Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Înregistrat la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale cu nr. 53875/11/10.05.2002 PĂRŢILE CONTRACTANTE În temeiul Legii nr. 130/1996, republicată, se încheie prezentul contract colectiv de muncă unic, aplicabil în unităţi cu activitate preponderentă în producţia de construcţii metalice, produse din metal, maşini, echipamente şi mijloace de transport, indiferent de natura capitalului şi forma de organizare, între federaţiile sindicale şi patronat. ● Salariaţii sunt reprezentaţi, în conformitate cu art. 42 din Legea nr. 54/1991 şi art. 17, alin. b, din Legea nr. 130/1996, republicată, prin: 1. Federaţia Sindicatelor din Construcţii de Maşini - F.S.C.M. (C.N.S.L.R. - FRĂŢIA); 2. Federaţia U METAL (ALFA); 3. CARTEL METAL - B.N.S.; 4. Federaţia ÎNFRĂŢIREA Braşov; 5. Federaţia AUTOMOBILUL ROMÂNESC. ● Patronii, indiferent de natura capitalului şi forma de organizare, sunt reprezentaţi prin Federaţia Patronală din Industria Construcţiilor de Maşini, conform Legii nr. 130/1996, art. 15, alin. 1, lit. b, şi hotărârii Tribunalului Municipiului Bucureşti nr. 48/1997, Dosar nr. 4/P/1997 (Dosar nr. 9/reprezentativitate/19 aprilie 2001). PREAMBUL Prezentul contract colectiv de muncă are ca scop promovarea şi aplicarea unor raporturi de muncă echitabile, de natura să permită desfăşurarea unei activităţi în condiţii de profitabilitate, echilibru financiar şi capacitate de plata pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli şi programelor de activitate aprobate potrivit prevederilor legale şi, pe aceasta baza, să asigure o protecţie socială pentru salariaţi, precum şi evitarea apariţiei unor conflicte colective de muncă. Prin prezentul contract părţile doresc să extindă cooperarea dintre patroni şi organizaţiile salariaţilor, prin stabilirea unui cadru organizat de actualizare a drepturilor şi obligaţiilor părţilor contractante cu privire la condiţiile generale de muncă, şi promovarea înţelegerii reciproce a problemelor de dezvoltare economică şi socială. CAP. 1 Dispoziţii generale Introducere ART. 1 Prezentul contract colectiv de muncă este un contract cadru care stabileşte, în principal, drepturile minime garantate pentru salariaţi şi obligaţiile acestora, precum şi obligaţiile părţilor semnatare cu privire la: a) timpul de muncă şi timpul de odihna, b) salarizarea şi alte drepturi salariale, c) condiţii de muncă şi protecţia muncii, d) măsuri de protecţie specială, e) munca şi protecţia femeilor şi tinerilor, f) încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractului individual de muncă, g) formarea profesională, economică, socială şi sindicala, h) drepturi şi imunităţi sindicale, i) obligaţii generale ale părţilor. Sfera de aplicare ART. 2 (1) Prevederile prezentului contract colectiv de muncă se aplica obligatoriu la unităţile sau grupurile de unităţi care au ca activitate preponderentă producţia de construcţii metalice şi produse din metal, maşini şi echipamente, mijloace de transport rutiere, alte mijloace de transport, indiferent de forma de organizare, provenienţa capitalului, modul de finanţare şi caracterul activităţii, în care oricare din federaţiile semnatare au membri, conform anexei nr. 1. (2) În contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate, bazate pe negocieri colective, de către sindicatele reprezentative, în numele salariaţilor, părţile contractante vor conveni, printr-o clauza expresă, plata unei contribuţii lunare de către salariaţii care nu sunt membri de sindicat, pentru pregătirea şi desfăşurarea negocierilor colective, dar care să nu depăşească contribuţia sindicala. ART. 3 Părţile semnatare la nivel de unitate sau grup de unităţi, în funcţie de specificul unităţii, pot adapta sau adauga clauze la contract, conform Legii nr. 130/1996 (republicată) privind contractul colectiv de muncă. ART. 4 (1) Pe baza prevederilor prezentului contract colectiv de muncă, încheiat în conformitate cu Contractul colectiv de muncă la nivel naţional, se vor încheia contractele colective de muncă la nivel de unităţi. (2) La solicitarea uneia din părţile semnatare se pot încheia contracte colective de muncă şi la nivel de grupuri de unităţi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 130/1996. (3) Contractele colective de muncă la nivel de grupuri de unităţi şi unităţi se vor pune de acord cu prevederile stabilite în prezentul contract colectiv de muncă în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Clauza de recunoaştere ART. 5 Patronatul recunoaşte partea cu care încheie contractul ca reprezentanta a salariaţilor din unităţile în care federaţiile semnatare au organizaţii afiliate, conform anexei nr. 1. ART. 6 Părţile se obligă să aducă la cunoştinţa celor pe care îi reprezintă prevederile prezentului contract colectiv de muncă. ART. 7 Reprezentanţii patronilor şi reprezentanţii federaţiilor sindicale vor verifica, la cererea uneia dintre părţi, modul în care sunt respectate în unităţi drepturile stipulate în prezentul contract colectiv de muncă. Colaborarea dintre părţile contractante ART. 8 Părţile se angajează să colaboreze la realizarea prevederilor prezentului contract colectiv de muncă pe principiul bunei-credinţe, cu respectarea legii. Durata contractului colectiv de muncă; modificarea acestuia ART. 9 (1) Prezentul contract colectiv de muncă se încheie pe o perioada de patru ani, respectiv până în decembrie 2004, cu excepţia art. 64, care se negociază anual. (2) Cu cel puţin 60 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, părţile pot conveni asupra prelungirii valabilităţii contractului sau asupra renegocierii lui. (3) Clauzele prezentului contract colectiv de muncă continua să producă efecte şi după expirarea termenului până la care a fost încheiat, respectiv până la încheierea următorului contract. ART. 10 (1) Clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate în orice moment, conform legii, ori de câte ori părţile convin în acest sens. (2) Cererea de modificare se va comunica celeilalte părţi în scris şi va conţine atât motivele care au determinat-o, cât şi propunerile concrete. (3) Negocierile cu privire la modificare nu vor putea începe mai târziu de 15 zile de la data comunicării şi nici mai devreme de 48 de ore de la data acesteia. (4) Reprezentanţii patronatului vor transmite cererile de modificare federaţiilor semnatare, iar acestea vor depune cererile lor de modificare cu punct de vedere unic, la secretariatul comisiei paritare, constituite conform art. 13. (5) Părţile se angajează ca în perioada prevăzută la alin. 3 să nu declanşeze greve şi, respectiv, să nu procedeze la desfaceri de contracte individuale de muncă pentru motive legate de modificările prezentului contract. ART. 11 Modificările aduse contractului fac parte integrantă din contractul colectiv de muncă şi produc aceleaşi efecte ca şi contractul însuşi, de la data înregistrării lor. ART. 12 (1) Interpretarea clauzelor contractului se face prin consens. (2) Dacă nu se realizează consensul, clauza se interpretează conform regulilor de drept comun, iar dacă şi după aceasta exista îndoială, se interpretează în înţelesul mai favorabil salariaţilor. ART. 13 (1) Pentru soluţionarea pe cale amiabilă a litigiilor intervenite cu ocazia executării, modificării sau încetării prezentului contract colectiv de muncă, părţile convin să constituie o comisie paritară. (2) Componenta, organizarea şi funcţionarea comisiei paritare se stabilesc prin regulamentul prezentat în anexa nr. 2. ART. 14 Declanşarea procedurii prevăzute la art. 13 nu constituie impediment pentru sesizarea instanţei de judecata competente, potrivit prevederilor legii conflictelor de muncă. ART. 15 (1) Drepturile salariaţilor prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă nu pot să reprezinte cauza reducerii altor drepturi care au fost recunoscute anterior prin negociere, în afară cazurilor în care prin lege se dispune în mod expres altfel. (2) În situaţiile în care, în privinţa drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de muncă, intervin reglementări legale modificatoare, acestea vor face parte de drept din contract. ART. 16 (1) Părţile contractante se obligă ca, pe perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de muncă, să nu promoveze şi să nu susţină proiecte de acte normative a căror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele colective de muncă, oricare ar fi nivelul la care acestea au fost încheiate. (2) Părţile convin să facă intervenţiile necesare pentru respectarea prevederilor art. 27, alin. 2, din Legea nr. 54/1991 şi, respectiv, pentru consultarea organizaţiilor sindicale şi patronale semnatare, în toate cazurile în care se iniţiază acte normative ce privesc relaţiile de muncă. CAP. 2 Timpul de muncă şi timpul de odihna II.1 - Durata timpului de muncă Durata normală a timpului de muncă ART. 17 (1) Durata normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi şi, respectiv, de 40 de ore pe săptămâna, durata realizată prin săptămâna de lucru de 5 zile. (2) La locurile de muncă unde, datorită specificului activităţii, nu exista posibilitatea încadrării în durata normală a zilei de lucru, se pot stabili forme specifice de organizare a timpului de lucru, după caz, în tura, tura continua, turnus, program fracţionat. (3) Locurile de muncă la care se aplica formele specifice de organizare a programului de lucru prevăzut la alin. 2, precum şi modalităţile concrete de organizare şi evidenta a muncii prestate se stabilesc prin contractul colectiv de muncă de la nivelul unităţii. ART. 18 (1) Sâmbăta şi duminica sunt zile de repaus. (2) În cazul unităţilor, subunităţilor sau locurilor de muncă a căror activitate nu poate fi întreruptă, zilele de repaus pot fi acordate, prin rotaţie, în alte zile decât sâmbăta şi duminica, astfel încât fiecare salariat să beneficieze cel puţin o data pe luna de repausul săptămânal, succesiv în zilele de sâmbăta şi duminica sau cumulat pe o perioada mai mare. (3) Situaţiile prevăzute la alin. 2 se vor stabili prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii şi vor fi evidenţiate în contractul individual de muncă. ART. 19 (1) Începerea şi sfârşitul programului zilnic de lucru se stabilesc prin regulamentul de ordine interioară, anexat la contractul colectiv de muncă de la nivelul unităţii. (2) Pentru unele categorii de personal, cum ar fi femei care îngrijesc copii de vârsta preşcolară, salariaţi care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ, persoane cu gradul III de invaliditate, persoane cu recomandări medicale sau cu handicap, precum şi în alte situaţii stabilite prin contractul colectiv de muncă, se pot aproba programe de muncă speciale, cu alte ore de începere a programului. ART. 20 Activitatea, conform programului stabilit, începe şi se sfârşeşte la locul de muncă, în ţinuta de lucru. ART. 21 (1) Salariaţii beneficiază de o pauza de masa de 15 minute, pauza care este inclusă în timpul normal de lucru. Timpul afectat pauzei de masa va fi acordat, de regula, la jumătatea duratei schimbului. (2) Se poate acorda o pauza de masa mai mare de 15 minute cu condiţia prelungirii corespunzătoare a zilei de lucru. Durata redusă a timpului de muncă ART. 22 (1) Salariaţii care desfăşoară activitatea în locuri de muncă cu condiţii deosebite beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de lucru sub 8 ore pe zi, în condiţiile prevăzute de lege. (2) Reducerea duratei timpului de lucru la locuri de muncă cu condiţii deosebite nu afectează salariul, vechimea în muncă şi celelalte drepturi aferente duratei normale a timpului de lucru. (3) Durata reducerii timpului normal de lucru şi categoriile de personal care beneficiază de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii. (4) Munca prestată peste durata convenită conform alin. 3 se considera muncă suplimentară. ART. 23 Pentru unele activităţi, locuri de muncă şi categorii de personal, prevăzute în contractul colectiv de muncă, se pot stabili programe de lucru parţiale, corespunzătoare unor fracţiuni de norma, cu o durata a timpului de lucru de 6 sau 4 ore pe zi. Drepturile salariaţilor care lucrează în astfel de condiţii se acorda proporţional cu timpul lucrat. Munca suplimentară ART. 24 (1) Munca prestată peste programul normal de lucru (8 ore/zi x 5 zile pe săptămână sau 170 ore/luna), la solicitarea patronului, este considerată muncă suplimentară. (2) Salariaţii pot fi chemaţi de patron să presteze muncă suplimentară numai cu consimţământul lor şi numai în limita unui plafon de 360 de ore suplimentare pe an. Ceea ce depăşeşte 120 de ore suplimentare pe an de salariat, până la 360 de ore, necesita şi acordul sindicatului. ART. 25 (1) Orele de muncă suplimentare, contabilizate separat de orele normale de muncă, vor fi plătite dublu faţă de orele normale; ceea ce depăşeşte 120 de ore de salariat/an se plăteşte cu un spor de 50 % din salariul de baza. (2) Potrivit dorinţei sale exprimate anterior, salariatul are dreptul să opteze între plata în bani a orelor suplimentare şi compensarea acestora prin timp liber corespunzător (recuperări), calculată în condiţiile prevăzute la alin. 1. (3) Recuperările se vor acorda până la sfârşitul anului în curs, în condiţiile negociate prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii. ART. 26 (1) Personalul care, prin natura muncii, lucrează sistematic peste programul normal de lucru primeşte, în funcţie de timpul prestat suplimentar în medie pe luna, un spor la salariu de minimum 15 %. (2) Categoriile de personal care pot beneficia de prevederile alin. 1 se vor stabili prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. ART. 27 Munca prestată suplimentar în zilele de repaus sau de sărbători legale şi religioase, peste durata normală a zilei de lucru, se va plăti cu un spor suplimentar de 50 %, conform tabelului anexat:
- tariful unei ore normale 100%
- majorarea pentru ora lucrata în zi
de repaus sau de sărbătoare 100%
- majorarea pentru ora lucrata peste
durata normală a zilei de lucru 50%
Total 250%
Munca în timpul nopţii ART. 28 Se considera munca desfăşurata în timpul nopţii munca prestată - minimum 4 ore - în intervalul cuprins între orele 21 şi 7. ART. 29 Este interzisă prestarea muncii în timpul nopţii (schimbul 3) de către femei şi ţinerii sub 18 ani, în afară cazurilor în care persoanele respective accepta aceasta muncă prin consimţământ scris. ART. 30 (1) Munca prestată în timpul nopţii se plăteşte cu un spor de 25 % din salariul de baza, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin jumătate din durata normală a programului de lucru zilnic. (2) De acest spor beneficiază şi salariaţii care lucrează în condiţii deosebite, unde durata muncii este mai mica de 8 ore pe zi. ART. 31 În cazul în care munca suplimentară în timpul nopţii va fi prestată într-o zi de repaus sau de sărbătoare, conform art. 35 ea va fi plătită ca în exemplul următor:
- tariful unei ore normale 100%
- majorarea pentru ora lucrata în zi de
repaus sau de sărbătoare 100%
- majorarea pentru ora lucrata în timpul nopţii 25%
Total 225%
II.2 - Zile de sărbătoare ART. 32 Se considera sărbători religioase şi legale, fiind zile de repaus, următoarele:
- Anul Nou 2 zile 1 şi 2 ianuarie
- Paştele 1 zi luni
- Ziua Internaţională a Muncii 1 zi 1 Mai
- Ziua Naţională a României 1 zi 1 Decembrie
- Crăciunul 2 zile 25 şi 26 decembrie.
