Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CONTRACT COLECTIV DE MUNCA nr. 152/02 din 26 martie 2009 la nivelul grupurilor de unitati din sistemul justitiei, pentru personalul auxiliar, conex si contractual din cadrul instantelor judecatoresti
EMITENT: MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECTIEI SOCIALE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL, PARTEA a V-a, nr. 7 din 24 aprilie 2009
Înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale cu nr. 152/02/26.03.2009
CAP. 1
DISPOZIŢII GENERALE
ART. 1
(1) Pãrţile contractante între care se încheie prezentul contract colectiv de muncã, denumit în continuare CCM, sunt:
a) Ministerul Justiţiei - reprezentat de ministrul justiţiei;
b) Curţile de apel - reprezentate de preşedinţii în exerciţiu;
c) personalul auxiliar de specialitate, personalul conex şi personalul contractual ce îşi desfãşoarã activitatea în cadrul curţilor de apel şi instanţelor din circumscripţia acestora, reprezentat de:
- Federaţia Naţionalã Sindicalã PROJUST;
- Federaţia Naţionalã Sindicalã JUSTIŢIA.
(2) Pãrţile recunosc şi acceptã, pe deplin, cã sunt egale şi libere la negocierea şi încheierea contractului colectiv de muncã.
ART. 2
Noţiuni privitoare la prezentul contract:
a) prin instanţã judecãtoreascã se înţelege curtea de apel, precum şi instanţele judecãtoreşti din circumscripţia acesteia;
b) prin angajator se înţelege preşedintele curţii de apel în raza cãreia îşi desfãşoarã activitatea personalul auxiliar, conex şi contractual din cadrul instanţei judecãtoreşti;
c) prin salariat se înţelege orice persoanã ce este angajatã pe post de personal auxiliar de specialitate, personal conex sau personal contractual desfãşurându-şi activitatea în cadrul instanţei judecãtoreşti;
d) prin ordonator principal de credite se înţelege ministrul justiţiei sau persoana desemnatã sã îndeplineascã aceastã calitate;
e) prin ordonator secundar de credite se înţelege preşedintele curţii de apel în raza cãreia îşi desfãşoarã activitatea salariaţii prevãzuţi la punctul c) din cadrul instanţei judecãtoreşti sau persoana desemnatã sã îndeplineascã aceastã calitate;
f) prin ordonator terţiar de credite se înţelege preşedintele tribunalului în raza cãruia îşi desfãşoarã activitatea salariaţii prevãzuţi la punctul c) din cadrul instanţei judecãtoreşti sau persoana desemnatã sã îndeplineascã aceastã calitate.
ART. 3
(1) Prezentul contract colectiv de muncã cuprinde drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale salariaţilor cu privire la condiţiile generale de muncã.
(2) În cadrul relaţiilor de muncã funcţioneazã principiul egalitãţii de tratament faţã de toţi salariaţii.
(3) Orice discriminare directã sau indirectã faţã de un salariat, bazatã pe criterii de sex, orientare sexualã, caracteristici genetice, vârstã, apartenenţã naţionalã, rasã, culoare, etnie, religie, opţiune politicã, origine socialã, handicap, situaţie sau responsabilitate familialã, apartenenţã ori activitate sindicalã, este interzisã.
ART. 4
Clauzele contractului colectiv de muncã produc efecte pentru salariaţii încadraţi ca personal auxiliar de specialitate, personal conex şi personal contractual ce îşi desfãşoarã activitatea în cadrul instanţei judecãtoreşti, precum şi, în egalã mãsurã, pentru angajator şi ordonatorul de credite.
ART. 5
(1) Prezentul contract se încheie pentru o perioadã de 1 an.
(2) Dacã niciuna dintre pãrţi nu denunţã contractul cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, valabilitatea acestuia se prelungeşte, de drept, pânã la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 6 luni.
ART. 6
(1) Clauzele CCM pot fi modificate în urma negocierilor declanşate la solicitarea oricãreia dintre pãrţi.
