Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CONTRACT COLECTIV DE MUNCA din 4 aprilie 2008 la nivelul grupului de unitati din Ministerul Internelor si Reformei Administrative pe anii 2008-2009
EMITENT: MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL V nr. 5 din 4 aprilie 2008
Încheiat conform <>Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã, republicatã, şi <>Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Pãrţile contractante între care se încheie prezentul contract colectiv de muncã, denumit în continuare CCM, sunt:
- Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, denumit în continuare M.I.R.A., cu sediul în Bucureşti, Piaţa Revoluţiei nr. 1A, sectorul 1, în calitate de angajator, şi
- Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, denumit în continuare S.N.P.P.C., cu personalitate juridicã acordatã prin Sentinţa Civilã nr. 8468/21.12.2004 a Judecãtoriei Sectorului 6 Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 202 A, sectorul 6.
(2) Pãrţile recunosc şi acceptã pe deplin cã sunt egale şi libere la negocierea şi încheierea contractului colectiv de muncã.
ART. 2
(1) Prezentul contract colectiv de muncã cuprinde drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale salariaţilor cu privire la condiţiile generale de muncã.
(2) În cadrul relaţiilor de muncã funcţioneazã principiul egalitãţii de tratament faţã de toţi salariaţii.
(3) Orice discriminare directã sau indirectã faţã de un salariat, bazatã pe criterii de sex, orientare sexualã, caracteristici genetice, vârstã, apartenenţã naţionalã, rasã, culoare, etnie, religie, opţiune politicã, origine socialã, handicap, situaţie sau responsabilitate familialã, apartenenţã ori activitate sindicalã, este interzisã.
ART. 3
Clauzele contractului colectiv de muncã produc efecte pentru salariaţii încadraţi ca personal contractual în cadrul M.I.R.A.
ART. 4
(1) Prezentul contract se încheie pentru o perioadã de 1 an, cu posibilitatea renegocierii anuale.
(2) Dacã niciuna dintre pãrţi nu denunţã contractul cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, valabilitatea acestuia se prelungeşte automat pânã la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni.
ART. 5
(1) Clauzele CCM pot fi modificate în urma negocierilor declanşate la solicitarea oricãreia dintre pãrţi.
(2) Cererea de modificare se aduce, în scris, la cunoştinţa celeilalte pãrţi cu cel puţin 40 de zile înainte de data propusã pentru începerea negocierilor şi va conţine motivele care determinã modificarea şi propunerile concrete în acest sens.
(3) Durata negocierilor colective nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice.
(4) Negocierea cu privire la modificare nu va începe mai devreme de 48 de ore şi nici mai târziu de 5 zile de la data stabilitã la alin. (2).
(5) Pãrţile se angajeazã ca, în perioada negocierii clauzelor CCM, sã nu declanşeze greve şi sã nu procedeze la desfacerea contractelor individuale de muncã pentru motive legate de modificarea CCM.
ART. 6
(1) Suspendarea contractului are loc numai prin acordul pãrţilor sau în cazurile prevãzute de lege.
(2) Încetarea contractului poate avea loc în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 7
(1) În situaţiile în care, în privinţa drepturilor care decurg din prezentul contract colectiv de muncã, intervin alte reglementãri legale, acestea se vor aplica în mod corespunzãtor.
(2) Angajatorul va face demersurile necesare ca, în perioada de aplicare a prezentului CCM, sã consulte S.N.P.P.C. în toate cazurile în care se iniţiazã proiecte de acte normative ce privesc relaţiile de muncã.
CAP. 2
Timpul de muncã şi timpul de odihnã
ART. 8
(1) Durata normalã a timpului de muncã este de 8 ore pe zi sau de 40 de ore pe sãptãmânã.
(2) Munca prestatã în afara duratei normale a timpului de muncã sãptãmânal, prevãzutã la alin. (1), este consideratã muncã suplimentarã.
(3) Durata maximã legalã a timpului de muncã nu poate depãşi 48 de ore pe sãptãmânã, inclusiv orele suplimentare. Prin excepţie, durata timpului de muncã va putea fi prelungitã peste 8 ore pe zi şi peste 48 de ore pe sãptãmânã, care include şi orele suplimentare, cu condiţia ca media orelor de muncã, calculatã pe o perioadã de referinţã de 6 luni, sã nu depãşeascã 48 de ore pe sãptãmânã.
(4) În funcţie de specificul unitãţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegalã a timpului de muncã, cu respectarea duratei normale de 40 de ore pe sãptãmânã.
(5) La locurile de muncã unde, datoritã specificului activitãţii, nu existã posibilitatea încadrãrii în durata normalã a timpului zilnic de muncã, pot fi stabilite forme specifice de organizare a acestuia, dupã cum urmeazã:
a) 12 ore program de muncã (în cursul zilei) - 24 de ore timp liber, urmate de 12 ore program de muncã (în cursul nopţii) - 48 de ore timp liber;
b) 24 ore program de muncã - 72 de ore timp liber.
