Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
înregistrat la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale cu nr. 2212/14 aprilie 2003 Părţile contractante În temeiul Legii nr. 130/1996, republicată, se încheie prezentul contract colectiv de muncă unic aplicabil în unităţi cu activitate preponderentă în producţia de construcţii metalice, produse din metal, maşini, echipamente şi mijloace de transport, indiferent de natura capitalului şi de forma de organizare, între federaţiile sindicale şi patronat. 1. Salariaţii/angajaţii sunt reprezentaţi în conformitate cu art. 41 şi 42 din Legea nr. 54/2003 şi cu art. 17 alin. b) din Legea nr. 130/1996, republicată, prin: 1. Federaţia Sindicatelor din Construcţii de Maşini F.S.C.M. (CNSRL-FRĂŢIA); 2. Federaţia U METAL (ALFA); 3. Cartel METAL BNS; 4. Federaţia ÎNFRĂŢIREA Braşov; 5. Federaţia AUTOMOBILUL ROMÂNESC. 2. Patronii/angajatorii, indiferent de natura capitalului şi de forma de organizare, sunt reprezentaţi prin Federaţia Patronală din Industria Construcţiilor de Maşini conform Legii nr. 356/2001, Legii nr. 130/1996 art. 15 alin. (1) lit. b) şi hotărârii Tribunalului Municipiului Bucureşti nr. 48/97 Dosar 4/P/97. (Dosar nr. 9/reprezentativitate/19 aprilie 2001). PREAMBUL Prezentul contract colectiv de muncă are ca scop promovarea şi aplicarea unor raporturi de muncă echitabile, de natură să permită desfăşurarea unei activităţi în condiţiile de profitabilitate, echilibru financiar şi capacitate de plată pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli şi a programelor de activitate aprobate potrivit prevederilor legale şi pe această bază, să asigure o protecţie socială pentru salariaţi, precum şi evitarea apariţiei unor conflicte de interese. Prin prezentul contract părţile doresc să extindă cooperarea între patroni şi organizaţiile salariaţilor prin stabilirea unui cadru organizat de actualizare a drepturilor şi obligaţiilor părţilor contractuale, cu privire la condiţiile generale de muncă şi promovarea înţelegerii reciproce a problemelor de dezvoltare economică şi socială. CAP. I Dispoziţii generale Introducere ART. 1 Prezentul contract colectiv de muncă este un contract-cadru care stabileşte în principal drepturile şi obligaţiile minime garantate pentru salariaţi şi obligaţiile părţilor semnatare cu privire la: a) timpul de muncă şi timpul de odihnă; b) salarizarea şi alte drepturi salariale; c) condiţii de muncă şi protecţia muncii; d) măsuri de protecţie specială; e) munca şi protecţia femeilor şi tinerilor; f) încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractului individual de muncă; g) formarea profesională, economică, socială şi sindicală; h) drepturi şi imunităţi sindicale; i) obligaţii generale ale părţilor. Sfera de aplicare ART. 2 (1) Prevederile prezentului contract colectiv de muncă se aplică obligatoriu la unităţile sau grupurile de unităţi cu activitate preponderentă în producţia de construcţii metalice şi produse din metal, maşini şi echipamente, mijloace de transport rutiere, alte mijloace de transport, indiferent de forma de organizare şi provenienţa capitalului, de modul de finanţare şi caracterul activităţii, în care oricare din federaţiile semnatare au membri conform Anexei nr. 1. (2) În contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate, bazate pe negocieri colective, de către sindicatele reprezentative, în numele salariaţilor, părţile contractante vor conveni, printr-o clauză expresă, plata unei contribuţii lunare de către salariaţi, alţii decât membrii de sindicat, pentru pregătirea şi desfăşurarea negocierilor colective, dar care să nu depăşească contribuţia sindicală. ART. 3 Părţile semnatare la nivel de unitate sau grup de unităţi pot adapta sau adăuga, în funcţie de specificul unităţii, clauze la contract conform Legii contractelor colective de muncă. ART. 4 (1) Pe baza prevederilor prezentului contract colectiv de muncă încheiat în conformitate cu contractul colectiv de muncă la nivel naţional, se vor încheia contractele colective de muncă la nivel de unităţi. (2) Cu acordul părţilor semnatare ale prezentului contract pe ramură, se pot încheia contracte colective de muncă şi la nivel de grupuri de unităţi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 130/1996. (3) Contractele colective de muncă la nivel de grupuri de unităţi se vor pune de acord cu prevederile stabilite în prezentul contract colectiv de muncă în termen de 30 de zile după publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României. Clauza de recunoaştere ART. 5 Patronatul recunoaşte partea cu care încheie contractul ca reprezentantă a salariaţilor din unităţile în care federaţiile semnatare au organizaţii afiliate, conform Anexei nr. 1. ART. 6 Părţile se obligă să aducă la cunoştinţa celor pe care îi reprezintă prevederile prezentului contract colectiv de muncă. ART. 7 Reprezentanţii patronilor şi reprezentanţii federaţiilor sindicale vor verifica, la cererea uneia dintre părţi, modul cum sunt respectate în unităţi drepturile stipulate în prezentul contract colectiv de muncă. Colaborarea între părţile contractante ART. 8 Părţile se angajează să colaboreze la realizarea prevederilor prezentului contract colectiv de muncă pe principiul bunei-credinţe, cu respectarea legii. Durata contractului colectiv de muncă. Modificarea ART. 9 (1) Prezentul contract colectiv de muncă se încheie pe o perioadă de patru ani, respectiv până în decembrie 2004, cu excepţia art. 64, care se negociază anual. (2) Cu cel puţin 60 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, părţile pot conveni asupra prelungirii valabilităţii contractului sau asupra renegocierii lui. (3) Clauzele prezentului contract colectiv de muncă continuă să producă efecte până la încheierea următorului contract. ART. 10 (1) Clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate în orice moment, conform legii, ori de câte ori părţile convin în acest sens. (2) Cererea de modificare se va comunica celeilalte părţi în scris şi va conţine atât motivele care au determinat-o, cât şi propunerile concrete. (3) Negocierile cu privire la modificare nu vor putea începe mai târziu de 15 zile de la data comunicării şi nici mai devreme de 48 de ore de la data acesteia. (4) Reprezentanţii patronatului vor transmite cererile de modificare federaţiilor semnatare, iar acestea vor depune cererile lor de modificare cu punct de vedere unic, la Secretariatul comisiei paritare, stabilită conform art. 13. (5) Părţile se angajează ca în perioada prevăzută la alin. 3 să nu declanşeze greve şi, respectiv, să nu procedeze la desfaceri de contracte individuale de muncă pentru motive legate de modificarea propusă prezentului contract. ART. 11 Modificările aduse contractului fac parte integrantă din contractul colectiv de muncă şi produc aceleaşi efecte ca şi contractul însuşi, de la data înregistrării lor. ART. 12 (1) Interpretarea clauzelor contractului se face prin consens. (2) Dacă nu se realizează consensul, clauza se interpretează conform regulilor de drept comun, iar dacă şi după aceasta există îndoială, se interpretează în înţelesul mai favorabil salariaţilor. ART. 13 (1) Pentru soluţionarea pe cale amiabilă a litigiilor intervenite cu ocazia executării, modificării sau încetării prezentului contract colectiv de muncă, părţile convin să instituie o comisie paritară. (2) Componenţa, organizarea şi funcţionarea comisiei paritare se stabilesc prin Regulamentul din Anexa nr. 2. ART. 14 Declanşarea procedurii prevăzute la art. 13 nu constituie impediment pentru sesizarea instanţei de judecată competente, potrivit prevederilor legii conflictelor de muncă. ART. 15 (1) Drepturile salariaţilor, prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă, nu pot să reprezinte cauza reducerii altor drepturi care au fost recunoscute anterior, prin negociere, afară dacă prin lege se dispune în mod expres altfel. (2) În situaţiile în care, în privinţa drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de muncă intervin reglementări legale modificatoare, acestea vor face parte de drept din contract. ART. 16 (1) Părţile contractante se obligă ca, pentru perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de muncă, să nu promoveze şi să nu susţină proiecte de acte normative a căror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele colective de muncă, oricare ar fi nivelul la care acestea s-au încheiat. (2) Părţile convin să facă intervenţiile necesare pentru respectarea prevederilor art. 29 din Legea nr. 54/2003 şi, respectiv, pentru consultarea organizaţiilor sindicale şi patronale semnatare în toate cazurile în care se iniţiază acte normative ce privesc relaţiile de muncă. CAP. II Timpul de muncă şi timpul de odihnă II.1. DURATA MUNCII Durata normală a muncii ART. 17 (1) Durata normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi, 40 ore pe săptămână, realizată prin săptămâna de lucru de 5 zile. (2) La locurile de muncă, unde datorită specificului activităţii nu există posibilitatea încadrării în durata normală a zilei de lucru, se pot stabili forme specifice de organizare a timpului de lucru, după caz. (3) Locurile de muncă la care se aplică formele specifice de organizare a programului de lucru, precum şi modalităţile concrete de organizare şi evidenţă a muncii prestate se stabilesc prin contractul colectiv de muncă de la nivelul unităţii. ART. 18 (1) Sâmbăta şi duminica sunt zile de repaus. (2) În cazul unităţilor, subunităţilor