(2) Cererea de modificare se aduce, în scris, la cunoştinţa celeilalte pãrţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data propusã pentru începerea negocierilor şi va conţine motivele care determinã modificarea şi propunerile concrete în acest sens.
(3) Durata negocierilor colective nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice.
(4) Negocierea cu privire la modificare nu va începe mai devreme de 48 de ore şi nici mai târziu de 5 zile de la data stabilitã la alin. (2).
(5) Pãrţile se angajeazã ca, în perioada valabilitãţii CCM sã nu declanşeze greve şi sã nu procedeze la desfacerea raporturilor de muncã pentru motive legate de modificarea CCM.
ART. 7
(1) Organizaţiile sindicale semnatare se angajeazã ca, în perioada valabilitãţii CCM, precum şi în perioada negocierilor clauzelor contractului colectiv de muncã, sã nu declanşeze alte forme de protest decât cu înştiinţarea prealabilã a angajatorului şi a Ministerului Justiţiei.
(2) Organizaţiile sindicale vor aduce, în scris, la cunoştinţa angajatorului şi a Ministerului Justiţiei, cu cel puţin 5 zile înainte de data propusã pentru declanşarea protestelor, motivele care determinã luarea acestor mãsuri şi propunerile concrete de soluţionare.
(3) Angajatorul, organizaţiile sindicale şi Ministerul Justiţiei (dacã este cazul) vor lua mãsurile necesare pentru soluţionarea, pe cale amiabilã, a tuturor divergenţelor, în termenul prevãzut la alin. (2), în vederea prevenirii declanşãrii formelor de protest.
(4) În timpul declanşãrii oricãror forme de protest se vor asigura serviciile esenţiale, nu mai puţin de o treime din activitatea normalã, asigurându-se participarea grefierilor la şedinţele de judecatã sau, dupã caz, la activitãţile de urmãrire penalã pentru soluţionarea cauzelor cu arestaţi în materie penalã şi în alte materii, pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, soluţionarea cererilor de ordonanţã preşedinţialã, precum şi în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de cãtre instanţã.
ART. 8
(1) Suspendarea prezentului contract are loc numai prin acordul pãrţilor sau în cazurile prevãzute de lege.
(2) Încetarea prezentului contract poate avea loc în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 9
(1) În situaţiile în care, în privinţa drepturilor care decurg din prezentul contract colectiv de muncã, intervin alte reglementãri legale, acestea se vor aplica în mod corespunzãtor.
(2) Ministerul Justiţiei, în perioada de aplicare a prezentului contract, va consulta organizaţiile sindicale semnatare în toate cazurile în care se iniţiazã proiecte de acte normative ce privesc raporturile de muncã prevãzute de acest contract.
ART. 10
(1) La solicitarea organizaţiilor sindicale semnatare, semestrial, va avea loc o întâlnire între reprezentanţii acestora şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi/sau ai angajatorilor.
(2) Ministerul Justiţiei şi angajatorii se obligã ca, la solicitarea organizaţiilor sindicale semnatare de a se analiza şi discuta probleme care necesitã o soluţionare urgentã, sã manifeste disponibilitate în acest sens, urmând a se stabili, de comun acord, o datã la care vor avea loc discuţiile, însã, cel mai târziu, în termen de 7 zile lucrãtoare de la data solicitãrii.
CAP. 2
TIMPUL DE MUNCĂ ŞI TIMPUL DE ODIHNĂ
ART. 11
(1) Durata normalã a timpului de lucru este de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore pe sãptãmânã, care se realizeazã prin sãptãmâna de lucru de 5 zile; programul începe, de regulã, la ora 8.00 şi se încheie la ora 16.00.
(2) Orele de începere şi de terminare a programului zilnic de lucru se stabilesc prin Regulamentul de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti.
(3) Salariaţii au dreptul la pauzã de masã de 15 minute care se include în programul zilnic de lucru.
