Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Înregistrat la Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale cu nr. 1111/11/10.06.2002 În temeiul prevederilor <>Legii nr. 130/1996 , asa cum a fost modificatã prin <>Legea nr. 143/1997 , şi ale <>Legii nr. 54/1991 , pãrţile contractante sunt: A. patronii stabiliţi de Asociaţia Romana a Antreprenorilor de Construcţii - ARACO, asociaţie patronala reprezentativa a ramurii de construcţii-montaj în baza încheierii Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a Civilã (dosar nr. 2/F.S/2001) şi la nivel naţional în baza sentinţei civile nr. 1/31.01.2000 a T.M.B.; B. salariaţii reprezentaţi de federaţiile sindicale reprezentative, conform legii: ● Federaţia Generalã a Sindicatelor FAMILIA, conform sentinţei de schimbare a denumirii nr. 33/Fed/20.12.2001 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a III-a Civilã, reprezentativa conform sentinţei civile nr. 1 a Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a Civilã, pronunţatã la data de 8.01.2001 în dosarul nr. 35/F/2000; ● Federaţia Nationala a Sindicatelor din Construcţii-Montaj ANGHEL SALIGNY, conform sentinţei civile nr. 11/R/1998 a Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a Civilã, pronunţatã la data de 19.02.1998 (dosar nr. 6/R/1998), şi conform adresei nr. 125/10.04.2002 privind reprezentativitatea acordatã de C.N.S.L.R. FRATIA; ● Federaţia Sindicatelor Constructorilor Feroviari şi Cãilor de Comunicaţii din România, conform deciziei civile nr. 22F a Tribunalului Bucureşti, Secţia a IV-a Civilã, pronunţatã la data de 1.10.2001 (dosar nr. 22R/2001). CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 (1) Contractul colectiv de munca reglementeazã raporturile de munca generale dintre patroni şi salariaţi (conform <>Legii nr. 356/2001 ), pentru realizarea obiectului de activitate prevãzut în actul constitutiv. (2) Prevederile prezentului contract colectiv de munca se aplica la nivel de ramura. (3) Raporturile de munca referitoare la condiţiile specifice se reglementeazã prin contractul de munca la nivel de unitate. ART. 2 Pãrţile contractante recunosc şi accepta pe deplin ca sunt egale şi libere în negocierea prezentului contract colectiv de munca la nivel de ramura şi se obliga sa respecte întocmai prevederile acestuia. ART. 3 (1) Prezentul contract colectiv de munca cuprinde drepturile şi obligaţiile reciproce ale patronatului şi sindicatelor în stabilirea condiţiilor generale de munca. (2) Condiţiile specifice de munca, drepturile şi obligaţiile concrete ale pãrţilor, precum şi regulile de disciplina a muncii vor fi stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate, prin contractele individuale de munca şi prin regulamentul de ordine interioarã. (3) În contractele colective de munca încheiate la nivel de unitate, bazate pe negocieri colective de cãtre sindicate, în numele salariaţilor, pãrţile contractante vor conveni, printr-o clauza expresã, plata unei contribuţii lunare de cãtre salariaţi, alţii decât membrii de sindicat, pentru desfãşurarea negocierilor colective, dar care sa nu fie mai mica de 0,3% din salariu şi care sa nu depãşeascã valoarea contribuţiei sindicale. ART. 4 (1) Contractul colectiv de munca la nivel de ramura se încheie pe o perioada de un an, cu posibilitãţi de prelungire conform legii. (2) Cu cel mult 60 de zile înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, pãrţile se obliga sa negocieze contractul colectiv de munca la nivel de ramura. (3) Modificãrile prevederilor contractului colectiv de munca la nivel de ramura se fac în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 130/1996 , asa cum a fost modificatã prin <>Legea nr. 143/1997 . Orice modificare produsã are aceleaşi efecte ca şi contractul. Orice modificare se aduce la cunostinta pãrţilor cu pana la 30 de zile înainte de data propusã pentru începerea negocierilor. (4) Ori de câte ori contractul colectiv de munca la nivel de ramura se modifica, contractele colective de munca la nivel de unitate, precum şi contractele de munca individuale vor fi adaptate în mod corespunzãtor. (5) Pãrţile semnatare, federaţiile sindicale şi patronii se angajeazã ca în perioada negocierilor sa nu declanseze greve şi, respectiv, sa nu efectueze concedieri pentru motive neimputabile salariaţilor. ART. 5 (1) Prevederile contractului colectiv de munca la nivel de unitate se aplica în mod egal tuturor salariaţilor, indiferent de sex, varsta, naţionalitate, opţiune religioasã sau politica, apartenenţa sindicala sau alte criterii neprofesionale. Departajarea salariaţilor numai pe criterii strict profesionale şi de calificare nu poate fi consideratã discriminatorie. (2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) constituie contravenţie şi este reglementatã de O.G. nr. 137/2000. (3) Având în vedere statutul apolitic al pãrţilor, acestea nu vor permite desfãşurarea activitãţilor politice în unitate. ART. 6 În situaţiile în care, în privinta drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de munca, intervin reglementãri legale mai favorabile, acestea vor face parte de drept din contract. ART. 7 Interpretarea clauzelor contractului colectiv de munca la nivel de ramura se face cu respectarea prevederilor legale. ART. 8 (1) Divergenţele intervenite în aplicarea şi executarea contractelor colective de munca vor fi soluţionate prin comisii paritare: a) la nivel de ramura şi grup de unitãţi, printr-o comisie paritara alcãtuitã din reprezentanţii patronilor şi ai federaţiilor sindicale, semnatare ale contractului colectiv de munca; b) la nivel de unitate, printr-o comisie paritara alcãtuitã din reprezentanţi ai salariaţilor şi ai consiliului de administraţie sau manager. Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei paritare la nivel de ramura este prezentat în anexa nr. 1. (2) Procedura de soluţionare a divergentelor, prevãzutã mai sus, nu exclude sesizarea instanţelor de judecata competente. Soluţionarea prin acord de cãtre comisia paritara implica sesizarea judecãtoriei, iar dacã sesizarea a avut loc se va prezenta instanţei hotãrârea comisiei paritare. ART. 9 Pãrţile se obliga ca în perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de munca la nivel de ramura sa nu susţinã în nici un mod promovarea unor reglementãri care ar duce la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele colective de munca, oricare ar fi nivelul la care au fost încheiate. ART. 10 (1) Pãrţile semnatare garanteazã respectarea drepturilor şi obligaţiilor minime cuprinse în prezentul contract. (2) Drepturile salariaţilor prevãzute în prezentul contract colectiv de munca nu pot sa reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale, care au fost stabilite şi recunoscute prin contracte colective încheiate la nivel de unitate înaintea încheierii contractului colectiv de munca la nivel de ramura. ART. 11 Contractele colective de munca la nivel de grupuri de unitãţi şi unitãţi nu vor putea prevedea drepturi sub limitele minime prevãzute în prezentul contract, în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 130/1996 , asa cum a fost modificatã prin <>Legea nr. 143/1997 . CAP. 2 Încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de munca ART. 12 Angajarea se face prin încheierea contractului individual de munca, în care sunt stabilite în mod concret drepturile şi obligaţiile pãrţilor, prin negociere, şi care va respecta prevederile cu caracter minimal cuprinse în contractul colectiv de munca la nivel de unitate. ART. 13 Contractele individuale de munca vor prevedea cel puţin clauzele prevãzute în anexa nr. 2. ART. 14 (1) Contractul individual de munca se încheie, potrivit prevederilor contractului de munca la nivel de unitate, pe o perioada nedeterminatã, putând fi modificat şi completat de pãrţi prin acte adiţionale ori de câte ori intervin schimbãri ce impun modificarea sau completarea acestuia. (2) În contractul individual de munca se vor evidenţia de fiecare data modificãrile intervenite pe parcursul derulãrii activitãţii, modificãri ce vor fi comunicate Direcţiei de munca şi protecţie socialã din teritoriu. (3) În funcţie de necesitaţi, patronul poate sa încheie contracte individuale de munca pe durata determinata, potrivit legii. (4) Suspendarea contractului individual de munca poate interveni cu acordul pãrţilor, în cazurile prevãzute de lege. (5) Contractul individual de munca se încheie în doua exemplare, în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte, prin grija celui care angajeazã. ART. 15 (1) Angajarea se face în condiţiile stabilite de lege şi de contractul colectiv de munca, numai pe criteriul aptitudinilor şi competentei profesionale. (2) În cazul angajãrii prin examen, concurs sau interviu, cel care angajeazã va face publica existenta posturilor libere; dacã un angajat al unitãţii şi o persoana din afarã acesteia obţin la concurs acelaşi punctaj, salariatul unitãţii are prioritate în ocuparea postului; modalitãţile de ocupare a posturilor vacante, prin concurs, examen sau interviu, şi modul de organizare şi desfãşurare a acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivelul unitãţii. (3) Orice persoana angajata va fi supusã unei perioade de proba între 30 şi 90 de zile. Perioada de proba va fi diferenţiatã în funcţie de natura muncii, gradul de rãspundere şi complexitate şi se stabileşte prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate. În perioada de proba, contractul individual de munca poate inceta din initiativa unitãţii, fãrã preaviz. Perioada de proba poate fi scurtata, la solicitarea conducatorului locului de munca, pentru toate categoriile de personal. (4) La sfârşitul perioadei de proba, contractul individual de munca se poate renegocia. ART. 16 Contractul individual de munca se poate modifica în ceea ce priveşte felul muncii, locul muncii şi drepturile salariale numai cu acordul pãrţilor. Refuzul justificat al salariatului de a accepta o modificare a clauzelor contractului individual, cu privire la felul muncii, locul muncii sau drepturile salariale, nu da dreptul celui care angajeazã de a proceda la desfacerea unilaterala a contractului individual de munca pentru acest lucru. Aprecierea asupra justificarii refuzului invocat de salariat se face de cãtre patron şi sindicat. ART. 17 Contractul individual de munca poate inceta la expirarea termenului pentru care a fost încheiat, prin acordul dintre salariat şi unitate, precum şi prin desfacerea contractului din initiativa uneia dintre pãrţi. ART. 18 Contractul de munca poate fi desfãcut din initiativa unitãţii în urmãtoarele cazuri: a) unitatea îşi reduce personalul prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauza, ca urmare a reorganizãrii; b) unitatea îşi înceteazã activitatea prin dizolvare; c) unitatea se muta în alta localitate şi are posibilitatea sa îşi asigure pe plan local cadrele necesare; d) unitatea se muta în alta localitate, iar persoana incadrata nu accepta sa o urmeze; e) persoana nu corespunde, sub raport profesional, postului în care a fost incadrata; f) în postul ocupat de persoana incadrata în munca este reintegrat, pe baza hotãrârii organelor competente, cel care a deţinut anterior acel post; g) persoana incadrata în munca se pensioneazã pentru limita de varsta ori pentru invaliditate de gradul I sau II; h) cel menţinut sau reincadrat în munca dupã pensionarea sa pentru limita de varsta nu mai este necesar; i) persoana incadrata în munca sãvârşeşte o abatere grava sau incalca în mod repetat obligaţiile sale de munca, inclusiv normele de comportare în unitate; j) cel în cauza este arestat mai mult de 60 de zile; k) persoana incadrata în munca este condamnata definitiv, pentru infracţiune în legatura cu munca sa, dacã aceasta condamnare o face necorespunzãtoare postului pe care îl deţine; l) instanta penalã a pronunţat interdicţia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv. ART. 19 Contractul individual de munca poate fi desfãcut din initiativa salariatului, prin demisie, cu obligaţia acestuia sa anunţe în scris conducerea unitãţii cu cel puţin 15 zile lucrãtoare înainte. ART. 20 (1) În cazul în care unitatea este în situaţia de a opera reduceri de personal ca urmare a restrângerii activitãţii sau a retehnologizãrii, pãrţile convin urmãtoarele: a) conducãtorul unitãţii va anunta în scris pe reprezentanţii aleşi ai salariaţilor cu privire la numãrul şi structura posturilor ce urmeazã sa fie reduse; b) concomitent, patronul va pune la dispoziţia reprezentanţilor salariaţilor elementele ce stau la baza reducerii numãrului de salariaţi, tabelul nominal al persoanelor propuse, precum şi eventualele posibilitãţi de redistribuire a personalului; în caz de redistribuire a personalului, patronul va comunica în scris salariatului noul loc de munca, inclusiv sarcinile ce îi revin; c) comunicarea reducerii numãrului de personal se va face: - cu 90 de zile înainte, în cazul în care unitatea îşi schimba sediul în alta localitate sau ca urmare a retehnologizãrii; - cu 45 de zile înainte, dacã reducerea se datoreazã restrângerii activitãţii. (2) În cazul în care unitatea este în situaţia de a aproba concedieri colective, asa cum sunt ele definite de O.U.G. nr. 98/1999, modificatã prin <>Legea nr. 312/2001 , se vor aplica prevederile cuprinse în actele legislative menţionate în prezentul alineat. ART. 21 În cazul