ART. 33 La nivel de grupuri de unităţi şi unităţi se poate acorda o zi libera în funcţie de specificul activităţii (de exemplu, Ziua Constructorului de Maşini, Ziua Navalistului etc.). ART. 34 Munca în zilele de sărbătoare este cea efectuată pe durata unei rotaţii complete a schimburilor. ART. 35 (1) Munca prestată în zilele de sărbători legale şi religioase se considera muncă suplimentară şi se plăteşte cu tarif dublu. (2) Pentru persoanele care se afla în concediu de odihna, zilele în cauza nu se iau în calculul concediului respectiv. ART. 36 Pentru realizarea unor punţi din ajunul sărbătorilor, de comun acord între administraţia unităţii şi sindicat, se poate hotărî lucrul în zilele de sâmbăta, munca respectivă nefiind considerată muncă suplimentară. II.3 - Concedii Concediul normal de odihna ART. 37 (1) Salariaţii au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihna plătit, de minimum 21 de zile lucrătoare. (2) Diferenţierea în funcţie de vechime se va stabili prin contractul colectiv de muncă la nivel de unităţi şi grupuri de unităţi. ART. 38 Efectuarea concediului anual de odihna este obligatorie, atât pentru salariaţi, cât şi pentru administraţie. ART. 39 (1) Programarea concediilor de odihna se face de către conducerea unităţii împreună cu organizaţia sindicala la sfârşitul fiecărui an, pentru anul următor, avându-se în vedere şi opţiunile fiecărui salariat. (2) Data începerii concediului de odihna în luna programată va fi comunicată de salariat cu minimum 15 zile înainte de plecare. ART. 40 În cazul în care exista salariaţi care nu au efectuat integral sau deloc concediul de odihna în cursul anului, acesta va fi reprogramat în cursul aceluiaşi an, conform legii. ART. 41 Salariatul chemat din concediu are dreptul la o compensare din partea unităţii, care consta în: - plata transportului dus-întors din localitatea unde se afla în concediu; - plata unei indemnizaţii de întrerupere, de minimum 15 % din salariul negociat, pentru zilele programate şi neefectuate; - despăgubiri datorate cheltuielilor făcute de salariat dacă acesta se afla la odihna sau tratament; - timpul consumat cu deplasarea dus-întors se considera timp lucrat şi se adauga la concediul de odihna plătit. ART. 42 Concediul de odihna se efectuează, de regula, integral sau se poate acorda fracţionat, în transe, dacă interesele serviciului o cer sau la solicitarea salariatului, dacă nu e afectată desfăşurarea normală a activităţii în unitate, cu condiţia însă ca una din fracţiuni să fie de cel puţin 15 zile calendaristice. ART. 43 La unităţile unde este posibil se va acorda întregul concediu de odihna sau o fracţiune de cel puţin 15 zile calendaristice tuturor salariaţilor, în aceeaşi perioada, într-una din lunile de vara. ART. 44 În situaţia în care ambii soţi lucrează în aceeaşi unitate, ei au dreptul la programarea în aceeaşi perioada a concediului de odihna. ART. 45 (1) În cazul în care salariatul are bilet de tratament, el va beneficia de concediul sau de odihna în perioada pentru care are bilet. (2) Prevederile alin. 1 se pot aplica şi în situaţia în care salariatul are bilet de odihna, în funcţie de posibilităţile agentului economic. ART. 46 (1) Salariaţii au dreptul la efectuarea concediului de odihna integral după 11 luni de la angajare. (2) Salariaţii care în anul angajării nu îndeplinesc condiţia prevăzută la alin. 1 au dreptul la un concediu de odihna proporţional cu perioada lucrata în acel an. În acest caz, prin acord între patron şi salariaţii în cauza, se poate conveni efectuarea concediului de odihna după 6 luni de la data angajării. (3) Pentru salariaţii care lucrează cu fracţiuni de norma, la cererea lor, durata concediului de odihna - în număr de zile întregi - şi indemnizaţia vor fi stabilite în raport cu vechimea în muncă şi proporţional cu timpul lucrat. ART. 47 În cazul în care un salariat se transfera la cerere sau demisionează ori în cazul în care i se desface contractul individual de muncă din motive imputabile lui, după efectuarea concediului de odihna, şi acesta a încasat drepturile băneşti aferente concediului, unitatea va retine din ultimul salariu suma corespunzătoare concediului efectuat în plus. ART. 48 Unitatea nu poate pretinde suma de bani corespunzătoare concediului de odihna deja efectuat, în cazurile când contractul individual de muncă a încetat ca urmare a: - iniţiativei unităţii, din motive neimputabile salariatului; - încorporării pentru satisfacerea stagiului militar; - întreruperii activităţii pentru îngrijirea copilului de vârsta preşcolară; - decesului. ART. 49 (1) Elementele care constituie baza de calcul pentru stabilirea indemnizaţiei cuvenite salariaţilor pentru concediul de odihna vor fi prevăzute în contractul colectiv de muncă de la nivel de unităţi şi grup de unităţi. Indemnizaţia nu poate fi mai mica decât salariul de baza, sporul de vechime şi indemnizaţia de conducere la data plecării în concediu, corespunzător numărului de zile de concediu, majorată cu media celorlalte sporuri salariale, realizate anterior în ultimele trei luni lucrate. (2) Prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate se poate stabili că, în raport cu posibilităţile economico-financiare ale acesteia, pe lângă indemnizaţia de concediu, să se plătească o prima de vacanta. (3) Indemnizaţiile prevăzute la alin. 1 şi 2 se plătesc la plecarea în concediu. Concedii suplimentare ART. 50 În afară concediului normal de odihna, anumite categorii de salariaţi beneficiază de concediu suplimentar de odihna plătit. ART. 51 Ţinerii sub 18 ani beneficiază, conform legii, de un concediu de minimum 24 de zile lucrătoare. ART. 52 (1) Absolvenţii şcolilor de maiştri vor beneficia o singura data de un concediu plătit de 30 de zile calendaristice pentru pregătirea şi susţinerea examenului de diploma, fără a li se afecta concediul legal de odihna. (2) De drepturile prevăzute la alin. 1 beneficiază şi doctoranzii înscrişi la doctorat cu acordul unităţii, în vederea susţinerii tezei de doctorat, precum şi absolvenţii institutelor de învăţământ superior pregătiţi în domenii necesare unităţii. ART. 53 (1) Persoanele care lucrează în locuri de muncă cu condiţii deosebite beneficiază, conform prevederilor legale, de concedii de odihna suplimentare de 3-6 zile lucrătoare plătite. (2) Nominalizarea locurilor de muncă şi a categoriilor de personal care au dreptul la concedii suplimentare se face prin contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi şi unităţi. ART. 54 În afară concediului de odihna - în baza documentelor prezentate - salariaţii au dreptul la un număr de zile calendaristice libere plătite pentru evenimente de familie deosebite:
a) căsătoria salariatului 5 zile;
b) căsătoria unui copil 2 zile;
c) naşterea sau adopţia unui copil 2 zile;
d) decesul soţului (soţiei),
copiilor, părinţilor, socrilor 3 zile;
e) decesul bunicilor, fraţilor,
surorilor 1 zi;
f) mutarea într-o locuinţa în
aceeaşi localitate 2 zile;
g) mutarea într-o locuinţa din
altă localitate 5 zile.
ART. 55 Elevii din învăţământul seral au dreptul la un concediu fără plata de 30 de zile calendaristice, care se acorda o singura data, la cerere, pentru pregătirea şi prezentarea la examenul de bacalaureat. ART. 56 (1) Studenţii din învăţământul superior, seral sau fără frecventa, beneficiază de câte un concediu fără plata de până la 60 de zile calendaristice, la cerere, eşalonat sau integral, pentru fiecare an de studiu, numai pe durata normală a cursurilor facultăţii. (2) Dacă studiile se fac în baza unui contract cu unitatea, studenţii pot beneficia şi de un concediu de studii plătit, pentru fiecare an de studiu. ART. 57 Candidaţii care se prezintă la examen sau la colocviu de admitere la doctorat beneficiază de un concediu fără plata de 15 zile. Doctoranzii beneficiază o singura data de un concediu de 30 de zile calendaristice, la cerere, în vederea susţinerii tezei de doctorat. ART. 58 Se acorda la cererea salariatului, o data pe an, 30 de zile calendaristice, de concediu fără plata, pentru vizitarea soţului (soţiei) detaşat(e) în străinătate în interes de serviciu. ART. 59 Pentru candidaţii la examenul de admitere în învăţământul superior se acorda - o singura data - 30 de zile calendaristice fără plata, la cerere, cu prezentarea actelor doveditoare de participare la concurs. ART. 60 Pentru situaţii deosebite, altele decât cele prevăzute la art. 56-59, salariaţii pot beneficia de zile de concediu fără plata, maximum 30 de zile într-un an, cumulate, dacă activitatea unităţii permite acest lucru. Învoiri ART. 61 La cererea salariatului se acorda un număr de ore de învoire fără plata sau care pot fi recuperate, în următoarele situaţii: - efectuarea unor analize, tratament medical; - citaţie în faţa instanţei, procuraturii, poliţiei; - alte situaţii când salariatul solicita şi activitatea unităţii permite acest lucru. CAP. 3 Salarizarea şi alte drepturi salariale ART. 62 Pentru munca prestată în condiţiile prevăzute în contractul individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani, convenit prin acest contract, indiferent de natura unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. ART. 63 În vederea stabilirii drepturilor ce decurg din contractul individual de muncă, salariaţii din unităţi sunt clasificaţi în funcţie de conţinutul activităţii şi cerinţele postului, astfel: A. muncitori 1. necalificaţi 2. calificaţi; B. funcţii de execuţie şi conducere 1. funcţii de execuţie a) cu pregătire liceală sau postliceala - pentru activităţi administrative (dactilograf, funcţionar etc.) - pentru activităţi de specialitate (tehnician, contabil etc.) b) maiştri c) cu pregătire superioară, de subingineri şi similare d) cu pregătire superioară, 2. funcţii de conducere a compartimentelor funcţionale de producţie, cercetare, proiectare şi altele similare (şef de serviciu, de birou, de secţie, de laborator etc.), 3. funcţii de conducere a societăţii sau instituţiei (director, inginer-şef, contabil-şef etc.). ART. 64 (1) Salariul de baza minim în ramura, pentru activităţi ce necesita o atestare a calificării, este de 2.500.000 lei. (2) În situaţii de excepţie, când posibilităţile financiare ale unităţii nu permit, prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate se poate negocia un alt nivel minim al salariului prevăzut la alin. 1. (3) Situaţiile de excepţie vor fi stabilite pe baza documentaţiei economice prezentate sindicatelor de către conducerea unităţii, conform Legii nr. 54/1991. (4) Majorările de salarii pentru perioada valabilităţii prezentului contract se vor negocia la nivel de unităţi, corespunzător creşterii productivităţii muncii sau altor indicatori de eficienta, în limitele stabilite prin bugetul de venituri şi cheltuieli. (5) Alte venituri: a) cota-parte din profit care se repartizează salariaţilor, de până la 10 %; b) tichete de masa acordate conform prevederilor legale şi înţelegerii părţilor. ART. 65 (1) Sporurile minime ce se acorda în condiţiile prezentului contract sunt: a) pentru condiţii deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile, proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţiile respective ....... 10 %; b) pentru condiţii nocive de muncă, pe baza determinărilor efectuate de organele de specialitate, din salariul minim negociat la nivel de unitate ...... 10 %; c) pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru şi lucrul în zilele libere şi de sărbători legale .... 100 %; d) pentru vechime în muncă, minimum 5 % pentru 3 ani vechime şi maximum 25 %, diferenţa pe transe de vechime stabilindu-se prin contractul colectiv de muncă de la nivel de unităţi şi grupuri de unităţi; e) pentru lucrul în timpul nopţii ....... 25 %; f) pentru exercitarea şi a unei alte funcţii se poate acorda un spor de până la 50 % din salariul de baza al funcţiei înlocuite, începând cu luna a 3-a de cumul; cazurile în care se aplica aceasta prevedere şi cuantumul sporului se vor stabili prin negocieri la contractele de muncă la nivel de unităţi. (2) Prin contractul colectiv de muncă la nivel de unităţi şi grup de unităţi pot fi negociate şi alte categorii de sporuri (spor pentru folosirea unei limbi străine, dacă aceasta nu este cuprinsă în obligaţiile postului). (3) La nivelul unităţii se poate negocia introducerea integrala a sporurilor în salariul de baza. ART. 66 (1) Adaosurile la salariul de baza sunt: a) adaosul la salariu, reprezentând plusul de acord; b) premii acordate din fondul de premiere calculat conform legii - prima de vacanta acordată în condiţiile art. 49, - bonificaţia de sfârşit de an ce se va acorda în doua transe, din care una înaintea sărbătorilor de iarna; c) alte adaosuri convenite prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii. (2) Condiţiile de diferenţiere a participării la profit a salariaţilor se stabilesc în contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii. ART. 67 (1) În funcţie de formele de organizare a muncii se pot aplica următoarele forme de salarizare: a) în regie sau după timp; b) în acord; c) pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate; d) pe baza de indicatori; e) alte forme. (2) Organizarea muncii şi salarizarea în acord pot avea loc într-una din următoarele forme: a) acord direct; b) acord progresiv; c) acord indirect; d) alte forme. (3) Forma de organizare a muncii şi forma de salarizare ce ar urma să se aplice fiecărei activităţi şi fiecărui loc de muncă se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii. ART. 68 (1) Unitatea are obligaţia să asigure condiţiile necesare realizării de către fiecare salariat a sarcinilor ce-i revin în cadrul programului zilnic de muncă stabilit. (2) În situaţia în care unitatea nu poate asigura pe durata unei zile de lucru, parţial sau total, condiţiile necesare realizării sarcinilor de serviciu, aceasta este obligată să plătească salariaţilor salariul de baza pentru timpul cât lucrul a fost întrerupt. (3) În situaţii deosebite, când activitatea a fost întreruptă mai mult de o zi din motive independente de voinţa patronului, salariaţii vor primi 75 % din salariul de baza individual, cu condiţia ca încetarea lucrului să nu fie imputabilă salariaţilor şi dacă în tot acest timp aceştia au rămas la dispoziţia unităţii. (4) Pentru situaţiile de mai sus - care nu pot depăşi 30 de zile/an - salariaţii vor beneficia şi de alte drepturi prevăzute de lege. ART. 69 Corelarea salariilor se face pe baza datelor privind rata inflaţiei, furnizate de Comisia Naţională de Statistica, prin negocierea între patron şi sindicate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ART. 70 Plata salariilor se face periodic, la datele ce