(6) În funcţie de specificul muncii, şefii unitãţilor adoptã una din variantele de mai sus dupã consultarea organizaţiilor sindicale.
ART. 9
În condiţiile prevãzute de legislaţia specificã, salariaţii au dreptul la reducerea duratei normale a timpului de muncã sub 8 ore pe zi şi nu pot fi solicitaţi sã efectueze ore suplimentare, cu excepţia cazurilor stabilite de prevederi ale reglementãrilor specifice activitãţii respective sau a unor situaţii fortuite.
ART. 10
(1) Programul de muncã va fi stabilit prin dispoziţia de zi a şefilor structurilor cu consultarea obligatorie a organizaţiilor sindicale reprezentative constituite la nivelul fiecãrei structuri a M.I.R.A.
(2) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncã cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauzã. Stabilirea orarului flexibil de muncã nu afecteazã drepturile şi obligaţiile prevãzute în contractul individual de muncã în condiţiile legii.
ART. 11
Munca suplimentarã nu poate fi efectuatã fãrã acordul salariatului, cu excepţia unor cazuri de forţã majorã sau pentru lucrãri urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlãturãrii consecinţelor unui accident.
ART. 12
(1) Munca prestatã între orele 22.00 şi 6.00 este consideratã muncã de noapte.
(2) Durata normalã a timpului de muncã pentru salariatul în regim de noapte nu poate depãşi o medie de 8 ore pe zi, calculatã pe o perioadã de referinţã de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale privind repausul sãptãmânal.
(3) Dacã angajatorul utilizeazã munca de noapte în mod frecvent, este obligat sã informeze despre aceasta Inspecţia muncii din Direcţia Generalã Management Logistic şi Administrativ din M.I.R.A.
(4) Examenul medical gratuit pentru salariaţii care urmeazã sã desfãşoare munca de noapte se face potrivit legii. Cheltuielile ocazionate de examinarea medicalã se suportã conform legii.
(5) Salariaţii care desfãşoarã muncã de noapte şi au probleme de sãnãtate recunoscute ca având legãturã cu aceasta, vor fi trecuţi la munca de zi pentru care sunt apţi.
(6) Femeile gravide, lãuzele şi cele care alãpteazã nu pot fi obligate sã presteze muncã de noapte.
ART. 13
(1) La solicitarea scrisã a angajatorului pentru executarea de activitãţi profesionale sâmbãta şi duminica ori în zilele de sãrbãtori legale, acordarea zilelor de odihnã sãptãmânalã, care se cuvin personalului, se face în zilele urmãtoare şi poate fi amânatã de cel mult douã ori într-o lunã, în mod excepţional, dacã interesele serviciului o impun.
(2) Compensarea timpului lucrat sâmbãta şi duminica ori în sãrbãtorile legale se face cu acordarea unui timp liber corespunzãtor potrivit dispoziţiilor legale.
(3) În cazul în care munca suplimentarã nu se poate compensa cu timp liber, aceasta se va plãti conform prevederilor legale.
ART. 14
Pe timpul executãrii unor misiuni specifice, programul de lucru se stabileşte de cãtre cel care conduce misiunea, cu aprobarea şefului unitãţii, avându-se în vedere asigurarea timpului necesar de refacere a capacitãţii de muncã.
CAP. 3
Securitatea şi sãnãtatea în muncã
ART. 15
(1) Pãrţile se obligã sã depunã toate eforturile în vederea ameliorãrii permanente a condiţiilor de muncã.
(2) La nivelul fiecãrei unitãţi, în funcţie de specific, va fi conceput de cãtre angajator, de comun acord cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative/reprezentanţii salariaţilor, un program concret de ameliorare a condiţiilor de muncã.
ART. 16
(1) Organizarea activitãţii prin stabilirea structurii organizatorice, repartizarea tuturor salariaţilor pe locuri de muncã cu precizarea atribuţiilor şi rãspunderilor lor, precum şi exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu de cãtre salariaţi sunt de competenţa exclusivã a angajatorului.
(2) Normarea muncii se aplicã personalului din M.I.R.A. încadrat cu contract individual de muncã. Normele de muncã se exprimã - în funcţie de caracteristicile procesului de producţie sau ale celorlalte activitãţi ce se normeazã - sub formã de norme de timp, norme de producţie, norme de personal, sfere de atribuţii sau sub alte forme corespunzãtoare specificului fiecãrei munci. Normele de muncã se elaboreazã de cãtre angajator, cu acordul organizaţiilor sindicale reprezentative.
ART. 17
(1) Activitatea de normare a muncii se desfãşoarã ca un proces continuu, în conformitate cu legislaţia specificã şi în permanentã concordanţã cu schimbãrile legislative care au loc în organizarea şi nivelul de dotare tehnicã.