(4) Dreptul la pauza de masã va fi asigurat de cãtre angajator în afara programului de lucru cu publicul stabilit prin Regulamentul de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti.
ART. 12
(1) Zilele de repaus sãptãmânal se acordã, conform reglementãrilor legale, de regulã, sâmbãta şi duminica.
(2) Zilele de sãrbãtoare legalã în care nu se lucreazã sunt:
- 1 şi 2 ianuarie;
- prima şi a doua zi de Paşti;
- 1 mai;
- prima şi a doua zi de Rusalii;
- Adormirea Maicii Domnului;
- 1 decembrie;
- prima şi a doua zi de Crãciun;
- 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sãrbãtori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
ART. 13
(1) Orele lucrate, din dispoziţia conducãtorului instanţei judecãtoreşti sau al parchetului de pe lângã aceasta, peste durata normalã a timpului de muncã sau în zilele de sãrbãtori legale ori declarate zile nelucrãtoare, de cãtre personalul auxiliar şi personalul conex din cadrul instanţelor, încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, pot fi recuperate în urmãtoarele 30 de zile sau, la cererea celor în cauzã, se plãtesc cu un spor din salariul de bazã, dupã cum urmeazã:
a) 75% din salariul de bazã pentru primele douã ore de depãşire a duratei normale a zilei de lucru;
b) 100% din salariul de bazã pentru orele urmãtoare.
(2) Cu spor de 100 % se plãtesc şi orele lucrate în zilele de repaus sãptãmânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementãrile în vigoare, nu se lucreazã.
(3) Numãrul orelor suplimentare nu poate depãşi 360 de ore într-un an.
(4) Personalul auxiliar sau conex care, potrivit programului de lucru, îşi desfãşoarã activitatea în timpul nopţii, între orele 22.00 - 6.00, poate beneficia, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor de 25% din salariul de bazã, dacã timpul astfel lucrat reprezintã cel puţin jumãtate din programul normal de lucru.
(5) Se considerã a fi orã lucratã din dispoziţia conducãtorului instanţei judecãtoreşti:
- perioada lucratã peste program în ziua în care salariatul participã la şedinţa de judecatã, pânã la introducerea soluţiilor în programul ECRIS, inclusiv;
- participarea salariatului peste programul de muncã la luarea unor mãsuri preventive în materie penalã.
Reprezintã perioadã lucratã din dispoziţia conducãtorului instanţei orice altã perioadã lucratã în afara programului cu acceptul preşedintelui instanţei judecãtoreşti, la solicitarea fundamentatã a salariatului, formulatã în scris în cadrul unui termen rezonabil.
(6) Munca prestatã peste durata normalã a timpului de lucru de cãtre personalul contractual încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere este consideratã muncã suplimentarã şi se compenseazã cu timp liber corespunzãtor. În cazul în care compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzãtor nu a fost posibilã în urmãtoarele 30 de zile dupã efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor plãti, în luna urmãtoare, cu un spor aplicat la salariul de bazã, dupã cum urmeazã:
a) 75% din salariul de bazã, pentru primele douã ore de depãşire a duratei normale a zilei de lucru;
b) 100 % din salariul de bazã, pentru orele urmãtoare şi pentru orele lucrate în zilele de repaus sãptãmânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementãrile în vigoare, nu se lucreazã.
(7) Munca peste durata normalã a timpului de lucru poate fi prestatã şi sporurile prevãzute la alin. (1) se pot plãti numai dacã efectuarea orelor suplimentare a fost dispusã de şeful ierarhic, fãrã a se depãşi 360 de ore anual.
(8) La locurile de muncã la care durata normalã a timpului de lucru a fost redusã, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depãşirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, în situaţii cu totul deosebite, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzãtor.
ART. 14
(1) Femeile gravide şi cele care alãpteazã nu îşi vor putea desfãşura activitatea în locuri de muncã cu condiţii vãtãmãtoare grele sau periculoase ori contraindicate medical şi nu vor putea fi chemate sã presteze ore suplimentare.
