170 de ore/luna. ART. 51 Patronul va asigura indexarea-compensarea salariilor individuale la data şi în condiţiile stabilite prin reglementãrile legale sau prin negociere, în funcţie de posibilitãţile financiare. ART. 52 (1) Pentru perioada de întrerupere a lucrului din cauza condiţiile climatice nefavorabile, acolo unde nu pot fi luate mãsuri de continuare a activitãţii pe timpul iernii se vor aplica prevederile <>art. 13 al Legii nr. 215/22.12.1997 , privind societãţile comerciale din ramura de construcţii-montaj care au aderat şi au cotizat la Casa Socialã a Constructorilor. (2) În vederea aplicãrii în bune condiţii a prevederilor <>Legii nr. 215/22.12.1997 , având drept scop asigurarea unei protecţii reale pentru salariaţii care îşi întrerup activitatea în condiţiile prevederilor alin. (1), pãrţile se angajeazã la îndeplinirea urmãtoarelor îndatoriri: a) salariaţii sa achite lunar cota de 1% din salariul de baza brut de încadrare în contul Casei Sociale a Constructorilor; b) patronii specificati la alin. (1) sa asigure constituirea cotei de 1,5% din valoarea producţiei realizate şi încasate lunar şi virarea lunarã a acesteia în contul Casei Sociale a Constructorilor, inclusiv virarea sumelor restante provenite din valoarea producţiei realizate şi nedecontate la termen; c) în contractul colectiv de munca la nivel de unitate vor fi stipulate obligaţiile pãrţilor contractante de a urmarii lunar îndeplinirea îndatoririlor prevãzute la pct. a) şi b), precum şi mãsuri în cazul neîndeplinirii acestora; d) pãrţile contractante se angajeazã sa întreprindã în comun mãsuri în vederea modificãrii <>Legii nr. 215/22.12.1997 , în sensul eficientizarii acesteia. (3) Pentru societãţile comerciale care au aderat la Casa Socialã a Constructorilor, anual, în cursul trimestrului IV, reprezentanţii partenerilor sociali semnatari ai contractului colectiv de munca la nivel de unitate vor conveni politica de asigurare a protecţiei sociale a salariaţilor pe perioada de reducere a activitãţii, prin aplicarea prevederilor <>Legii nr. 215/1997 sau/şi ale <>Legii nr. 76/2002 , în funcţie de situaţia economico-financiarã a societãţii. (4) Pentru societãţile comerciale care nu au aderat la Casa Socialã a Constructorilor, pentru protecţia socialã a salariaţilor în perioada întreruperii activitãţii din cauza timpului friguros se vor aplica prevederile Codului muncii şi ale <>Legii nr. 76/2002 .
CAP. V Timpul de munca şi timpul de odihna
ART. 53 (1) Unitatea de mãsura a timpului de lucru este ora. (2) Programul normal de lucru este de pana la 10 ore/zi. (3) Programul normal de lucru sãptãmânal nu poate depãşi 48 de ore ca medie anuala. (4) Pentru situaţii speciale, la nivel de unitate partenerii sociali pot negocia şi alte durate ale programului normal de lucru zilnic. (5) Orele prestate în cadrul programului normal de lucru nu sunt considerate munca suplimentarã. ART. 54 (1) La locurile de munca unde nu exista posibilitatea încadrãrii în durata normalã a timpului zilnic de lucru se pot stabili forme specifice de organizare a timpului de lucru: tura, turnus, tura continua, program fractionat, respectiv fracţiuni de norma de 4 pana la 6 ore. (2) Activitatea desfasurata în tura, turnus şi tura continua se considera program normal de munca. (3) Angajatorul poate încadra salariaţi cu program de lucru corespunzãtor unei fracţiuni de norma de cel puţin 2 ore pe zi, prin contractele individuale de munca cu timp parţial. (4) Contractul individual de munca cu timp parţial cuprinde, în afarã elementelor prevãzute la art. 13 din prezentul contract, şi urmãtoarele clauze: - durata muncii şi repartizarea programului de lucru; - condiţiile în care se poate modifica programul de lucru; - interdicţia de a efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forta majorã sau pentru alte lucrãri urgente, destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecinţelor acestora. (5) În situaţia în care într-un contract individual de munca cu timp parţial nu sunt precizate elementele prevãzute mai sus, contractul se considera încheiat pentru norma intreaga. ART. 55 (1) Salariaţii care lucreazã în condiţii deosebite şi speciale stabilite conform <>Legii nr. 19/2000 şi <>Hotararei Guvernului nr. 261/2001 beneficiazã de reducerea timpului de munca sub 8 ore/zi. (2) Categoriile de personal care beneficiazã de reducerea timpului de munca, precum şi de program de lucru redus în condiţiile prevãzute de alin. 1 se stabilesc prin contractele colective de munca la nivel de unitate. ART. 56 (1) Salariaţii încadraţi în posturi cu fracţiuni de norma beneficiazã de toate drepturile ce decurg din contractele colective de munca de care beneficiazã salariaţii cu program normal de lucru; aceste