vor fi stabilite prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. ART. 71 (1) Toate drepturile băneşti cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror obligaţii financiare ale unităţii. (2) În caz de faliment sau de lichidare judiciară, salariaţii au calitatea de creditori privilegiaţi, iar drepturile lor băneşti constituie creanţe privilegiate, urmând să fie plătite integral, înainte de a-şi revendica cota-parte ceilalţi creditori. ART. 72 Unitatea este obligată să ţină evidente în care să se menţioneze activitatea desfăşurata în baza contractului individual de muncă şi drepturile de care salariaţii au beneficiat şi să le elibereze dovezi despre aceasta. CAP. 4 Condiţii de muncă şi protecţia muncii ART. 73 (1) Părţile se obligă să depună diligenţele necesare pentru instituţionalizarea unui sistem având drept scop ameliorarea continua a condiţiilor de muncă, conform Legii nr. 90/1996 privind protecţia muncii. (2) La stabilirea măsurilor vizând condiţiile de muncă, părţile implicate vor tine seama de următoarele principii de baza: a) măsurile preconizate să vizeze, mai întâi, ameliorarea reală a condiţiilor de muncă şi numai dacă acest lucru nu este posibil la un moment dat să se procedeze la compensări băneşti sau de altă natura; b) măsurile preconizate pentru ameliorarea condiţiilor de muncă să fie realizate împreună cu reprezentanţii sindicali, astfel încât aceştia să fie consultaţi şi informaţi cu privire la aceste măsuri, încheindu-se anexe speciale la contractele colective de muncă; c) pentru participarea nemijlocită a salariaţilor la luarea deciziilor se va înfiinţa Comitetul de sănătate şi securitate în muncă (cf. Ordinului nr. 187/1998 al ministrului muncii şi solidarităţii sociale). IV.1 - Protecţia şi igiena muncii ART. 74 Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de activităţi organizatorice şi tehnice şi are drept scop protejarea vieţii, integrităţii organismului şi sănătăţii angajaţilor, precum şi garantarea unor condiţii normale de lucru în realizarea atribuţiilor de serviciu. ART. 75 Părţile considera prevederile legislaţiei şi ale normelor generale republicane şi departamentale de protecţie şi igiena a muncii, precum şi cele cuprinse în prezentul contract colectiv de muncă minimale şi obligatorii. În contractele colective de muncă la nivelul grupurilor de unităţi sau unităţilor vor fi incluse clauze suplimentare de punere în aplicare. ART. 76 Obligaţia şi răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie şi igiena a muncii pentru salariaţi revin în totalitate patronului, cu respectarea prevederilor legale. Securitatea muncii ART. 77 Pentru asigurarea securităţii corespunzătoare a salariaţilor în procesul muncii, unitatea are obligaţia de a adopta cel puţin următoarele măsuri: a) efectuarea instructajelor periodice de protecţie şi securitate a muncii; b) asigurarea dotării instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor cu dispozitive de protecţie, cu aparatura de măsura şi control al parametrilor tehnologici şi de avertizare a stărilor de pericol, precum şi efectuarea verificărilor periodice în scopul menţinerii în permanenta stare de funcţionare a acestora; c) asigurarea funcţionarii permanente a instalaţiilor şi sistemelor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice; d) analizarea periodică, împreună cu inspectoratele de stat teritoriale pentru protecţia şi securitatea muncii şi cu organele sanitare competente, a cauzelor accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale; e) îndepărtarea de urgenţă a cauzelor generatoare de accidente de muncă şi adoptarea unor măsuri eficiente în vederea eliminării grabnice a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale; f) diagnosticarea factorilor nocivi ale căror niveluri depăşesc limitele admise în normele naţionale şi internaţionale la care România a aderat; g) admiterea la lucru numai a persoanelor care, în urma controlului medical periodic şi a verificării aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinilor de muncă ce urmează să le execute; h) măsurarea periodică a parametrilor ce caracterizează condiţiile de muncă şi factorii de mediu cu aparatura şi personal autorizat; la preluarea şi analiza probelor vor participa şi reprezentanţi din partea organizaţiilor sindicale; i) aplicarea unor măsuri în vederea eliminării tuturor factorilor de risc ce pot pune în pericol viaţa sau sănătatea oamenilor. ART. 78 (1) La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de muncă sau a felului muncii, acesta va fi instruit şi testat efectiv cu privire la riscurile ce le presupune noul sau loc de muncă şi la normele de protecţie a muncii pe care este obligat în procesul muncii să le cunoască şi să le respecte. (2) În cazurile în care în procesul muncii intervin schimbări ce impun aplicarea unor norme noi de protecţie a muncii, salariaţii vor fi instruiţi în condiţiile prevăzute la alineatul precedent. ART. 79 (1) Patronul va finanţa întregul ansamblu al activităţilor legate de protecţia muncii, potrivit obligaţiilor ce-i revin din legislaţia în domeniu şi din contractele colective de muncă. (2) Prin contractele colective de muncă la nivelul unităţilor se prevăd măsurile specifice, periodicitatea controalelor, metodologia de control, obligaţiile şi răspunderile în domeniul protecţiei muncii, în conformitate cu reglementările legale şi cu cele elaborate de Departamentul de Protecţie a Muncii din cadrul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. (3) Timpul afectat acestor activităţi se include în timpul de muncă şi este salarizat. ART. 80 (1) Pentru funcţionare, unităţile sunt obligate să aibă autorizaţie emisă de organele teritoriale ale Departamentului de Protecţie a Muncii. (2) Este interzisă repunerea în funcţiune a unităţilor, instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor care au fost oprite de aceste organe, din cauza nerespectării normelor de protecţie a muncii, înainte de a fi eliminate abaterile pentru care s-a dispus oprirea. ART. 81 (1) Patronul are obligaţia să prevină salariaţii asupra tuturor riscurilor la care se expun în procesul muncii. (2) În condiţiile nerespectării obligaţiilor de la alineatul precedent sau în lipsa unor condiţii de muncă care să le asigure securitatea în procesul muncii, salariaţii pot refuza lucrul fără a suporta nici o diminuare a drepturilor înscrise în contractul individual de muncă. (3) Refuzul lucrului în condiţiile alineatelor 1 şi 2 se va face în situaţii bine justificate şi nu va constitui o cauza de reziliere a contractului individual de muncă din iniţiativa unităţii. ART. 82 (1) Salariaţii au, în principal, următoarele obligaţii: a) să-şi însuşească şi să respecte regulile şi instrucţiunile de protecţie a muncii specifice activităţii prestate; b) să se prezinte la serviciu în deplina capacitate de muncă pentru a nu se expune el sau pe ceilalţi angajaţi la pericol; c) să utilizeze mijloace de protecţie individuală din dotare, corespunzător scopului pentru care au fost acordate. (2) Încălcarea acestor obligaţii, constatată de şefii ierarhici şi organele de inspecţie autorizata, atrage răspunderea disciplinară, administrativă şi materială, potrivit prevederilor Regulamentului de ordine interioară, precum şi penală, după caz, potrivit legii. Acordarea echipamentului individual de protecţie şi a echipamentului de lucru ART. 83 Patronul are obligaţia să asigure tuturor salariaţilor echipamentul individual de protecţie şi echipamentul de lucru. ART. 84 (1) La acordarea sortimentelor de echipamente de protecţie, pe meserii şi locuri de muncă, se vor respecta prevederile normativului-cadru, aprobat prin Ordinul nr. 225/1995 pe care părţile le socotesc minimale şi obligatorii. (2) Sortimentele de echipament de lucru, pe meserii şi locuri de muncă, se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii. (3) Frecventa de acordare a echipamentului pe locuri de muncă şi meserii se stabileşte la nivelul unităţii, prin contractul colectiv de muncă. (4) La stabilirea frecvenţei de acordare a echipamentului de lucru se va tine cont în mod obligatoriu de calitatea acestuia. ART. 85 Echipamentul poate fi acordat şi înainte de încheierea termenului stabilit dacă se face dovada deteriorării lui ca urmare a unor avarii sau unor condiţii de muncă accidentale. ART. 86 (1) Echipamentul individual de protecţie se acorda gratuit. (2) Costul echipamentului de lucru se suporta în proporţie de minimum 50 % de unitate. (3) Când angajatorul impune o anumită ţinuta, specială, ca echipament de lucru, contravaloarea acestuia se suporta integral de acesta. ART. 87 (1) Curăţirea, neutralizarea şi întreţinerea periodică a echipamentului de protecţie intra în obligaţiile unităţii. (2) Extinderea prevederilor alin. 1 la echipamentul de lucru se va stabili în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. ART. 88 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie poate atrage sancţiuni până la desfacerea contractului de muncă. Ocrotirea sănătăţii salariaţilor ART. 89 (1) În vederea unei ocrotiri eficiente a sănătăţii salariaţilor, patronul va respecta următoarele obligaţii ce-i revin: a) angajările se vor face numai după efectuarea examenelor medicale, corespunzătoare fiecărei meserii sau fiecărui loc de muncă în parte; b) efectuarea cel puţin o data pe an a controalelor medicale pentru salariaţi, conform normelor sanitare şi condiţiilor concrete de muncă; c) schimbarea locului de muncă în situaţia în care starea de sănătate a salariatului impune acest lucru, la recomandarea organelor medicale de specialitate, în raport cu calificarea salariatului şi posibilităţile unităţii; d) asigurarea asistenţei medicale corespunzătoare şi permanente în cadrul dispensarului de întreprindere sau în alte instituţii similare din imediata apropiere a unităţii; e) organizarea unui număr suficient de posturi de prim ajutor şi dotarea corespunzătoare a acestora cu materiale conform necesarului prescris de organele sanitare; f) asigurarea permanentei unui mijloc de transport pentru urgente şi în caz de accidente, cu dotare corespunzătoare. (2) Salariaţii sunt obligaţi să se supună examenelor medicale în condiţiile prevederilor alin. 1. (3) În cazul când dispoziţii legale speciale sau ale contractelor colective de muncă prevăd examinări medicale la termene mai scurte, determinate de condiţiile deosebite de la locurile de muncă, se vor aplica aceste prevederi. (4) Examinările medicale prevăzute la alin. 1, lit. b, şi alin. (3) care sunt programate în timpul orelor de lucru nu vor afecta veniturile salariaţilor. ART. 90 La cererea uneia din părţi, medicii de medicina muncii şi inspectorii de protecţie a muncii vor fi consultaţi în vederea reducerii duratei timpului de lucru şi acordării de concedii de odihna suplimentare. Igiena muncii ART. 91 Patronul se obligă să respecte prevederile normelor şi normativelor din domeniul protecţiei şi igienei muncii, referitoare la dotarea salariaţilor cu materiale igienico-sanitare. ART. 92 (1) Materialele igienico-sanitare se acorda gratuit. (2) Sortimentele şi frecventa de acordare a materialelor igienico-sanitare se stabilesc prin contractele colective de muncă de la nivelul unităţii. (3) Este interzis salariaţilor să ia masa în condiţii de nocivitate şi toxicitate. IV.2 - Condiţii sociale ART. 93 (1) În vederea menţinerii şi îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi a condiţiilor sociale în cadrul unităţilor, patronul este obligat să ia cel puţin următoarele măsuri: a) amenajarea ergonomică a locurilor de muncă; b) asigurarea condiţiilor optime de muncă (iluminat, microclimat - temperatura, aerisire, umiditate, zgomot, vibraţii); c) asigurarea vestiarelor la capacitate suficienta şi cu dotarea corespunzătoare; d) întreţinerea şi modernizarea grupurilor sociale şi instalaţiilor sanitare; e) asigurarea apei calde şi a apei reci, precum şi a materialelor igienico-sanitare; f) servirea mesei la cantina unităţii şi microcantinele de secţii; dotarea şi amenajarea corespunzătoare a acestora; g) îmbunătăţirea condiţiilor, a calităţii mesei şi diversificarea meniurilor; h) amenajarea de bufete de incinta şi aprovizionarea corespunzătoare a acestora. (2) Măsurile concrete, în sensul alin. 1, se stabilesc prin contractele colective la nivelul unităţilor. (3) Prin contractele colective de muncă la nivel de unitate se vor stabili parametrii de microclimat care vor fi urmăriţi la fiecare loc de muncă, în vederea luării măsurilor de protecţie specifice, precum şi programe de control al realizării măsurilor stabilite. ART. 94 (1) Patronul va adopta planuri de măsuri de comun acord cu organizaţiile sindicale, în vederea ameliorării treptate a condiţiilor de muncă şi de viaţa în unităţi. (2) Pentru punerea în practica a acestor măsuri vor fi alocate în întregime fondurile necesare. Acestea vor fi prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli ale unităţii, iar destinaţia lor nu va fi schimbată. IV.3 - Munca în condiţii deosebite ART. 95 (1) Locurile de muncă se clasifica în locuri de muncă normale şi locuri cu condiţii deosebite. (2) Locurile de muncă cu condiţii deosebite sunt cele cu condiţii grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea şi se stabilesc prin contractele colective de muncă la nivel de unitate. ART. 96 (1) Pentru prestarea activităţii în locurile de muncă cu condiţii deosebite, salariaţii pot beneficia, după caz, de următoarele drepturi: a) sporuri la salariu, conform prevederilor art. 65, alin. 1; b) durata redusă a timpului de lucru; c) antidot şi alimentaţie de întărire a organismului; d) concedii suplimentare de minimum 3 zile pe an. (2) Categoriile de personal, locurile de muncă, cuantumurile şi condiţiile de acordare a avantajelor prevăzute la alin. 1 se stabilesc prin contractele colective de muncă la nivel de grup de unităţi şi unităţi. ART. 97 Locurile de muncă cu condiţii deosebite şi categoriile de salariaţi care lucrează în aceste locuri vor fi prevăzute în contractele colective de muncă la nivel de unitate, cu respectarea actelor normative în vigoare. ART. 98 (1) Patronul va organiza la angajare examinarea medicală a salariaţilor, în scopul de a constata dacă sunt apţi pentru desfăşurarea activităţii în postul pe care ar urma să-l ocupe sau pe care-l ocupa, precum şi pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale. Examinarea medicală este gratuita, iar cheltuielile ocazionate de examinare se vor suporta conform legii. Condiţiile concrete urmează să fie stabilite la nivel de unitate. (2) Salariaţii sunt obligaţi să se supună examenelor medicale în condiţiile organizării potrivit