sau locurilor de muncă a căror activitate nu poate fi întreruptă, zilele de repaus se pot acorda, prin rotaţie, în alte zile decât sâmbăta şi duminica, astfel încât fiecare salariat să beneficieze cel puţin o dată pe lună de repausul săptămânal, succesiv în zilele de sâmbătă şi duminică, sau cumulat pe o perioadă mai mare. (3) Situaţiile prevăzute la alin. 2 se vor stabili prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii şi vor fi evidenţiate în contractul individual de muncă. ART. 19 (1) Începerea şi sfârşitul programului zilnic de lucru de stabilesc prin regulamentul de ordine interioară anexat la contractul colectiv de muncă de la nivelul unităţii. (2) Pentru unele categorii de personal, cum ar fi: femei care îngrijesc copii de vârstă preşcolară, salariaţi care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ, persoane cu gradul II de invaliditate, persoane cu recomandări medicale sau handicapate, precum şi în alte situaţii stabilite prin contractul colectiv de muncă, se pot aproba programe de muncă speciale, cu alte ore de începere a programului. ART. 20 Activitatea, conform programului stabilit, începe şi se sfârşeşte la locul de muncă, în ţinuta de lucru. ART. 21 (1) Salariaţii beneficiază de o pauză de masă de 15 minute, pauză care este inclusă în timpul normal de lucru. Timpul afectat pauzei de masă va fi acordat de regulă la jumătatea duratei schimbului. (2) Se poate acorda o pauză de masă mai mare de 15 minute cu condiţia prelungirii corespunzătoare a zilei de lucru. Durata redusă de muncă ART. 22 (1) Salariaţii care desfăşoară activitatea în locuri de muncă cu condiţii deosebite beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de lucru sub 8 ore pe zi, în condiţiile prevăzute de lege. (2) Reducerea duratei timpului de lucru la locuri de muncă cu condiţii deosebite nu afectează salariul, vechimea în muncă şi celelalte drepturi aferente duratei normale a timpului de lucru. (3) Durata reducerii timpului normal de lucru şi categoriile de personal care beneficiază de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii. (4) Munca prestată peste durata convenită conform alin. 3 se consideră muncă suplimentară. ART. 23 Pentru unele activităţi, locuri de muncă şi categorii de personal, prevăzute în contractul colectiv de muncă, se pot stabili programe de lucru parţiale, corespunzătoare unor fracţiuni de normă, cu o durată a timpului de lucru de 6 sau 4 ore pe zi. Drepturile salariaţilor care lucrează în astfel de condiţii se acordă proporţional cu timpul lucrat. Munca suplimentară ART. 24 (1) Munca prestată peste programul normal de lucru (8 ore/zi x 5 zile pe săptămână sau 170 ore/lună) la solicitarea patronului, este considerată muncă suplimentară. (2) Salariaţii pot fi chemaţi de patron să presteze muncă suplimentară numai cu consimţământul lor şi în limita a 8 ore/săptămână. Ceea ce depăşeşte 120 ore suplimentare pe an de salariat necesită şi acordul sindicatului. ART. 25 (1) Orele de muncă suplimentare, contabilizate separat de orele normale de muncă, vor fi plătite dublu faţă de orele normale, ceea ce depăşeşte 120 ore salariat/an se plăteşte cu un spor de 75% din salariul de bază. (2) Potrivit dorinţei sale exprimate anterior, salariatul are dreptul să opteze între plata în bani a orelor suplimentare şi compensarea acestora prin timp liber corespunzător. (3) Recuperările se vor acorda în următoarele 30 de zile, în condiţiile negociate prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii. ART. 26 (1) Personalul care prin natura muncii lucrează sistematic peste programul normal de lucru primeşte, în funcţie de timpul prestat suplimentar în medie pe lună, un spor la salariu în cuantum de minimum 15%. (2) Categoriile de personal, care pot beneficia de prevederile alin. 1 se vor stabili prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. ART. 27 Munca prestată suplimentar în zilele de repaus sau sărbători legale şi religioase, peste durata normală a zilei de lucru, se va plăti cu un spor suplimentar de 50%, peste sporurile normale. Munca în timpul nopţii ART. 28 Se consideră muncă desfăşurată în timpul nopţii munca prestată minimum 4 ore în intervalul cuprins între orele 22,00-6,00. ART. 29 Este interzisă prestarea muncii în timpul nopţii de către femei, în afara cazurilor în care persoanele respective acceptă această muncă prin consimţământ scris. ART. 30 (1) Munca prestată în timpul nopţii se plăteşte cu un sport de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin jumătate din durata normală a programului de lucru zilnic. (2) De acest spor beneficiază şi salariaţii care lucrează în condiţii deosebite, unde durata muncii este mai mică de 8 ore pe zi. ART. 31 În cazul în care munca suplimentară în timpul nopţii va fi prestată într-o zi de repaus sau sărbătoare, conform art. 35, ea va fi plătită ca în exemplul următor:
- tariful unei ore normale 100%
- majorarea pentru ora lucrată în zi de repaus sau sărbătoare 100%
- majorarea pentru ora lucrată în timpul nopţii 25%
─────────────
Total 225%
II.2. ZILE DE SĂRBĂTOARE ART. 32 Se consideră sărbători religioase şi legale, fiind zile de repaus, următoarele zile:
- Anul nou 2 zile 1, 2 Ianuarie
- Paştele 1 zi luni
- Ziua internaţională a muncii 1 zi 1 Mai
- Ziua naţională 1 zi 1 Decembrie
- Crăciunul 2 zile 25, 26 Decembrie
ART. 33 La nivel de grupuri de unităţi se poate acorda o zi liberă în funcţie de specificul activităţii (exemplu: Ziua constructorului de maşini, Ziua navalistului etc.) ART. 34 Munca în zilele de sărbătoare este cea efectuată pe durata unei rotaţii complete a schimburilor. ART. 35 (1) Munca prestată în zilele de sărbători legale şi religioase se consideră muncă suplimentară şi se plăteşte cu tarif dublu. (2) Pentru persoanele care se află în concediu de odihnă, zilele în cauză nu se iau în calculul concediului respectiv. ART. 36 Pentru realizarea unor punţi din ajunul sărbătorilor, de comun acord între administraţia unităţii şi sindicat, se poate hotărî lucrul în zilele de sâmbătă, munca respectivă nefiind considerată muncă suplimentară. II.3. CONCEDII Concediul normal de odihnă ART. 37 (1) Salariaţii au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit, de minimum 21 de zile lucrătoare. (2) Diferenţierea în funcţie de vechime se va stabili prin contractul colectiv de muncă la nivel de unităţi şi grupuri de unităţi. ART. 38 Efectuarea concediului anual de odihnă este obligatorie în perioada în care a fost programat, atât pentru salariaţi, cât şi pentru administraţie. ART. 39 (1) Programarea concediilor de odihnă se face de către conducerea unităţii împreună cu organizaţia sindicală, la sfârşitul fiecărui an, pentru anul următor, avându-se în vedere şi opţiunile fiecărui salariat. (2) Data începerii concediului de odihnă în luna programată va fi comunicată de salariat cu minimum 15 zile înainte de plecare. ART. 40 În cazul în care există salariaţi care nu au efectuat integral sau deloc concediul de odihnă în cursul anului, acesta va fi reprogramat până la sfârşitul anului următor. ART. 41 Salariatul chemat din concediu are dreptul la o compensare din partea unităţii care constă în: - plata transportului dus-întors din localitatea unde se află în concediu; - plata unei indemnizaţii de întrerupere de minimum 15% din salariul negociat, pentru zilele programate şi neefectuate; - despăgubiri datorate cheltuielilor făcute de salariat, dacă acesta se află la odihnă sau tratament; - timpul consumat cu deplasarea dus-întors se consideră timp lucrat şi se adaugă la concediul de odihnă plătit. ART. 42 Concediul de odihnă se efectuează de regulă integral sau se poate acorda fracţionat, în tranşe, dacă interesele serviciului o cer sau la solicitarea salariatului, dacă nu e afectată desfăşurarea normală a activităţii în unitate, cu condiţia însă, ca una din fracţiuni să fie de cel puţin 15 zile calendaristice. ART. 43 La unităţile unde este posibil, se va acorda întregul concediu de odihnă sau o fracţiune de cel puţin 15 zile calendaristice tuturor salariaţilor, în aceeaşi perioadă, într-una din lunile de vară. ART. 44 În situaţia în care ambii soţi lucrează în aceeaşi unitate, ei au dreptul la programarea în aceeaşi perioadă a concediului de odihnă. ART. 45 (1) În cazul în care salariatul are bilet de tratament, el va beneficia de concediul său de odihnă în perioada pentru care are bilet. (2) Prevederile alin. 1 se pot aplica şi în situaţia în care salariatul are bilet de odihnă, în funcţie de posibilităţile agentului economic. ART. 46 (1) Salariaţii au dreptul la efectuarea concediului de odihnă anual, a cărui durată se stabileşte prin contractul individual de muncă. (2) Salariaţii au dreptul la un concediu de odihnă proporţional cu perioada lucrată în acel an. În acest caz, prin acord între patron şi salariaţii în cauză, se poate conveni efectuarea concediului de odihnă după 6 luni de la data angajării. (3) Pentru salariaţii care lucrează cu fracţiuni de normă, la cererea lor, durata concediului de odihnă în număr de zile întregi şi indemnizaţia vor fi acordate în raport cu vechimea în muncă şi proporţional cu timpul lucrat. ART. 47 În cazul în care un salariat se transferă la cerere, demisionează sau i se desface contractul individual de muncă, din motive imputabile lui, după efectuarea concediului de odihnă şi acesta a încasat drepturile băneşti aferente concediului, unitatea va reţine din ultimul salariu suma corespunzătoare concediului efectuat în plus. ART. 48 Unitatea