restrângerii activitãţii, concedierile vor avea în vedere urmãtoarele criterii: - competenta profesionalã; - cumulul de funcţii sau cel al pensiei cu salariul; - îndeplinirea condiţiilor de pensionare; - deţinerea de terenuri agricole ori firme private; - persoane care nu au membri de familie în întreţinere. Stabilirea situaţiilor concrete privind aplicarea criteriilor de mai sus se realizeazã la nivelul unitãţii de cãtre semnatarii contractului colectiv de munca. ART. 22 (1) Salariaţilor cãrora li se desface contractul individual de munca din motive neimputabile lor, patronul le va comunica aceasta, în scris, cu 15 zile lucrãtoare înainte (corelat cu prevederile art. 19). (2) În perioada preavizului, salariaţii au dreptul sa absenteze 4 ore pe zi de la programul unitãţii pentru a cauta un loc de munca, fãrã ca aceasta sa afecteze salariul şi celelalte drepturi. Orele absentate se pot acorda prin cumul în condiţiile stabilite de patron. (3) În cazul în care unei persoane i se desface contractul de munca fãrã sa i se acorde preavizul conform alin. 1, aceasta are dreptul la o indemnizaţie de minimum un salariu de baza pe o luna avut la data desfacerii contractului de munca. ART. 23 Contractele individuale de munca pe perioada nedeterminatã pot fi desfãcute din motive neimputabile salariaţilor numai cu acordul sindicatelor sau al reprezentanţilor salariaţilor, pentru urmãtoarele categorii de personal: a) unici sustinatori de familie; b) în situaţia în care mãsura ar afecta doi soţi care lucreazã în aceeaşi unitate, se desface un singur contract de munca; c) salariaţii care mai au cel mult trei ani pana la pensionare, la cererea lor; d) salariaţii reveniti din şomaj ca urmare a restrângerii activitãţii şi care au o perioada de stagiu mai mica de 12 luni în ultimele 24 de luni. ART. 24 La disponibilizarea salariaţilor din motive neimputabile lor, patronii vor acorda o compensaţie de cel puţin 50% din salariul de baza, în afarã drepturilor cuvenite la zi. ART. 25 Dacã unitatea îşi relanseaza activitatea într-o perioada de pana la un an de la luarea mãsurilor de disponibilizare pentru reducerea activitãţii, aceasta are obligaţia sa aducã la cunostinta organizaţiilor sindicale acest lucru. Unitatea este obligatã sa reangajeze cu prioritate pe foştii salariaţi concediati din cauza reducerii activitãţii. ART. 26 Salariaţii cu o vechime în unitate de cel puţin 10 ani, cãrora le înceteazã contractul de munca din cauza pensionãrii, vor primi din partea patronului o recompensa egala cu cel puţin un salariu de baza lunar. Alte drepturi, în funcţie de vechimea în cadrul unitãţii, pot fi negociate, ţinându-se cont de posibilitãţile financiare, prin contractul colectiv de munca la nivelul unitãţii. ART. 27 Unitatea are obligaţia de a face înscrisuri în cartea de munca în conformitate cu rezultatele negocierii drepturilor cuprinse în contractul individual de munca. CAP. 3 Condiţiile de munca şi protecţia muncii ART. 28 Condiţiile de munca din cadrul unitãţii trebuie sa asigure integritatea fizica şi psihicã a salariaţilor în conformitate cu <>Legea nr. 90/1996 şi cu Normele generale de protecţie a muncii. ART. 29 (1) Patronul are obligaţia de a lua mãsurile necesare pentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, în scopul reducerii noxelor, al prevenirii accidentelor de munca sau a imbolnavirilor profesionale. Pãrţile vor avea consultãri obligatorii pentru gãsirea celor mai eficiente mãsuri de imbunatatire a condiţiilor de munca. La stabilirea mãsurilor, principiul de baza este "omul şi sãnãtatea sa". Numai dacã îmbunãtãţirea condiţiilor de munca nu este posibila se va proceda la acordarea de compensaţii bãneşti şi de alta natura. (2) În vederea îmbunãtãţirii condiţiilor de munca, în fiecare unitate se va constitui un comitet de securitate şi sãnãtate în munca (C.S.S.M.), având atribuţiile prevãzute de art. 34 din Normele generale de protecţie a muncii şi de Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.S.S.M., aprobat prin <>Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 187/1998 . (3) Atribuţiile membrilor C.S.S.M. la nivel de unitate, precum şi timpul alocat exerciţiului acestor atribuţii vor fi stabilite potrivit urmatorului acord-cadru: a) Componenta C.S.S.M. la nivel de unitãţi şi atribuţiile membrilor acestor comitete sunt în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 90/1996 , capitolul 1.1.3, şi cu Normele generale de protecţie a muncii. b) Potrivit prevederilor legale referitoare la repartizarea sau asumarea de atribuţii în domeniul sãnãtãţii şi securitãţii în munca, în cadrul unitãţilor vor fi stabilite urmãtoarele plafoane de timp: ● mai puţin de 50 de salariaţi - 8 ore/luna ● 50-199 de salariaţi - 12 ore/luna ● 200-499 de salariaţi - 16 ore/luna ● 500-1.499 de salariaţi - 20 ore/luna ● peste 1.500 de salariaţi - 24 ore/luna. c) Prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate pot fi stabilite cuantumuri superioare de timp. d) Timpul alocat activitãţilor prevãzute de <>Legea nr. 90/1996 constituie timp de munca şi este retribuit corespunzãtor. e) Timpii neutilizati într-o luna de cãtre titularul de drept nu se reporteazã în luna urmãtoare. f) În cazurile de forta majorã (accidente mortale, accidente colective şi alte situaţii asimilate), timpii alocati se supun regimului de forta majorã, dar cuantumul total nu trebuie sa depãşeascã 30% din programul normal de lucru. (4) Activitatea comitetelor de securitate şi sãnãtate în munca se va desfasura în baza regulamentelor proprii, cu respectarea clauzelor prevãzute la alin. (3). (5) Patronul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile necesare pregãtirii şi formãrii membrilor Comitetului de securitate şi sãnãtate în munca, care au dreptul şi obligaţia de a se informa cu privire la noutatile în domeniul în care îşi desfãşoarã activitatea. ART. 30 (1) Patronul va asigura organizarea raţionalã a muncii pentru fiecare loc de munca. În acest scop se stabilesc sarcini şi raspunderi sub forma de norme de munca; acestea pot fi norme de timp, norme de producţie, norme de personal, însoţite de descrierea sferei de atribuţii şi a zonei de servire, menite sa asigure utilizarea integrala şi eficienta a timpului de lucru. Normele de munca se elaboreazã de cãtre patroni şi sunt aduse la cunostinta organizaţiilor sindicale. (2) Normele de munca vor fi astfel stabilite încât sa asigure un ritm normal de lucru, la o intensitate a efortului muscular sau intelectual şi la o tensiune nervoasa, care sa nu conducã la oboseala excesiva a salariaţilor. (3) Activitatea de normare a muncii se referã la toate categoriile de salariaţi, potrivit specificului activitãţii fiecãruia, şi