(2) În toate situaţiile în care normele de muncã nu asigurã un grad complet de ocupare sau conduc la o solicitare excesivã ori, dupã caz, nu corespund condiţiilor pentru care au fost elaborate, se impune reexaminarea lor. Aceasta poate fi cerutã atât de conducerea unitãţii, cât şi de sindicate. În caz de divergenţã în ceea ce priveşte calitatea normelor de muncã se va recurge la o expertizã tehnicã ce va fi stabilitã de comun acord.
(3) Angajatorul are obligaţia sã asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncã, iar salariaţii trebuie sã realizeze norma de muncã sau, dupã caz, sarcinile ce decurg din funcţia sau postul deţinut.
ART. 18
(1) Locurile de muncã se clasificã în locuri de muncã normale, locuri de muncã cu condiţii deosebite şi locuri de muncã cu condiţii speciale, stabilite potrivit reglementãrilor legale.
(2) Pentru prestarea activitãţii în locurile de muncã cu condiţii grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea, salariaţii au dreptul, potrivit dispoziţiilor legale, la sporuri la salariul de bazã, durata redusã a timpului de lucru, alimentaţie de întãrire a rezistenţei organismului, echipament individual de protecţie gratuit, materiale igienico-sanitare, concedii suplimentare, prevãzute în contractele individuale de muncã.
(3) Salariaţii încadraţi în locurile de muncã prevãzute la alin. (2) vor fi supuşi obligatoriu unui control medical efectuat de medicul de medicina muncii (de unitate), la intervale stabilite potrivit dispoziţiilor legale.
ART. 19
(1) Angajatorul va asigura, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea salariaţilor, inclusiv perfecţionarea profesionalã a salariaţilor cu atribuţii de instruire în domeniul securitãţii şi sãnãtãţii în muncã. La nivelul unitãţii se vor prevedea mãsuri specifice, periodicitatea, metodologia, obligaţiile şi rãspunderile, precum şi controalele proprii, în conformitate cu dispoziţiile <>Legii nr. 319/2006 a securitãţii şi sãnãtãţii în muncã, cu reglementãrile elaborate de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalitãţii de Şanse şi cu normele proprii. Timpul aferent acestor activitãţi, inclusiv orele de instructaj, se include în timpul de muncã şi este salarizat.
(2) La angajarea unui salariat, precum şi la reluarea activitãţii dupã o perioadã de întrerupere de minimum 6 luni, acesta va fi instruit cu privire la normele privind securitatea şi sãnãtatea în muncã, pe care este obligat, în procesul muncii, sã le cunoascã şi sã le respecte.
(3) În cazurile în care, în procesul muncii, intervin schimbãri ce impun aplicarea unor norme noi de protecţie a muncii, salariaţii vor fi instruiţi în condiţiile prevãzute la alineatul (2).
ART. 20
Echipamentul individual de protecţie se asigurã obligatoriu de cãtre angajator.
ART. 21
Comitetul de sãnãtate şi securitate în muncã va stabili parametrii de microclimat care vor fi urmãriţi la fiecare loc de muncã, în vederea luãrii mãsurilor de protecţie a muncii specifice, precum şi programele de control al realizãrii mãsurilor stabilite.
ART. 22
(1) În vederea menţinerii şi îmbunãtãţirii condiţiilor de desfãşurare a activitãţii, conducerea unitãţii va lua mãsuri de amenajare ergonomicã a locurilor de muncã:
a) asigurarea parametrilor de microclimat corespunzãtori la locul de muncã;
b) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de muncã (vestiare, bãi, grupuri sanitare, sãli de repaus).
(2) Hrãnirea se poate asigura în spaţii amenajate, autorizate sanitar şi sanitar-veterinar.
(3) Mãsurile concrete, în sensul prevederilor alin. (1) şi (2), se stabilesc în Planul de prevenire şi protecţie întocmit la nivelul fiecãrei unitãţi a M.I.R.A.
ART. 23
(1) Conducerea unitãţii va organiza o datã pe an, sau ori de câte ori se impune, potrivit legii, examinarea medicalã a salariaţilor, în scopul de a constata dacã sunt apţi pentru desfãşurarea activitãţii în posturile pe care le ocupã, precum şi pentru prevenirea îmbolnãvirilor profesionale. Cheltuielile ocazionate de examinarea medicalã se suportã conform legii.
(2) Salariaţii sunt obligaţi sã se supunã examenelor medicale organizate potrivit prevederilor alin. (1). Refuzul salariatului de a se supune examinãrilor medicale constituie abatere disciplinarã.
(3) Examinarea medicalã a salariaţilor se face de cãtre unitãţile sanitare de specialitate ale M.I.R.A. sau de alte unitãţi sanitare agreate.