nu poate pretinde suma de bani corespunzătoare concediului de odihnă deja efectuat, în cazurile când contractul individual de muncă a încetat ca urmare a: - iniţiativei unităţii, din motive neimputabile salariatului; - încorporării pentru satisfacerea stagiului militar; - întreruperii activităţii pentru îngrijirea copilului de vârstă preşcolară; - decesului. ART. 49 (1) Elementele care constituie baza de calcul pentru stabilirea indemnizaţiei cuvenite salariaţilor pentru concediul de odihnă se prevăd în contractul colectiv de muncă de la nivel de unităţi şi aceasta nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă. Indemnizaţia de concediu de odihnă se va calcula conform prevederilor art. 145 (2) din Codul muncii. (2) Prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate se poate stabili ca, în raport cu posibilităţile economico-financiare ale acesteia, pe lângă indemnizaţia de concediu să se plătească o primă de vacanţă. (3) Indemnizaţiile prevăzute la alin. 1 şi 2 se plătesc la plecarea în concediu. Concedii suplimentare ART. 50 În afara concediului normal de odihnă, anumite categorii de salariaţi beneficiază de concediu suplimentar de odihnă plătit. ART. 51 Tinerii sub 18 ani beneficiază, conform legii, de un concediu de minimum 24 de zile lucrătoare. ART. 52 (1) Absolvenţii şcolilor de maiştri vor beneficia, o singură dată, de un concediu plătit de 30 de zile calendaristice pentru pregătirea şi susţinerea examenului de diplomă, fără a-i afecta concediul legal de odihnă. (2) De drepturile prevăzute la alin. 1 beneficiază şi doctoranzii înscrişi la doctorat cu acordul unităţii, în vederea susţinerii tezei de doctorat, precum şi absolvenţii institutelor de învăţământ superior pregătiţi în domenii necesare unităţii. ART. 53 (1) Persoanele care lucrează în locuri de muncă cu condiţii deosebite şi speciale beneficiază, conform prevederilor legale, de concedii de odihnă suplimentare de 3-6 zile lucrătoare plătite. (2) Nominalizarea locurilor de muncă şi a categoriilor de personal care au dreptul la concedii suplimentare se face prin contractul colectiv de muncă la nivel de unităţi. ART. 54 În afara concediului de odihnă, în baza documentelor prezentate, salariaţii au dreptul la un număr de zile calendaristice libere plătite pentru evenimente de familie deosebite, după cum urmează:
a) căsătoria salariatului 5 zile
b) căsătoria unui copil 2 zile
c) naşterea sau adopţia unui copil 2 zile
d) decesul soţului (soţiei), copiilor, părinţilor, socrilor 3 zile
e) decesul bunicilor, fraţilor, surorilor 1 zi
f) mutarea într-o locuinţă în aceeaşi localitate 2 zile
g) mutarea într-o locuinţă din altă localitate 5 zile.
ART. 55 Elevii de la învăţământul seral au dreptul la un concediu fără plată de 30 de zile calendaristice, care se acordă o singură dată, la cerere, pentru pregătirea şi prezentarea la examenul de bacalaureat. ART. 56 (1) Studenţii la învăţământul superior, seral sau fără frecvenţă beneficiază de câte un concediu fără plată de până la 60 de zile calendaristice, la cerere, eşalonat sau integral, pentru fiecare an de studiu, nu mai mult decât durata normală a cursurilor facultăţii. (2) Dacă studiile se fac în baza unui contract cu unitatea, studenţii pot beneficia şi de un concediu de studii plătit, pentru fiecare an de studiu. ART. 57 Candidaţii care se prezintă la examen sau la colocviu de admitere la doctorat beneficiază de un concediu fără plată de 15 zile. Doctoranzii beneficiază o singură dată de un concediu de 30 de zile calendaristice, la cerere, în vederea susţinerii tezei de doctorat. ART. 58 Se acordă la cererea salariatului, o dată pe an, 30 de zile calendaristice de concediu fără plată, pentru vizitarea soţului (soţiei) detaşat(e) în străinătate în interes de serviciu. ART. 59 Pentru candidaţii la examenul de admitere în învăţământul superior se acordă o singură dată 30 de zile calendaristice fără plată, la cerere, cu prezentarea actelor doveditoare de participare la concurs. ART. 60 Pentru situaţii deosebite, altele decât cele prevăzute la art. 56-60, salariaţii pot beneficia de zile de concediu fără plată de maximum 30 de zile într-un an, cumulate, dacă activitatea unităţii permite acest lucru. Învoiri ART. 61 La cererea salariatului, se acordă un număr de ore de învoire fără plată sau care pot fi recuperate, în următoarele situaţii: - efectuarea unor analize, tratament medical; - citaţie în faţa instanţei, a procuraturii, a poliţiei; - alte situaţii când salariatul solicită şi activitatea unităţii permite acest lucru. CAP. III Salarizarea şi alte drepturi salariale ART. 62 Pentru munca prestată în condiţiile prevăzute în contractul individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani, convenit prin acest contract, indiferent de natura unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. (1) Salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii. (2) În scopul promovării intereselor şi apărării drepturilor salariaţilor, confidenţialitatea salariilor nu poate fi opusă sindicatelor sau, după caz, reprezentanţilor salariaţilor, în stricta legătură cu interesele acestora şi în relaţia directă cu angajatorul. ART. 63 În vederea stabilirii drepturilor ce decurg din contractul individual de muncă, salariaţii din unităţi sunt clasificaţi în funcţie de conţinutul activităţii şi de cerinţele postului, astfel: A. Muncitori 1. necalificaţi 2. calificaţi B. Funcţii de execuţie şi conducere: 1. funcţii de execuţie a) cu pregătire liceală sau postliceală - pentru activităţi administrative (dactilograf, funcţionar etc.) - pentru activităţi de specialitate (tehnician, contabil etc.) b) maiştri c) cu pregătire superioară de subingineri şi similare; d) cu pregătire superioară; 2. funcţii de conducere a compartimentelor funcţionale de producţie, cercetare, proiectare şi altele similare (şef serviciu, birou, secţie, laborator etc.) 3. funcţii de conducere a societăţii sau instituţiei (director, inginer-şef, contabil-şef etc.). ART. 64 (1) Salariul de bază minim în ramură, pentru activităţi ce necesită o atestare a calificării, este de 3.200.000 lei. (2) În situaţii de excepţie, când posibilităţile financiare ale unităţii nu permit, prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate se poate negocia un alt nivel minim al salariului prevăzut la alin. 1, dar nu mai puţin decât salariul minim pe economie; (3) Situaţiile de excepţie vor fi stabilite pe baza documentaţiei economice prezentate sindicatelor de către conducerea unităţii, conform Legii nr. 54/2003. (4) Majorările de salarii pentru perioada valabilităţii prezentului contract se vor negocia la nivel de unităţi, corespunzător creşterii productivităţii muncii sau altor indicatori de eficienţă, în limitele stabilite prin bugetul de venituri şi cheltuieli. (5) Alte venituri: a) cota-parte din profit care se repartizează salariaţilor, în proporţie de până la 10%; b) tichete de masă acordate conform prevederilor legale şi înţelegerii părţilor. ART. 65 (1) Sporurile minime ce se acordă în condiţiile prezentului contract sunt: a) pentru condiţii deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile, proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţiile respective ......... 10%; b) pentru condiţii nocive de muncă, pe baza determinărilor efectuate de organele de specialitate, din salariul minim negociat la nivel de unitate .................. 10% c) pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru şi lucrul în zilele libere şi sărbători legale ........................ 100%; d) pentru vechime în muncă, minimum 5% pentru 3 ani vechime şi maximum 25%, diferenţa pe tranşe de vechime stabilindu-se prin contractul colectiv de muncă de la nivel de unităţi; e) pentru lucrul în timpul nopţii ......................................... 25%; f) pentru exercitarea şi a unei alte funcţii se poate acorda un spor de prnă la 50% din salariul de bază al funcţiei înlocuite, începrnd cu luna a 3-a de cumul; cazurile în care se aplică această prevedere şi cuantumul sporului se vor stabili prin negocieri la contractele de muncă la nivel de unităţi. (2) Prin contractul colectiv de muncă la nivel de unităţi şi grup de unităţi pot fi negociate şi alte categorii de sporuri (spor pentru folosirea unei limbi străine, dacă aceasta nu este cuprinsă în obligaţiile postului). (3) La nivelul unităţii se poate negocia introducerea integrală a sporurilor în salariul de bază. ART. 66 (1) Adaosurile la salariul de bază sunt: a) adaosul la salariu reprezentând plusul de acord; b) premii acordate din fondul de premiere calculat conform legii: - prima de vacanţă acordată în condiţiile art. 49; - bonificaţia de sfârşit de an ce se va acorda în două tranşe, din care una înaintea sărbătorilor de iarnă; c) alte adaosuri convenite prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii. (2) Condiţiile de diferenţiere a participării la profit a salariaţilor se stabilesc în contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii. ART. 67 (1) În funcţie de formele de organizare a muncii se pot aplica următoarele forme de salarizare: a) în regie sau după timp; b) în acord; c) pe bază de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate; d) pe bază de indicatori; e) alte forme. (2) Organizarea muncii şi salarizarea în acord pot avea loc într-una din următoarele forme: a) acord direct; b) acord progresiv; c) acord indirect; d) alte forme. (3) Forma de organizare a muncii şi de salarizare ce ar urma să se aplice