drepturi se acorda proporţional cu timpul lucrat. (2) La cerere, salariaţii prevãzuţi la alin. 1 vor fi încadraţi în program normal de lucru dacã exista posturi vacante şi dacã întrunesc condiţiile pentru ocuparea acestor posturi. ART. 57 (1) Stabilirea şi modificarea programului zilnic de lucru se fac prin regulamentul intern. (2) Acolo unde este posibil, se vor negocia orare flexibile, fãrã a se afecta drepturile prevãzute în contractul colectiv de munca la nivel de unitate. ART. 58 (1) Programul de lucru al unitãţii este determinat de natura lucrãrilor de construcţii care se desfãşoarã preponderent în aer liber. Luând în considerare imposibilitatea continuãrii acestor lucrãri în perioada de timp friguros (iarna), pentru toţi cei care sunt membri cotizanti ai Casei Sociale a Constructorilor şi Producãtorilor de materiale de construcţii, timpul normal de lucru este considerat astfel: a) Pana la 10 ore/zi pentru perioada aprilie-octombrie a anului calendaristic. b) În perioada de timp friguros, când nu se lucreazã, în intervalul 1 noiembrie - 31 martie, se va efectua concediul de odihna conform programarilor şi se vor aplica prevederile <>Legii nr. 215/1997 . ART. 59 (1) Prestarea orelor suplimentare peste programul normal de lucru se face pe baza solicitãrii în scris de cãtre angajator, cu acordul salariaţilor. (2) Orele suplimentare se compenseazã cu ore libere plãtite în urmãtoarele 30 de zile dupã efectuarea acestora. (2.1.) În cazul în care compensarea prin ore libere plãtite nu este posibila, în termenul prevãzut de alineatul 2, munca suplimentarã va fi plãtitã salariatului prin adãugarea unui spor la salariul corespunzãtor duratei acesteia, conform art. 45, alin. (1), lit. f din prezentul contract. (3) Orele prestate zilnic peste programul normal de lucru şi care nu depãşesc programul sãptãmânal de 48 de ore/saptamana (medie anuala) nu se considera ore suplimentare. ART. 60 Programul de lucru în timpul nopţii este cel lucrat în intervalul dintre orele 22 şi 6. ART. 61 Prin durata timpului de munca se înţelege timpul efectiv de lucru, din care s-au eliminat timpii consumati cu echiparea-dezechiparea la începutul şi la sfârşitul programului, cu prezentarea la locul de munca, precum şi cu pauza de masa, cu o durata mai mare de 15 minute. ART. 62 (1) Femeile care au în îngrijire copii de pana la 6 ani şi nu beneficiazã de cresa sau gradinita au dreptul la o reducere la jumãtate a programului de lucru, fãrã a li se diminua celelalte drepturi ce decurg din calitatea de salariat, cum ar fi vechimea în munca, vechimea în vederea pensionãrii etc. (2) Femeia salariata care renunţa la concediul legal pentru îngrijirea copilului în varsta de pana la 2 ani beneficiazã de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fãrã a-i fi afectate salariul de baza şi vechimea în munca. La cerere, salariata poate opta pentru un program decalat, cu alte ore de începere a programului de lucru, dacã activitatea unitãţii permite. ART. 63 (1) Salariaţii au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna plãtit de minimum 21 de zile lucrãtoare. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1); a) salariaţii care au varsta sub 18 ani, şi care au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihna de 24 zile lucrãtoare; b) salariaţii nou angajaţi, pentru primul an de activitate înscris în cartea de munca, care au dreptul la un concediu de odihna plãtit cu o durata minima de 20 de zile lucrãtoare. Pentru salariaţii care au încheiat contract individual de munca parţial, durata concediului de odihna anual se stabileşte proporţional cu timpul efectiv lucrat. ART. 64 (1) Pentru durata concediului de odihna salariaţii vor primi o indemnizaţie ce nu poate fi mai mica decât valoarea totalã a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiva. (2) Indemnizaţia pentru concediul de odihna reprezintã media zilnica a veniturilor din luna/lunile în care este efectuat concediul multiplicata cu numãrul de zile de concediu. (3) Prin contractele colective de munca la nivel de unitate se poate stabili ca, pe lângã indemnizaţia de concediu sa se plãteascã şi o prima de vacanta, în funcţie de posibilitãţile economico-financiare. (4) Indemnizaţia de concediu şi prima de vacanta (unde este cazul) se plãtesc de cãtre angajator cu cel puţin 5 zile lucrãtoare înainte de plecarea în concediu a angajatului. ART. 65 (1) Programarea efectuãrii concediilor de odihna se stabileşte anual de cãtre angajator, cu acordul salariatului, pentru programarile individuale sau cu consultarea sindicatului, în cazul programarilor colective. (2) Concediul anual de odihna va putea fi fractionat la solicitarea angajatului, astfel încât una dintre transe sa fie de cel puţin 15 zile