se bazeazã pe tehnica normarii muncii; aceasta se desfãşoarã ca un proces continuu, în permanenta concordanta cu schimbãrile ce au loc în organizarea şi nivelul de dotare tehnica. (4) În toate cazurile în care normele de munca nu asigura un grad complet de ocupare, conduc la o solicitare excesiva sau nu corespund condiţiilor pentru care au fost elaborate se impune reexaminarea lor. Aceasta poate fi cerutã atât de cãtre patron, cat şi de sindicate. În caz de divergenta în ceea ce priveşte calitatea normelor de munca se va recurge la o expertiza tehnica, ce va fi stabilitã de comun acord. Concluziile expertizei tehnice sunt obligatorii pentru ambele pãrţi. ART. 31 (1) Locurile de munca se clasifica în locuri de munca cu condiţii normale, locuri de munca cu condiţii deosebite şi locuri de munca cu condiţii speciale. (2) Încadrarea locurilor de munca în condiţii deosebite şi speciale se face cu respectarea prevederilor <>Legii nr. 90/1996 , ale <>H.G. nr. 261/2001 şi ale <>Legii nr. 19/2000 , corelate, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (3) Salariaţii care lucreazã în locuri de munca cu condiţii deosebite beneficiazã, în afarã de salariul de baza şi de sporuri la salariul de baza, de concedii suplimentare, durata de timp de lucru redusã şi, în mod gratuit, de alimentaţie de intarire, medicamente de recuperare, echipament de protecţie, materiale igienico-sanitare. Cuantumul acestora va fi prevãzut în contractele colective de munca la nivel de unitate şi în contractele individuale de munca. (4) Pentru salariaţii care lucreazã în condiţii grele, nocive sau periculoase vor fi încheiate contracte de asigurare, ce vor fi stabilite de cãtre sindicat şi patronat la nivel de unitate. (5) Acordarea echipamentului de lucru se face în condiţiile prevãzute de legislaţia în vigoare, conform contractului colectiv de munca la nivel de unitate, ţinându-se cont de urmãtoarele: a) echipamentul de lucru va avea caracteristici bune, în ceea ce priveşte aspectul şi calitatea, şi va fi marcat cu emblema societãţii; b) acordarea echipamentului de lucru se va face dupã ce vor fi stabilite categoriile de personal care beneficiazã de acesta, felul echipamentului şi timpul efectiv de utilizare; schimbarea se va face la termenele prestabilite sau în cazul în care se constata o uzura pronunţatã; c) salariatul are obligaţia de a folosi echipamentul numai pentru lucru efectiv, de a-l întreţine în bune condiţii şi de a suporta cheltuielile rezultate din neutilizarea sa completa; d) echipamentul de protecţie se acorda în mod obligatoriu corespunzãtor locului de munca şi pe durata lucrului, iar cheltuielile vor fi suportate integral din fondurile unitãţii. (6) În toate cazurile în care în afarã echipamentului de lucru prevãzut de lege, patronul cere o anumitã vestimentatie suplimentarã, ca echipament de lucru, contravaloarea acesteia se suporta de cãtre patron. ART. 32 (1) În cazul în care condiţiile de munca se normalizeaza salariaţii vor beneficia, pentru refacerea capacitãţii de munca, încã doua luni, de urmãtoarele drepturi avute: - spor pentru condiţii nocive; - alimentaţie de intarire a organismului. (2) De drepturile prevãzute la alineatul 1 beneficiazã, pe aceeaşi perioada, şi salariaţii cãrora li se schimba dupã cel puţin 6 luni locul de munca în cadrul aceleiaşi unitãţi, din motive ce nu le sunt imputabile, dacã drepturile de aceasta natura la noul loc de munca sunt mai mici. ART. 33 În toate cazurile în care condiţiile de munca s-au inrautatit, determinând reclasificarea locurilor de munca, salariaţii vor beneficia de drepturile aferente noii clasificari, începând cu data confirmãrii condiţiilor de munca certificate prin buletin de analiza. ART. 34 (1) Patronul se obliga ca, la angajare şi ulterior, cel puţin o data pe an, sa organizeze examinarea medicalã gratuita a salariaţilor, conform <>ordinelor ministrului sãnãtãţii şi familiei nr. 615 şi 761/2001 , în scopul de a constata dacã aceştia sunt apţi pentru desfãşurarea activitãţii în postul pe care ar urma sa-l ocupe sau pe care îl ocupa, în funcţie de factorii de risc specifici. (2) Pentru categoriile de salariaţi care îşi desfãşoarã activitatea în condiţii de munca deosebite vor fi organizate controale medicale gratuite, la perioade mai scurte, în condiţiile ce vor fi stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate. (3) Salariaţii sunt obligaţi sa se supunã examenelor medicale, în condiţiile organizãrii acestora potrivit prevederilor alineatelor 1 şi 2. (4) Refuzul salariatului de a se prezenta la examinarea medicalã, potrivit alineatelor 1 şi 2, constituie abatere disciplinarã. ART. 35 (1) Patronul va asigura, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea, testarea şi perfecţionarea profesionalã a salariaţilor, cu privire la normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor, va stabili mãsurile specifice, periodicitatea instructajelor şi controalelor, metodologia de control, obligaţiile şi rãspunderile în domeniul protecţiei muncii în conformitate cu reglementãrile legislaţiei în vigoare. (2) La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de munca sau a felului muncii, acesta va fi instruit şi testat efectiv cu privire la riscurile pe care le presupune noul sau loc de munca şi la normele de protecţie a muncii, pe care este obligat, în procesul muncii, sa le cunoascã şi sa le respecte. (3) În cazurile în care în procesul muncii intervin schimbãri ce impun aplicarea unor norme noi de protecţie a muncii, salariaţii vor fi instruiti în condiţiile prevãzute de alineatul precedent. (4) Timpul afectat acestor activitãţi se include în timpul de munca şi este salarizat. ART. 36 (1) La toate normele de protecţie a muncii, oricare dintre pãrţi poate veni oricând cu propuneri de imbunatatire a acestora. (2) Normele de protecţie a muncii sunt obligatorii pentru toţi salariaţii, nerespectarea lor constituind abatere disciplinarã. ART. 37 (1) În vederea menţinerii şi îmbunãtãţirii condiţiilor de desfãşurare a activitãţii la locurile de munca, patronul va lua urmãtoarele mãsuri: a) amenajarea raţionalã a locurilor de munca; b) asigurarea condiţiilor de mediu (iluminat, microclimat, zgomot, vibratii, temperatura, aerisire, umiditate); c) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de munca - vestiare, bãi, grupuri sanitare, truse medicale, sali de repaus, cantina-restaurant, puncte de distribuire a alimentaţiei speciale, microcantine, ateliere pentru întreţinerea şi reconditionarea echipamentului individual de protecţie; d) diminuarea treptata, pana la eliminare, a emisiilor poluante. (2) Salariaţii sunt obligaţi sa pãstreze în bune condiţii amenajãrile efectuate