fiecărei activităţi şi fiecărui loc de muncă se stabilesc prin contractul colectiv de muncă de la nivelul unităţii. ART. 68 (1) Unitatea are obligaţia să asigure condiţiile necesare realizării de către fiecare salariat a sarcinilor ce-i revin, în cadrul programului zilnic de muncă stabilit. (2) În situaţia în care unitatea nu poate asigura pe durata unei zile de lucru, parţial sau total, condiţiile necesare realizării sarcinilor de serviciu, aceasta este obligată să plătească salariaţilor salariul de bază pentru timpul cât lucrul a fost întrerupt. (3) În situaţii deosebite, când activitatea a fost întreruptă mai mult de o zi din motive independente de voinţa patronului, salariaţii vor primi 75% din salariul de bază individual, cu condiţia ca încetarea lucrului să nu fie imputabilă salariaţilor şi dacă în tot acest timp aceştia au rămas la dispoziţia unităţii. (4) Pentru situaţiile de mai sus, care nu pot depăşi 30 de zile/an, salariaţii vor beneficia şi de alte drepturi prevăzute de lege. ART. 69 Corelarea salariilor se face pe baza datelor privind rata inflaţiei, furnizate de Comisia Naţională de Statistică, prin negocierea între patron şi sindicate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ART. 70 Plata salariilor se face periodic, la datele care se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. ART. 71 (1) Toate drepturile băneşti cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror obligaţii financiare ale unităţii. (2) În caz de faliment sau lichidare judiciară, salariaţii au calitatea de creditori privilegiaţi şi drepturile lor băneşti constituie creanţe privilegiate, urmând să fie plătite integral, înainte de a-şi revendica cota-parte ceilalţi creditori. ART. 72 Unitatea este obligată să ţină evidenţe în care să se menţioneze activitatea desfăşurată în baza contractului individual de muncă şi drepturile de care salariaţii au beneficiat şi să le elibereze dovezi despre aceasta. CAP. IV Condiţii de muncă şi protecţia muncii ART. 73 (1) Părţile se obligă să depună diligenţele necesare pentru instituţionalizarea unui sistem având drept scop ameliorarea continuă a condiţiilor de muncă, conform Legii nr. 90/1996 privind protecţia muncii. (2) La stabilirea măsurilor vizând condiţiile de muncă, părţile implicate vor ţine seama de următoarele principii de bază; a) măsurile preconizate să vizeze, mai întâi, ameliorarea reală a condiţiilor de muncă şi numai dacă acest lucru nu este posibil la un moment dat, să se procedeze la compensări băneşti sau de altă natură; b) măsurile preconizate pentru ameliorarea condiţiilor de muncă să fie realizate împreună cu reprezentanţii sindicali, astfel încât să fie consultaţi şi informaţi cu privire la aceste măsuri, încheindu-se anexe speciale la contractele colective de muncă; c) pentru participarea nemijlocită a salariaţilor la luarea deciziilor, se va înfiinţa comitetul de sănătate şi securitate în muncă (cf. art. 180 din Codul muncii.) IV.1. Protecţia şi igiena muncii ART. 74 Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de activităţi organizatorice şi tehnice şi are drept scop protejarea vieţii, integrităţii organismului şi sănătăţii angajaţilor, precum şi garantarea unor condiţii normale de lucru în realizarea atribuţiilor de serviciu. ART. 75 Părţile consideră prevederile legislaţiei şi ale normelor generale republicane şi departamentale de protecţie şi igiena muncii, precum şi pe cele cuprinse în prezentul contract colectiv de muncă, minimale şi obligatorii. În contractele colective de muncă la nivelul grupurilor de unităţi sau al unităţilor vor fi incluse clauze suplimentare de punere în aplicare. ART. 76 Obligaţia şi răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie şi igienă a muncii pentru salariaţi revin în totalitate patronului, cu respectarea prevederilor legale. Securitatea muncii ART. 77 Pentru asigurarea securităţii corespunzătoare a salariaţilor în procesul muncii, unitatea are obligaţia de a adopta cel puţin următoarele măsuri: a) efectuarea instructajelor periodice de protecţie şi securitate a muncii; b) asigurarea dotării instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor cu dispozitive de protecţie, aparatură de măsură şi control a parametrilor tehnologici, precum şi de avertizare a stărilor de pericol şi efectuarea verificărilor periodice în scopul menţinerii în permanentă stare de funcţionare a acestora; c) asigurarea funcţionării permanente a instalaţiilor şi sistemelor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice; d) analizarea periodică, împreună cu inspectoratele de stat teritoriale pentru protecţia şi securitatea muncii şi organele sanitare competente, a cauzelor accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale; e) îndepărtarea de urgenţă a cauzelor generatoare de accidente de muncă şi adoptarea unor măsuri eficiente în vederea eliminării grabnice a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale; f) diagnosticarea factorilor nocivi ale căror niveluri depăşesc limitele admise în normele naţionale şi internaţionale la care România a aderat; g) admiterea la lucru numai a persoanelor care, în urma controlului medical periodic şi a verificării aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinilor de muncă ce urmează să le execute; h) măsurarea periodică a parametrilor ce caracterizează condiţiile de muncă şi factorii de mediu cu aparatură şi personal autorizat, iar la preluarea şi analiza probelor vor participa şi reprezentanţi din partea organizaţiilor sindicale; i) aplicarea unor măsuri în vederea eliminării tuturor factorilor de risc care pot pune în pericol viaţa sau sănătatea oamenilor. ART. 78 (1) La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de muncă sau a felului muncii, acesta va fi instruit şi testat efectiv cu privire la riscurile ce le presupune noul său loc de muncă şi la normele de protecţie a muncii pe care este obligat, în procesul muncii, să le cunoască şi să le respecte. (2) În cazurile în care în procesul muncii intervin schimbări ce impun aplicarea unor norme noi de protecţie a muncii, salariaţii vor fi instruiţi în condiţiile prevăzute la alineatul precedent. ART. 79 (1) Patronul va finanţa întregul ansamblu al activităţilor legate de protecţia muncii, potrivit obligaţiilor ce-i revin din legislaţia din domeniu şi din contractele colective de muncă. (2) Prin contractele colective de muncă la nivelul unităţilor se prevăd măsurile specifice, periodicitatea controalelor, metodologia de control, obligaţiile şi răspunderile în domeniul protecţiei muncii, în conformitate cu reglementările legale şi cu cele elaborate de Departamentul Protecţiei Muncii din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. (3) Timpul afectat acestor activităţi se include în timpul de muncă şi este salarizat. ART. 80 Este interzisă repunerea în funcţiune a unităţilor, instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor care au fost oprite de organele teritoriale de specialitate, datorită nerespectării normelor de protecţie a muncii, înainte de a fi eliminate abaterile pentru care s-a dispus oprirea. ART. 81 (1) Patronul are obligaţia să prevină salariaţii asupra tuturor riscurilor la care se expun în procesul muncii. (2) În condiţiile nerespectării obligaţiilor de la alineatul precedent sau în lipsa unor condiţii de muncă care să le asigure securitatea în procesul muncii, salariaţii pot refuza lucrul fără a suporta nici o diminuare a drepturilor înscrise în contractul individual de muncă. (3) Refuzul lucrului în condiţiile alineatelor 1 şi 2 se va face în situaţii bine justificate şi nu va constitui o cauză de reziliere a contractului individual de muncă din iniţiativa unităţii. ART. 82 (1) Salariaţii au, în principal, următoarele obligaţii: a) să-şi însuşească şi să respecte regulile şi instrucţiunile de protecţie a muncii, specifice activităţii prestate; b) să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, astfel încât să nu expună la pericol persoana proprie, cât şi pe ceilalţi angajaţi; c) să utilizeze mijloace de protecţie individuală din dotare, corespunzător scopului pentru care au fost acordate. (2) Încălcarea acestor obligaţii, constatată de şefii ierarhici şi de organele de inspecţie autorizată, atrage răspunderea disciplinară, administrativă şi materială, potrivit prevederilor regulamentului de ordine interioară, precum şi penală, după caz, potrivit legii. Acordarea echipamentului individual de protecţie şi a echipamentului de lucru ART. 83 Patronul are obligaţia să asigure tuturor salariaţilor echipamentul individual de protecţie şi echipamentul de lucru. ART. 84 (1) La acordarea sortimentelor de echipament de protecţie, pe meserii şi locuri de muncă, se vor respecta prevederile normativului-cadru, aprobat prin Ordinul nr. 225/1995, pe care părţile le socotesc minimale şi obligatorii. (2) Sortimentele de echipament de lucru, pe meserii şi locuri de muncă, se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii. (3) Frecvenţa de acordare a echipamentului pe locuri de muncă şi meserii se stabileşte la nivelul unităţii, prin contractul colectiv de muncă. (4) La stabilirea frecvenţei de acordare a echipamentului de lucru, se va ţine cont în mod obligatoriu de calitatea acestuia. ART. 85 Echipamentul poate fi acordat şi înainte de încheierea termenului stabilit, dacă se face dovada deteriorării lui ca urmare a unor avarii sau condiţii de muncă accidentale. ART. 86 (1) Echipamentul individual de protecţie