lucrãtoare de concediu neintrerupt. (3) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna în caz de forta majorã sau pentru interese urgente, care impun prezenta salariatului la locul de munca. În acest caz, angajatorul are obligaţia de a suporta cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de munca, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihna. ART. 66 (1) Salariaţii încadraţi în grade de invaliditate au dreptul la concedii de odihna suplimentare, prevãzute de lege. (2) Salariaţii care îşi desfãşoarã activitatea în condiţii deosebite beneficiazã de concedii de odihna suplimentare, de minimum 3 zile pe an. (3) Prin contractele colective de munca la nivel de unitate se pot negocia concedii de odihna suplimentare mai mari, în funcţie de condiţiile deosebite ale fiecãrui loc de munca. ART. 67 (1) Zile nelucrãtoare sunt considerate zilele de repaus sãptãmânal şi zilele de sarbatori legale şi religioase cuprinse în prezentul contract. (2) Repausul sãptãmânal se acorda, de regula, sambata şi duminica. (3) În cazul în care activitatea la locul de munca în zilele de sambata şi duminica nu poate fi întreruptã, prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate se vor stabili condiţiile în care zilele de repaus sãptãmânal sa fie acordate şi în alte zile ale sãptãmânii. (3.1.) În situaţii de excepţie, zilele de repaus sãptãmânal sunt acordate cumulat, dupã o perioada de activitate continua ce nu poate depãşi 15 zile calendaristice, cu autorizarea Inspectoratului teritorial de munca şi cu acordul sindicatului. În aceste condiţii, angajaţii au dreptul la dublul compensaţiilor cuvenite pentru munca suplimentarã. (4) În cazul în care activitãţile se desfãşoarã în ture, turnus sau ture continue, la care timpul de lucru se repartizeazã pe schimburi în toate zilele sãptãmânii, pe baza de grafice întocmite de conducerea unitãţilor pentru aceasta categorie de personal, conducerea unitãţilor va stabili alte zile de repaus sãptãmânal. (5) Zilele de sarbatori legale şi religioase sunt: - 1 şi 2 ianuarie; - prima şi a doua zi de Pasti; - 1 Mai; - 1 Decembrie; - prima şi a doua zi de Craciun; - doua zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele crestine, pentru persoanele aparţinând acestora. (6) Se stabileşte "Ziua constructorului" pentru ultima sambata a lunii iulie, zi în care nu se va lucra. Cheltuielile ocazionate de acţiunile organizate de angajator şi sindicate cu acest prilej vor fi sponsorizate de unitate. ART. 68 (1) În afarã concediului legal plãtit pentru îngrijirea copilului de pana la 2 ani şi cel pentru copilul cu handicap, pe o durata de pana la 3 ani, persoana angajata poate beneficia, la cerere, de concediu fãrã plata de încã un an de zile. (2) În perioada prevãzutã la alin. 1, persoanei angajate nu i se poate desface contractul individual de munca, iar pe postul sau poate fi angajata o alta persoana cu contract individual de munca pe perioada determinata. (3) Angajatele gravide şi cele care alapteaza nu vor putea fi repartizate în schimbul de noapte şi nu vor fi trimise în deplasare în alte localitãţi, decât cu acordul lor. (4) Pe perioada sarcinii, femeile au dreptul la învoiri pentru controalele periodice. (5) Pentru participarea efectivã a soţului la îngrijirea nou nascutului, în contractele colective şi individuale de munca încheiate la nivelul unitãţilor se vor include prevederile <>Legii nr. 210/31.12.1999 privind concediul paternal. ART. 69 Pentru evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile plãtite, dupã cum urmeazã: - cãsãtoria angajatului - 5 zile; - cãsãtoria unui copil - 2 zile; - decesul unui membru de familie (soţ, copil, tata, mama, socru, soacra) - 3 zile; - naşterea unui copil - 2 zile; - pentru rezolvarea problemelor militare, salariaţii au dreptul la concediu suplimentar plãtit, dupã cum urmeazã: - la încorporare, 5 zile, la solicitarea recrutilor; - pentru clarificarea situaţiei militare: o zi pentru chemare în acelaşi judeţ, 1-2 zile pentru chemare în alt judeţ decât cel în care îşi au locul de munca. (Temei legal: <>Legea nr. 46/1996 , privind pregãtirea populaţiei pentru apãrare); - pentru donatorii de sânge, 2 zile, reglementate de lege. ART. 70 Angajaţii care îşi completeazã studiile au dreptul la: - 30 de zile calendaristice de concediu plãtit, pentru susţinerea o singura data a examenului de diploma în învãţãmântul superior şi de maiştri; - 60 de zile calendaristice de concediu fãrã plata, pentru susţinerea sesiunilor de examen în învãţãmântul superior, seral şi fãrã frecventa, potrivit legii. ART. 71 Prin contractele colective de munca la nivel de unitate pot fi acordate şi alte concedii fãrã plata, a cãror durata nu va putea depãşi 90 de zile lucrãtoare.