prevederilor alin. 1. (3) În cazul când dispoziţii legale speciale sau ale contractului colectiv de muncă prevăd examinări medicale la termene mai scurte, determinate de condiţiile deosebite de la locurile de muncă, se vor aplica aceste prevederi. (4) Refuzul salariatului de a se prezenta la examinarea medicală organizată potrivit alin. 1 şi 3 constituie abatere disciplinară. ART. 99 (1) Pentru munca în condiţii deosebite, salariaţii vor beneficia de antidot şi alimentaţie de întărire a organismului, gratuit, conform legislaţiei în vigoare. (2) Alimentaţia de întărire se poate acorda şi sub forma unei mese calde. (3) În cazul în care condiţiile de muncă se normalizează, salariaţii vor beneficia, pentru refacerea capacităţii de muncă, încă minimum o luna, de drepturile anterioare: - spor pentru condiţii grele de muncă; - spor de nocivitate; - alimentaţie de întărire a organismului. (4) De drepturile prevăzute în alin. 1 beneficiază şi salariaţii care au lucrat cel puţin 6 luni în condiţiile alin. 1 şi îşi schimba locul de muncă din motive ce nu le sunt imputabile, dacă drepturile de aceeaşi natura la noul loc de muncă sunt mai mici. (5) În toate cazurile în care condiţiile de muncă s-au modificat, determinând reclasificarea locurilor de muncă, salariaţii vor beneficia de drepturile aferente noii clasificări începând cu data schimbării condiţiilor de muncă, indiferent de momentul efectuării reclasificării de către organele competente, cu respectarea alin. (3) şi (4). (6) Neutilizarea antidotului şi a materialelor igienico-sanitare în incinta societăţii comerciale constituie abatere disciplinară. IV.4 - Organizarea şi normarea muncii ART. 100 (1) Organizarea activităţii din cadrul unităţii prin stabilirea unor structuri organizatorice funcţionale, repartizarea tuturor salariaţilor pe locuri de muncă, cu precizarea atribuţiilor şi răspunderilor lor, elaborarea de norme de muncă fundamentate din punct de vedere tehnic, precum şi exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu de către salariaţi sunt de competenta patronilor. (2) În exercitarea acestor atribuţii, patronii sunt obligaţi să ţină seama şi de prevederile prezentului contract colectiv de muncă. ART. 101 (1) Normele de muncă şi normativele de personal vor fi stabilite de patron, astfel încât să conducă la un ritm de muncă, o intensitate a efortului muscular sau intelectual ori la o tensiune nervoasă, care să nu determine o oboseala excesivă. (2) Normele de muncă şi, după caz, normativele de personal stabilite conform alin. 1 vor fi prezentate spre consultare organizaţiilor sindicale. Normele de muncă proprii vor fi consultate de salariaţii respectivi, la cerere. (3) În cazul în care normele de muncă şi normativele de personal existente nu corespund prevederilor alin. 1, din iniţiativa patronului sau la solicitarea sindicatului, ele trebuie modificate conform procedurii prevăzute de lege, fără ca aceasta să conducă la diminuarea salariului. ART. 102 (1) Sarcinile de serviciu trebuie să fie stabilite în limitele felului muncii, la care fiecare salariat s-a obligat prin contractul individual de muncă. (2) Pentru preîntâmpinarea sau înlăturarea efectelor calamităţilor, precum şi în situaţii care periclitează sănătatea sau viaţa unor persoane, fiecare salariat are obligaţia de a participa, indiferent de funcţia sau postul pe care îl ocupa, la executarea oricăror lucrări şi la luarea măsurilor cerute de nevoile unităţii. ART. 103 Numărul de personal se va stabili în raport cu volumul activităţii, cu durata timpului normal de lucru şi normele de muncă, pentru a se evita încărcarea excesivă cu sarcini de muncă a salariaţilor. ART. 104 (1) În toate cazurile în care munca este efectuată într-un ritm impus, colectiv sau individual, în normele de muncă se includ şi timpi de refacere a capacităţii de muncă. (2) Acolo unde natura muncii o impune, pentru a permite utilizarea reală a timpilor de refacere a capacităţii de muncă, numărul de personal va cuprinde un număr corespunzător de salariaţi pentru înlocuire. ART. 105 Sindicatele sunt obligate să-şi prezinte motivat toate observaţiile privind normele de muncă şi atribuţiile de serviciu. ART. 106 (1) În cazul în care exista divergenţe la stabilirea normelor de muncă sau a normativelor de personal, la cererea oricăreia dintre părţi, se poate apela la o expertiza tehnica sau la orice altă procedura prevăzută în contractul colectiv de muncă. (2) Experţii vor fi desemnaţi de comun acord de către ambele părţi. Concluziile expertizei tehnice sunt obligatorii pentru părţi, plata acesteia fiind suportată de patron pentru prima solicitare a sindicatelor. CAP. 5 Măsuri de protecţie specială Pierderea temporară a capacităţii de muncă ART. 107 (1) În cazul în care salariaţii lipsesc de la lucru din motive de incapacitate temporară de muncă, patronul poate compensa diferenţa dintre salariul de baza iniţial şi ajutorul la care are dreptul salariatul potrivit legii. (2) Situaţiile în care se poate compensa diferenţa prevăzută la alin. 1 vor fi stabilite prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. ART. 108 (1) Dacă salariatul se afla în incapacitate temporară de muncă patronul va aplica dispoziţiile Legii nr. 49/1992. (2) Acordarea drepturilor prevăzute la alineatul precedent nu înlătura şi nici nu înlocuieşte dreptul legal la despăgubiri al salariatului în cauza, în condiţiile prevăzute de lege. ART. 109 În cazul recomandărilor medicale, patronul va asigura trecerea salariaţilor în alte locuri de muncă şi, după caz, recalificarea acestora, în funcţie de posibilităţile fiecărei unităţi, care vor fi stabilite împreună cu sindicatele. ART. 110 (1) Salariatul care a fost pensionat pentru incapacitate temporară de muncă, după o perioada de recuperare va fi reintegrat pe cât posibil în funcţia avută la data pierderii capacităţii de muncă sau într-una echivalenta ca salariu. (2) - Dacă exista o recomandare expresă a comisiei de expertiza a capacităţii de muncă, salariatul va fi încadrat conform respectivei recomandări şi în funcţie de posibilităţile unităţii. (3) De aceleaşi drepturi beneficiază şi salariatele care şi-au întrerupt activitatea pentru creşterea şi educarea copilului. (4) - Pe perioada de o luna de la reîncadrare, considerată de readaptare, salariaţii vor beneficia cel puţin de salariul de baza. (5) Dacă la reîncadrare salariatul solicita un alt loc de muncă şi interesele unităţii permit, acestuia i se va renegocia contractul individual de muncă. Munca persoanelor handicapate ART. 111 Persoanele handicapate salariate în unitate beneficiază de următoarele drepturi: a) program redus de lucru; b) scutire de a presta serviciul în timpul nopţii; c) concedii de odihna suplimentare; d) scutire de impozite pe salarii, conform legii; e) alte drepturi prevăzute de lege. ART. 112 Unitatea are obligaţia suportării cheltuielilor pentru spitalizare şi medicaţie precum şi pentru confecţionarea protezelor impuse în urma accidentului de muncă, produs din motive neimputabile salariatului. ART. 113 (1) Patronul se obligă să nu refuze angajarea sau, după caz, menţinerea în muncă a persoanelor handicapate, în cazurile în care acestea sunt apte pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu ale posturilor sau locurilor de muncă existente. (2) Organizaţiile sindicale vor sprijini angajarea şi menţinerea în muncă a handicapaţilor în condiţiile alineatului precedent. Trimiterea salariaţilor la tratament şi odihna ART. 114 (1) Salariaţii şi membrii familiilor lor pot beneficia de bilete de tratament şi/sau de odihna recuperatorie în staţiuni balneoclimaterice şi turistice, prin agenţiile de profil ale sindicatelor. (2) Fiecare unitate va achiziţiona cu ajutorul sindicatului un număr corespunzător de bilete, în baza necesarului întocmit de acesta, în funcţie de posibilităţile financiare ale unităţii. (3) Repartizarea biletelor de tratament sau de odihna recuperatorie se va face de către organizaţiile sindicale şi patron. ART. 115 (1) Salariaţii şi membrii lor de familie care beneficiază de bilete de tratament sau odihna prin sindicat au dreptul la reducerea costului biletelor, ţinându-se seama de salariul de baza şi de sezon, diferenţa de preţ fiind suportată de unitate. (2) Procentele de reducere a costului biletelor în raport cu criteriile prevăzute la alin. 1 se stabilesc prin contractele colective de muncă la nivelul unităţii, fără a fi mai mici de 50 % din valoarea totală a biletului. (3) Costul călătoriei pe calea ferată, clasa a II-a, sau, acolo unde nu este posibil, cu mijloacele de transport auto în comun va fi suportat integral de unitate pentru salariatul beneficiar al biletului de tratament balnear sau de odihna recuperatorie şi în proporţie de 50 %, pentru membrii de familie. (4) Contravaloarea biletelor acordate salariaţilor trimişi în staţiuni pentru tratarea unor boli profesionale sau a unor boli care, fără a intra în categoria bolilor profesionale, au fost contractate datorită condiţiilor de muncă se suporta integral de unitatea economică, inclusiv costul transportului C.F.R., clasa a II-a, sau, acolo unde nu este posibil, pentru transportul auto în comun. (5) Transportul se poate efectua şi cu mijloacele proprii, caz în care unitatea va deconta cheltuielile la nivelul transportului C.F.R., clasa a II-a, în condiţiile alin. 3. Ajutoare materiale ART. 116 (1) În afară ajutoarelor prevăzute de lege la care au dreptul, salariaţii pot beneficia şi de următoarele ajutoare: a) în cazul decesului salariatului, un ajutor acordat familiei, de cel puţin un salariu mediu lunar pe unitate; în cazul în care decesul a survenit din cauza unei boli profesionale, a unui accident de muncă ori în legătura cu munca, din motive neimputabile salariatului, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de 3 salarii medii pe unitate, diferenţa de doua salarii plătindu-se după stabilirea cauzei decesului; b) cel puţin un salariu de baza mediu pe unitate, plătit de unitate la decesul soţului sau soţiei, ori la decesul unei rude de gradul I - părinţi, copii - aflate în întreţinerea salariatului; c) - cel puţin un salariu de baza mediu pe unitate, plătit de unitate mamei, pentru naşterea fiecărui copil; dacă mama nu este salariata, soţul acesteia beneficiază de plata unui salariu mediu pe unitate. (2) - În cazurile de deces prevăzute la alin. 1, unitatea poate contribui material şi cu diverse servicii necesare soluţionării cu demnitate a problemelor în aceste împrejurări. ART. 117 La nivelul unităţii se vor aloca fonduri prin bugetul de venituri şi cheltuieli, în limita prevederilor legale, care vor fi utilizate în principal pentru: a) construirea şi întreţinerea de creşe şi grădiniţe pentru copiii salariaţilor; b) amenajarea şi întreţinerea de cantine-bufete de incinta pentru salariaţi; c) construirea, amenajarea şi întreţinerea de oficii şi grupuri sociale la locul de muncă; d) cheltuieli cu formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale; e) cheltuieli cu formarea economico-socială şi educaţia în domeniul relaţiilor de muncă; f) cheltuieli suplimentare pentru protecţia muncii, materiale de protecţie şi igienico-sanitare, alimentaţie pentru întărirea rezistentei organismului; g) cheltuieli necesare asigurării speciale a salariaţilor pentru cauze de accident şi deces, inclusiv plata primelor de asigurare la unităţile cu specific, conform contractelor colective de muncă la nivel de unitate; h) acţiuni cultural-sportive şi umanitare; i) construirea de locuinţe. ART. 118 Repartizarea spaţiilor de locuit, cu excepţia celor de intervenţii sau de serviciu, se va face de o comisie mixtă, administraţie-sindicat, conform criteriilor ce vor fi stabilite prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. ART. 119 (1) Pentru salariaţi, patronul poate asigura procurarea abonamentelor pe mijloacele de transport, indiferent de forma de organizare şi provenienţa capitalului unităţii. (2) Prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii se vor negocia cote de participare a unităţii la suportarea costului abonamentelor. ART. 120 (1) Unitatea va suporta cheltuielile de regie ale cantinei (în situaţia în care unitatea economică are în dotare), inclusiv cheltuielile cu salarizarea personalului de servire, dacă aceasta nu funcţionează ca unitate distinctă. (2) O cota-parte din costul meniului la cantina, negociata prin contractul colectiv de muncă, poate fi suportată de unitate. ART. 121 În vederea asigurării condiţiilor de odihna şi recreere în timpul concediului de odihna al salariaţilor, precum şi în timpul zilelor nelucrătoare, unităţile împreună cu organizaţiile sindicale vor face demersuri pentru achiziţionarea unor vile pentru odihna la munte şi/sau la mare. ART. 122 (1) Unitatea poate contribui anual cu o suma necesară sărbătoririi Crăciunului, a Zilei Copilului şi a zilei de 8 Martie. (2) Mărimea fondului şi utilizarea lui se negociază între patron şi sindicate. CAP. 6 Munca şi protecţia femeilor şi tinerilor ART. 123 (1) Femeile au dreptul, conform convenţiilor internaţionale, la tratament egal cu bărbaţii, în situaţii egale sau comparabile. (2) Este interzisă conceperea unor clauze discriminatorii; dacă exista astfel de clauze ele vor fi nule de drept. ART. 124 (1) La angajare, femeile au dreptul la tratament nediscriminatoriu. (2) Angajarea şi/sau promovarea se vor face numai în funcţie de pregătire şi competenta. (3) Va fi respectat principiul "salarizare egală la muncă egală cu bărbaţii". (4) Criteriul sexului nu poate fi o piedică la promovare. ART. 125 (1) Femeile gravide, începând cu luna a 5-a de sarcina, nu vor fi trimise în deplasare în alte localităţi. (2) Femeile care au în îngrijire copii de vârsta preşcolară nu pot fi trimise în deplasare în alte localităţi, pentru o durata mai mare de o zi, decât cu acordul lor. ART. 126 (1) În cazul în care salariata se afla în concediu de maternitate, unitatea poate compensa pe aceasta perioada diferenţa dintre salariul de baza individual avut şi indemnizaţia legală la care are dreptul, mai ales în cazurile sociale grele. (2) Perioada pe durata căreia se acorda compensarea va fi stabilită prin contractele colective de muncă la nivel de unitate, dar nu mai puţin de 6 săptămâni. ART. 127 (1) Femeile au dreptul la concedii prenatale şi postnatale plătite, concedii pentru îngrijirea copiilor bolnavi, precum şi pentru creşterea copiilor, în condiţiile legii. (2) Salariatele care au în întreţinere copii de vârsta preşcolară şi care nu mai beneficiază de concediu medical plătit pentru îngrijirea copiilor bolnavi pot beneficia de minimum 6 zile libere/an, plătite cu salariul de baza, pentru îngrijirea