ART. 24
(1) La solicitarea comitetului de securitate şi sãnãtate în muncã, angajatorul are obligaţia sã evalueze riscurile pe care le presupune locul de muncã al salariatei care anunţã cã este însãrcinatã, precum şi al salariatei care alãpteazã, şi sã le informeze cu privire la acestea.
ART. 25
Pe baza recomandãrilor medicale, angajatorul va asigura trecerea salariaţilor în alte locuri de muncã, în funcţie de pregãtirea profesionalã a acestora şi de posibilitãţile unitãţii.
ART. 26
(1) În vederea îmbunãtãţirii condiţiilor de muncã, la nivelul fiecãrei unitãţi, se constituie un comitet de securitate şi sãnãtate în muncã (CSSM), conform prevederilor legale.
(2) Comitetul de securitate şi sãnãtate în muncã este constituit din reprezentanţii lucrãtorilor cu rãspunderi specifice în domeniul securitãţii şi sãnãtãţii lucrãtorilor, pe de o parte, şi angajator sau reprezentantul sãu legal şi/sau reprezentanţii sãi în numãr egal cu cel al reprezentanţilor lucrãtorilor şi medicul de medicina muncii, pe de altã parte.
(3) Activitatea CSSM se va desfãşura în baza reglementãrilor în vigoare şi a regulamentului propriu.
ART. 27
În scopul prevenirii şi diminuãrii nivelului stresului la locul de muncã, angajatorul împreunã cu semnatarii prezentului CCM vor depune eforturile necesare în vederea transpunerii, la nivelul unitãţii, a urmãtoarelor:
1. În ceea ce priveşte conţinutul muncii
a) la fundamentarea normelor de muncã pentru salariaţi, se va avea în vedere numãrul de ore de muncã stabilite prin lege şi contractele colective de muncã aplicabile;
b) se va urmãri ca nivelul de competenţã, aptitudinile şi abilitãţile salariaţilor sã corespundã cerinţelor locului de muncã;
c) condiţiile locului de muncã trebuie sã fie adaptate ergonomic salariaţilor;
d) salariaţii vor fi informaţi şi consultaţi şi vor avea la dispoziţie toate informaţiile necesare, care sã le permitã sã înţeleagã care sunt responsabilitãţile lor, conform fişei postului.
2. În ceea ce priveşte calitatea/eficienţa muncii efectuate
a) angajatorul va încuraja salariatul sã-şi utilizeze capacitãţile şi iniţiativele la locul de muncã;
b) împreunã cu sindicatul sau, dupã caz, cu reprezentanţii salariaţilor, angajatorul va stabili un sistem de stimulente pentru ca salariaţii sã fie motivaţi în îndeplinirea cât mai bunã a sarcinilor de serviciu.
3. În ceea ce priveşte gestionarea activitãţii la locul de muncã, conducerea se obligã ca semestrial sã facã o informare a salariaţilor privind modificãrile legate de condiţiile de muncã.
CAP. 4
Salarizarea şi alte drepturi bãneşti
ART. 28
(1) Pentru munca prestatã în baza contractului individual de muncã, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani, stabilit la încheierea acestuia.
(2) Salariul cuprinde salariul de bazã, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.
ART. 29
Personalul contractual, care desfãşoarã activitãţi în condiţii similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiazã de primele, sporurile şi indemnizaţiile acordate acestora, potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare în activitate.
ART. 30
(1) Potrivit legii, M.I.R.A. constituie un fond de premiere prin aplicarea unei cote de 5% din fondul de salarii aprobat în buget.
(2) Din fondul prevãzut la alin. (1) ministrul, comandanţii sau şefii vor acorda premii în timpul anului personalului contractual pentru îndeplinirea exemplarã a atribuţiilor de serviciu.
(3) Metodologia de constituire a fondului şi criteriile de premiere şi acordare se stabilesc prin ordin al ministrului.
(4) Personalul contractual este alocat la norme de hranã conform prevederilor legale.
ART. 31
Toate drepturile bãneşti cuvenite salariaţilor se plãtesc înaintea oricãror obligaţii bãneşti ale unitãţii.
CAP. 5
Concedii şi zile libere
ART. 32
(1) În fiecare sãptãmânã, salariatul are dreptul, de regulã, la 2 zile consecutive de repaus.
(2) Repausul sãptãmânal se acordã, de regulã, sâmbãta şi duminica.
(3) În situaţii de excepţie, zilele de repaus sãptãmânal sunt acordate cumulat, dupã o perioadã de activitate continuã ce nu poate depãşi 14 zile calendaristice, cu acordul sindicatului sau, dupã caz, al reprezentanţilor salariaţilor.