se acordă gratuit. (2) Costul echipamentului de lucru se suportă în proporţie de minimum 50% de unitate. (3) Când patronul impune o anumită ţinută specială ca echipament de lucru, contravaloarea acestuia se suportă integral de patronat. ART. 87 (1) Curăţirea, neutralizarea şi întreţinerea periodică a echipamentului de protecţie intră în obligaţiile unităţii. (2) Extinderea prevederilor alin. 1 la echipamentul de lucru se va stabili în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. ART. 88 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie poate atrage sancţiuni până la desfacerea contractului de muncă Ocrotirea sănătăţii salariaţilor ART. 89 (1) În vederea unei ocrotiri eficiente a sănătăţii salariaţilor, patronul va respecta următoarele obligaţii ce-i revin: a) angajările se vor face numai după efectuarea examenelor medicale, corespunzătoare fiecărei meserii sau fiecărui loc de muncă în parte; b) efectuarea cel puţin o dată pe an a controalelor medicale pentru salariaţi conform normelor sanitare şi condiţiilor concrete de muncă; c) schimbarea locului de muncă în situaţia în care starea de sănătate a salariatului impune acest lucru, la recomandarea organelor medicale de specialitate, în raport cu calificarea salariatului şi posibilităţile unităţii; d) asigurarea asistenţei medicale corespunzătoare şi permanente în cadrul dispensarului de întreprindere sau în alte instituţii similare din imediata apropiere a unităţii; e) organizarea unui număr suficient de posturi de prim ajutor şi dotarea corespunzătoare a acestora cu materiale conform necesarului prescris de organele sanitare; f) asigurarea permanenţei unui mijloc de transport, pentru urgenţe şi în caz de accidente, cu dotare corespunzătoare. (2) Salariaţii sunt obligaţi să se supună examenelor medicale în condiţiile prevederilor alin. 1. (3) În cazul când dispoziţii legale speciale sau ale contractelor colective de muncă prevăd examinări medicale la termene mai scurte, determinate de condiţiile deosebite de la locurile de muncă, se vor aplica aceste prevederi. (4) Examinările medicale prevăzute la alin. (1) lit. b şi alin. (3), care sunt programate în timpul orelor de lucru, nu vor afecta veniturile salariaţilor. (5) Refuzul salariatului de a se prezenta la examinarea organizată potrivit alin. (1) constituie abatere disciplinară. ART. 90 La cererea uneia din părţi, medicii de medicina muncii şi inspectorii de protecţie a muncii vor fi consultaţi în vederea duratei reduse a timpului de lucru şi a acordării de concedii de odihnă suplimentare. Igiena muncii ART. 91 Patronul se obligă să respecte prevederile normelor şi normativelor din domeniul protecţiei şi igienei muncii, referitoare la dotarea salariaţilor cu materiale igienico-sanitare. ART. 92 (1) Acordarea materialelor igienico-sanitare se face gratuit. (2) Sortimentele şi frecvenţa de acordare a materialelor igienico-sanitare se stabilesc prin contractele colective de muncă de la nivelul unităţii. (3) Servirea mesei de către salariaţi în condiţii de nocivitate şi toxicitate este interzisă. IV.2. Condiţii sociale ART. 93 (1) În vederea menţinerii şi îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi a condiţiilor sociale în cadrul unităţilor, patronul este obligat să ia cel puţin următoarele măsuri: a) amenajarea ergonomică a locurilor de muncă; b) asigurarea condiţiilor optime de muncă (iluminat, microclimat, temperatură, aerisire, umiditate, zgomot, vibraţii); c) asigurarea vestiarelor la capacitate suficientă şi dotare corespunzătoare; d) întreţinerea şi modernizarea grupurilor sociale şi a instalaţiilor sanitare; e) asigurarea apei calde şi a apei reci, precum şi a materialelor igienico-sanitare; f) servirea mesei la cantina unităţii şi microcantinele de secţii, dotarea şi amenajarea corespunzătoare a acestora. g) îmbunătăţirea condiţiilor, a calităţii mesei şi diversificarea meniurilor; h) amenajarea de bufete de incintă şi aprovizionarea corespunzătoare a acestora. (2) Măsurile concrete, în sensul alin. 1, se stabilesc prin contractele colective de muncă la nivelul unităţilor. (3) Prin contractele colective de muncă la nivel de unitate se vor stabili parametrii de microclimat care vor fi urmăriţi la fiecare loc de muncă, în vederea luării măsurilor de protecţie specifice, precum şi programe de control al realizării măsurilor stabilite. ART. 94 (1) Patronul va adopta planuri de măsuri de comun acord cu organizaţiile sindicale, în vederea ameliorării treptate a condiţiilor de muncă şi de viaţă în unităţi. (2) Pentru punerea în practică a acestor măsuri vor fi alocate în întregime fondurile necesare. Acestea vor fi prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli ale unităţii şi destinaţia lor nu va fi schimbată. IV.3. Munca în condiţii deosebite ART. 95 (1) Locurile de muncă se clasifică în locuri de muncă normale, locuri cu condiţii deosebite şi speciale. (2) Locurile de muncă cu condiţii deosebite şi speciale sunt cele grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea şi se stabilesc prin contractele colective de muncă la nivel de unitate, conform normativelor în vigoare. ART. 96 (1) Pentru prestarea activităţii în locurile de muncă cu condiţii deosebite şi speciale, salariaţii pot beneficia, după caz, de următoarele drepturi: a) sporuri la salariu, conform prevederilor art. 65 alin. 1; b) durata redusă a timpului de lucru; c) antidot şi alimentaţie de întărire a organismului; d) concedii suplimentare de 3-6 zile pe an. (2) Categoriile de personal, locurile de muncă, cuantumurile şi condiţiile de acordare a avantajelor prevăzute la alin. 1 se stabilesc prin contractele colective de muncă de la nivel de unităţi. ART. 97 Locurile de muncă şi categoriile de salariaţi cu condiţii deosebite şi speciale vor fi prevăzute în contractele colective de muncă la nivel de unitate, cu respectarea actelor normative în vigoare. ART. 98 Patronul va organiza periodic examinarea medicală a salariaţilor în scopul de a constata dacă sunt apţi pentru desfăşurarea activităţii în postul pe care îl ocupă sau urmează să-l ocupe, precum şi pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale. Examinarea medicală este gratuită şi cheltuielile ocazionate de examinare se vor suporta conform legii. Condiţiile concrete urmează să fie stabilite la nivel de unitate. ART. 99 (1) Pentru munca în condiţii deosebite, salariaţii vor beneficia de antidot şi alimentaţie de întărire a organismului, gratuit, conform legislaţiei în vigoare. (2) Alimentaţia de întărire se poate acorda şi sub forma unei mese calde. (3) În cazul în care condiţiile de muncă se normalizează, salariaţii vor beneficia, pentru refacerea capacităţii de muncă, încă minimum o lună, de drepturile anterioare, astfel: - spor pentru condiţii grele de muncă; - spor de nocivitate; - alimentaţie de întărire a organismului. (4) De drepturile prevăzute în alin. 1 beneficiază şi salariaţii care au lucrat cel puţin 6 luni în condiţiile alin. 1 şi îşi schimbă locul de muncă din motive ce nu le sunt imputabile, dacă drepturile de aceeaşi natură la locul de muncă sunt mai mici. (5) În toate cazurile în care condiţiile de muncă s-au modificat, determinând reclasificarea locurilor de muncă, salariaţii vor beneficia de drepturile aferente noii clasificări, începând cu data schimbării condiţiilor de muncă, indiferent de momentul efectuării reclasificării de către organele competente cu respectarea alin. (3) şi (4). (6) Neutilizarea antidotului şi a materialelor higienico-sanitare în incinta societăţii comerciale constituie abatere disciplinară. IV.4. Organizarea şi normarea muncii ART. 100 (1) Organizarea activităţii din cadrul unităţii prin stabilirea unei structuri organizatorice funcţionale, repartizarea tuturor salariaţilor pe locuri de muncă cu precizarea atribuţiilor şi răspunderilor lor, elaborarea de norme de muncă fundamentate din punct de vedere tehnic, precum şi exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu de către salariaţi sunt de competenţa patronilor. (2) În exercitarea acestor atribuţii, patronii sunt obligaţi să ţină seama şi de prevederile prezentului contract colectiv de muncă. ART. 101 (1) Normele de muncă şi normativele de personal vor fi stabilite de patron, astfel încât să conducă la un ritm de muncă, o intensitate a efortului muscular sau intelectual ori la o tensiune nervoasă care să nu determine o oboseală excesivă. (2) Normele de muncă şi, după caz, normativele de personal stabilite conform alin. 1 vor fi prezentate spre consultare organizaţiilor sindicale. Normele de muncă proprii vor fi consultate de salariaţii respectivi, la cerere. (3) În cazul în care normele existente nu corespund prevederilor alin. 1, din iniţiativa patronului sau la solicitarea sindicatului, acestea trebuie modificate conform procedurii prevăzute de lege, fără ca aceasta să conducă la diminuarea salariului. ART. 102 (1) Sarcinile de serviciu trebuie să fie stabilite în limitele felului muncii, la care fiecare salariat s-a obligat prin contractul individual de muncă. (2) Pentru preîntâmpinarea sau înlăturarea efectelor calamităţilor, precum şi în situaţii care periclitează sănătatea sau viaţa unor persoane, fiecare salariat are obligaţia de a participa, indiferent de funcţia sau postul pe care îl ocupă, la executarea oricăror lucrări şi la luarea măsurilor cerute de nevoile unităţii. ART. 103 Numărul de personal se va stabili în raport de volumul activităţii, de durata timpului normal de lucru