de cãtre patron, sa nu le deterioreze, sa nu le descompleteze ori sa sustragã componente ale acestora. Dacã se vor produce astfel de situaţii, pe baza cercetãrilor efectuate împreunã cu reprezentanţii salariaţilor, ele vor fi remediate pe cheltuiala celor vinovaţi. ART. 38 Patronul va lua mãsuri pentru a asigura un regim de protecţie specialã a muncii femeilor, precum şi a tinerilor sub 18 ani. Drepturile specifice vor fi negociate prin contractele colective la nivel de unitate. ART. 39 Patronul se obliga sa nu refuze angajarea sau, dupã caz, menţinerea în munca a persoanelor handicapate, în cazurile în care acestea sunt apte pentru a îndeplini obligaţiile de serviciu aferente posturilor existente. ART. 40 (1) Pentru salariaţii care au suferit accidente de munca sau au dobândit boli profesionale, patronul va suporta costul biletelor de tratament şi transport pe C.F.R. sau al biletului de transport auto pentru zonele unde nu exista cale feratã, în regimul deplasarilor. (2) În situaţia când, din cauza accidentelor de munca, salariaţii au nevoie de proteze chirurgicale, dentare, oculare, auditive, de aparate ortopedice etc., aceştia au dreptul la ajutoare bãneşti în cuantum de 100 % din costul lor, care vor fi suportate din fondurile prevãzute anual prin Legea bugetului de stat. (3) Prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate pot fi stabilite şi alte ajutoare sociale. ART. 41 Patronul va întocmi anual proiectul de mãsuri privind normalizarea condiţiilor de munca, pentru reducerea noxelor, prevenirea accidentelor de munca sau a imbolnavirilor profesionale, conform reglementãrilor legale. (2) Patronul se obliga sa prevadã în bugetul de venituri şi cheltuieli provizioane la nivelul cheltuielilor programate pentru echipamentul de lucru şi protecţie, pentru amenajãrile necesare normalizarii condiţiilor de munca, pentru acordarea alimentaţiei de intarire, pentru medicamente şi materiale igienico-sanitare, pentru organizarea examinãrii medicale a salariaţilor, conform prevederilor legale, pentru activitatea Comitetului de sãnãtate şi securitate în munca. (3) În cazul recomandãrilor medicale, patronul va asigura trecerea salariaţilor în alte locuri de munca şi, dupã caz, recalificarea acestora, în funcţie de posibilitãţile fiecãrei unitãţi, acestea urmând a fi stabilite împreunã cu sindicatele. CAP. 4 Salarizarea ART. 42 (1) Pentru munca prestatã în condiţiile prevãzute în contractul individual de munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani, negociat la încheierea contractului. (2) Salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile şi sporurile la acesta. (3) Salariul de baza se stabileşte astfel încât sa se asigure o diferentiere echitabila în raport cu cerinţele de pregãtire profesionalã necesarã executãrii sarcinilor sau operaţiilor ce revin fiecãrui loc de munca. În acest scop se aplica sisteme de clasificare specifice, sub forma de reţele de coeficienţi sau reţele de salarii. La diferentierea salariilor de baza, prin intermediul unor reţele de coeficienţi sau reţele de salarii, se va tine seama, în principal, de conţinutul activitãţii, de gradul de autonomie şi initiativa în munca, de nivelul necesar de tehnicitate şi pregãtire prevãzute în indicatoarele tarifare de calificare şi, respectiv, de fişa postului, utilizate în unitate, precum şi de cerinţele de formare profesionalã, de adaptarea şi experienta în munca. (4) Adaosurile la salariul de baza sunt: adaosul de acord, premiile acordate din fondul de salarii şi alte adaosuri. (5) Pentru locurile de munca şi activitãţile cu condiţii diferite de cele normale, potrivit normelor de protecţie a muncii în vigoare, se acorda sporuri la salariul de baza. ART. 43 (1) Formele de salarizare ce se pot aplica sunt urmãtoarele: a) în regie; b) în acord; c) pe baza de tarif sau cota procentualã din veniturile realizate; d) alte forme specifice unitãţii. (2) Formele de salarizare ce urmeazã sa se aplice se stabilesc prin contractele colective de munca la nivel de unitate. ART. 44 (1) Prin contractele colective de munca la nivel de unitate se vor stabili criteriile şi condiţiile de constituire şi acordare a premiilor. (2) Cota de constituire a fondului de premiere a salariaţilor nu poate fi mai mica de 10% din fondul de salarii realizat. (3) În funcţie de posibilitãţile economico-financiare, unitãţile pot acorda la sfârşitul anului un premiu anual din fondul de salarii. Criteriile de acordare vor fi stabilite la nivel de unitate. ART. 45 (1) Sporurile la salariul de baza ce pot fi acordate în funcţie de condiţiile existente la locul de munca sunt: a) sporuri pentru condiţii deosebite de munca - condiţii grele de munca, minimum 10%, - condiţii periculoase, minimum 10%, - condiţii penibile, minimum 25%, - condiţii nocive, minimum 10%, - sporuri specifice pentru lucrul în subteran, în abataje, în construcţii şi amenajãri hidroenergetice, de adancime etc.; b) spor de şantier (condiţiile de acordare se stabilesc prin contractele colective de munca la nivel de unitate), minimum 26.000 de lei/zi pentru zilele efectiv lucrate, în cazul în care nu este inclus în salariul tarifar negociat; c) spor pentru exercitarea şi a atribuţiilor aferente unei alte funcţii, pana la 50% din salariul de baza minim al funcţiei ale carei atribuţii sunt îndeplinite; d) spor pentru vechimea în munca (tranşele de vechime şi cuantumurile se stabilesc prin contractele de munca la nivelul unitãţii); sporul minim ce se acorda este de 5%, începând cu vechimea de 3 ani, şi de 25% la o vechime de peste 20 de ani, în cazul în care acesta nu este inclus în salariul tarifar negociat; e) spor pentru lucrul în timpul nopţii, 25%; f) spor pentru ore suplimentare prestate peste programul normal de lucru, pana la 100% din salariul de baza pentru aceste ore; g) spor pentru orele lucrate sistematic peste programul normal, maximum 25% din salariul de baza. (2) Prin contractele colective de munca la nivel de unitate pot fi negociate şi alte categorii de sporuri, precum sporul pentru folosirea unei limbi strãine, dacã aceasta nu este cuprinsã în obligaţiile postului. (3) Criteriile de acordare a sporurilor se stabilesc prin contractele colective de munca la nivel de unitate. (4) Sporurile se acorda proporţional cu timpul efectiv lucrat, în condiţiile pentru care au fost stabilite. (5) Persoanele care desfãşoarã activitãţi în condiţii deosebite, grele, nocive sau periculoase, în santiere de construcţii-montaj, ateliere, laboratoare, staţii de betoane şi prefabricate, vor beneficia de prevederile <>Legii nr. 19/2000 şi ale <>H.G. nr. 261/8.03.2001 . Nominalizarea locurilor de munca care genereazã acordarea acestor drepturi