copiilor care sunt internaţi în spital. (3) Zilele prevăzute la alineatul precedent se acorda la cerere, după prezentarea actului medical care face dovada internării. (4) În afară concediului legal plătit pentru îngrijirea copiilor în vârsta de până la un an, salariata mama poate beneficia de încă un an de concediu fără plata. (5) Pe perioada în care salariata se afla în concediul prevăzut la alin. 4 nu i se va putea desface contractul de muncă, iar în postul sau vor putea fi angajate alte persoane doar cu contract de muncă pe durata determinata. (6) În cazul decesului mamei, tatăl copilului, la cererea sa, va putea beneficia de: a) compensaţia prevăzută la art. 126; b) concediul fără plata neutilizat de mama la data decesului, cu respectarea alin. (5). ART. 128 (1) Angajarea, respectiv reîncadrarea femeilor, după încetarea perioadei de întrerupere pentru creşterea copilului se va face pe cât posibil în aceeaşi funcţie sau într-una echivalenta ca salariu. (2) Pe o perioada de o luna de la reîncadrare, considerată perioada de readaptare, persoana reîncadrată în condiţiile alin. 1 va beneficia cel puţin de salariul de baza. (3) În aceasta perioada, pentru motive neimputabile persoanei, concedierea este interzisă. ART. 129 În perioada de sarcina, femeile au dreptul la învoiri în vederea efectuării controalelor medicale periodice. ART. 130 (1) Este interzisă femeilor gravide, începând cu luna a 5-a de sarcina, munca în locuri considerate cu condiţii deosebite. (2) La recomandarea medicului, femeile gravide vor beneficia de schimbarea locului de muncă; în limita posibilităţilor, schimbarea locului de muncă se va face într-o funcţie echivalenta ca salariu. ART. 131 În unităţile care folosesc personal de sex feminin vor fi asigurate obligatoriu condiţiile necesare: vestiare şi grupuri sociale la capacitate corespunzătoare şi cu o dotare specifica. ART. 132 Patronul poate hotărî acordarea unei zile libere plătite în vederea sărbătoririi zilei de 8 Martie, dacă aceasta este într-o zi lucrătoare. ART. 133 Este interzisă concedierea persoanelor de sex feminin în perioada îmbolnăvirilor, gravidităţii şi maternităţii, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. ART. 134 Femeile cu copii în întreţinere, precum şi cele cu probleme sociale deosebite vor fi protejate în cazul unor măsuri de concediere. ART. 135 Este interzisă concedierea femeilor, din motive neimputabile lor, care mai au trei ani până la pensionare la cererea lor. ART. 136 Femeile vor participa în egală măsura cu bărbaţii la programele stabilite în vederea reciclării, în cazul introducerii unei tehnologii moderne, precum şi la programele de recalificare profesională. ART. 137 (1) În anumite situaţii, prevăzute în contractele colective de muncă, femeile au dreptul la lucru cu fracţiuni de norma, de 6 sau 4 ore pe zi. (2) Pentru cazurile în care au în îngrijire copii mici, de vârsta preşcolară, lucrul cu norma de 6 sau 4 ore se va considera, la calcularea vechimii în muncă, ca activitate cu norma întreaga. (3) Salariata care renunţa la concediul legal pentru îngrijirea copilului în vârsta de până la un an beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore/zi, fără să-i fie afectate salariul de baza şi vechimea în muncă. (4) La cererea lor, în situaţiile prevăzute în alin. 2, femeile pot opta pentru program decalat, cu alte ore de începere şi terminare a lucrului, cu excepţia cazurilor când activitatea unităţii nu permite acest lucru. ART. 138 (1) Se va evita, pe cât posibil, prestarea muncii în timpul nopţii de către femei şi ţinerii sub 18 ani. (2) Pentru femeile gravide, începând cu luna a 5-a de sarcina, munca în timpul nopţii este interzisă. ART. 139 Concediul anual de odihna poate fi întrerupt şi reprogramat pe timpul concediului prenatal şi postnatal. ART. 140 (1) Unitatea, împreună cu sindicatele, va soluţiona eventualele conflicte de natura să lezeze demnitatea femeii. (2) Reclamaţiile în acest sens din partea femeilor salariate vor fi soluţionate cu promptitudine şi confidenţial. ART. 141 (1) Părţile se obligă să asigure un regim de protecţie a tinerilor în vârsta de până la 18 ani, cel puţin la nivelul drepturilor specifice reglementate de legislaţia muncii şi prevederile prezentului contract, pe care le socotesc ca fiind minimale. (2) Ţinerii încadraţi cu contract de muncă în vârsta de până la 18 ani beneficiază de următoarele drepturi: a) scutirea de a presta serviciul în timpul nopţii; b) scutirea de a lucra în locuri de muncă considerate cu condiţii deosebite; c) scutirea de a lucra peste durata normală a zilei de muncă; d) concediu de odihna de minimum 24 de zile lucrătoare; e) alte drepturi prevăzute de lege. (3) La angajarea tinerilor sub 18 ani vor fi respectate prevederile legale referitoare la protecţia tineretului. CAP. 7 Încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractului individual de muncă VII.1 - Încheierea contractului individual de muncă ART. 142 (1) Angajarea se face prin încheierea contractelor individuale de muncă ce vor cuprinde drepturile, obligaţiile şi cerinţele minime ale postului respectiv. (2) Pentru meseriile specifice profilului de producţie, care condiţionează nemijlocit realizarea programelor de fabricaţie, nominalizate cu consultarea sindicatelor, se vor încheia contracte individuale de muncă cu clauze asiguratorii, pentru ambele părţi, privind salarizarea şi regimul transferării, care să conţină atât perioada de comunicare a intenţiei de transfer, cât şi nivelul cheltuielilor - şcolarizare, specializare, atestare - ce vor fi suportate de către salariat sau unitatea care îl angajează, în cazul plecării din unitate. ART. 143 (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza condiţiilor stabilite de lege şi cu respectarea contractului colectiv de muncă. (2) Nu vor putea fi incluse în contractele individuale şi nu vor putea face obiectul negocierii prevederi mai puţin avantajoase pentru salariaţi decât cele cuprinse în contractul colectiv. ART. 144 Contractul individual de muncă va cuprinde la angajare cel puţin clauzele prevăzute în modelul din anexa nr. 3 şi se va completa ulterior cu actele adiţionale intervenite pe parcursul derulării acestuia, în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte, prin grija patronului. ART. 145 (1) Contractul individual de muncă se încheie pe durata nedeterminată; se poate încheia şi pe durata determinata, în cazurile şi modalităţile prevăzute expres de lege şi de contractele colective de muncă. (2) În cazul schimbării locului de muncă, salariatul poate solicita renegocierea contractului individual de muncă. Angajarea şi încadrarea personalului ART. 146 (1) Încheierea contractului individual de muncă se face cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului numai pe criteriul aptitudinilor şi competentei profesionale, fără discriminări pe criterii de naţionalitate, sex, convingeri politice, religioase sau apartenenţa la un sindicat etc., pe baza de concurs, interviu sau examen. În acest sens, fiecare unitate îşi va elabora propria metodologie, care va fi adusă la cunoştinţa salariaţilor şi candidaţilor. (2) Se pot face şi angajări din motive umanitare, în limita posibilităţilor unităţii şi cu acordul sindicatului. ART. 147 Cel ce angajează are obligaţia să aducă la cunoştinţa salariaţilor şi sindicatului posturile devenite vacante. Acestea se vor comunica la Direcţia de muncă şi protecţie socială numai după epuizarea posibilităţilor de ocupare, prin redistribuire în cadrul unităţii. ART. 148 (1) Tematica şi data examenului sau a concursului pentru ocuparea unui post vor fi afişate la sediul unităţii sau vor fi publicate în presa, în vederea înscrierii candidaţilor. (2) În cazul în care angajarea se face prin concurs, dacă un salariat din unitate şi o persoana din afară unităţii obţin acelaşi rezultat, salariatul are prioritate la ocuparea postului. Perioada de proba ART. 149 Angajarea şi încadrarea se fac prin contract individual de muncă pe durata nedeterminată, cu excepţia absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi a funcţiilor de conducere pentru care se prevede şi o perioada de proba, conform legii. ART. 150 În perioada de proba, părţile pot denunţa unilateral contractul individual de muncă din motive bine întemeiate. ART. 151 (1) Salarizarea în perioada de proba se va face cu respectarea salariului minim al categoriei de personal în care se angajează salariatul, cu excepţia celor aflaţi în perioada de debut în activitate. (2) Salariaţii promovaţi în posturi de conducere vor fi salarizaţi cel puţin la nivelul avut anterior sau imediat superior. ART. 152 În cazul în care un angajat pe o perioada determinata este angajat în continuare pe perioada nedeterminată, contractul de muncă se considera pe perioada nedeterminată de la data angajării. VII.2 - Transferarea, detaşarea, delegarea, promovarea şi retrogradarea ART. 153 (1) În cazul în care salariatul solicita, iar necesităţile unităţii o permit poate fi acordată mutarea în cadrul unităţii. (2) Un salariat mutat din cadrul unei subunităţi a întreprinderii la altă subunitate, în cadrul unei funcţii sau meserii de aceeaşi natura, nu poate fi supus unei noi perioade de proba. ART. 154 În funcţie de necesităţile serviciului, salariaţii vor putea fi detaşaţi în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu, cu acordul salariatului respectiv şi cu drepturile prevăzute în contractul colectiv de muncă. ART. 155 Vor fi precizate în scris termenul pentru care se face detaşarea, condiţiile oferite, obligaţiile salariatului şi ale unităţii în aceasta perioada. Aceste elemente vor fi înscrise într-un act ce va fi anexat la contractul individual de muncă. ART. 156 Salariatul detaşat îşi menţine toate drepturile pe care le-a avut la data detaşării. Dacă la locurile de detaşare drepturile echivalente au niveluri mai mari sau se acorda şi alte drepturi, persoana detaşată beneficiază de acestea. ART. 157 Salariatul detaşat este obligat ca în perioada detaşării să respecte Regulamentul de ordine interioară şi disciplina tehnologică şi de muncă din secţia sau unitatea unde a fost detaşat. ART. 158 Unitatea va asigura salariaţilor trimişi în străinătate toate drepturile prevăzute de lege şi de contractul extern. ART. 159 În funcţie de interesele serviciului, salariaţii vor putea fi delegaţi în aceeaşi localitate sau în alte localităţi. ART. 160 (1) Salariaţii unităţii trimişi în delegaţie vor beneficia de următoarele drepturi: - decontarea cheltuielilor de transport; - decontarea costului cazării (hotel de maximum 2 stele); - diurna de deplasare (65 % din salariul de baza zilnic); - decontarea cheltuielilor de cazare fără document justificativ, în suma de minimum 150.000 lei, indexabilă. (2) Nivelurile de decontare pentru transport, diurna şi cazare se stabilesc prin contractele colective de muncă la nivel de unitate. (3) Salariatul se va putea deplasa, cu acordul conducerii unităţii, cu autovehiculul propriu. În acest caz vor fi decontate cheltuielile cu carburantul la preţul zilei, la un consum de 10 litri la 100 de kilometri. ART. 161 Timpul petrecut în mijloacele de transport cu ocazia deplasărilor se considera timp de activitate în delegaţie. ART. 162 Promovarea salariaţilor se face în cadrul aceleiaşi meserii sau în alte funcţii. Promovarea se face în aceleaşi condiţii cu angajarea, în funcţie de necesităţile unităţii, pe baza de examen sau concurs. ART. 163 Retrogradarea salariaţilor se va face numai în cazuri bine justificate de incompetenta profesională în raport cu necesităţile postului ocupat sau în cazuri de abateri disciplinare, conform Regulamentului de ordine interioară anexat la contractul colectiv de muncă. ART. 164 Salariatul poate depune contestaţie la decizia de retrogradare, adresată conducerii unităţii. ART. 165 (1) Contractul individual de muncă se poate modifica în ceea ce priveşte felul muncii, locul muncii şi drepturile salariale, numai prin acordul părţilor. (2) Refuzul salariaţilor de a accepta o modificare a clauzelor referitoare la felul muncii sau la drepturile salariale nu da dreptul patronului de a proceda la desfacerea unilaterala a contractului individual de muncă. VII.3 - Încetarea/suspendarea contractului individual de muncă ART. 166 (1) Încetarea/suspendarea contractului individual de muncă poate avea loc, în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă, astfel: - cu acordul părţilor; - din iniţiativa uneia din părţi. (2) Suspendarea contractului individual de muncă presupune suspendarea prestaţiei de către salariat şi a plăţii drepturilor de natura salarială de către angajator. (3) Contractul individual de muncă se suspenda de drept pentru concediu de maternitate, concediu de boala sau de accidente, pentru serviciul militar obligatoriu sau exercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi. (4) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa salariatului pentru concediu de creştere a copilului în vârsta de până la doi ani, pentru concediu de îngrijire a copilului până la 7 ani ori de îngrijire a copilului cu handicap, pentru exercitarea unei funcţii elective în cadrul organismelor profesionale pe durata mandatului. (5) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului, pentru următoarele motive: sancţiune disciplinară, pe durata anchetei disciplinare în condiţiile legii, detaşare, şomaj tehnic. ART. 167 (1) Dacă contractul de muncă este reziliat/denunţat ca urmare a iniţiativei uneia din părţi, preavizul este obligatoriu. (2) În cazul încetării raporturilor de muncă ca urmare a acordului părţilor nu este necesară acordarea preavizului. (3) În perioada preavizului, ambele părţi sunt obligate să respecte clauzele contractuale. Rezilierea contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului ART. 168 Salariatul poate cere rezilierea contractului de muncă fără a fi obligat să prezinte motivele care l-au determinat să facă acest lucru. ART. 169 Decizia salariatului privind rezilierea contractului de muncă trebuie comunicată în scris celeilalte părţi, respectându-se următoarele termene, care încep să curgă de la data înregistrării cererii: - 15 zile calendaristice, pentru salariaţii cu funcţie de execuţie; - 30 de zile calendaristice, pentru salariaţii cu funcţie de conducere. ART. 170 Salariatul poate cere rezilierea contractului sau de muncă fără preaviz dacă: a) unitatea nu i-a achitat drepturile băneşti, cu excepţia cazurilor de forţă majoră; b) au fost efectuate acte violenţe împotriva să de către reprezentanţii patronului. Rezilierea contractului individual de muncă din iniţiativa unităţii (concedierea) ART. 171 Contractul