CAP. VI Formarea profesionalã
ART. 72 (1) Prin termenul de formare profesionalã pãrţile înţeleg sa desemneze orice procedura prin care un salariat dobândeşte o calificare, o alta calificare, precum şi orice procedura prin care salariatul se specializeaza sau se perfectioneaza, obtinand un certificat sau o diploma care atesta aceste situaţii (<>Legea nr. 133/2000 , <>Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 ). (2) Formarea şi perfecţionarea profesionalã cuprind şi teme din domeniul relaţiilor de munca, convenite între sindicate şi patron. (3) Pãrţile convin asupra obligativitatii perfecţionãrii profesionale a tuturor categoriilor de salariaţi şi asupra perfecţionãrii în domeniul sindical pentru reprezentanţii sindicatelor, costurile fiind suportate de unitate. (4) Pãrţile contractante recunosc necesitatea ridicãrii nivelului de calificare şi perfecţionare şi convin ca atestarea aptitudinilor profesionale ale salariaţilor sa se face treptat, în conformitate cu standardele ocupationale emise de Consiliul pentru Standarde Ocupationale şi Atestare (COSA) şi de alţi formatori acreditaţi. ART. 73 (1) Angajatorul persoana juridicã elaboreazã anual planuri de formare profesionalã, cu consultarea sindicatelor. Planul de formare profesionalã face parte integrantã din contractul colectiv de munca aplicabil. (2) La încheierea contractelor colective de munca la nivel de unitate pãrţile convin ca, în ceea ce priveşte formarea profesionalã, sa respecte urmãtoarele: a) sa identifice posturile pentru care este necesarã calificarea, cãile de realizare; sa adopte programul anual şi modul de control al desfãşurãrii lui; b) formarea profesionalã a salariaţilor în interesul unitãţii se face pe cheltuiala acesteia; c) în cazul în care un angajat identifica un curs de formare profesionalã pe care ar dori sa îl urmeze, organizat de un terţ, angajatorul, împreunã cu sindicatul, va analiza cererea şi, dacã interesele generale ale unitãţii converg cu interesul angajatului, va suporta contravaloarea cursului; d) în cazul în care unitãţii urmeazã sa i se schimbe parţial sau total profilul de activitate, angajatorul va consulta sindicatul înainte de aplicarea mãsurii şi va oferi propriilor salariaţi posibilitatea de a se califica sau recalifica, înainte de a apela la angajari de forta de munca din afarã; e) salariaţii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionalã; concediile pentru formare profesionalã se pot acorda cu sau fãrã plata. Angajatorul poate respinge cererea salariatului numai cu acordul sindicatului; f) în cazul în care, în cursul unui an calendaristic, pentru salariaţii în varsta de pana la 25 de ani şi, respectiv, în cursul a doi ani calendaristici consecutivi, pentru salariaţii în varsta de peste 25 de ani, nu a fost asigurata participarea la o procedura de formare profesionalã, pe cheltuiala angajatorului, salariatul în cauza are dreptul la un concediu pentru formare profesionalã, plãtit de angajator, de pana la 10 zile lucrãtoare; g) durata concediului pentru formare profesionalã nu poate fi dedusã din durata concediului de odihna anual, fiind asimilatã unei perioade de munca efectivã. ART. 74 (1) Nu pot fi obligate la restituirea cheltuielilor de şcolarizare persoanele cãrora li s-a desfãcut contractul de munca din motive neimputabile lor şi care au urmat cursuri de pregãtire sau perfecţionare profesionalã, plãtite de unitate. (2) În contractele colective de munca la nivelul de unitate se vor prevedea perioadele de timp pentru care salariaţii au obligaţia de a lucra în unitate, ca urmare a absolvirii unui curs de formare profesionalã suportat de unitate. ART. 74.1 Angajaţii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionalã mai mare de 60 de zile în condiţiile prevãzute în Codul muncii, art. 194, alin. 2, lit. b şi alin. 3, nu pot avea initiativa încetãrii contractului individual de munca o perioada de 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare profesionalã. ART. 74.2 Sindicatul va participa prin împuterniciţii sãi la orice forme de examinare organizatã în vederea absolvirii unui curs de formare profesionalã în cadrul unitãţii.