se va face de cãtre pãrţi, iar tabelul cu persoanele ce activeazã în aceste locuri de munca, actualizat semestrial, va face obiectul unor acte adiţionale la contractul colectiv de munca la nivel de unitate. ART. 46 (1) Patronul va asigura condiţiile necesare realizãrii de cãtre fiecare salariat a sarcinilor ce îi revin în cadrul programului zilnic de munca stabilit. (2) În situaţia în care patronul nu poate asigura pe durata zilei de lucru, parţial sau total, condiţiile necesare realizãrii sarcinilor de serviciu, el este obligat sa plãteascã salariul de baza pentru timpul cat lucrul a fost întrerupt. (3) În cazuri excepţionale, când din motive tehnice sau alte motive, activitatea a fost întreruptã, salariaţii vor primi 75% din salariul de baza individual avut, cu condiţia ca încetarea lucrului sa nu se fi produs din vina lor şi dacã în tot acest timp au rãmas la dispoziţia unitãţii. Prin negocieri la nivelul unitãţii se va stabili concret modul de realizare a prevederii de a rãmâne la dispoziţia unitãţii: salariaţii vor fi prezenţi în incinta unitãţii, în asteptarea reluarii activitãţii, sau vor rãmâne la domiciliu, de unde sa poatã fi convocaţi de unitate. (4) În cazurile menţionate la alin. (3), salariaţii beneficiazã şi de celelalte drepturi prevãzute de lege pentru astfel de situaţii. ART. 47 Plata salariilor se face periodic, la datele ce se stabilesc prin contractele colective de munca la nivelul unitãţii. ART. 48 (1) Toate drepturile bãneşti cuvenite salariaţilor vor fi plãtite înaintea oricãror obligaţii financiare ale unitãţii. (2) În caz de faliment sau lichidare judiciarã a unitãţii, salariaţii au calitatea de creditori privilegiaţi, iar drepturile lor bãneşti constituie creanţe prioritare, urmând sa fie plãtite integral înainte de a-şi revendica cota-parte ceilalţi creditori. ART. 49 Patronii ţin evidentele în care se menţioneazã activitatea desfasurata şi drepturile de care au beneficiat salariaţii în baza contractelor individuale de munca şi elibereazã, la cerere, dovezi şi o scurta caracterizare privitoare la activitatea desfasurata (scrisoare de recomandare). ART. 50 Salariul de baza minim brut în ramura construcţii-montaj se stabileşte la 2.050.000 lei/luna. În situaţia în care inflatia prognozata de 22% pe acest an se va depãşi, în trimestrul I al anului 2003, dupã publicarea oficialã de cãtre Direcţia Centrala de Statistica a nivelului realizat, Comisia paritara va corecta salariul minim pentru acoperirea diferenţei de inflaţie. Negocierea contractului colectiv de munca pe anul 2003-2004 va începe imediat dupã încheierea anului financiar 2002, dar nu mai târziu de 30 martie 2003, cu finalizare în luna aprilie şi cu aplicabilitate de la 1.04.2003. ART. 51 Patronul va asigura indexarea-compensarea salariilor individuale la data şi în condiţiile stabilite prin reglementãrile legale sau prin negociere, în funcţie de posibilitãţile financiare. ART. 52 (1) Pentru perioada de întrerupere a lucrului din cauza condiţiilor climatice nefavorabile, acolo unde nu pot fi luate mãsuri de continuare a activitãţii pe timpul iernii se vor aplica prevederile <>art. 13 al Legii nr. 215/22.12.1997 privind societãţile comerciale din ramura de construcţii-montaj care au aderat şi au cotizat la Casa Socialã a Constructorilor. (2) În vederea aplicãrii în bune condiţii a prevederilor <>Legii nr. 215/22.12.1997 , având drept scop asigurarea unei protecţii reale pentru salariaţii care îşi întrerup activitatea în condiţiile prevederilor alin. (1), pãrţile se angajeazã la îndeplinirea urmãtoarelor îndatoriri: a) Salariaţii sa achite lunar cota de 1% din salariul de baza brut de încadrare în contul Casei Sociale a Constructorilor. b) Patronii specificati la alin. (1) sa asigure constituirea cotei de 1,5% din valoarea producţiei realizate şi încasate lunar şi virarea lunarã a acesteia în contul Casei Sociale a Constructorilor, inclusiv virarea sumelor restante provenite din valoarea producţiei realizate şi nedecontate la termen. c) În contractul colectiv de munca la nivel de unitate vor fi stipulate obligaţiile pãrţilor contractante de a urmãri lunar îndeplinirea îndatoririlor prevãzute la pct. a) şi b), precum şi mãsuri în cazul neîndeplinirii acestora. d) Pãrţile contractante se angajeazã sa întreprindã în comun mãsuri în vederea modificãrii <>Legii nr. 215/22.12.1997 , în sensul eficientizarii acesteia. (3) Pentru societãţile comerciale care au aderat la Casa Socialã a Constructorilor, anual, în cursul trimestrului IV, reprezentanţii partenerilor sociali semnatari ai contractului colectiv de munca la nivel de unitate vor conveni politica de asigurare a protecţiei sociale a salariaţilor pe perioada de reducere a activitãţii, prin aplicarea prevederilor <>Legii nr. 215/1997 sau/şi ale <>Legii nr. 76/2002 , în funcţie de situaţia economico-financiarã a societãţii. (4) Pentru societãţile comerciale care nu au aderat la Casa Socialã a Constructorilor, pentru protecţia socialã a salariaţilor în perioada întreruperii activitãţii din cauza timpului friguros se vor aplica prevederile Codului muncii şi ale <>Legii nr. 76/2002 . CAP. 5 Timpul de munca şi timpul de odihna ART. 53 (1) Unitatea de mãsura a timpului de lucru este ora, iar prezenta la lucru este de nu mai puţin de 8 ore/zi. (2) Pentru unitãţile unde se aplica forme specifice de organizare a timpului de lucru, durata programului de munca se stabileşte prin contractele colective de munca la nivel de unitate. ART. 54 (1) La locurile de munca unde nu exista posibilitatea încadrãrii în durata normalã a timpului zilnic de lucru se pot stabili forme specifice de organizare a timpului de lucru: tura, turnus, tura continua, program fractionat, respectiv fracţiuni de norma de 4 pana la 6 ore. (2) Activitatea desfasurata în tura, turnus şi tura continua se considera program normal de munca. ART. 55 (1) Salariaţii care lucreazã în condiţii deosebite şi speciale stabilite conform <>Legii nr. 19/2000 şi <>H.G. nr. 261/2001 beneficiazã de reducerea timpului de munca sub 8 ore/zi. (2) Categoriile de personal care beneficiazã de reducerea timpului de munca, precum şi de program de lucru redus în condiţiile prevãzute la alin. 1 se stabilesc prin contractele colective de munca la nivel de unitate. ART. 56 (1) Salariaţii încadraţi în posturi cu fracţiuni de norma beneficiazã de toate drepturile ce decurg din contractele colective de munca de care beneficiazã salariaţii cu program normal de lucru; aceste drepturi se acorda proporţional cu timpul lucrat. (2) La cerere, salariaţii prevãzuţi la alin. 1 vor fi încadraţi în program normal de lucru dacã exista posturi vacante şi dacã întrunesc condiţiile pentru ocuparea acestor