ART. 33
(1) Zilele de sãrbãtori legale în care nu se lucreazã sunt:
a) 1 şi 2 ianuarie;
b) prima şi a doua zi de Paşte;
c) Ziua Internaţionalã a Muncii - 1 Mai;
d) Ziua Naţionalã - 1 Decembrie;
e) prima şi a doua zi de Crãciun;
f) 2 zile pentru fiecare dintre cele douã sãrbãtori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
(2) În situaţii de excepţie, zilele de sãrbãtoare legalã în care s-a lucrat se compenseazã cu timp liber corespunzãtor, în baza unui raport personal avizat de şeful nemijlocit.
ART. 34
(1) În cazurile în care durata zilnicã a timpului de muncã este mai mare de 6 ore, salariaţii au dreptul la pauzã de masã inclusã în timpul de muncã.
(2) Pauza pentru servirea mesei nu poate fi mai micã de 15 minute. Repausul pentru servirea mesei, cu o duratã de 15 minute, se include în programul de lucru.
ART. 35
Salariaţii pot solicita, în mod justificat, decalarea programului de lucru.
ART. 36
Salariaţii au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnã plãtit, de minimum 21 de zile lucrãtoare.
ART. 37
(1) În fiecare an calendaristic, salariaţii încadraţi în grade de invaliditate au dreptul la un concediu de odihnã suplimentar cu o duratã de 3 zile lucrãtoare.
(2) Salariaţii care îşi desfãşoarã activitatea în condiţii vãtãmãtoare, grele sau periculoase beneficiazã de concediu de odihnã suplimentar, stabilit conform legislaţiei în vigoare.
ART. 38
(1) Concediul anual de odihnã va putea fi fracţionat la solicitarea salariatului: una din pãrţi va trebui sã fie de cel puţin 15 zile lucrãtoare; celelalte zile vor fi efectuate pânã la sfârşitul anului în curs.
(2) Când, din motive neimputabile salariatului, acesta nu şi-a efectuat integral concediul de odihnã pe anul în curs, restul de concediu se va acorda pânã la sfârşitul anului urmãtor.
ART. 39
(1) În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile de concediu plãtite, care nu se includ în durata concediului de odihnã, astfel:
a) cãsãtoria salariatului - 5 zile;
b) naşterea sau cãsãtoria unui copil - 3 zile;
c) decesul soţului sau al unei rude de pânã la gradul II a salariatului - 3 zile.
(2) Salariaţii au dreptul la concedii fãrã platã în situaţiile şi cu durata stabilitã conform prevederilor legale.
ART. 40
Contravaloarea biletelor acordate salariaţilor trimişi în staţiuni pentru recuperare în urma unor accidente de muncã şi pentru tratarea unor boli profesionale, se suportã în condiţiile legii.
CAP. 6
Contractul individual de muncã
ART. 41
În vederea stabilirii concrete a drepturilor şi obligaţiilor salariaţilor, angajarea se face prin încheierea contractului individual de muncã, denumit în continuare CIM.
ART. 42
(1) Încheierea CIM se va face pe duratã nedeterminatã.
(2) Prin excepţie, contractele individuale de muncã se pot încheia şi pe duratã determinatã, în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege.
(3) Conţinutul CIM este cel stabilit conform legii.
(4) Contractul individual de muncã se încheie în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte, prin grija celui care angajeazã.
ART. 43
(1) Contractul individual de muncã poate fi modificat numai prin acordul pãrţilor.
(2) Cu titlu de excepţie, modificarea unilateralã a contractului individual de muncã este posibilã numai în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege.
(3) Modificarea contractului individual de muncã se poate referi la oricare dintre urmãtoarele elemente:
a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
d) condiţiile de muncã;
e) salariul;
f) timpul de muncã şi timpul de odihnã.
ART. 44
Executarea, suspendarea şi încetarea CIM au loc în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 45
(1) Sub sancţiunea nulitãţii absolute, sancţiunile disciplinare nu pot fi dispuse mai înainte de efectuarea unei cercetãri disciplinare prealabile, cu excepţia "avertismentului scris".
(2) În vederea desfãşurãrii cercetãrii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris, cu cel puţin 5 zile lucrãtoare înainte de data stabilitã, de cãtre comisia desemnatã de angajator sã efectueze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
(3) În cursul cercetãrii disciplinare prealabile, salariatul are dreptul sã formuleze şi sã susţinã toate apãrãrile în favoarea sa şi sã ofere comisiei împuternicite sã realizeze cercetarea, toate probele şi motivaţiile pe care le considerã necesare, precum şi dreptul sã fie asistat, la cererea sa, de cãtre un reprezentant al sindicatului al cãrui membru este. În cadrul cercetãrii se vor stabili faptele şi urmãrile acestora, împrejurãrile în care au fost sãvârşite, precum şi orice date concludente dupã care sã se poatã stabili existenţa sau inexistenţa vinovãţiei. Ascultarea şi verificarea apãrãrilor salariatului cercetat sunt obligatorii.