CAP. VII Alte prevederi în legatura cu drepturile şi obligaţiile pãrţilor
ART. 75 Conducerea curenta a unitãţilor este asigurata de preşedintele consiliului de administraţie - director general (director) sau manager, numit potrivit legii. Acesta nu poate fi revocat decât de adunarea generalã a actionarilor sau de cel care l-a numit, dupã caz. ART. 76 Patronul asigura gestionarea întregului patrimoniu al unitãţii şi dispune de intreaga autoritate pentru realizarea obiectivelor fixate; patronul angajeazã personalul, corespunzãtor structurii organizatorice aprobate, şi stabileşte modalitãţile de desfãşurare a activitãţii, precum şi strategia de dezvoltare şi orice alte elemente ce privesc conducerea întregii unitãţi. ART. 77 (1) Regulamentul intern se întocmeşte de cãtre angajator, cu consultarea sindicatelor, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a Codului muncii, pentru angajatorii existenţi la acea data, şi în termen de 60 de zile de la data dobândirii personalitãţii juridice pentru angajatorii nou infiintati. (2) Regulamentul intern cuprinde cel puţin urmãtoarele categorii de dispoziţii: a) reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în munca în cadrul unitãţii; b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii şi al inlaturarii oricãrei forme de încãlcare a demnitãţii; c) drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale angajaţilor; d) procedura de soluţionare a cererilor sau reclamatiilor individuale ale angajaţilor; e) reguli concrete privind disciplina muncii în unitate; f) abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile; g) reguli referitoare la procedura disciplinarã; h) modalitãţile de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractuale specifice. (3) Regulamentul intern se aduce la cunostinta angajaţilor prin grija angajatorului şi produce efecte fata de angajaţi din momentul încunoştiinţãrii acestora. Obligaţia de informare a angajaţilor cu privire la conţinutul regulamentului intern trebuie îndeplinitã de angajator. Modul concret de informare a fiecãrui angajat cu privire la conţinutul regulamentului intern se stabileşte prin contractul colectiv la nivel de unitate sau prin conţinutul regulamentului intern. (4) Regulamentul intern se afişeazã la sediul angajatorului. (5) Orice modificare ce intervine în conţinutul regulamentului intern este supusã procedurilor de informare prevãzute mai sus, la alin. 3. (6) Orice angajat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispoziţiile regulamentului intern, în mãsura în care face dovada încãlcãrii unui drept al sau. Controlul legalitãţii dispoziţiilor cuprinse în regulamentul intern este de competenta instanţelor judecãtoreşti, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicãrii de cãtre angajator a modului de soluţionare a sesizãrii formulate. ART. 78 Încãlcarea obligaţiilor de serviciu constituie abatere disciplinarã şi se sancţioneazã, în funcţie de gravitatea faptelor, conform legii şi regulamentului intern. ART. 79 (1) Aplicarea sancţiunii disciplinare se face în termen de 30 de zile de la data la care cel în drept sa o aplice a luat cunostinta de sãvârşirea abaterii, dar nu mai târziu de 6 luni de la comiterea acesteia şi numai dupã cercetarea prealabilã a faptei, ascultarea persoanei vinovate şi verificarea susţinerilor fãcute de aceasta în apãrarea sa. (2) La cererea salariatului în cauza, potrivit procedurii de la alin. 1, acesta poate fi asistat de reprezentanţii sindicatului. ART. 80 (1) În cazurile în care se ivesc premisele unor conflicte de interese, pãrţile semnatare ale contractului colectiv de munca la nivel de unitate au obligaţia sa respecte prevederile legale privind concilierea directa, iar patronul trebuie sa procedeze de urgenta la luarea mãsurilor care sa previnã astfel de conflicte. (2) Dacã s-au epuizat toate posibilitãţile de soluţionare a conflictelor de interese, prevãzute de lege, iar salariaţii vor organiza o acţiune de protest cu respectarea prevederilor legale, organizatorii împreunã cu conducerea unitãţii au obligaţia sa stabileascã toate mãsurile pentru protejarea tuturor bunurilor ce se afla în sfera conflictului. ART. 81 În cazul unor situaţii deosebite, care ar pune în pericol unitatea şi viata salariaţilor, patronul are obligaţia sa stabileascã împreunã cu reprezentanţii acestora soluţiile pentru protecţia socialã a celor afectaţi de aceste situaţii. ART. 82 (1) Consiliul de administraţie sau managerul ia mãsuri ca, în cazul concesionarii unitãţii sau a unei pãrţi din unitate, sa prevadã în actul de concesionare obligaţia noului patron de a respecta contractul colectiv de munca în vigoare, pe durata valabilitãţii acestuia. (2) În toate situaţiile de reorganizare sau, dupã caz, de privatizare a unitãţilor, drepturile şi obligaţiile prevãzute în contractul colectiv de munca la nivel de unitate se transmit noilor subiecti de drept rezultaţi din aceste operaţiuni juridice. (3) În cazul privatizãrii societãţii, administraţia va consulta obligatoriu colectivul de salariaţi şi sindicatul, pentru a cunoaşte opţiunile acestora fata de