posturi. ART. 57 (1) Stabilirea şi modificarea programului zilnic de lucru se fac prin regulamentul de ordine interioarã. (2) Acolo unde este posibil vor fi negociate orare flexibile, fãrã a se afecta drepturile prevãzute în contractul colectiv de munca la nivel de unitate. ART. 58 Programul de lucru al unitãţii trebuie sa fie astfel întocmit, încât sa respecte ziua de munca de 8 ore sau, dupã caz, programul redus, potrivit legii. Fac excepţie situaţiile speciale: calamitatile, salvarea sãnãtãţii şi a vieţii unor persoane, pericolul degradãrii unor produse, prevenirea şi înlãturarea avariilor, precum şi alte situaţii speciale stabilite prin contractele colective de munca. ART. 59 (1) Prestarea orelor suplimentare se face pe baza solicitãrii în scris de cãtre patron, cu acordul salariaţilor. (2) Orele suplimentare se plãtesc sau se compenseazã cu timpul liber corespunzãtor, conform acordului dintre patron şi salariaţi. (3) Orele prestate zilnic peste programul normal de lucru şi care nu depãşesc programul sãptãmânal de 40 de ore nu se considera ore suplimentare. ART. 60 Programul de lucru în timpul nopţii este cel lucrat în intervalul dintre orele 22 şi 6. ART. 61 Prin durata timpului de munca se înţelege timpul efectiv de lucru, din care s-au eliminat timpii consumati cu echiparea-dezechiparea la începutul şi la sfârşitul programului, cu prezentarea la locul de munca, precum şi cu pauza de masa, cu o durata mai mare de 15 minute. ART. 62 (1) Femeile care au în îngrijire copii de pana la 6 ani şi nu beneficiazã de cresa sau gradinita au dreptul la o reducere la jumãtate a programului de lucru, fãrã a li se diminua celelalte drepturi ce decurg din calitatea de salariat, cum ar fi vechimea în munca, vechimea în vederea pensionãrii etc. (2) Femeia salariata care renunţa la concediul legal pentru îngrijirea copilului în varsta de pana la 2 ani beneficiazã de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fãrã a-i fi afectate salariul de baza şi vechimea în munca. La cerere, salariata poate opta pentru un program decalat, cu alte ore de începere a programului de lucru, dacã activitatea unitãţii permite. ART. 63 (1) Salariaţii au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna plãtit, de minimum 21 de zile lucrãtoare. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1): a) salariaţii care au varsta sub 18 ani şi care au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihna de 24 de zile lucrãtoare; b) salariaţii nou angajaţi, pentru primul an de activitate înscris în cartea de munca, care au dreptul la un concediu de odihna plãtit cu o durata minima de 18 zile lucrãtoare. ART. 64 (1) Pentru durata concediului de odihna, salariaţii vor primi o indemnizaţie formatã din salariul de baza la data plecãrii în concediu, corespunzãtor numãrului de zile de concediu, majoratã cu procentul mediu al celorlalte venituri salariale realizate pe o perioada de 3 luni lucrate anterior plecãrii în concediu. (2) Indemnizaţia de concediu nu poate fi mai mica decât salariul de baza la data plecãrii în concediu, sporul de vechime şi indemnizaţia pentru funcţia de conducere, dupã caz, luate împreunã, corespunzãtor numãrului de zile de concediu. (3) Prin contractele colective de munca la nivel de unitate se poate stabili ca, pe lângã indemnizaţia de concediu, sa se plãteascã şi o prima de vacanta, în funcţie de posibilitãţile economico-financiare. (4) Indemnizaţia de concediu şi prima de vacanta (unde este cazul) se plãtesc, înainte de plecarea în concediu a salariatului. ART. 65 (1) Programarea efectuãrii concediilor de odihna se stabileşte anual de cãtre conducerea unitãţii, împreunã cu reprezentanţii salariaţilor. (2) Concediul anual de odihna va putea fi fractionat la solicitarea salariatului. ART. 66 (1) Salariaţii încadraţi în grade de invaliditate au dreptul la concedii de odihna suplimentare, prevãzute de lege. (2) Salariaţii care îşi desfãşoarã activitatea în condiţii deosebite beneficiazã de concedii de odihna suplimentare, de minimum 3 zile pe an. (3) Prin contractele colective de munca la nivel de unitate pot fi negociate concedii de odihna suplimentare mai mari, în funcţie de condiţiile deosebite ale fiecãrui loc de munca. ART. 67 (1) Zile nelucrãtoare sunt considerate zilele de repaus sãptãmânal şi zilele de sarbatori legale şi religioase menţionate în prezentul contract. (2) Repausul sãptãmânal se acorda, de regula, sambata şi duminica. (3) În cazul în care activitatea la locul de munca în zilele de sambata şi duminica nu poate fi întreruptã, prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate vor fi stabilite condiţiile în care zilele de repaus sãptãmânal sa fie acordate şi în alte zile ale sãptãmânii sau cumulat, pe o perioada mai mare. (4) În cazul în care activitãţile se desfãşoarã în ture, turnus sau ture continue, la care timpul de lucru se repartizeazã pe schimburi în toate zilele sãptãmânii, pe baza de grafice întocmite de conducerile unitãţilor (pentru aceasta categorie de personal), care vor stabili alte zile de repaus sãptãmânal. (5) Zilele de sarbatori legale şi religioase sunt: - 1 şi 2 ianuarie; - a doua zi de Paste, corespunzãtor fiecãrei confesiuni; - 1 Mai; - 1 Decembrie; - 25 şi 26 Decembrie. (6) Se stabileşte "Ziua Constructorului" în ultima sambata a lunii iulie, zi în care nu se va lucra. Cheltuielile ocazionate de acţiunile organizate de patronat şi sindicate cu acest prilej vor fi sponsorizate de unitate. ART. 68 (1) În afarã concediului legal plãtit pentru îngrijirea copilului de pana la 2 ani, persoana salariata poate beneficia, la cerere, de concediu fãrã plata de încã un an de zile. (2) În perioada prevãzutã la alin. 1, persoanei salariate nu i se poate desface contractul individual de munca, iar pe postul sau poate fi angajata o alta persoana cu contract individual de munca pe perioada determinata. (3) Salariatele gravide, începând cu luna a V-a de sarcina, şi cele care alapteaza nu vor putea fi repartizate în schimbul de noapte şi nu vor fi trimise în deplasare în alte localitãţi, decât cu acordul lor. (4) Pe perioada sarcinii, femeile au dreptul la învoiri pentru controale periodice. (5) Pentru participarea efectivã a soţului la îngrijirea nou-nascutului, în contractele colective şi individuale de munca încheiate la nivelul unitãţilor se vor include prevederile <>Legii nr. 210/31.12.1999 , referitoare la concediul paternal. ART. 69 (1) Pentru evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plãtite, dupã cum urmeazã:
- cãsãtoria salariatului - 5 zile;
- cãsãtoria unui copil - 2 zile;
- decesul unui membru de familie
(soţ, copil, tata, mama, socru, soacra) - 3 zile;
- naşterea unui copil - 2 zile.