şi de normele de muncă, pentru a se evita încărcarea excesivă cu sarcini de muncă a salariaţilor. ART. 104 (1) În toate cazurile în care munca este efectuată într-um ritm impus, colectiv sau individual, în normele de muncă se includ şi timpii de refacere a capacităţii de muncă. (2) Acolo unde natura muncii o impune, pentru a permite utilizarea reală a timpilor de refacere a capacităţii de muncă, numărul de personal va cuprinde un număr corespunzător de salariaţi pentru înlocuire. ART. 105 Sindicatele sunt obligate să-şi prezinte motivat toate observaţiile privind normele de muncă şi atribuţiile de serviciu. ART. 106 (1) În cazul în care există divergenţe la stabilirea normelor de muncă sau a normativelor de personal, la cererea oricăreia dintre părţi, se poate apela la o expertiză tehnică sau la orice altă procedură prevăzută în contractul colectiv de muncă. (2) Experţii vor fi desemnaţi de comun acord de ambele părţi. Concluziile expertizei tehnice sunt obligatorii pentru părţi, plata acesteia fiind suportată de patron pentru prima solicitare a sindicatelor. CAP. V Măsuri de protecţie specială Pierderea temporară a capacităţii de muncă ART. 107 (1) În cazul în care salariaţii lipsesc de la lucru din motive de incapacitate temporară de muncă, patronul poate compensa diferenţa dintre salariul de bază iniţial şi ajutorul la care are dreptul salariatul, potrivit legii. (2) Situaţiile în care se poate compensa diferenţa prevăzută la alin. 1 vor fi stabilite prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. ART. 108 Dacă salariatul se află în incapacitate temporară de muncă patronul va aplica dispoziţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 109 În cazul recomandărilor medicale, patronul va asigura trecerea salariaţilor în alte locuri de muncă şi după caz, recalificarea acestora, în funcţie de posibilităţile fiecărei unităţi, care vor fi stabilite împreună cu sindicatele. ART. 110 (1) Salariatul care a fost pensionat pentru incapacitate de muncă, după o perioadă de recuperare, va fi reintegrat pe cât posibil în funcţia avută la data pierderii capacităţii de muncă sau într-una echivalentă ca salariu. (2) Dacă există recomandare expresă a comisiei de expertiză a capacităţii de muncă, va fi încadrat conform respectivei recomandări şi în funcţie de posibilităţile unităţii. (3) De aceleaşi drepturi beneficiază şi salariatele care şi-au întrerupt activitatea pentru creşterea şi educarea copilului. (4) Pe perioada de o lună de la reîncadrare, considerată de readaptare, salariaţii vor beneficia cel puţin de salariul de bază. (5) Dacă la reîncadrare salariatul solicită un alt loc de muncă şi interesele unităţii permit, acestuia i se va renegocia contractul individual de muncă. Munca persoanelor handicapate ART. 111 Persoanele handicapate salariate în unitate beneficiază de următoarele drepturi: a) program redus de lucru; b) scutire de a presta serviciul în timpul nopţii; c) concedii de odihnă suplimentare; d) scutire de impozite pe salarii, conform legii; e) altele prevăzute de lege. ART. 112 Unitatea are obligaţia suportării cheltuielilor pentru spitalizare, medicaţie, cât şi confecţionarea protezelor impuse în urma accidentului de muncă, produs din motive neimputabile salariatului. ART. 113 (1) Patronul se obligă să nu refuze angajarea sau, după caz, menţinerea în muncă a persoanelor handicapate, în cazurile în care acestea sunt apte pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu ale posturilor sau locurilor de muncă existente. (2) Organizaţiile sindicale vor sprijini angajarea şi menţinerea în muncă a handicapaţilor în condiţiile alineatului precedent. Trimiterea salariaţilor la tratament şi odihnă ART. 114 (1) Salariaţii şi membrii familiilor lor pot beneficia de bilete de tratament şi/sau odihnă recuperatorie în staţiunile balneoclimaterice şi turistice, achiziţionate prin agenţiile de profil ale sindicatelor. (2) Fiecare unitate va achiziţiona cu ajutorul sindicatului un număr corespunzător de bilete, în baza necesarului întocmit de acestea, în funcţie de posibilităţile financiare ale unităţii. (3) Repartizarea biletelor de tratament sau odihnă recuperatorie se va face de organizaţiile sindicale şi patron. ART. 115 (1) Salariaţii şi membrii familiilor lor, care beneficiază de bilete de tratament sau de odihnă prin sindicat, au dreptul la reducerea costului biletelor, ţinându-se seama de salariul de bază şi de sezon, diferenţa de preţ fiind suportată de unitate. (2) Procentele de reducere a costului biletelor, în raport cu criteriile prevăzute la alin. 1, se stabilesc prin contractele colective de muncă la nivelul unităţii, fără a fi mai mici de 50% din valoarea totală a biletului. (3) Costul călătoriei pe calea ferată clasa a II-a sau, acolo unde nu este posibil, pentru transportul auto în comun, va fi suportat integral de unitate pentru salariatul beneficiar al biletului de tratament balnear sau odihnă recuperatorie, respectiv 50% din costul transportului pentru membrii de familie. (4) Contravaloarea biletelor acordate salariaţilor trimişi în staţiuni pentru tratarea unor boli profesionale sau a unor boli care, fără a intra în categoria bolilor profesionale, au fost contractate datorită condiţiilor de muncă, se suportă integral de unitatea economică, inclusiv costul transportului C.F.R. clasa a II-a sau acolo unde nu este posibil, pentru transportul auto în comun. (5) Transportul se poate efectua şi cu mijloacele proprii, caz în care unitatea va deconta cheltuielile la nivelul transportului C.F.R., clasa a II-a, în condiţiile alin. 3. Ajutoare materiale ART. 116 (1) În afara ajutoarelor prevăzute de lege la care au dreptul, salariaţii pot beneficia şi de următoarele ajutoare: a) în cazul decesului salariatului, un ajutor acordat familiei de cel puţin un salariu mediu lunar pe unitate. În cazul în care decesul a survenit din cauza unei boli profesionale, a unui accident de muncă ori în legătură cu munca, cuantumul acordat familiei va fi conform Legii nr. 346/2002; b) cel puţin un salariu de bază mediu pe unitate, plătit de unitate la decesul soţului sau soţiei, ori la decesul unei rude de gradul I - părinţi, copii, aflate în întreţinerea salariatului; c) cel puţin un salariu de bază mediu pe unitate, plătit de unitate mamei, pentru naşterea fiecărui copil. Dacă mama nu este salariată, soţul acesteia beneficiază de plata unui salariu mediu pe unitate. (2) În cazurile de deces prevăzute la alin. 1, unitatea poate contribui material şi cu diverse servicii necesare soluţionării cu demnitate a problemelor în aceste împrejurări. (3) Ajutoarele acordate pentru cuantumul prevăzut de lege nu se deduc din contribuţia de asigurări sociale. ART. 117 La nivelul unităţii se vor aloca fonduri prin bugetul de venituri şi cheltuieli în limita prevederilor legale, care vor fi utilizate în principal pentru: a) construirea şi întreţinerea de creşe, grădiniţe pentru copiii salariaţilor; b) amenajarea şi întreţinerea de cantine, bufete de incintă pentru salariaţi; c) construirea, amenajarea şi întreţinerea de oficii şi grupuri sociale la locul de muncă; d) cheltuieli cu formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale; e) formare economico-socială şi educaţie în domeniul relaţiilor de muncă; f) cheltuieli suplimentare pentru protecţia muncii, materiale de protecţie şi igienico-sanitare, alimentaţie pentru întărirea rezistenţei organismului; g) cheltuieli necesare asigurării speciale a salariaţilor pentru cauze de accident şi deces, inclusiv plata primelor de asigurare la unităţile cu specific, conform contractelor colective de muncă la nivel de unitate; h) acţiuni cultural-sportive şi umanitare; i) construirea de locuinţe. ART. 118 Repartizarea spaţiilor de locuit, cu excepţia celor de intervenţii sau de serviciu, se va face de o comisie mixtă, administraţie-sindicat, conform criteriilor ce vor fi stabilite prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. ART. 119 (1) Pentru salariaţi, patronul poate asigura procurarea abonamentelor pe mijloacele de transport, indiferent de forma de organizare şi de provenienţa capitalului unităţii. (2) Prin contractul colectiv de muncă de la nivelul unităţii se vor negocia cotele de participare a unităţii la suportarea costului abonamentelor. ART. 120 (1) Unitatea va suporta cheltuielile de regie ale cantinei (în situaţia în care unitatea economică are în dotare), inclusiv cheltuielile cu salarizarea personalului de deservire, dacă aceasta nu funcţionează ca unitate distinctă. (2) O cotă-parte din costul meniului la cantină, negociată prin contractul colectiv de muncă, poate fi suportată de unitate. ART. 121 În vederea asigurării condiţiilor de odihnă şi recreere în timpul concediului de odihnă al salariaţilor, precum şi în timpul zilelor nelucrătoare, unităţile împreună cu organizaţiile sindicale vor face demersuri pentru achiziţionarea unor vile pentru odihnă la munte şi/sau la mare. ART. 122 (1) Unitatea poate contribui anual cu o sumă necesară sărbătoririi Crăciunului, a Zilei Copilului şi a zilei de 8 Martie. (2) Mărimea fondului şi utilizarea lui se negociază între patron şi sindicate. CAP. VI Munca şi protecţia femeilor şi tinerilor ART. 123 (1) Femeile au dreptul, conform convenţiilor internaţionale, la tratament egal cu bărbaţii în situaţii egale sau comparabile. (2) Este interzisă conceperea unor clauze discriminatorii; dacă există astfel de clauze ele vor fi nule de drept. ART. 124 (1) La angajare, femeile