condiţiile propuse. ART. 83 Patronul se obliga sa adopte o poziţie neutra şi impartiala fata de organizaţiile sindicale şi reprezentanţii acestora din unitate. ART. 84 (1) Consiliul de administraţie sau managerul are obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai sindicatelor sau, dupã caz, reprezentanţii salariaţilor sa participe la şedinţele sale, în condiţiile prevãzute de lege. Participarea se face cu drept de opinie, dar fãrã drept de vot. (2) Încunoştinţarea reprezentanţilor sindicali se face cu cel puţin 72 de ore înainte de şedinţa, acestora comunicându-li-se ordinea de zi. Se va asigura accesul la documentele privind problemele profesionale, economice, sociale şi culturale puse în discuţie. (3) Hotãrârile consiliului de administraţie sau ale altor organe asimilate, privitoare la probleme de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv vor fi comunicate în scris organizaţiilor sindicale, în termen de 48 de ore de la data desfãşurãrii şedinţei. ART. 85 (1) Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, care lucreazã nemijlocit în unitãţi, în calitate de angajaţi, au dreptul la reducerea programului lunar cu 5 zile pentru activitãţi sindicale, fãrã afectarea drepturilor salariale. (2) Numãrul de zile cumulate pe an şi numãrul celor care pot beneficia de acestea se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate. ART. 86 Reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor precum şi celor care au deţinut o astfel de funcţie, în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, nu li se poate modifica sau desface contractul de munca pentru motive care nu ţin de persoana angajatului, pentru necorespundere profesionalã sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la angajaţii din unitate. ART. 87 Patronul va asigura gratuit spaţiul, mobilierul şi mijloacele necesare desfãşurãrii activitãţii sindicale în incinta unitãţii. ART. 88 Sindicatele vor avea acces, în condiţiile legale, la baza materialã de care dispun unitãţile, pentru desfãşurarea unor activitãţi sindicale stabilite în contractele colective de munca la nivelul unitãţilor. ART. 89 Spaţiile cu destinaţie social-culturalã sau sindicala nu pot fi înstrãinate fãrã acordul sindicatelor. ART. 90 Baza materialã cultural-sportiva, proprietate a sindicatelor sau a patronatului, va fi folositã fãrã plata pentru acţiuni organizate de cãtre una dintre pãrţi, cu acordul proprietarului. ART. 91 (1) În contractele colective de munca la nivel de unitate se vor prevedea compensãri materiale şi bãneşti pentru acţiuni cu caracter social, cum sunt procurarea de bilete pentru odihna şi tratament (care se va face, de regula, prin sindicat), cazarea în cãmine de nefamilisti şi colonii, organizarea de cantine şi crese pentru copiii salariaţilor, aniversarea Zilei constructorului, serbarea pomului de Craciun, precum şi pentru alte cheltuieli. Cheltuielile vor fi prevãzute în bugetul de venituri şi cheltuieli al unitãţii, iar utilizarea acestor fonduri se va face cu acordul pãrţilor. (2) Salariaţii care beneficiazã de bilete de tratament şi de odihna în staţiunile balneoclimaterice, în hoteluri şi case de odihna, au dreptul la o reducere a costului biletelor ce nu poate fi mai mica de 50% din valoarea nominalã a acestora, diferenţa fiind suportatã de angajator. (3) Salariaţii care beneficiazã de prevederile alin. 2 nu pot beneficia şi de prima de vacanta. (4) Pãrţile contractante convin sa acţioneze împreunã pentru aplicarea prevederilor <>Legii nr. 142/1998 , privind tichetele de masa. ART. 92 Pe lângã facilitãţile stabilite de lege, salariaţii vor beneficia şi de urmãtoarele ajutoare minime, suportate din fondurile angajatorilor. - la naşterea unui copil se acorda familiei un singur ajutor social plãtit de unitate, egal cu un salariu minim negociat la nivel de unitate; - în cazul decesului soţului, sotiei, pãrinţilor şi socrilor, aflaţi în întreţinerea salariatului, sau al unui copil nesalariat se acorda ajutor egal cu de doua ori salariul minim negociat la nivel de unitate; - în cazul decesului salariatului, familiei i se acorda un ajutor egal cu de trei ori salariul minim negociat pe unitate. ART. 93 Unitãţile vor putea acorda salariaţilor, cu avizul sindicatului, şi alte ajutoare materiale sau bãneşti, în conformitate cu prevederile legale. ART. 94 (1) Pe perioada delegarii, salariaţii vor beneficia de urmãtoarele drepturi, ale cãror cuantumuri se vor stabili în contractele colective de munca la nivel de unitate: - decontarea cheltuielilor de transport-cazare; - decontarea diurnei, care nu poate fi mai mica de 100.000 lei. (2) Pentru lucrãrile ce se executa în afarã localitãţii de resedinta a unitãţii sau a filialelor sale, unitatea asigura mijloace de transport sau suporta cheltuielile de transport feroviar sau auto, pe baza de abonament (dacã este posibil). Prevederile alineatului precedent sunt aplicabile şi celor care prin natura serviciului sunt obligaţi a efectua deplasãri între punctele de lucru în timpul unui schimb, cu aprobarea şefului de şantier sau de compartiment. ART. 95 Spaţiile sociale de