(2) Femeile gravide, cele care alãpteazã şi cele care se gãsesc în situaţiile prevãzute la alin. (1) vor fi trecute la alte locuri de muncã, fãrã ca prin aceasta sã li se diminueze salariul.
ART. 15
Femeile gravide, lãuze şi cele care alãpteazã nu pot fi obligate sã presteze muncã suplimentarã sau pe timp de noapte.
CAP. 3
SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
ART. 16
(1) Pãrţile se obligã sã depunã toate eforturile în vederea ameliorãrii permanente a condiţiilor de muncã.
(2) La nivelul fiecãrei instanţe judecãtoreşti, în funcţie de condiţiile concrete, vor fi luate de cãtre angajator, de comun acord cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative, mãsurile necesare de ameliorare a condiţiilor de muncã, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 17
(1) Angajatorul are obligaţia sã creeze toate condiţiile necesare în vederea asigurãrii sãnãtãţii şi vieţii salariaţilor, pentru prevenirea accidentelor de muncã sau îmbolnãvirilor profesionale.
(2) Salariaţii au obligaţia de a avea în grijã propria sãnãtate şi securitate, precum şi pe aceea a altor persoane ce pot fi afectate de acţiunile lor în timpul de lucru, în care scop sunt obligaţi sã respecte <>Legea protecţiei muncii nr. 319/2006 şi toate prevederile normelor, instrucţiunilor şi regulamentelor elaborate, în acest sens, de cãtre administraţie, în domeniul securitãţii muncii.
ART. 18
(1) La nivelul fiecãrui angajator se constituie un comitet de securitate şi sãnãtate în muncã, cu scopul de a asigura implicarea salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii.
(2) Componenţa, atribuţiile specifice şi funcţionarea comitetului de securitate şi sãnãtate în muncã sunt reglementate de lege.
(3) Activitatea Comitetului de securitate şi sãnãtate în muncã se va desfãşura în baza reglementãrilor în vigoare şi a regulamentului propriu.
ART. 19
(1) Locurile de muncã se clasificã în locuri de muncã normale, locuri de muncã cu condiţii deosebite şi locuri de muncã cu condiţii speciale, stabilite potrivit reglementãrilor legale.
(2) Pentru prestarea activitãţii în locurile de muncã cu condiţii grele, periculoase, nocive sau altele asemenea, salariaţii au dreptul, în condiţiile legii, la sporuri, duratã redusã a timpului de lucru sau concedii suplimentare, astfel cum acestea sunt prevãzute de dispoziţiile legale aplicabile fiecãrei categorii de personal.
(3) Angajatorul va lua mãsurile necesare pentru dimensionarea statelor de personal în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
ART. 20
Comitetul de sãnãtate şi securitate în muncã va stabili parametrii de microclimat care vor fi urmãriţi la fiecare loc de muncã, în vederea luãrii mãsurilor de protecţie a muncii specifice, precum şi programele de control al realizãrii mãsurilor stabilite.
ART. 21
(1) În vederea îmbunãtãţirii condiţiilor de desfãşurare a activitãţii la locurile de muncã, pãrţile convin asupra urmãtoarelor cerinţe minime:
a) asigurarea condiţiilor de spaţiu în conformitate cu normele legale de sãnãtate publicã;
b) amenajarea ergonomicã a locului de muncã;
c) asigurarea condiţiilor de mediu în spaţiile de lucru - iluminat, microclimat, o temperaturã optimã în spaţiile destinate activitãţii, aerisire, igienizare periodicã;
d) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de muncã (vestiare, grupuri sanitare, cantine, locuri special amenajate pentru fumãtori etc.), astfel încât acestea sã asigure condiţii corespunzãtoare conform reglementãrilor europene obligatorii în domeniu.
(2) Angajatorul se obligã ca, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, sã adopte mãsurile pentru adaptarea programului de lucru în funcţie de condiţiile climaterice de la locul de muncã, în cazul temperaturilor extreme.