(4) Neprezentarea salariatului la convocare, fãrã un motiv obiectiv, dã dreptul angajatorului sã dispunã sancţionarea, fãrã efectuarea cercetãrii disciplinare prealabile.
(5) Activitatea de cercetare a abaterii disciplinare impune stabilirea urmãtoarelor aspecte:
a) împrejurãrile în care fapta a fost sãvârşitã;
b) gradul de vinovãţie a salariatului;
c) consecinţele abaterii disciplinare;
d) comportarea generalã în serviciu a salariatului;
e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de cãtre acesta.
(6) Salariatul are dreptul sã cunoascã toate actele cercetãrii şi sã solicite în apãrare probele pe care le considerã necesare.
(7) Comisia propune aplicarea sau neaplicarea unei sancţiuni disciplinare dupã finalizarea cercetãrii.
(8) Lucrãrile comisiei se consemneazã în procese-verbale.
(9) La stabilirea sancţiunii se va ţine seama de cauzele şi gravitatea faptei, de împrejurãrile în care fapta a fost comisã, gradul de vinovãţie a salariatului, precum şi de sancţiunile disciplinare aplicate anterior acestuia.
(10) În baza propunerii comisiei, angajatorul va emite decizia de sancţionare.
ART. 46
(1) CIM nu poate fi desfãcut din iniţiativa celui care angajeazã, în cazurile în care, prin lege, au fost prevãzute asemenea interdicţii.
(2) Desfãşurarea activitãţii sindicale de cãtre reprezentanţii aleşi, precum şi apartenenţa la un sindicat nu pot constitui motive pentru desfacerea CIM din iniţiativa unitãţii.
(3) Pe o perioadã de minimum 6 luni de la reluarea activitãţii, salariaţii care au beneficiat, cel puţin un an de concediu de maternitate şi/sau concediu legal plãtit pentru îngrijirea copilului în vârstã de pânã la 2 ani, nu vor putea fi concediaţi pentru motivul de necorespundere profesionalã prevãzut de Codul muncii.
ART. 47
În cazul în care angajatorul intenţioneazã sã efectueze concedieri colective, acesta are obligaţia de a iniţia, în timp util şi în scopul ajungerii la o înţelegere, în condiţiile prevãzute de lege, consultãri cu sindicatul reprezentativ sau, dupã caz, cu reprezentanţii salariaţilor, cu privire la:
a) metodele şi mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numãrului de salariaţi care vor fi concediaţi;
b) atenuarea consecinţelor concedierii prin recurgerea la mãsuri sociale care vizeazã, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesionalã a salariaţilor concediaţi.
ART. 48
(1) În cazurile în care salariaţilor nu li se pot oferi, în condiţiile art. 47, alte locuri de muncã ori aceştia refuzã locul de muncã oferit sau cuprinderea într-o formã de recalificare, conducerea unitãţii le va comunica în scris termenul de preaviz, conform legii.
(2) În situaţia în care se efectueazã concedieri colective, salariaţii în cauzã beneficiazã de compensaţii bãneşti cu respectarea prevederilor legale.
(3) Stabilirea numãrului de salariaţi concediaţi colectiv se face în procentele şi condiţiile prevãzute de Codul muncii.
ART. 49
(1) La luarea mãsurii de desfacere a CIM pentru motive ce ţin de persoana salariatului, vor fi avute în vedere urmãtoarele criterii minimale:
a) dacã mãsura ar putea afecta doi soţi care lucreazã în aceeaşi unitate, se desface contractul de muncã al soţului care are venitul cel mai mic, fãrã ca prin aceasta sã se poatã desface contractul de muncã al unei persoane care ocupã un post nevizat de reducere;
b) mãsura sã afecteze, mai întâi, persoanele care nu au copii în întreţinere;
c) mãsura sã afecteze numai în ultimul rând: femeile care au în îngrijire copii; bãrbaţii vãduvi sau divorţaţi care au în îngrijire copii; întreţinãtorii unici de familie; salariaţii, bãrbaţi sau femei, care mai au cel mult 3 ani pânã la pensionare, la cererea lor.
(2) În cazul în care mãsura desfacerii CIM ar afecta un salariat care a urmat o formã de calificare sau de perfecţionare a pregãtirii profesionale şi a încheiat cu unitatea un act adiţional la contractul de muncã, prin care s-a obligat sã presteze o activitate într-o anumitã perioadã de timp, administraţia nu-i va putea pretinde acestuia despãgubiri pentru perioada rãmasã nelucratã pânã la împlinirea termenului, dacã mãsura desfacerii contractului de muncã nu-i este imputabilã.
(3) În ipoteza în care douã sau mai multe persoane salariate sunt în aceeaşi situaţie, concedierea se va face cu consultarea sindicatelor, membrii de sindicat fiind ultimii ca ordine ierarhicã în cazul concedierilor.