cazare dovedite a fi neutilizabile pot fi transformate de cãtre unitate în locuinţe pentru salariaţii proprii. Fondurile necesare pentru amenajarea acestor spaţii se constituie din contribuţia salariaţilor solicitanti. Unitatea poate sa acorde facilitãţi fãrã ca prin aceasta sa încalce prevederile legale. ART. 96 Sindicatele vor putea desfasura activitãţi sindicale în incinta unitãţilor, în afarã orelor de program, precum şi în timpul programului, cu acordul patronului, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate. ART. 97 (1) Reprezentanţii federaţiilor semnatare pot verifica la unitãţi modul în care sunt respectate drepturile salariaţilor, prevãzute în contractul colectiv de munca la nivel de ramura, la solicitarea scrisã a sindicatelor membre. (2) Patronul recunoaşte dreptul federaţiilor semnatare de a asigura asistenta sau, la cerere, reprezentarea sindicatelor afiliate, pentru soluţionarea litigiilor de munca sau ori de câte ori exista premise ale încãlcãrii drepturilor membrilor de sindicat. ART. 98 Patronul nu va angaja salariaţi permanenţi, temporari sau cu program parţial, în perioada declansarii conflictelor de munca, pe locurile de munca ale salariaţilor aflaţi în conflict. ART. 99 Patronul recunoaşte dreptul sindicatelor sau al reprezentanţilor salariaţilor de a asista salariaţii, la solicitarea acestora, la negocierea contractului individual de munca, în ţara şi în strãinãtate. ART. 100 Patronul se obliga sa asigure sindicatului informaţiile privind proiectele de organizare a activitãţii, datele privind bilanţul financiar-contabil, proiectul de realizare a condiţiilor de munca, proiectul de buget pe anul respectiv necesar negocierii contractului colectiv de munca la nivel de unitate, precum şi pe toatã durata lui de executare, conform legislaţiei în vigoare. ART. 101 În cazul în care federaţiile semnatare realizeazã servicii comune în interesul unitãţilor, prin înţelegere, acestea vor stabili modul de participare la cheltuielile efectuate. ART. 102 Patronii se angajeazã ca în contractele de asociere a unitãţilor cu parteneri strãini, pentru activitãţi pe teritoriul României, sa prevadã o clauza prin care societãţile mixte înfiinţate se obliga sa respecte drepturile prevãzute în legislaţia muncii în vigoare, în contractul colectiv de munca la nivelul unitãţii, precum şi în convenţiile O.I.M. ratificate de România. ART. 103 (1) În unitãţile cu sediul în România, care desfãşoarã activitãţi în strãinãtate, raporturile de munca dintre patroni şi salariaţi la data plecãrii pentru lucru în strãinãtate se reglementeazã prin act adiţional la contractul individual de munca. (2) Salariile pentru personalul roman care lucreazã în strãinãtate vor fi stabilite în lei şi în valuta, prin negociere, diurna fiind în valuta. (3) Unitatea poate acorda şi alte drepturi, în funcţie de prevederile documentaţiei şi ale contractului extern, precum şi de eficienta economicã a societãţii. (4) La negociere, pãrţile contractante pot stabili ca o cota-parte din salariul în valuta sa fie achitat în ţara, în lei. (5) Nominalizarea persoanelor care urmeazã sa lucreze în strãinãtate se va face de cãtre administraţie, cu informarea sindicatului din unitate. (6) Angajatorul are obligaţia de a-i comunica salariatului ce urmeazã sa-şi desfãşoare activitatea în strãinãtate informaţiile cuprinse în art. 13 din prezentul contract, la care se adauga urmãtoarele informaţii: a) durata perioadei de munca ce urmeazã sa fie prestatã în strãinãtate; b) moneda în care vor fi plãtite drepturile salariale, precum şi modalitãţile de plata; c) condiţiile de clima; d) reglementãrile principale din legislaţia muncii din ţara respectiva; e) obiceiurile locului, a cãror nerespectare i-ar pune în pericol viata, libertatea sau siguranta personalã. (7) În situaţia în care angajatorul nu se achitã de obligaţia de a informa, în termen de 15 zile de la momentul lansãrii ofertei de încheiere sau modificare a contractului individual de munca, sau, dupã caz, a prestãrii activitãţii în strãinãtate, salariatul poate sesiza, în termen de 30 de zile, instanta de judecata, solicitând despãgubiri corespunzãtoare prejudiciului cauzat de neexecutarea obligaţiei de informare de cãtre angajator. ART. 104 Unitatea se obliga sa asigure pregãtirea pentru plecarea în strãinãtate, incluzând - fãrã a limita - obţinerea vizei de intrare, a permisului de lucru în ţara unde urmeazã sa lucreze, procurarea biletului de transport dus-întors, primirea salariatului la destinaţie, anunţarea autoritãţilor, cazarea şi alte facilitãţi convenite prin act adiţional la contractul individual de munca. ART. 105 (1) Unitatea se obliga sa îi asigure salariatului asistenta medicalã şi sa îi plãteascã drepturile pe timpul concediului medical, cu condiţia ca salariatul sa facã o notificare unitãţii în termen de 48 de ore, iar certificatul medical sa fie vizat de medicul la care unitatea este arondata. (2) În cazul în care condiţiile de tratament o impun, patronul este obligat sa asigure, pe cheltuiala sa, deplasarea salariatului în vederea continuãrii tratamentului în ţara.