(3) Salariaţii sunt obligaţi sã pãstreze, în bune condiţii, amenajãrile efectuate de conducere.
ART. 22
(1) Mãsurile prin care se asigurã supravegherea corespunzãtoare a sãnãtãţii salariaţilor în funcţie de riscurile privind securitatea şi sãnãtatea în muncã se stabilesc potrivit reglementãrilor legale.
(2) Angajatorul va organiza, potrivit legii, examinarea medicalã a salariaţilor, în scopul de a constata dacã sunt apţi pentru desfãşurarea activitãţii în posturile pe care le ocupã, precum şi pentru prevenirea îmbolnãvirilor profesionale. Cheltuielile ocazionate de examinarea medicalã se suportã conform legii.
ART. 23
La solicitarea comitetului de securitate şi sãnãtate în muncã, angajatorul are obligaţia sã evalueze riscurile pe care le presupune locul de muncã al salariatei care anunţã cã este însãrcinatã, precum şi al salariatei care alãpteazã, şi sã le informeze cu privire la acestea.
ART. 24
Pe baza recomandãrilor medicale, angajatorul va asigura trecerea salariaţilor în alte locuri de muncã, în funcţie de pregãtirea profesionalã a acestora şi de posibilitãţile unitãţii.
ART. 25
Angajatorul va comunica, la solicitarea organizaţiilor sindicale semnatare, modul de folosire a fondurilor destinate îmbunãtãţirii condiţiilor la locul de muncã, potrivit legii.
ART. 26
(1) Angajatorul are obligaţia sã asigure ţinuta vestimentarã obligatorie personalului auxiliar de specialitate, precum şi echipamentul de protecţie, personalului contractual, conform prevederilor legale.
(2) Ministerul Justiţiei va efectua demersurile necesare pentru modificarea şi completarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 725/1993 privind stabilirea ţinutei vestimentare a magistraţilor şi grefierilor de la curţile de apel, tribunale, judecãtorii, de la parchetele de pe lângã instanţele civile, precum şi a grefierilor civili de la instanţele militare, în şedinţele de judecatã, republicatã, având în vedere dispoziţiile <>Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea.
CAP. 4
SALARIZAREA ŞI ALTE DREPTURI
ART. 27
(1) Salariile de bazã pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea se stabilesc pe baza valorii de referinţã sectorialã şi a coeficienţilor de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcţia deţinutã, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum şi de nivelul instanţei sau al parchetului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
(2) Salariile de bazã şi alte drepturi ale personalului contractual din cadrul instanţelor judecãtoreşti sunt stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 10 din 30 ianuarie 2008 privind nivelul salariilor de bazã şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la <>Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupã funcţii de demnitate publicã, precum şi unele mãsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale.
ART. 28
(1) Personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecãtoreşti, precum şi personalul contractual pot primi o alocaţie individualã de hranã, acordatã sub forma tichetelor de masã, suportatã integral pe costuri de angajator, în condiţiile în care, prin legea bugetarã anualã, nu este interzisã acordarea acestora.
(2) Tichetele de masã se acordã în limita prevederilor bugetului de stat sau în limita bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat.
ART. 29
(1) Personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecãtoreşti, precum şi personalul contractual pot beneficia de tichete de creşã, în condiţiile prevãzute de lege.
(2) Tichetele de creşã se acordã în limita prevederilor bugetului de stat şi în limita bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat.
(3) Angajatorul împreunã cu organizaţiile sindicale semnatare stabilesc de comun acord unitatea emitentã a tichetelor de creşã cu care vor contracta prestarea serviciilor corespunzãtoare, în condiţiile legii.
ART. 30
(1) În perioada concediului de odihnã, personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecãtoreşti beneficiazã, o singurã datã pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţarã în care îşi petrece concediul de odihnã sau de decontarea valorii a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, în cazul în care deplasarea între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţarã unde îşi petrece concediul se face cu autoturismul.