au dreptul la tratament nediscriminatoriu. (2) Angajarea şi/sau promovarea se vor face numai în funcţie de pregătire şi competenţă. (3) Va fi respectat principiul "Salarizare egală la muncă egală cu bărbaţii." (4) Criteriul sexului nu poate fi o piedică la promovare. ART. 125 (1) Femeile gravide, începând cu luna a 5-a de sarcină, nu vor fi trimise în deplasare în alte localităţi. (2) Femeile care au în îngrijire copii de vârsta preşcolară nu pot fi trimise în dep lasare în alte localităţi, pentru o durată mai mare de o zi, decât cu acordul lor. ART. 126 (1) În cazul în care salariata se află în concediu de maternitate, unitatea poate compensa pe această perioadă diferenţa dintre salariul de bază individual avut şi indemnizaţia legală la care are dreptul, mai ales în cazurile sociale grele. (2) Perioada pe durata căreia se acordă compensarea va fi stabilită prin contractele colective de muncă la nivel de unitate, dar nu mai puţin de 6 săptămâni. ART. 127 (1) Femeile au dreptul la concedii prenatale şi postnatale plătite, concedii pentru îngrijirea copiilor bolnavi, precum şi pentru creşterea copiilor, în condiţiile legii. (2) Salariatele care au în întreţinere copii de vârstă preşcolară şi care nu mai beneficiază de concediu medical plătit pentru îngrijirea copiilor bolnavi, pot beneficia de minimum 6 zile libere/an, plătite cu salariul de bază, pentru îngrijirea copiilor care sunt internaţi în spital. (3) Zilele prevăzute la alineatul precedent se acordă la cerere, după prezentarea actului medical care face dovada internării. (4) În cazul decesului mamei, tatăl copilului, la cererea sa, va putea beneficia de: a) compensaţia prevăzută la art. 126; b) concediul fără plată neutilizat de mamă la data decesului. ART. 128 (1) Angajarea, reîncadrarea femeilor după încetarea perioadei de întrerupere pentru creşterea copilului se vor face, pe cât posibil, în aceeaşi funcţie sau într-una echivalentă ca salariu. (2) Pe o perioadă de o lună de la reîncadrare, considerată perioada de readaptare, persoana reîncadrată în condiţiile alin. 1 va beneficia cel puţin de salariul de bază. (3) În această perioadă, pentru motive neimputabile persoanei, concedierea este interzisă. ART. 129 În perioada de sarcină, femeile au dreptul la învoiri în vederea efectuării controalelor medicale periodice. ART. 130 (1) Este interzisă femeilor gravide, începând cu luna a 5-a de sarcină, munca în locuri considerate cu condiţii deosebite. (2) La recomandarea medicului, femeile gravide vor beneficia de schimbarea locului de muncă, iar în limita posibilităţilor într-o funcţie echivalentă ca salariu. ART. 131 În unităţile care folosesc personal de sex feminin, vor fi asigurate obligatoriu condiţiile necesare: vestiare şi grupuri sociale la capacitate corespunzătoare şi cu o dotare specifică. ART. 132 Patronul poate hotărî acordarea unei zile libere plătite în vederea sărbătoririi zilei de 8 Martie, dacă aceasta este într-o zi lucrătoare. ART. 133 Este interzisă concedierea persoanelor de sex feminin în perioada îmbolnăvirilor, gravidităţii şi maternităţii, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. ART. 134 Femeile cu copii în înteţinere, precum şi cele cu probleme sociale deosebite, vor fi protejate în cazul unor măsuri de concediere. ART. 135 Este interzisă concedierea femeilor din motive neimputabile lor, care mai au trei ani până la pensionare la cererea lor. ART. 136 Femeile vor participa în egală măsură cu bărbaţii la programele stabilite în vederea reciclării, în cazul introducerii unei tehnologii moderne, precum şi la programele de recalificare profesională. ART. 137 (1) Salariata care renunţă la concediul legal pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani, iar în cazul copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani, beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu minimum 2 ore/zi, fără să fie afectate salariul de bază şi vechimea în muncă. (2) La cererea lor, în situaţiile prevăzute în alin. 2, femeile pot opta pentru program decalat, cu alte ore de începere şi terminare a lucrului, cu excepţia cazurilor când activitatea unităţii nu permite acest lucru. ART. 138 (1) Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte. (2) Femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte. ART. 139 Concediul anual de odihnă poate fi întrerupt şi reprogramat pe timpul concediului prenatal şi post natal. ART. 140 (1) Unitatea, împreună cu sindicatele, va soluţiona eventualele conflicte de natură să lezeze demnitatea femeii. (2) Reclamaţiile în acest sens din partea femeilor salariate vor fi soluţionate cu promptitudine şi confidenţial. ART. 141 Părţile se obligă să asigure un regim de protecţie a tinerilor în vârstă de până la 18 ani, cel puţin la nivelul drepturilor specifice reglementate de legislaţia muncii şi de prevederile prezentului contract, pe care le socotesc ca fiind minimale. CAP. VII Încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă VII.1. Încheierea contractului individual de muncă ART. 142 Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu. (1) Pentru meseriile specifice profilului de producţie, care condiţionează nemijlocit realizarea programelor de fabricaţie, nominalizate cu consultarea sindicatelor, se vor încheia contracte individuale de muncă cu clauze asiguratorii pentru ambele părţi, privind salarizarea şi regimul transferării, care să conţină atât perioada de comunicare a intenţiei de transfer, cât şi nivelul cheltuielilor de şcolarizare, specializare, atestare, ce vor fi suportate de către salariat sau de unitatea care îl angajează, în cazul plecării din unitate. ART. 143 (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza condiţiilor stabilite de lege şi cu respectarea contractului colectiv de muncă. (2) Nu vor putea fi incluse în contractele individuale şi nu vor putea face obiectul negocierii prevederi mai puţin avantajoase pentru salariaţi decât cele cuprinse în contractul colectiv de muncă. ART. 144 Contractul individual de muncă va cuprinde, la angajare, cel puţin clauzele prevăzute în modelul aprobat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi se va completa ulterior cu actele adiţionale intervenite pe parcursul derulării acestuia, în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte, prin grija angajatorului. ART. 145 (1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată; se poate încheia şi pe durată determinată, dar nu mai mult de 18 luni, în cazurile şi modalităţile prevăzute expres de lege şi de contractele colective de muncă. (2) În cazul schimbării locului de muncă, salariatul poate solicita renegocierea contractului individual de muncă. Angajarea şi încadrarea personalului ART. 146 (1) Încheierea contractului individual de muncă se face cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului, numai pe criteriul aptitudinilor şi al competenţei profesionale, fără discriminări pe criterii de naţionalitate, sex, convingeri politice, religioase sau apartenenţa la un sindicat etc., pe bază de concurs, interviu sau examen. În acest sens, fiecare unitate îşi va elabora propria metodologie, care va fi adusă la cunoştinţa salariaţilor şi candidaţilor. (2) Se pot face şi angajări din motive umanitare, în limita posibilităţilor unităţii şi cu acordul sindicatului. ART. 147 Cel ce angajează are obligaţia să aducă la cunoştinţă salariaţilor şi sindicatului posturile devenite vacante. Acestea se vor comunica la Direcţia de muncă şi protecţie socială numai după epuizarea posibilităţilor de ocupare, prin redistribuire, în cadrul unităţii. ART. 148 (1) Tematica şi data examenului sau a concursului pentru ocuparea unui post vor fi afişate la sediul unităţii sau vor fi publicate în presă, în vederea înscrierii candidaţilor. (2) În cazul în care angajarea se face prin concurs, dacă un salariat din unitate şi o persoană din afara unităţii obţin acelaşi rezultat, salariatul are prioritate la ocuparea postului. Perioada de probă ART. 149 (1) Angajarea şi încadrarea se fac prin contract individual de muncă pe durată nedeterminată, cu excepţia absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi a funcţiilor de conducere pentru care se prevede şi o perioadă de probă, conform Codului muncii. (2) Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată în condiţiile expres prevăzute în lege. (3) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă conform art. 31 din Codul muncii. ART. 150 În perioada de probă, părţile pot denunţa unilateral contractul individual de muncă, din motive bine întemeiate, cu respectarea procedurilor legale referitoare la încetarea contractului individual de muncă. ART. 151 Salarizarea în perioada de probă se va face cu respectarea salariului minim al categoriei de personal în care se angajează salariatul, cu excepţia celor aflaţi în perioada de debut în activitate. ART. 152 În cazul în care un angajat pe o perioadă determinată este angajat în continuare pe perioadă nedeterminată, contractul de muncă se consideră pe perioadă nedeterminată de la data angajării. VII.2. Modificarea contractului individual de muncă ART. 153 (1) În cazul în care salariatul solicită şi necesităţile unităţii o permit, poate fi operată mutarea în cadrul unităţii. (2) Un salariat mutat din cadrul unei subunităţi a întreprinderii la altă subunitate, în cadrul unei funcţii sau meserii de aceeaşi natură, nu poate fi supus unei perioade de probă. ART. 154 În funcţie de necesităţile serviciului, salariaţii