CAP. VIII Dispoziţii finale
ART. 106 (1) În aplicarea <>art. 11 (3) din Legea nr. 130/1996 (republicatã), privind contractul colectiv de munca, unitãţile vor aplica prevederile art. 97 din Contractul colectiv de munca unic la nivel naţional, constituind şi virand fondurile destinate activitãţilor în domeniul pregãtirii, negocierii şi aplicãrii contractelor colective de munca. (2) Sumele prevãzute conform alin. (1) se vor calcula luând ca baza suma de 6.000 lei salariat/an, raportat la numãrul de salariaţi din anul precedent. (3) Sumele constituite conform alin. (1) şi (2) se vor distribui astfel: a) 1/3 din suma totalã se retine ca fond destinat negocierii contractului colectiv de munca la nivelul unitãţii; b) 2/3 din suma totalã se vireazã de cãtre contribuabili la ARACO, care le va distribui astfel: - 50% rãmân la ARACO, în calitate de patronat cu reprezentativitate pe ramura şi la nivel naţional, - 50% se vireazã de cãtre ARACO federaţiilor şi confederatiilor sindicale reprezentative pentru constructori; c) fondurile destinate negocierilor colective se vor constitui şi vira în termen de 60 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României a prezentului contract colectiv de munca. ART. 107 Pãrţile semnatare ale prezentului contract de munca la nivel de ramura se obliga sa respecte aplicarea clauzelor convenite în toate unitãţile pe care le reprezintã, conform anexelor ce fac parte integrantã din acest contract. ART. 108 Ambele pãrţi au convenit ca litigiile privind executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului contract, care nu s-au putut soluţiona pe cale amiabila, sa fie soluţionate de instanta judecãtoreascã. ART. 109 (1) Prevederile contractului colectiv de munca la nivel de ramura stau la baza negocierilor pentru încheierea contractelor colective de munca la nivel de unitate. (2) Negocierile pentru încheierea sau modificarea contractelor colective de munca la nivelul unitãţilor vor începe în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentului contract, înregistrat conform legii. (3) Dupã înregistrarea contractului colectiv de munca la nivel de unitate, contractele individuale de munca vor fi completate prin acte adiţionale semnate de patroni şi de salariaţi. ART. 110 În scopul protejãrii forţei de munca autohtone, pãrţile convin ca angajarea cetãţenilor strãini sa se facã în condiţiile convenite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate, potrivit prevederilor legale. ART. 111 Pentru protejarea forţei de munca autohtone, pãrţile semnatare se obliga sa intervinã pentru a obţine de la cei în drept reglementãrile legale privind modul de lucru şi contingentarea forţei de munca din strãinãtate. ART. 112 Salariaţii societãţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat nu au dreptul de a fi numiţi în funcţii de conducere, în cazul în care au firme particulare sau sunt angajaţi ai acestora, indiferent de obiectul de activitate al firmelor respective. ART. 113 Prezentul contract colectiv de munca la nivel de ramura se înregistreazã la Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale de cãtre Asociaţia Romana a Antreprenorilor de Construcţii - ARACO şi intra în vigoare de la data înregistrãrii lui. Redactat astãzi, 14.07.2003, data semnãrii contractului, în 6 exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte şi doua exemplare pentru Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale, pentru a fi înregistrat.
REGULAMENTUL de organizare şi funcţionare a comisiei paritare la nivel de ramura
ART. 1 (1) Comisia paritara la nivel de ramura va fi compusa din reprezentanţi ai fiecãrei federaţii sindicale semnatare şi dintr-un numãr egal de reprezentanţi ai patronatului, desemnaţi în acest scop. (2) Activitatea comisiei constituite conform alin. (1) se desfãşoarã pe durata aplicãrii Contractului colectiv de munca la nivelul ramurii de construcţii-montaj. (3) În maximum 10 zile de la înregistrarea prezentului contract colectiv de munca, pãrţile semnatare îi vor nominaliza pe componentii comisiei. ART. 2 Comisia se va întruni, la cererea oricãreia dintre pãrţi, în termen de maximum 5 zile lucrãtoare de la formularea cererii şi va adopta hotãrâri valabile, prin consens, în prezenta a 3/4 din numãrul de membri ai pãrţilor semnatare. ART. 3 Comisia va fi prezidata, prin rotaţie, de câte un reprezentant al fiecãrei pãrţi, ales în şedinţa respectiva. ART. 4 Hotãrârea adoptatã potrivit art. 2 are putere obligatorie pentru pãrţile contractante. ART. 5 Secretariatul comisiei va fi asigurat de patronat.
PĂRŢILE SEMNATARE
Reprezentanţii angajatorilor Reprezentanţii sindicatelor desemnaţi de comitetul director ARACO SC ABC SA Laurentiu Plosceanu - director general
S.C. AROCONSTRUCT - S.A., Bucureşti Patru Teodor - director general
CCF, Bucureşti, Federaţia Generalã a Sindicatelor FAMILIA Nicolae Constantinescu Dan Cristescu - preşedinte - director general S.C. ENERGOCONSTRUCTIA - S.A. Federaţia Nationala a Sindicatelor Traian Caluser - director general din Construcţii-Montaj ANGHEL SALIGNY Florian Mirea - preşedinte CN
S.C. HIDROCONSTRUCTIA - S.A., Bucureşti Federaţia Sindicatelor Constructorilor Emil Timofti - director general Feroviari şi Cãilor de Comunicaţii din România Ion Gogonea - preşedinte S.C. IRIDEX CONSTRUCŢII - S.R.L., Bucureşti Valentin Feodorov - director general
S.C. STIZO - S.A. Dan Ene - director general
S.C. TIAB - S.A., Bucureşti Adrian Florescu - director general ARACO Liviu Daschevici - director general
În baza delegaţiei nr. 92/6.06.2003 a UGIR, la negocierea ultimelor articole din contract a participat şi Patronatul Societãţilor de Construcţii reprezentat de dr. arh. Gheorghe Polizu - preşedinte
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