ART. 50
(1) Unitatea care îşi reia activitãţile, a cãror încetare a dus la concedieri colective, într-o perioadã de 9 luni de la luarea mãsurilor de desfacere a contractului individual de muncã pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului, are obligaţia sã încunoştinţeze, în scris, despre aceasta organizaţia sindicalã şi pe salariaţii concediaţi.
(2) Persoanele notificate în sensul alin. 1 au la dispoziţie un termen de 10 zile lucrãtoare de la data comunicãrii angajatorului, pentru a-şi manifesta expres, în scris, consimţãmântul cu privire la locul de muncã oferit.
CAP. 7
Formarea profesionalã
ART. 51
(1) Pãrţile înţeleg:
a) prin formare profesionalã - orice procedurã prin care o persoanã dobândeşte o calificare atestatã printr-un certificat sau o diplomã, eliberate conform legii;
b) prin formare profesionalã continuã - procedura prin care o persoanã, având deja o calificare ori o profesie, dobândeşte noi deprinderi cognitive şi funcţionale;
c) prin Comitete Sectoriale de Formare Profesionalã - structuri de dialog social autonom care dezvoltã, actualizeazã şi valideazã calificãrile din ramura respectivã de activitate.
(2) Formarea profesionalã şi formarea profesionalã continuã, organizate la nivelul M.I.R.A., cuprind şi teme din domeniul relaţiilor de muncã, convenite între sindicat şi angajator.
(3) Pãrţile convin sã participe la elaborarea şi utilizarea, pentru ramura lor de activitate, a sistemului de formare şi evaluare bazat pe competenţe, sã completeze şi sã elaboreze standardele ocupaţionale.
(4) Pãrţile convin asupra necesitãţii şi obligativitãţii perfecţionãrii profesionale a salariaţilor, inclusiv a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere sindicale, suspendaţi pe perioada mandatului.
(5) Pãrţile convin sã acorde întregul sprijin solicitat de cãtre Autoritatea Naţionalã a Calificãrilor - pentru elaborarea sistemului de standarde ocupaţionale, bazat pe competenţe şi a calificãrilor care vor fi validate şi introduse în Registrul naţional al calificãrilor. Sistemul va fi utilizat la evaluarea şi certificarea calificãrii salariaţilor.
(6) Formarea profesionalã a angajaţilor se organizeazã pentru ocupaţii, meserii, specialitãţi şi profesii numite - la modul general - ocupaţii, cuprinse în "Clasificarea Ocupaţiilor din România" - COR, pe baza "standardelor ocupaţionale" şi a clasificãrilor elaborate de comitetele sectoriale.
ART. 52
(1) În realizarea formãrii profesionale se va ţine seama de urmãtoarele:
a) identificarea nevoilor de formare profesionalã, a metodelor de realizare, adoptarea planului anual şi evaluarea aplicãrii acestuia se vor face de comun acord de cãtre sindicat şi angajator; cheltuielile pentru activitatea de formare profesionalã a salariaţilor iniţiatã de angajator, se suportã de cãtre unitãţi:
b) în cazul în care un salariat identificã un curs de formare profesionalã pe care ar dori sã-l urmeze, organizat de un terţ, angajatorul va analiza cererea împreunã cu sindicatul, rãmânând la aprecierea angajatorului dacã şi în ce condiţii va suporta contravaloarea cursului.
(2) Planul adoptat conform alin. 1 lit. a) va fi adus la cunoştinţã tuturor salariaţilor în termen de 10 zile de la adoptare, prin afişare în interiorul unitãţii, în locuri adecvate şi accesibile pentru angajaţi.
(3) La stabilirea planului anual de formare profesionalã, angajatorul şi organizaţia sindicalã vor adopta mãsurile necesare pentru încurajarea şi înlesnirea participãrii femeilor salariate.
CAP. 8
Alte prevederi privind drepturile şi obligaţiile pãrţilor
ART. 53
(1) Soluţionarea conflictelor de muncã se face conform reglementãrilor legale.
(2) Pãrţile prezentului contract se vor supune prevederilor legale, în ceea ce priveşte soluţionarea conflictelor de muncã.
ART. 54
(1) Conducerea M.I.R.A. va invita reprezentanţii sindicatului sã participe la şedinţele sale, în condiţiile prevãzute de lege. Participarea se face cu statut de observator, cu drept de opinie, dar fãrã drept de vot.
(2) Invitarea reprezentanţilor sindicali se va face în timp util, înainte de şedinţã. Reprezentanţilor sindicali li se va comunica ordinea de zi şi li se va asigura accesul, în condiţiile legii, la documentele privind problemele profesionale, economice, sociale sau culturale puse în discuţie.
ART. 55
La solicitare, angajatorul va pune la dispoziţia sindicatului ori va asigura acestuia accesul la informaţiile şi documentele necesare, în condiţiile legii, reprezentanţii sindicali având obligaţia de a pãstra confidenţialitatea datelor ce le-au fost transmise cu acest caracter.