(2) În vederea decontãrii transportului prevãzut la alin. (1) se vor prezenta acte justificative în conformitate cu legislaţia financiar-contabilã din care sã rezulte efectuarea cãlãtoriei în timpul concediului de odihnã (bilete de transport, bonuri fiscale etc.).
ART. 31
(1) Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecãtoreşti, în activitate sau pensionari, precum şi soţul/soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestuia beneficiazã, în mod gratuit, de asistenţã medicalã, medicamente şi proteze, în condiţiile respectãrii dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurãrile sociale de sãnãtate.
(2) Angajatorul va putea încheia, în condiţiile legii, contracte de furnizare de medicamente şi materiale sanitare, în vederea decontãrii, direct cãtre farmacie, a contravalorii medicamentelor eliberate gratuit personalului auxiliar de specialitate şi conex, conform prescripţiei medicale, cu respectarea dispoziţiilor legale privind gratuitatea asistenţei medicale, a medicamentelor şi protezelor.
ART. 32
Angajatorul va asigura accesul la internet tuturor salariaţilor ce fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate, conex şi contractual, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, precum şi pentru buna desfãşurare a activitãţii în cadrul instanţelor judecãtoreşti.
ART. 33
Drepturile salariale cuvenite salariaţilor se plãtesc înaintea oricãror obligaţii bãneşti ale angajatorului.
CAP. 5
NUMIREA ŞI ELIBERAREA DIN FUNCŢIE
ART. 34
(1) Numirea în funcţie a personalului auxiliar de specialitate şi a personalului conex se face în condiţiile stabilite prin <>Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Selectarea personalului contractual se face pe bazã de concurs organizat la nivelul curţii de apel, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare al instanţelor judecãtoreşti.
(3) Personalului contractual angajat în baza unui contract individual de muncã îi sunt aplicabile dispoziţiile din legislaţia muncii în ceea ce priveşte încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncã.
ART. 35
Executarea, suspendarea şi încetarea CIM au loc în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 36
(1) Personalul auxiliar de specialitate este eliberat din funcţie în urmãtoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, în condiţiile legii;
c) constatarea nepregãtirii profesionale corespunzãtoare sau, dupã caz, îndeplinirea necorespunzãtoare a atribuţiilor specifice funcţiei de conducere;
d) neîndeplinirea oricãreia dintre condiţiile prevãzute pentru numirea în funcţie;
e) ca sancţiune disciplinarã;
f) condamnarea definitivã pentru sãvârşirea unei infracţiuni.
(2) Eliberarea din funcţie se face prin decizie a preşedintelui instanţei care a dispus numirea în funcţia respectivã.
(3) Deciziile de eliberare din funcţie pentru cazurile prevãzute la alin. (1) lit. c) - f) pot fi contestate la instanţa competentã.
ART. 37
Salariaţii rãspund civil, disciplinar, administrativ şi penal, dupã caz, în condiţiile legii.
ART. 38
(1) Rãspunderea disciplinarã a salariaţilor este angajatã pentru sãvârşirea unei abateri disciplinare.
(2) Aplicarea sancţiunilor disciplinare se realizeazã cu respectarea prevederilor legale în vigoare aplicabile personalului contractual, precum şi a celor cuprinse în Regulamentul de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti.
ART. 39
În cazul în care angajatorul intenţioneazã sã efectueze concedieri colective, acesta are obligaţia de a iniţia, în timp util şi în scopul ajungerii la o înţelegere, în condiţiile prevãzute de lege, consultãri cu sindicatul reprezentativ cu privire la:
a) metodele şi mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numãrului de salariaţi care vor fi concediaţi;
b) atenuarea consecinţelor concedierii prin recurgerea la mãsuri sociale care vizeazã, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesionalã a salariaţilor concediaţi.
CAP. 6
FORMAREA PROFESIONALĂ
ART. 40
Formarea iniţialã şi formarea profesionalã continuã ale personalului auxiliar de specialitate, ale personalului conex şi ale personalului contractual din cadrul instanţelor judecãtoreşti se realizeazã în conformitate cu prevederile legale aplicabile acestor categorii profesionale.