individual de muncă poate fi desfăcut din iniţiativa patronului numai după expirarea preavizului, în cazul în care: a) unitatea îşi reduce personalul prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauza, ca urmare a reorganizării; b) unitatea îşi încetează activitatea prin dizolvare; c) unitatea se muta în altă localitate şi are posibilitatea să-şi asigure pe plan local cadrele necesare; d) unitatea se muta în altă localitate, iar persoana încadrată nu accepta să o urmeze; e) persoana nu corespunde sub aspect profesional postului în care a fost încadrată, din motive neimputabile ei, şi nu a acceptat trecerea într-o altă muncă corespunzătoare pregătirii; f) în postul ocupat de persoana încadrată în muncă este reintegrat, pe baza hotărârii organelor competente, cel care a deţinut anterior acest post. ART. 172 Concedierea pentru motivele prevăzute la art. 171 va fi precedată de o perioada de preaviz de 30 de zile calendaristice. ART. 173 La cererea justificată a persoanei preavizate sau a organizaţiei sindicale, patronul poate lua hotărârea de a prelungi perioada de preaviz. ART. 174 În situaţia în care desfacerea contractului de muncă nu poate fi evitată, patronul are obligaţia de a comunica în scris fiecărui salariat: a) termenul de preaviz, în condiţiile prevăzute în contractul colectiv de muncă; b) motivul pentru care i se va desface contractul de muncă; c) organul căruia i se va adresa contestaţia privind preavizul; d) dacă îi oferă sau nu alt loc de muncă şi/sau cuprinderea într-o forma de calificare profesională. ART. 175 (1) Unitatea poate face concedieri fără preaviz în cazuri de abateri disciplinare grave, dacă angajatul: a) a utilizat documente false la angajare; b) a sustras sau a favorizat sustragerea de obiecte aparţinând unităţii sau colegilor; c) a refuzat nejustificat dispoziţiile superiorilor sau a incitat pe alţii să o facă; d) a pus în pericol prin acte deliberate sau prin imprudente grosolane securitatea întreprinderii, a colaboratorilor sau a să personală, ori a provocat avarii; e) în interiorul unităţii s-a făcut vinovat de acte de violenta sau insulte grave la adresa colegilor sau a conducătorilor; f) a provocat mari pagube materiale unităţii; g) a dezvăluit secrete ale unităţii, prin care a adus prejudicii acesteia; h) a introdus sau a consumat băuturi alcoolice în interiorul unităţii; i) a fost absent nemotivat, timp de 3 zile, de la serviciu; j) a falsificat un act generator de drepturi; k) ameninţa, împiedica sau obligă un salariat sau un grup de salariaţi să participe la greva sau să muncească în timpul grevei. (2) În cazul rezilierii contractului de muncă, ca urmare a uneia din situaţiile prevăzute la alineatul precedent, se va proceda la efectuarea cercetării prealabile, conform legii; în cazul constatării vinovăţiei clare a salariatului se poate lua hotărârea de concediere, ţinându-se seama de cauzele şi gravitatea faptei, de împrejurările în care a fost săvârşită, de gradul de vinovăţie a salariatului, dacă acesta a mai avut sau nu abateri şi de urmările faptei. ART. 176 Nu pot constitui motive pentru desfacerea contractului de muncă: a) activitatea sindicala desfăşurata în conformitate cu legislaţia în vigoare; b) apartenenţa la sindicat sau la un anumit sindicat; c) alte motive prevăzute de lege. ART. 177 La cererea persoanei concediate, unitatea are obligaţia să-i elibereze referinţe scrise asupra activităţii din perioada cât a fost angajat, o data cu eliberarea carnetului de muncă. ART. 178 În perioada preavizului şi cu anunţarea conducerii, salariaţii au dreptul să absenteze 4 ore pe zi de la programul unităţii pentru a-şi căuta un nou loc de muncă, fără ca aceasta să afecteze salariul şi celelalte drepturi. La cererea persoanei, orele absentate se pot acorda prin cumul. ART. 179 (1) La disponibilizarea salariaţilor din motive neimputabile lor, unitatea va acorda o compensaţie echivalenta cu minimum 50 % din salariul de baza, în afară drepturilor cuvenite la zi. (2) În cazul unor condiţii sociale grave, la nivel de unităţi se pot stabili prin negociere alte compensaţii de concediere. Pensionarea ART. 180 (1) Raporturile de muncă dintre unitate şi salariat încetează în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (2) Pentru salariaţii care vor fi pensionaţi, unitatea are obligaţia să întocmească din timp formele de pensionare. (3) Salariaţii care îndeplinesc condiţiile de pensionare, în funcţie de vechimea în unitate vor primi o recompensa de sfârşit de cariera, de minimum un salariu de baza. VII.4 - Protejarea forţei de muncă ART. 181 (1) În situaţia în care organele competente din unităţi au aprobat măsuri de reducere a activităţii ori de reorganizare a procesului de producţie, care ar determina desfaceri de contracte de muncă, patronul este obligat să comunice în scris organizaţiei sindicale numărul posturilor ce ar urma să fie reduse, natura acestora, pe unitate şi compartimente, precum şi cauzele concrete care au dus la necesitatea acestor măsuri. Anunţarea organizaţiilor sindicale se face cu 60 de zile calendaristice înainte de începerea scurgerii termenului de preaviz prevăzut la art. 172 din prezentul contract colectiv de muncă. (2) În perioada prevăzută la alin. 1, patronul este obligat să întreprindă simultan următoarele acţiuni, cu consultarea sindicatului: a) să identifice şi să valorifice posibilităţile de recalificare, în vederea redistribuirii în cadrul unităţii; b) să identifice posibilităţile de diminuare a duratei programului de lucru, cu reducerea corespunzătoare a salariului, în vederea evitării reducerii de personal sau a scăderii numărului celor cărora ar urma să li se desfacă contractul de muncă. (3) Patronul va stabili criterii de apreciere a competentei profesionale şi a disciplinei, pentru ierarhizarea în funcţie de acestea a salariaţilor din formaţiile de lucru care îşi vor reduce activitatea. ART. 182 (1) La aplicarea efectivă a reducerii de personal după anularea posturilor vacante de natura celor desfiinţate, măsurile vor afecta, în condiţii de competenta egale, în ordine: a) salariaţii care sunt asociaţi la alte societăţi comerciale cu capital privat sau mixt; b) salariaţii care au şi un alt loc de muncă sau care cumulează pensia cu salariul; c) salariaţii care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cererea unităţii; d) persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cererea lor. (2) La desfacerea contractului de muncă din cauza reducerii de posturi, simultan vor fi avute în vedere următoarele criterii: a) dacă măsura ar afecta doi soţi care lucrează în aceeaşi unitate se va desface contractul de muncă al unuia din soţi; b) măsura să afecteze, mai întâi, salariaţii care nu au copii sau alte persoane în întreţinere; c) măsura să afecteze numai în ultima instanţă salariaţii care sunt singurii susţinători ai familiei, precum şi salariaţii care mai au cel mult 3 ani până la pensionare la cererea lor. (3) În cazul în care măsura desfacerii contractului de muncă ar afecta un salariat care a urmat o forma de calificare sau de perfecţionare a pregătirii profesionale, inclusiv şcoala profesională, şi a încheiat cu unitatea un contract sau act adiţional la contractul de muncă, prin care s-a obligat să presteze o activitate într-o anumită perioada de timp, unitatea nu-i va putea pretinde acestuia despăgubiri pentru perioada rămasă nelucrată până la împlinirea termenului. ART. 183 (1) Unitatea care îşi extinde sau îşi reia activitatea are obligaţia să înştiinţeze în scris despre aceasta organizaţiile sindicale şi să facă publică măsura. (2) Unitatea este obligată să reangajeze salariaţii cărora li s-a desfăcut contractul de muncă pentru motivele prevăzute la art. 182, care au pregătirea necesară pentru ocuparea posturilor vacante şi care s-au prezentat în termen de 15 zile de la data apariţiei anunţului. ART. 184 Patronul va pune la dispoziţia organizaţiei sindicale datele necesare referitoare la modul de aplicare a prevederilor articolelor 181, 182 şi 183. CAP. 8 Formarea profesională, economică, socială şi sindicala ART. 185 (1) Prin termenul de formare profesională, părţile înţeleg să desemneze orice procedura prin care un salariat dobândeşte o calificare, o altă calificare, precum şi cea prin care salariatul se specializează sau se perfecţionează, obţinând un certificat sau o diploma care atesta aceste situaţii. (2) Activitatea de formare profesională de la alin. 1 cuprinde şi perfecţionarea în domeniul relaţiilor de muncă, al dreptului de asociere, libertăţilor şi pregătirii sindicale. ART. 186 La încheierea contractelor colective de muncă la nivel de grupuri de unităţi sau unităţi, pentru partea privind formarea profesională se va tine seama cel puţin de următoarele: a) nevoile de formare profesională prevăzute la art. 185 (1) vor fi stabilite de către patronat, iar cele de la art. 185 (2) de către patron împreună cu sindicatele; b) cheltuielile pentru activitatea de formare profesională a salariaţilor se suporta de către unităţi; c) sindicatul poate asista, prin împuterniciţii săi, la orice forma de examinare organizată în vederea absolvirii unui curs de formare profesională în cadrul unităţii; d) salariaţii care au încheiat acte adiţionale la contractul individual de muncă în vederea formării profesionale vor fi obligaţi să suporte cheltuielile ocazionate de aceasta, dacă părăsesc unitatea din motive imputabile lor, înainte de împlinirea unui termen de 3 ani de la data absolvirii cursurilor. CAP. 9 Drepturi şi imunităţi sindicale ART. 187 (1) Patronul recunoaşte libera exercitare a dreptului sindical conform convenţiilor internaţionale la care România a aderat, precum şi libertatea de opinie a fiecărui salariat. (2) - Patronul se obligă să adopte o poziţie imparţială faţă de organizaţiile sindicale şi faţă de reprezentanţii acestora din unităţi. ART. 188 Sindicatul este organul reprezentativ oficial al salariaţilor membri de sindicat în faţa patronului, iar acesta recunoaşte sindicatul ca organizaţie democratica şi factor de progres şi susţine activitatea acestuia. Legătura cu organizaţia sindicala trebuie să se bazeze pe încredere, buna-credinţa şi promptitudine în informare. ART. 189 Sindicatele au ca principal obiectiv urmărirea aplicării legislaţiei în vigoare şi a prevederilor contractelor colective de muncă în interiorul unităţilor, pentru membrii lor. ART. 190 (1) În vederea exercitării dreptului sindical, unităţile vor asigura gratuit baza materială necesară funcţionarii sindicatelor, în cadrul şi în afară programului de lucru, şi anume spaţiul şi mobilierul necesare, precum şi altele, potrivit unor modalităţi concrete ce vor fi stabilite prin contractele colective de muncă la nivelul unităţii. (2) - Baza materială cu destinaţie cultural-sportiva, proprietatea unităţilor ori proprietatea sindicatelor, va putea fi folosită fără plata pentru acţiuni organizate de sindicate sau patronat, în condiţiile prevăzute în contractul colectiv de muncă. ART. 191 (1) La întrunirile conducerii unităţii şi ale consiliului de administraţie, în care se discuta probleme ce implica în mod direct sau indirect interesele profesionale, economice, sociale sau cultural-sportive ale salariaţilor, vor fi invitaţi să participe reprezentanţi din partea sindicatului. (2) Încunoştinţarea reprezentanţilor sindicali se va face cu cel puţin 72 de ore înainte de şedinţa. Participarea se face cu statut de observator, cu drept de opinie, dar fără drept de vot. ART. 192 (1) Unităţile se obligă să pună la dispoziţia organizaţiilor sindicale date scrise necesare fundamentării obiectivelor de acţiune sindicala, conform legii. (2) Comisia paritară prevăzută prin contractul colectiv de muncă prezent va controla, prin membrii săi, modul în care reprezentanţii patronului asigura respectarea dreptului la informaţie al sindicatelor, prevăzut de legislaţia în vigoare, şi va interveni pentru restabilirea acestuia când este încălcat. ART. 193 (1) Cu ocazia negocierilor colective, sindicatul poate apela la experţi din interior sau exterior. (2) Împuterniciţii organelor de conducere ale organizaţiilor patronale, precum şi împuterniciţii federaţiilor sindicale semnatare vor verifica, la sesizarea uneia dintre părţi, modul în care sunt respectate prevederile din prezentul contract; administraţiile vor asigura intrarea în unitate a acestora în conformitate cu Regulamentul de ordine interioară, precum şi protecţia în unitate, pe durata verificării, cu respectarea normativelor în vigoare. (3) Patronii recunosc dreptul organizaţiilor sindicale de a verifica la locul de muncă modul în care sunt respectate drepturile salariaţilor prevăzute în contractele colective de muncă. ART. 194 (1) Reprezentanţii sindicatelor şi organizaţiilor de tip federativ, confederativ etc. au dreptul la protecţie conform legii. (2) Patronul se va abţine de la orice forme de condiţionare, constrângere sau limitare a dreptului acestora. (3) De asemenea, patronul este obligat să garanteze menţinerea locului de muncă pentru fiecare reprezentant sindical, corespunzător pregătirii profesionale, pe perioada deţinerii funcţiei în cadrul organizaţiei sindicale şi doi ani după expirarea mandatului, cu excepţia cazurilor când se constata abateri grave - care nu au legătura cu activitatea sindicala - prevăzute în Regulamentul de ordine interioară, valabil pentru toţi salariaţii. ART. 195 (1) Persoanele cu funcţii în conducerea sindicatului sau a organizaţiilor de tip federativ sau confederativ, salarizate de organizaţia sindicala, îşi păstrează toate drepturile pe care le-au avut în calitate de angajaţi ai unităţii, la revenirea lor la locul de muncă, precum şi salariul corespunzător pe care l-ar fi avut dacă desfăşurau activitatea neîntrerupt. (2) Persoanele de la alin. 1 beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege şi de contractele colective de muncă, iar pe locurile lor de muncă nu pot fi angajate alte persoane decât pe durata determinata. ART. 196 (1) Timpul lunar de lucru al fiecărui salariat ales în organele de conducere a sindicatelor se reduce cu până la 5 zile pentru activităţi sindicale. (2) Numărul celor care vor beneficia de prevederile alin. 1, precum şi durata timpului se stabilesc prin contractul colectiv de muncă; numărul acestora este egal cu numărul persoanelor alese în organele de conducere a sindicatului, la nivelul unităţii. (3) Reducerea programului de lucru nu afectează drepturile salariale, plata făcându-se de unitate. (4) Prin negociere, orele destinate activităţilor sindicale care se acorda persoanelor alese în organele de conducere a sindicatelor la nivel de unitate se pot cumula până