ART. 56
(1) Reprezentanţii aleşi ai organizaţiei sindicale reprezentative, care lucreazã nemijlocit în unitãţi în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu 3-5 zile plãtite pentru activitãţi sindicale, fãrã a li se diminua drepturile care li s-ar fi cuvenit în condiţii normale.
(2) Numãrul de zile se stabileşte în scris, de comun acord între conducerea unitãţii şi organizaţia sindicalã teritorialã, în funcţie de aria de competenţã şi numãrul de membri ai unitãţii respective, în maximum 15 zile lucrãtoare de la intrarea în vigoare a prezentului contract.
ART. 57
(1) Unitãţile în care sunt constituite organizaţii sindicale reprezentative vor asigura, gratuit, în conformitate cu prevederile legale şi în limita posibilitãţilor, spaţiul adecvat, mobilierul şi echipamentele de biroticã necesare desfãşurãrii activitãţilor prevãzute de lege.
(2) Baza materialã cu destinaţie cultural-sportivã, va putea fi folositã, fãrã platã, pentru acţiuni organizate de sindicat, cu acordul conducerii unitãţii.
ART. 58
(1) La cererea organizaţiei sindicale, angajatorul va reţine şi va vira sindicatului cotizaţia de membru de sindicat, pe baza acordului expres manifestat în cuprinsul cererii de membru, pe statele lunare de platã a salariilor. Concomitent, se va efectua şi deducerea fiscalã a cotizaţiei din venitul lunar al membrului de sindicat, potrivit prevederilor legale în vigoare.
ART. 59
(1) Angajatorul nu va încadra salariaţi permanenţi, temporari sau cu program parţial, în perioada declanşãrii sau desfãşurãrii conflictelor de muncã, pe locurile de muncã ale salariaţilor aflaţi în conflict.
(2) În situaţia declanşãrii unor conflicte de muncã, inclusiv a grevei, potrivit legii, sindicatul şi conducerea unitãţii au obligaţia ca, pe durata acestora, sã protejeze patrimoniul unitãţii şi sã asigure funcţionarea neîntreruptã a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, a cãror oprire ar putea constitui un pericol pentru viaţa sau sãnãtatea oamenilor, ori ar putea cauza prejudicii.
ART. 60
Plângerile salariaţilor în justiţie, în legãturã cu executarea CIM de cãtre angajator, nu pot constitui motiv de desfacere a contractului de muncã.
CAP. 9
Dispoziţii finale
ART. 61
În CIM nu vor fi prevãzute clauze contrare prezentului CCM şi legislaţiei specifice.
ART. 62
Contractele individuale de muncã, existente la data intrãrii în vigoare a prezentului CCM, vor fi puse de acord cu prevederile acestuia din urmã.
ART. 63
(1) Prezentul CCM se încheie în 3 (trei) exemplare originale şi produce efecte în termen de 20 zile calendaristice de la data înregistrãrii lui, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 130/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) SNPPC va informa MIRA despre înregistrarea prezentului CCM.
Ministrul Internelor şi Reformei Administrative,
Cristian David
Secretar general,
Chestor general
Dr. Anghel Andreescu
Preşedintele S.N.P.P.C.,
Butunoi-Radu Liviu
Secretar de stat,
Paraschiv Toader
LISTA
cuprinzând unitãţile în care se va aplica Contractul
colectiv de muncã încheiat între Ministerul Internelor şi
Reformei Administrative şi S.N.P.P.C.
1. Agenţia Naţionalã Antidrog
2. Agenţia Naţionalã de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã
3. Institutul Naţional de Administraţie
4. Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici
5. Agenţia Naţionalã împotriva Traficului de Persoane
6. Administraţia Naţionalã a Rezervelor de Stat
7. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale
8. Autoritatea Naţionalã de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitãţi Publice
9. Instituţia prefectului
10. Direcţia Generalã de Paşapoarte
11. Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor
12. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã
13. Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor
14. Oficiul Român pentru Imigrãri
15. Centrul de Cooperare Poliţieneascã Internaţionalã
16. Arhivele Naţionale
17. Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor
18. Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza"
19. Poliţia Românã
20. Jandarmeria Românã
21. Poliţia de Frontierã Românã
22. Inspectoratul de Aviaţie al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative
23. Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie "Acvila"
24. Baza Centralã pentru Asigurarea Tehnicã a Misiunilor
25. Clubul Sportiv "Dinamo" Bucureşti
26. Centrul Cultural al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative
27. Unitãţile Aparatului central al M.I.R.A. şi cele subordonate acestora
Ministrul Internelor şi Reformei Administrative,
Cristian David
Preşedintele S.N.P.P.C.,
Butunoi-Radu Liviu
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