────────────
*) Condiţiile sunt atestate prin determinarea de cãtre organele sanitare, fiind confirmate de Inspectoratul teritorial pentru protecţia muncii şi normele legale în vigoare.
III. Condiţii de angajare: o norma intreaga, o fracţiune de norma ..........................................................;
durata muncii este de .............................. ore/zi.
IV. Salariul lunar este de ...................... lei, plãtibil la ................ .
Orele suplimentare prestate dupã terminarea programului sau în zilele în care nu se lucreazã se plãtesc cu spor de ............ .
Salariatul .................... beneficiazã în plus şi de urmãtoarele sporuri şi alte drepturi bãneşti: .................. .
V. În situaţia în care salariatul ............................ este trimis în delegaţie, acesta beneficiazã de drepturile convenite prin contractul colectiv la nivel de unitate.
VI. Pãrţile convin ca anumite obligaţii bãneşti ale salariatului sa fie achitate direct prin serviciile financiar-contabile ale unitãţii, dupã cum urmeazã: ..............
VII. Concediul de odihna
Durata concediului de odihna anual este de ............. zile, în raport cu vechimea în munca a salariatului, de ............., precum şi de ........ zile de concediu suplimentar.
VIII. Protecţia muncii
Drepturi şi obligaţii specifice legate de protecţia muncii:
- echipament de protecţie ................................;
- echipament de lucru ....................................;
- antidoturi .............................................;
- alimentaţie de protecţie ...............................;
- alte drepturi şi obligaţii privind protecţia muncii .........
IX. Obligaţii generale ale pãrţilor
Cel care angajeazã se obliga, în principal:
a) sa-i asigure celui încadrat condiţii corespunzãtoare de lucru, punându-i la dispoziţie, potrivit specificului muncii sale, tot ce este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
b) sa-i acorde celui încadrat toate drepturile ce i se cuvin în condiţiile prevãzute de lege;
c) sa respecte şi sa îndeplineascã prevederile contractului colectiv de munca;
d) sa îndeplineascã alte obligaţii (în funcţie de specificul unitãţii): .................................................... .
Salariatul se obliga:
a) sa îndeplineascã atribuţiile şi sarcinile stabilite prin fişa postului, care este anexatã la contractul individual de munca;
b) sa respecte prevederile contractului colectiv de munca şi ale regulamentului de ordine interioarã;
c) sa îndeplineascã alte obligaţii specifice locului de munca respectiv: ......................................................
X. Alte clauze: ........................................... .
XI. Drept pentru care am încheiat prezentul contract, în doua exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
Director,
Salariat,
XII. Modificarea contractului individual de munca:
┌────┬───────────┬───────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│Nr. │ Data │ Elementul contractual│ Semnatura │
│crt.│convenţiei │ asupra cãruia s-a ├──────┬────────┬───────────────────┤
│ │ │ convenit modificarea │Patron│Salariat│ Funcţionar │
│ │ │ │ │ │ D.G.M.P.S. │
├────┼───────────┼───────────────────────┼──────┼────────┼───────────────────┤
│ 1. │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────────────────┼──────┼────────┼───────────────────┤
│ 2. │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────────────────┼──────┼────────┼───────────────────┤
│ 3. │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────────────────┼──────┼────────┼───────────────────┤
│ 4. │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────────────────┼──────┼────────┼───────────────────┤
│ 5. │ │ │ │ │ │
└────┴───────────┴───────────────────────┴──────┴────────┴───────────────────┘
PĂRŢILE SEMNATARE
Reprezentanţii patronilor,
desemnaţi de Comitetul director ARACO
S.C. AROCONSTRUCT - S.A., Bucureşti
Patru Teodor -
director general
C.C.C.F., Bucureşti
Nicolae Constantinescu -
director general
S.C. ENERGOCONSTRUCTIA - S.A., Bucureşti
Traian Caluser -
director general
S.C. HIDROCONSTRUCTIA - S.A., Bucureşti
Iurie Druta -
director general
S.C. IRIDEX GROUP - S.R.L., Bucureşti
Corneliu Pascu -
director general
S.C. STIZO - S.A., Bucureşti
Dan Ene -
director general
S.C. TIAB - S.A., Bucureşti
Adrian Florescu -
director general
ARACO
Liviu Daschevici -
director general
Reprezentanţii sindicatelor
Federaţia Generalã a
Sindicatelor FAMILIA
Dan Cristescu
- preşedinte
Federaţia Nationala a
Sindicatelor din Construcţii-
Montaj ANGHEL SALIGNY
Florian Mirea -
vicepreşedinte
Federaţia Sindicatelor
Constructorilor Feroviari
şi Cãilor de Comunicaţii
din România
Ion Gogonea -
preşedinte
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