la o norma întreaga pentru un lider, pe unitate. În acest caz, cei care au cedat orele pentru activităţi sindicale vor desfăşura aceasta activitate exclusiv în afară orelor de program. Nerespectarea acestei convenţii se considera abatere disciplinară şi se sancţionează conform Regulamentului de ordine interioară. ART. 197 (1) Patronul permite participarea reprezentanţilor sindicatului la diverse reuniuni sau acţiuni sindicale, considerând absentele motivate. (2) Anual, federaţiile sindicale semnatare vor asigura pregătirea pentru acţiuni sindicale şi relaţii de muncă a unui număr de membri de sindicat, pe o durata de până la 15 zile. (3) În perioadele de timp prevăzute la alin. 2, unităţile vor plăti drepturile salariale ce se cuvin persoanelor cuprinse în forme de pregătire sindicala. ART. 198 Reprezentanţii federaţiei sindicale la care sindicatul este afiliat sau ai confederaţiilor naţionale, precum şi alţi invitaţi ai sindicatului (instructori, experţi etc.) vor avea acces în unitate; vor putea fi efectuate vizite sau scurte întâlniri cu conducerea unităţii sau cu salariaţii - dacă procesul tehnologic permite - pentru soluţionarea unor probleme sociale ori pentru prevenirea unor eventuale conflicte de muncă, cu anunţarea prealabilă a conducerii unităţii. ART. 199 În situaţia declanşării unor conflicte colective de muncă, inclusiv a grevei, sindicatul şi conducerea unităţii au obligaţia ca pe durata acestora să protejeze patrimoniul unităţii şi să asigure funcţionarea neîntreruptă a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viaţa sau sănătatea oamenilor sau ar putea cauza pagube ireparabile. ART. 200 Revendicările organizaţiei sindicale vor fi prezentate în scris conducerii unităţii, prin registratura generală a acesteia, care nu va refuza primirea şi înregistrarea lor. ART. 201 Când salariatul solicita, el poate fi însoţit şi aparat la audientele din faţa conducătorilor de către un reprezentant al sindicatului. ART. 202 Unitatea poate sprijini cu fonduri băneşti organizaţiile sindicale. Aceste fonduri şi destinaţia lor vor fi negociate în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. ART. 203 Patronul va colabora cu organizaţiile sindicale, permanent, în luarea măsurilor care implica interesele salariaţilor. Domeniul de colaborare Administraţia unităţii şi conducerea sindicatului stabilesc de comun acord domeniul de colaborare, care va îngloba cel puţin următoarele: - stabilirea orarului de muncă; - pauzele; - recuperările; - şomajul parţial (tehnic); - munca suplimentară; planul orelor suplimentare; - programarea concediilor; - concedierile, demisiile; - stabilirea zilelor nelucrătoare; - lucrul în schimburi; lucrul în timpul nopţii; - salarizarea (sistem, forme, niveluri de salarizare etc.); - sistemul de apreciere a muncii efectuate; - sistemul de prezentare a propunerilor şi sugestiilor; - măsurile de protecţie în caz de concediere; - amenajarea locurilor de muncă; - protejarea sănătăţii; - măsurile de securitate a muncii; - sistemul de încălzire/climatizare; - vestiarele, grupurile sociale, instalaţiile sanitare etc.; - cantinele-restaurant de întreprindere, microcantinele, chioşcurile de incinta; - asigurările sociale; - recalificările, perfecţionările, instruirile; - bibliotecile de întreprinderi, reglementarea împrumutului; - elaborarea Regulamentului de ordine interioară, care va include şi obligaţiile specifice salariaţilor; - privatizarea unităţii sau a unor părţi ale acesteia; - vânzarea de active cu destinaţie social-culturală sau sportiva; - prestări de servicii în regim de subcontract, pentru activităţi specifice unităţii; - alte domenii prevăzute în contractele colective. Comunicările în cadrul întreprinderii ART. 204 În vederea aducerii la cunoştinţa salariaţilor a diverselor comunicări vor fi utilizate panouri speciale de afişaj, puse la dispoziţie de unitate, amplasate în locuri uşor accesibile şi în număr suficient. ART. 205 (1) Nimic nu poate fi afişat în afară panourilor de afişaj. (2) Toate comunicările afişate vor purta semnătura sau vor avea indicativul persoanei sau organizaţiei care le-a emis. (3) Comunicările organizaţiei sindicale vor trebui să se limiteze la cadrul atribuţiilor sindicatului, reglementat prin legislaţia în vigoare şi contractele colective de muncă. (4) O copie a textului afişat va fi transmisă patronului simultan cu afişarea. ART. 206 În cazul în care unitatea este dotată cu staţie de radio-amplificare, sindicatul va avea acces liber la aceasta, ori de câte ori este nevoie, prin reprezentanţii săi autorizaţi. ART. 207 (1) Patronul va permite desfăşurarea adunărilor generale anuale şi a adunărilor generale extraordinare ale organizaţiilor sindicale în incinta unităţii; în cazul unităţilor care îşi desfăşoară activitatea în cel puţin doua schimburi, adunările se vor desfăşura în timpul programului de lucru. (2) Membrii organelor de conducere a organizaţiilor sindicale de tip federativ, confederativ etc. vor putea participa la întrunirile organelor pentru care au fost desemnaţi. (3) Participarea membrilor de sindicat la acţiunile menţionate la acest articol se va face fără diminuarea salariului. CAP. 10 Obligaţiile părţilor ART. 208 Patronul se obliga: 1. să respecte şi să aplice prevederile contractelor colective de muncă la nivel naţional, de ramura, pe grupuri de unităţi şi unităţi; 2. să asigure toate condiţiile pentru funcţionarea unităţii în condiţii de rentabilitate, pe întreaga durata a prezentului contract; 3. să impună respectarea disciplinei tehnologice, organizatorice, financiar-contabile şi a normelor de protecţie şi igiena a muncii; 4. să accepte, la cererea organizaţiilor sindicale din unităţi, ca persoanele care au ca sarcini de serviciu calculul şi plata salariilor să încaseze cotizaţiile de sindicat şi să le vireze în contul sindicatului respectiv; cotizaţiile de sindicat se pot încasa numai cu acordul fiecărui membru de sindicat, pe baza listelor întocmite de către sindicate; condiţiile în care se desfăşoară aceasta activitate vor fi stabilite de către patroni împreună cu organizaţia sindicala din unitate; 5. să nu angajeze salariaţi permanenţi, temporari sau cu program parţial în perioada declanşării sau desfăşurării în condiţii legale a conflictelor colective de muncă, pe locurile de muncă ale salariaţilor aflaţi în conflict; 6. să prevadă în contractele de societate ale unităţilor cu participare străină, cu activităţi pe teritoriul României, o clauza prin care partea externa se obligă să respecte drepturile prevăzute în legislaţia muncii în vigoare, în contractul colectiv de muncă la nivel de unităţi, precum şi convenţiile O.I.M. ratificate de România; 7. în toate situaţiile în care în perioada de valabilitate a contractului colectiv de muncă se modifica forma de proprietate asupra capitalului social, majorarea sau reducerea capitalului social rezultând din fuzionarea, divizarea sau lichidarea societăţii, patronul are obligaţia de a asigura transparenta întregului proces, informând sindicatul asupra consecinţelor şi implicaţiilor în politica de personal şi de salarizare; 8. să comunice în timp util hotărârile sale privind toate problemele importante din domeniul relaţiilor de muncă; 9. la privatizarea societăţilor comerciale se va include în contractul de vânzare-cumpărare obligativitatea respectării prevederilor cuprinse în Ordinul nr. 13/2001 al A.P.A.P.S., respectiv condiţii de ordin calitativ, de genul: menţinerea caracterului productiv al unităţii pentru o perioada stabilită, asigurarea unei pieţe externe certe de desfacere a produselor, negocierea numărului de salariaţi, realizarea unor obiective de investiţii tehnologice sau sociale etc.; 10. să pună la dispoziţia sindicatului reprezentativ sau a reprezentanţilor salariaţilor, pentru negocierea contractului colectiv de muncă următoarele informaţii: bilanţul pe anul anterior, bugetul pe anul în curs, structura şi volumul producţiei pentru intern şi export, numărul mediu de salariaţi. ART. 209 (1) Organizaţiile sindicale semnatare recunosc drepturile patronilor de a stabili, în condiţiile legii şi ale Regulamentului de ordine interioară, răspunderea disciplinară sau materială a salariaţilor care se fac vinovaţi de încălcarea normelor de disciplina a muncii sau aduc prejudicii unităţii. (2) Federaţiile sindicale recunosc dreptul patronului de a stabili normele de disciplina tehnologică; normele de disciplina muncii se stabilesc cu consultarea organizaţiilor sindicale. (3) Patronii şi sindicatele se recunosc ca parteneri sociali permanenţi. Părţile convin să depună eforturi în vederea promovării unui climat normal de muncă în unităţi, cu respectarea prevederilor legii, a contractelor colective de muncă la toate nivelurile, a Regulamentului de ordine interioară, precum şi a drepturilor şi intereselor salariaţilor şi membrilor de sindicat. ART. 210 Salariaţii au următoarele obligaţii: 1. să-şi însuşească şi să respecte regulile, regulamentele şi instrucţiunile stabilite conform legii, care le reglementează activitatea în cadrul unităţii, aduse la cunoştinţa lor prin grija patronului; 2. salariatul care s-a angajat la o altă unitate trebuie să renunţe în scris la calitatea să de angajat, în cazul în care prin activitatea desfăşurata la noua unitate face concurenta neloială unităţii unde este încadrat; 3. să folosească materialele şi dotarea unităţii numai pentru activităţi legate de obiectul muncii sau de activitatea de salariat; 4. să nu pretindă sau să nu primească de la colegii de muncă, de la subalterni, superiori sau persoane străine avantaje materiale pentru exercitarea atribuţiilor sale de serviciu sau favorizarea rezolvării unor servicii; 5. să intervină responsabil în cazul unor avarii sau accidente tehnice sau umane, iar în situaţia de calamitaţi naturale să se deplaseze din proprie iniţiativă la sediul unităţii pentru a contribui la salvarea şi refacerea patrimoniului; 6. să dea relaţii (în scris), la solicitarea patronului, dacă este în cunoştinţă de cauză, în vederea efectuării cercetărilor prealabile privind accidente de muncă şi abateri disciplinare; 7. să înregistreze şi să evidenţieze corect timpul efectiv lucrat (salariaţii desemnaţi pentru aceste operaţii); 8. să anunţe şefii ierarhici imediat ce au luat cunoştinţa de producerea unui accident, păstrând, pe cât posibil, intactă starea de fapt în care s-a produs; 9. să folosească concediile de boala sau incapacitate temporară de muncă conform prescripţiilor medicului; 10. să nu lase fără supraveghere utilajele şi instalaţiile în funcţiune; 11. să nu deterioreze, să nu degradeze sau să nu descompleteze din neglijenţa sau în mod voit mijloace de producţie, instalaţii şi dotări; 12. să respecte procesul tehnologic stabilit; 13. să menţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă şi în incinta unităţii. CAP. 11 Dispoziţii finale ART. 211 (1) Prevederile prezentului contract colectiv de muncă stau la baza negocierii contractelor colective de muncă de la celelalte niveluri. (2) În situaţia în care nu se încheie contractele colective de muncă pentru grupuri de unităţi, prevederile prezentului contract colectiv de muncă se iau ca baza la negocierea contractelor colective de muncă la nivel de unităţi. După încheierea contractelor colective de muncă la nivel de grupuri de unităţi, contractele colective de muncă din unităţi se vor pune de acord cu acestea. (3.1) În aplicarea prevederilor art. 11, alin. 3, din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată, unităţile vor prevedea în bugetele de venituri şi cheltuieli sumele necesare contribuţiilor pentru constituirea fondurilor destinate activităţilor în domeniul pregătirii, negocierii şi aplicării contractelor colective de muncă, la toate nivelurile. (3.2) Sumele prevăzute conform alin. 3.1 se vor calcula luând ca baza suma de 6.000 lei/salariat pe an, raportat la numărul mediu de salariaţi din anul precedent. (3.3) Sumele constituite conform alin. 1 şi 2 se vor distribui astfel: a) 1/3 din suma totală se retine la unitate ca fond destinat negocierii contractului colectiv de muncă; b) 2/3 din suma totală se va vira de către unitate la federaţia patronală semnatară a contractului colectiv de muncă pe ramura; lista ramurilor este în anexa nr. 4 la Contractul colectiv de muncă la nivel naţional; c) din sumele constituite conform lit. b), 50 % se vor vira la confederaţia patronală semnatară a Contractului colectiv de muncă la nivel naţional, din care face parte federaţia respectivă; d) din sumele constituite conform lit. a), b) şi c) de mai sus, 50 % se virează organizaţiilor sindicale cu care au fost negociate şi semnate contractele de muncă la fiecare nivel; e) fondurile destinate negocierilor colective se vor constitui şi vira în termen de o luna de la data publicării în Monitorul Oficial a prezentului contract colectiv de muncă. (4) Unităţile economice care negociază şi semnează contracte colective de muncă, dar nu sunt afiliate unor structuri patronale reprezentative de ramura, vor constitui fondurile destinate negocierilor colective conform prevederilor alin. 1, 2 şi 3 şi le vor vira către federaţia patronală semnatară a contractului colectiv de muncă pe ramura, care a stat la baza negocierii propriului contract colectiv de muncă. (5) În cazul în care, potrivit legii, se negociază şi se încheie contracte colective de muncă la nivel de grup de unităţi, cheltuielile ocazionate cu aceste negocieri se vor suporta din fondurile constituite la nivelul unităţilor din grupul respectiv. (6) Fondurile destinate negocierilor colective din industria construcţiilor de maşini vor fi evidenţiate separat şi virate în contul 2511.1 - 823.1/ROL - B.C.R., Sucursala Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti. Patronatele şi sindicatele vor urmări şi sprijini constituirea, defalcarea şi virarea pe destinaţii a fondurilor colectate pentru negocierea contractelor colective de muncă, gestionându-le în conformitate cu prevederile legale. (7) Modul de înregistrare în contabilitate şi modelul de declaraţie a conducătorului societăţii comerciale privind respectarea art. 211 se realizează conform Indicaţiilor nr. 146033/1997 ale Ministerului Finanţelor Publice. ART. 212 În contractele individuale de muncă nu pot fi prevăzute clauze contrare celor din contractele colective de muncă la nivel de unităţi sau care să stabilească drepturi sub limitele considerate minime. ART. 213 Prevederile contractelor individuale de muncă existente la data intrării în vigoare a contractelor colective vor fi puse de acord cu prevederile acestora din urma. ART. 214 Pentru salariaţii din unitate care intra sub incidenta contractelor colective de muncă şi care lucrează în alte meserii decât cele specifice ramurii se vor negocia prevederi distincte la nivel de unitate. ART. 215 În toate situaţiile de reorganizare sau, după caz, de privatizare a unităţilor, drepturile şi obligaţiile prevăzute de contractele de muncă se transmit noilor subiecte de drept rezultate din aceste operaţiuni juridice, dacă salariaţii acestora se afla sub incidenta prevederilor unui contract colectiv de muncă încheiat pe baza prezentului contract, până la încheierea unui nou contract colectiv de muncă. ART. 216 Prezentul contract colectiv de muncă (încheiat în 3 exemplare semnate în original) produce efecte începând cu data înregistrării lui de către una din părţi, în condiţiile prevăzute de art. 25, alin. 3, din Legea nr. 130/1996. ART. 217 Prezentul contract colectiv de muncă se va aplica şi unităţilor ale căror organizaţii sindicale se afiliază la una din federaţiile semnatare, ulterior încheierii acestuia, prin comunicarea la unitatea respectivă, de către federaţie, la patronat şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. COMISIA DE NEGOCIERE PATRONAT FEPA-CM Marin Voinea (FRĂŢIA) - Gheorghe Coandă Ion Creangă Mircea Marin Bucur Cojanu Sebastian Atodiresei FEDERAŢII SINDICALE F.S.C.M. (C.N.S.L.R U. METAL (ALFA) - Costica Mivu CARTEL METAL (B.N.S.) - Gheorghe Baciu Federaţia ÎNFRĂŢIREA Braşov - Adrian Damian Federaţia AUTOMOBILUL ROMÂNESC - Ilie Miu ANEXA 1 Lista cu societăţile comerciale beneficiare ale Contractului colectiv de muncă unic la nivelul ramurii construcţiilor de maşini pe anii 2001-2004