ART. 41
(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea are obligaţia de a participa, cel puţin o datã la 5 ani, la o formã de pregãtire profesionalã continuã, organizatã de Şcoala Naţionalã de Grefieri.
(2) Formarea continuã se desfãşoarã sub formã de seminarii, sesiuni de pregãtire, conferinţe, vizite de lucru, stagii de formare în strãinãtate.
(3) Seminariile şi sesiunile de formare continuã a grefierilor care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea se realizeazã pe baza unui program anual aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, care este comunicat tuturor instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor de pe lângã acestea în luna decembrie a anului anterior.
(4) În completarea formãrii continue organizate de Şcoala Naţionalã de Grefieri, la nivelul fiecãrei instanţe şi al fiecãrui parchet, se vor organiza, trimestrial, ore de pregãtire profesionalã a personalului auxiliar de specialitate, sub îndrumarea unui judecãtor sau procuror desemnat de conducãtorul fiecãrei instanţe judecãtoreşti, respectiv al fiecãrui parchet de pe lângã aceasta.
CAP. 7
ALTE PREVEDERI PRIVIND DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR
ART. 42
(1) Soluţionarea conflictelor de muncã se face conform reglementãrilor legale.
(2) Pãrţile prezentului contract se vor supune prevederilor legale, în ceea ce priveşte soluţionarea conflictelor de muncã.
ART. 43
La solicitare, angajatorul va pune la dispoziţia sindicatului ori va asigura acestuia accesul la informaţiile şi documentele necesare care vizeazã activitatea sindicalã, în condiţiile legii, reprezentanţii sindicali având obligaţia de a pãstra confidenţialitatea datelor ce le-au fost transmise cu acest caracter.
ART. 44
Reprezentanţii aleşi ai organizaţiei sindicale reprezentative, care lucreazã nemijlocit în unitãţi în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu 5 zile plãtite pentru activitãţi sindicale, fãrã a li se diminua drepturile care li s-ar fi cuvenit în condiţii normale.
ART. 45
Instanţele judecãtoreşti în care sunt constituite organizaţii sindicale care au dobândit reprezentativitatea, în condiţiile legii, sunt obligate sã punã, cu titlu gratuit, la dispoziţia organizaţiilor sindicale, spaţiile corespunzãtoare funcţionãrii acestora şi sã asigure dotãrile necesare desfãşurãrii activitãţii prevãzute de lege.
ART. 46
(1) În timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale nu li se poate modifica (prin delegare, detaşare, transfer) sau înceta raportul de muncã pentru motive neimputabile lor, pe care legea le lasã la aprecierea celui care angajeazã, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale.
(2) Sunt interzise modificarea şi/sau încetarea raporturilor/contractelor de muncã, atât ale reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, cât şi ale membrilor acestora, din iniţiativa angajatorului, pentru motive care privesc activitatea sindicalã.
(3) Sunt exceptaţi de la aplicarea prevederilor alin. (1) cei care au fost revocaţi din funcţiile sindicale de conducere deţinute pentru încãlcarea prevederilor statutare sau legale.
ART. 47
(1) Membrii de sindicat pot organiza întâlniri la nivelul organizaţiei sindicale în cursul programului de lucru, dar şi în afara lui. Durata cumulatã a întâlnirilor organizate în timpul de lucru nu poate fi mai mare de 5 ore lunar.
(2) Solicitarea organizaţiei sindicale referitoare la organizarea de întâlniri în timpul de lucru se înainteazã preşedintelui instanţei, în scris, cu cel puţin 3 zile înaintea desfãşurãrii acestora.
(3) Conducerea instanţelor va asigura spaţiul necesar desfãşurãrii acestor şedinţe, fãrã a perturba desfãşurarea activitãţii instanţelor judecãtoreşti.