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Societatea comercială Localitatea
crt.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. 24 IANUARIE - S.A. Ploieşti
2. ACCESORII MECANICE - S.A. Sfântu Gheorghe
3. ADPP - S.A. Sinaia
4. AEROSTAR - S.A. Bacău
5. AGMUS - S.A. Iaşi
6. ALSTING - S.A. Lugoj
7. ALTUR - S.A. Slatina
8. AMCO OTOPENI - S.A. Otopeni
9. AMIRO - S.A. Bucureşti
10. ANA IMEP - S.A. Piteşti
11. ARCTIC - S.A. Găeşti
12. ARIO - S.A. Bistriţa
13. ARMĂTURA - S.A. Cluj-Napoca
14. ARO - S.A. Câmpulung
15. AROMET - S.A. Buzău
16. ASAM - S.A. Iaşi
17. ASTRA - S.A. Arad
18. ATRIC - S.A. Bucureşti
19. AUTOCENTER - S.A. Bucureşti
20. AUTOMECANICA - S.A. Mediaş
21. AUTOMECANICA - S.A. Moreni
22. AUTOMOBILE CRAIOVA - S.A. Craiova
23. AUTOMOBILE DACIA - S.A. Piteşti
24. AUTONOVA - S.A. Satu Mare
25. AVE - HD - S.A. Braşov
26. AVERSA - S.A. Bucureşti
27. AVIOANE - S.A. Craiova
28. AZOMA - S.A. Arad
29. AGROMEC - S.A. Sibiu
30. ALSTOM POWER ROMÂNIA Bucureşti
31. BinEASA - S.A. Bucureşti
32. BETA - S.A. Buzău
33. BILSTEIN KRUPP COMPA Sibiu
34. BRAFOR - S.A. Braşov
35. CARFIL - S.A. Braşov
36. CAROMET - S.A. Caransebeş
37. CEPROREX - S.A. Brăila
38. CESAR - S.A. Câmpulung
39. CMB - S.A. Bocsa
40. COMAT ELECTRO - S.A. Bucureşti
41. COMEFIN - S.A. Costeşti
42. COMELF - S.A. Bistriţa
43. COMPA - S.A. Sibiu
44. COMPONENTE AUTO - S.A. Topoloveni
45. CONSAT - S.A. Beiuş
46. CONSTRUCŢII METALICE MECONST - S.A. Constanţa
47. CPGC - S.A. Câmpina
48. CUGIR - S.A. Cugir
49. CELULE ELECTRICE Băileşti
50. CUG - S.A. Cluj-Napoca
51. DAEWOO AUTOMOBILE ROMÂNIA - S.A. Craiova
52. DAEWOO AUTOTRADING - S.R.L. Bucureşti
53. DAEWOO MANGALIA HEAVY INDUSTRIES - S.A. Mangalia
54. EL-CO - S.A. Târgu Secuiesc
55. ELCOND - S.A. Zalău
56. ELECTROCONTACT - S.A. Botoşani
57. ELECTROKONTAKT ROMÂNIA - S.R.L. Sântana, Arad
58. ELECTROLUX ROMÂNIA - S.A. Satu Mare
59. ELETROMETAL - S.A. Cluj-Napoca
60. ELECTROMAT - S.A. Bucureşti
61. ENERGO - S.A. Braşov
62. ENERGOREPARATII - S.A. Bucureşti
63. FAM - S.A. Galaţi
64. FAPIRO - S.A. Bucureşti
65. FAUR - S.A. Bucureşti
66. FCI INDUSTRIAL - S.R.L. Râmnicu Vâlcea
67. FELAM - S.A. Mediaş
68. FIMARO - S.A. Cluj-Napoca
69. FORMA - S.A. Botoşani
70. FORTPRES CUG - S.A. Cluj-Napoca
71. FORTUS - S.A. Iaşi
72. FPSA - S.A. Câmpulung
73. FRIGOCOM - S.A. Bucureşti
74. FRIMUT UTB - S.A. Braşov
75. FSM ARO - S.A. Câmpulung
76. FABRICA DE SCULE - S.A. Râşnov
77. GENERAL TURBO - S.A. Bucureşti
78. GIRUETA - S.A. Bucureşti
79. GOSPOMAS - S.A. Oneşti
80. GRAND METAL - S.A. Bucureşti
81. GRIRO - S.A. Bucureşti
82. GRUP Y.A.R.E.D. TITAN MAAINI GRELE - S.A. Bucureşti
83. HESPER - S.A. Bucureşti
84. HIDROJET - S.A. Breaza
85. HIDROMECANICA - S.A. Braşov
86. HIDROSIB - S.A. Sibiu
87. HIPERION - S.A. Stei
88. ICPSP Bucureşti
89. I.O.R S.A. Bucureşti
90. IAIFO - S.A. Zalău
91. I.A.R S.A. Ghimbav
92. ICMA - S.A. Bucureşti
93. ICMUG - S.A. Giurgiu
94. IMA - S.A. Iaşi
95. IMATEX - S.A. Târgu Mureş
96. IMEC - S.A. Bucureşti
97. IMPRESS - S.A. Buftea
98. IMU - S.A. Medgidia
99. INAR - S.A. Braşov
100. INDES - S.A. Sibiu
101. INDUSTRIAL AUTOTIM - S.A. Timişoara
102. INSTIRIG - S.A. Balş
103. IRA GRIVIŢA - S.A. Bucureşti
104. IRUM - S.A. Reghin
105. ISECO - S.A. Târgu Mureş
106. ISLAZ - S.A. Alexandria
107. IUG - S.A. Craiova
108. KOYO ROMÂNIA - S.A. Alexandria
109. KRUPP ARCURI COMPA - S.A. Sibiu
110. KWAERNER F.E.C.N.E S.A. Bucureşti
111. KWAERNER I.M.G.B S.A. Bucureşti
112. LUGOMET - S.A. Lugoj
113. MAFIR - S.A. Cluj-Napoca
114. MECANICĂ MARSA - S.A. Mârşa
115. MAŞINI-UNELTE DACIA - S.A. Mioveni
116. MAŞINI-UNELTE WMW - S.A. Bacău
117. MAT - S.A. Craiova
118. MATRICON - S.A. Târgu Mureş
119. MATRITE FAM DACIA - S.A. Piteşti
120. MECANEX - S.A. Botoşani
121. MECANICĂ CEAHLĂU - S.A. Piatra-Neamţ
122. MECANICĂ DACIA - S.A. Mioveni
123. MECANICĂ MARIUS - S.A. Cluj-Napoca
124. MECANICĂ - S.A. Botoşani
125. MECANICĂ - S.A. Negreşti-Oaş
126. MECANICĂ - S.A. Vaslui
127. MECANO SERVICE - S.A. Fălticeni
128. MECANOPLAST SA - S.A. Făgăraş
129. MECANOSTAR - S.A. Piatra-Neamţ
130. MECATIM - S.A. Timişoara
131. MECOD - S.A. Codlea
132. MECORD - S.A. Oradea
133. MEFIN - S.A. Sinaia
134. MEHID - S.A. Galaţi
135. MENAROM - S.A. Galaţi
136. MES - S.A. Suceava
137. MESA - S.A. Salonta
138. METAL - S.A. Aleşd
139. METALICĂ - S.A. Rupea
140. METALOPLAST - S.A. Braşov
141. METALURGICĂ - S.A. Aiud
142. METAV - S.A. Bucureşti
143. MEVA TRINITY - S.A. Drobeta-Turnu Severin
144. MIRFO - S.A. Târgu Jiu
145. MOTOARE DACIA - S.A. Mioveni
146. MOTOR UTB - S.A. Braşov
147. MTS - S.A. Târgu Secuiesc
148. MUM UTB - S.A. Braşov
149. MUNTENIA - S.A. Filipeştii de Pădure
150. NAPOMAR - S.A. Cluj-Napoca
151. NAVOL - S.A. Olteniţa
152. NEPTUN - S.A. Câmpina
153. NICOLINA - S.A. Iaşi
154. OMEGA - S.A. Bucureşti
155. ORGANE DE ASAMBLARE - S.A. Braşov
156. OROLOGERIE INDUSTRIALA - S.A. Arad
157. PCC STEROM - S.A. Câmpina
158. PETROUTILAJ - S.A. Câmpina
159. PHOENIX - S.A. Baia Mare
160. PLASTOMET - S.A. Reşita
161. PLOPENI - S.A. Plopeni
162. PRECIZIA - S.A. Bucureşti
163. PREMAGRO - S.A. Oradea
164. PROMET Beclean
165. PROMEX - S.A. Brăila
166. PROREM UTB - S.A. Braşov
167. PULSOR - S.A. Scorniceşti
168. RÂMNICU VÂLCEA - S.A. Râmnicu Vâlcea
169. RENK - S.A. Reşita
170. REPSID - S.A. Călăraşi
171. REPUBLICA - S.A. Bucureşti
172. REUTCOM UTB - S.A. Braşov
173. ROCAB - S.A. Întorsura Buzăului
174. ROCAR - S.A. Bucureşti
175. ROCAR Rădăuţi
176. ROMAERO - S.A. Bucureşti
177. ROMAN - S.A. Braşov
178. ROMANTUB - S.A. Roman
179. ROMENERGO MECANIC - S.A. Bucureşti
180. ROMHANDICAP - S.A. Bucureşti
181. ROMLAG - S.A. Braşov
182. ROMPLUMB FIRIZA - S.A. Baia Mare
183. ROMPRIM - S.A. Bucureşti
184. ROMRADIATOARE - S.A. Braşov
185. ROMVAG - S.A. Caracal
186. ROTEC - S.A. Buzău
187. ROTES - S.A. Târgovişte
188. ROTI AUTO - S.A. Drăgăşani
189. RULMENŢI - S.A. Bârlad
190. RULMENŢI - S.A. Slatina
191. RULMENTUL - S.A. Braşov
192. RULMENŢI URB - S.A. Suceava
193. ROBINETE INDUSTRIALE Bacău
194. SARO - S.A. Târgovişte
195. SATURN - S.A. Satu Mare
196. SATURN - S.A. Alba Iulia
197. SCUDIVER - S.A. Bucureşti
198. SCUDIVER-UTB - S.A. Braşov
199. SCULE DE FILETAT - S.A. Sfântu Gheorghe
200. SEMAG - S.A. Topleţ
201. SEMĂNĂTOAREA - S.A. Bucureşti
202. SERVICE AUTO BRASOVIA - S.A. Braşov
203. SERVICII COMUNE DACIA - S.A. Colibaşi
204. SERVICII ŞI CONSTRUCŢII MARITIME - S.A. Constanţa
205. SETUM - S.A. Bucureşti
206. SEVERNAV - S.A. Drobeta-Turnu Severin
207. SIAJ - S.A. Tulcea
208. SILCOM - S.A. Lugoj
209. SIMATEC - S.A. Baia Mare
210. SIMEROM - S.A. Sibiu
211. SIMTEX - S.A. Bucureşti
212. SINTEROM - S.A. Cluj-Napoca
213. SMR - S.A. Balş
214. SPIT BUCOVINA - S.A. Suceava
215. STIM-IN - S.A. Oradea
216. STIPO - S.A. Dorohoi
217. STRUNGURI - S.A. Lipova
218. SUBANSAMBLE AUTO - S.A. Piteşti
219. SUBANSAMBLE AUTO - S.A. Sfântu Gheorghe
220. SUBEX - S.A. Bacău
221. SUMA - S.A. Băileşti
222. ŞANTIERUL NAVAL BRĂILA - S.A. Brăila
223. ŞANTIERUL NAVAL CONSTANŢA - S.A. Constanţa
224. ŞANTIERUL NAVAL GALAŢI - S.A. Galaţi
225. ŞANTIERUL NAVAL 2X1 HOLDING - S.A. Midia
226. ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA - S.A. Orşova
227. ŞANTIERUL NAVAL AKER - S.A. Tulcea
228. TEHNOFRIG - S.A. Cluj-Napoca
229. TEHNOMET - S.A. Lugoj
230. TEHNOMET - S.A. Timişoara
231. TEHNOMET - S.A. Făgăraş
232. TEN - S.A. Bucureşti
233. TMC Filiaşi
234. TIMISUL - S.A. Lugoj
235. TIMKEN - S.A. Ploieşti
236. TIMPURI NOI - S.A. Bucureşti
237. TMU - S.A. Bucureşti
238. TOHANI - S.A. Zărneşti
239. TRACTORUL UTB - S.A. Braşov
240. TRANSPORTURI DACIA - S.A. Colibaşi
241. TRUM - S.A. Carei
242. TUBAL - S.A. Bucureşti
243. TURBOMECANICA - S.A. Bucureşti
244. TURBOTEH - S.A. Bucureşti
245. TURDEANA - S.A. Turda
246. TURFOR-UTB - S.A. Braşov
247. TURNĂTORIA CENTRALA ORION - S.A. Câmpina
248. TUROL - S.A. Olteniţa
249. UAMT - S.A. Oradea
250. UBEMAR - S.A. Ploieşti
251. UCM - S.A. Reşita
252. UMEB - S.A. Bucureşti
253. UMT - S.A. Timişoara
254. UMUC - S.A. Bucureşti
255. UNIO - S.A. Satu Mare
256. UNIREA - S.A. Cluj-Napoca
257. UPET - S.A. Târgovişte
258. UPETROLAM - S.A. Bucureşti
259. UPETROM - S.A. Ploieşti
260. UPRUC - S.A. Făgăraş
261. UPRUC TAB SDV - S.A. Făgăraş
262. URBIS - S.A. Bucureşti
263. USA - S.A. Alba Iulia
264. UTALIM - S.A. Slatina
265. UTB - S.A. Braşov
266. UTCHIM - S.A. Găeşti
267. UTEPS - S.A. Alba Iulia
268. UTIL NAVOREP - S.A. Constanţa
269. UTILAJE DACIA - S.A. Mioveni
270. UTON - S.A. Oneşti
271. UZINA ARDEALUL - S.A. Alba Iulia
272. UZINA CONCORDIA - S.A. Câmpina
273. UZUC - S.A. Ploieşti
274. VENTILATORUL - S.A. Bucureşti
275. VEST METAL - S.A. Oradea
276. VILMAR - S.A. Râmnicu Vâlcea
277. VULCAN - S.A. Bucureşti
278. W.P.C. Bucureşti
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA 2 Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei paritare la nivel de ramură 1. Comisia paritară la nivel de ramură va fi compusă din câte 4 reprezentanţi pentru fiecare parte participantă la negocieri, desemnaţi în acest scop pentru perioada aplicării contractului. În termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentului contract, părţile îşi vor comunica reciproc reprezentanţii în comisie. 2. Comisia se va întruni la cererea oricăreia dintre părţi, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la formularea cererii, şi va adopta hotărâri valabile prin consens, în prezenta a 3/4 din numărul total al membrilor. 3. Comisia va fi prezidată, prin rotaţie, de câte un reprezentant al fiecărei părţi, ales în şedinţa respectivă. 4. Hotărârea adoptată potrivit pct. 2 are putere obligatorie pentru părţile contractante. 5. Secretariatul comisiei va fi asigurat prin rotaţie. ANEXA 3 Contractul individual de muncă Contractul individual de muncă nr. ........ a fost încheiat pe baza contractului colectiv de muncă convenit între ........... şi între ............ şi a fost înregistrat cu nr. .......... Unitatea ......, cu sediul în .............., reprezentată prin ..........., în calitate de ......., şi dl (dna) ..........., cu domiciliul în ...., posesor (posesoare) al (a) B.I. seria ..... nr. ..... eliberat de ....... la data de ............., în vârsta de ...... şi cu o vechime în muncă de .........., având ca pregătire profesională ..........., încheie prezentul contract de muncă în următoarele condiţii: 1. Contractul de muncă se încheie pe durata nedeterminată/determinata, cu începere de la data de ............ până la data de ............. 2. Dl (dna) ............. va îndeplini funcţia de ........... 3. Locul de muncă este în ................................... 4. Condiţii de încadrare - o normă întreaga, o fracţiune de normă. 5. Condiţii de muncă - grele, periculoase, nocive, penibile, normale; grupa de muncă ...................... 6. Salariul brut lunar este de .................... Drepturile salariale se plătesc în chenzine lunare, stabilite după cum urmează: a) chenzina I, la data ..............; b) chenzina a II-a, la data ..............; c) indexare ..........., la data ............. 7. Plata orelor suplimentare se va face conform contractului colectiv de muncă. 8. Dl (dna) ....... beneficiază de următoarele sporuri: ......; de asemenea, beneficiază de următoarele drepturi băneşti: ........ 9. Părţile convin ca anumite obligaţii băneşti ale salariatului să fie achitate direct prin serviciile financiar-contabile ale unităţii, după cum urmează: .......................... 10. Durata concediului anual de odihna va fi de .........; de asemenea, dl (dna) .............. beneficiază de un concediu suplimentar de ......... Concediul de odihna se va efectua conform programării realizate pe baza înţelegerii părţilor. 11. Obligaţiile generale ale părţilor Cel care angajează se obligă: - să-i asigure celui încadrat condiţii corespunzătoare de lucru, punându-i la dispoziţie, conform specificului muncii sale, tot ce este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu; - să-i acorde celui încadrat toate drepturile ce i se cuvin în condiţiile prevăzute de lege; - să respecte şi să îndeplinească prevederile contractului colectiv de muncă; - să îndeplinească alte obligaţii (în funcţie de specificul unităţii): ....................... Salariatul se obligă: - să îndeplinească atribuţiile/sarcinile stabilite prin fişa postului, care este anexă la contractul individual de muncă; - să respecte prevederile contractului colectiv de muncă şi ale Regulamentului de ordine interioară; - să îndeplinească alte obligaţii specifice locului de muncă respectiv .............. Prezentul contract se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează la unitate, iar celălalt revine salariatului. Cel care angajează, Salariat, Modificarea prezentului contract are loc la data de ........, prin schimbarea ........., pe baza ....... . Cel care angajează, Salariat, În urma îndeplinirii procedurii legale, la data de ........, prezentul contract încetează prin ..........., pentru următoarele motive ......., având la bază (decizie, hotărâre) ..........., în temeiul articolului .......... . Cel care angajează, Salariat, -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