ART. 48
(1) Angajatorul nu va încadra salariaţi permanenţi, temporari sau cu program parţial, în perioada declanşãrii sau desfãşurãrii conflictelor de muncã, pe locurile de muncã ale salariaţilor aflaţi în conflict.
(2) În situaţia declanşãrii unor conflicte de muncã, inclusiv a grevei, potrivit legii, sindicatul şi conducerea unitãţii au obligaţia ca, pe durata acestora, sã protejeze patrimoniul unitãţii şi sã asigure funcţionarea neîntreruptã a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, a cãror oprire ar putea constitui un pericol pentru viaţa sau sãnãtatea oamenilor ori ar putea cauza prejudicii.
ART. 49
Plângerile salariaţilor adresate justiţiei, în legãturã cu drepturile şi obligaţiile ce decurg din prezentul contract sau alte drepturi prevãzute de lege nu pot constitui motiv de încetare a raporturilor de muncã.
ART. 50
Angajatorul nu poate verifica activitatea sindicalã şi nici actele care decurg din aceastã activitate.
ART. 51
(1) În aplicarea prevederilor <>art. 24 din Legea nr. 54/2003 , Legea sindicatelor, la cererea organizaţiilor sindicale, angajatorii vor reţine şi vor vira sindicatului cotizaţia de sindicat pe statele lunare de platã. Concomitent se va efectua şi deducerea fiscalã a cotizaţiei din venitul lunar al membrului de sindicat, conform prevederilor legale.
(2) Reţinerea şi deducerea fiscalã a cotizaţiei se fac pe baza cererii organizaţiei sindicale, la care se ataşeazã lista membrilor de sindicat şi semnãtura acestora de acceptare a reţinerii. Lista se înainteazã angajatorului la începutul fiecãrui an de cãtre sindicat şi va fi actualizatã ori de câte ori este nevoie, de cãtre acesta.
CAP. 8
DISPOZIŢII FINALE
ART. 52
Prezentul CCM se încheie în 18 exemplare originale şi produce efecte de la data înregistrãrii lui, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 130/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Pentru ministrul justiţiei
semneazã Gabriel Tãnãsescu, secretar de stat
Federaţia Naţionalã Sindicalã "PROJUST"
Ştefania Teleman, preşedinte
Federaţia Naţionalã Sindicalã "JUSTIŢIA"
Ion Popescu, preşedinte
1. Curtea de Apel Bucureşti
Doina Anghel, vicepreşedinte
2. Curtea de Apel Piteşti
Gheorghe Diaconu, vicepreşedinte
3. Curtea de Apel Ploieşti
Valentina Gheorghe, preşedinte
4. Curtea de Apel Braşov
Radu Mirena, preşedinte
5. Curtea de Apel Constanţa
Stanciu Nicolae, preşedinte
6. Curtea de Apel Craiova
(Ne însuşim obiecţiunile)
Cotora Mihaela
Iriza Constantin, vicepreşedinţi
7. Curtea de Apel Iaşi
(Cu obiecţiunile nr. 849/A/18.02.2009, remise alãturat)
Vãleanu Cristina, preşedinte
Poianã Cipriana, vicepreşedinte
8. Curtea de Apel Oradea
pentru preşedinte, Pãtrãuş Elvira Mihaela, judecãtor
9. Curtea de Apel Suceava
Hîncu Cezar, preşedinte
10. Curtea de Apel Cluj
(Cu obiecţiunile din nota 556/2009)
Purja Gabriella, vicepreşedinte
11. Curtea de Apel Galaţi
pentru preşedinte, Alexandru Sofica, manager economic
12. Curtea de Apel Bacãu
Carmen Cãliman, vicepreşedinte
13. Curtea de Apel Târgu Mureş
pentru preşedinte, Blanariu Ion, director executiv
14. Curtea de Apel Alba Iulia
(Cu obiecţiunile înregistrate cu nr. 962/26.02.2009)
Nagy Nicoarã Cristina, vicepreşedinte
15. Curtea de Apel Timişoara
Şerban Nicolae Cãtãlin, vicepreşedinte
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