vor putea fi detaşaţi în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu şi cu drepturile prevăzute în contractul colectiv de muncă. ART. 155 (1) Vor fi precizate în scris, termenul pentru care se face detaşarea, condiţiile oferite, obligaţiile salariatului şi ale unităţii în această perioadă. Aceste elemente se vor înscrie într-un act ce se va anexa la contractul individual de muncă. (2) Detaşarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an. (3) În mod excepţional, perioada detaşării poate fi prelungită, cu acordul ambelor părţi, din 6 în 6 luni. (4) Salariatul poate refuza detaşarea dispusă de angajatorul său numai în mod excepţional şi pentru motive personale temeinice. ART. 156 (1) Salariatul detaşat îşi menţine toate drepturile pe care le-a avut la data detaşării. Dacă la locurile de detaşare drepturile echivalente au niveluri mai mari sau se acordă şi alte drepturi, persoana detaşată beneficiază de acestea. (2) Salariatul detaşat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de detaşare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă. ART. 157 Salariatul detaşat este obligat ca în perioada detaşării să respecte regulamentul de ordine interioară, disciplina tehnologică şi de muncă din secţia sau unitatea unde a fost detaşat. ART. 158 Unitatea va asigura salariaţilor trimişi în străinătate toate drepturile prevăzute de lege şi de contractul extern. ART. 159 (1) În funcţie de interesele serviciului, salariaţii vor putea fi delegaţi în aceeaşi localitatea sau în alte localităţi. (2) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de 60 de zile şi se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile. ART. 160 (1) Salariaţii unităţii, trimişi în delegaţie, vor beneficia de următoarele drepturi: - decontarea cheltuielilor de transport; - decontarea costului cazării (hotel maximum 2 stele); - diurna de deplasare 65% din salariul de bază zilnic; - decontarea cheltuielilor de cazare fără document justificativ, în sumă de minimum 200.000 lei, indexabilă. (2) Nivelurile de decontare pentru transport, diurnă şi cazare se stabilesc prin contractele colective de muncă la nivel de unitate. (3) Salariatul se va putea deplasa, cu acordul conducerii unităţii, cu autovehiculul propriu. În acest caz se vor deconta cheltuielile cu carburantul la preţul zilei, la un consum de 10 litri la 100 de kilometri. ART. 161 Timpul petrecut în mijloacele de transport, cu ocazia deplasărilor, se consideră timp de activitate în delegaţie. ART. 162 Promovarea salariaţilor se face în cadrul aceleiaşi meserii/funcţii sau în alte funcţii/meserii. Promovarea se face în aceleaşi condiţii cu angajarea, în funcţie de necesităţile unităţii, pe bază de examen sau concurs. ART. 163 Retrogradarea salariaţilor se va face numai în cazuri bine justificate de incompetenţă profesională, în raport cu necesităţile postului ocupat, sau de abateri disciplinare, conform regulamentului de ordine interioară anexat la contractul colectiv de muncă. ART. 164 Salariatul poate depune contestaţie la decizia de retrogradare la conducerea unităţii. ART. 165 (1) Contractul individual de muncă se poate modifica în ceea ce priveşte felul muncii, durata contractului, locul muncii, condiţiile de muncă şi drepturile salariale, numai prin acordul părţilor. (2) Refuzul salariaţilor de a accepta o modificare a clauzelor referitoare la felul muncii sau la drepturile salariale nu dă dreptul patronului de a proceda la desfacerea unilaterală a contractului individual de muncă. VII.3. Suspendarea contractului individual de muncă ART. 166 (1) Suspendarea contractului individual de muncă poate avea loc în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă, prin următoarele moduri: - cu acordul părţilor; - din iniţiativa uneia dintre părţi. (2) Suspendarea contractului individual de muncă presupune suspendarea prestaţiei muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către angajator. (3) Contractul individual de muncă se suspendă de drept pentru: concediu de maternitate, boală sau accidente, serviciu militar obligatoriu, exercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti, funcţii de conducere salarizate în sindicat, forţă majoră, arest preventiv, alte cazuri expres prevăzute de lege. (4) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa salariatului pentru concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau de îngrijire până la 7 ani, a copilului cu handicap, concediu paternal, concediu pentru formare profesională, pentru exercitarea unei funcţii elective în cadrul organismelor profesionale pe durata mandatului. (5) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului pentru următoarele motive: ca sancţiune disciplinară, pe durata anchetei disciplinare în condiţiile legii, detaşare, întreruperea temporară a activităţii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare. Încetarea contractului individual de muncă ART. 167 Contractul individual de muncă poate înceta astfel: a) de drept; b) ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea; c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în condiţiile limitativ prevăzute de lege. ART. 168 Încetarea de drept a contractului individual de muncă se poate face în condiţiile art. 56 din Codul muncii. ART. 169 (1) Dacă contractul de muncă a încetat ca urmare a iniţiativei uneia dintre părţi, preavizul este, obligatoriu, de minimum 15 zile lucrătoare. (2) În cazul încetării raporturilor de muncă ca urmare a acordului părţilor, nu este necesară acordarea preavizului; (3) În perioada preavizului, ambele părţi sunt obligate să respecte clauzele contractuale. (4) Decizia salariatului privind încetarea contractului de muncă (demisia) trebuie comunicată în scris celeilalte părţi, respectându-se următoarele termene, care încep să curgă de la data înregistrării cererii: - 15 zile calendaristice, pentru salariaţii cu funcţie de execuţie; - 30 de zile calendaristice, pentru salariaţii cu funcţie de conducere. Încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului ART. 170 (1) Salariatul poate solicita încetarea contractului individual de muncă după împlinirea unui termen de preaviz (demisie) fără a fi obligat să prezinte motivele care l-au determinat să facă acest lucru; (2) Salariatul poate cere rezilierea contractului său de muncă fără preaviz, dacă: a) unitatea nu i-a achitat drepturile băneşti, cu excepţia cazurilor de forţă majoră; b) s-au efectuat acte violente împotriva sa de către reprezentanţii patronului. Încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului (concedierea) ART. 171 (1) Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului. (2) Concedierea poate fi dispusă pentru motive care ţin de persoana salariatului sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. ART. 172 (1) Contractul individual de muncă poate fi desfăcut din iniţiativa angajatorului şi care nu ţin de persoana salariatului: a) unitatea îşi reduce personalul prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauză, ca urmare a reorganizării, în cazul în care: b) unitatea îşi încetează activitatea prin dizolvare; c) unitatea se mută în altă localitate şi poate să-şi asigure pe plan local cadrele necesare; d) unitatea se mută în altă localitate, iar persoana încadrată nu acceptă să o urmeze; e) în postul ocupat de persoana încadrată în muncă este reintegrat, pe baza hotărârii organelor competente, cel care a deţinut anterior acest post. (2) Concedierea pentru motivele prevăzute mai sus va fi precedată de o perioadă de preaviz de 30 de zile calendaristice. ART. 173 La cererea justificată a persoanei preavizate sau a organizaţiei sindicale patronul poate lua hotărârea prelungirii perioadei de preaviz. ART. 174 În situaţia în care desfacerea contractului de muncă nu poate fi evitată, patronul are obligaţia de a comunica în scris fiecărui salariat: a) termenul de preaviz, în condiţiile prevăzute în contractul colectiv de muncă; b) motivul pentru care i se va desface contractul de muncă; c) instanţa judecătorească la care se va adresa contestaţia privind preavizul; d) dacă îi oferă sau nu alt loc de muncă şi/sau cuprinderea într-o formă de calificare profesională. Încetarea contractului individual de muncă din motive care ţin de persoana salariatului ART. 175 (1) Unitatea poate face concedieri fără preaviz în cazuri de abateri disciplinare grave, care nu constituie infracţiuni, dacă angajatul: a) a utilizat documente false la angajare; b) a sustras sau a favorizat sustragerea de obiecte aparţinând unităţii sau colegilor; c) a refuzat nejustificat dispoziţiile superiorilor sau a incitat pe alţii să o facă; d) a pus în pericol prin acte deliberate sau prin imprudenţe grosolane securitatea întreprinderii, a colaboratorilor sau a sa personală, ori a provocat avarii; e) în interiorul unităţii s-a făcut vinovat de acte de violenţă sau insulte grave la adresa colegilor sau a conducătorilor; f) a provocat mari pagube materiale unităţii; g) a dezvăluit secrete ale unităţii prin care a adus prejudicii acesteia; h) a introdus sau a consumat băuturi alcoolice în interiorul unităţii; i) a fost absent, nemotivat, timp de 3 zile de la serviciu; j) a falsificat un act generator de drepturi; k) ameninţă, împiedică sau obligă un salariat sau un grup de salariaţi să participe la grevă sau să muncească în timpul grevei. (2) În cazul încetării contractului individual de muncă, ca urmare a uneia din situaţiile prevăzute la alineatul precedent, se va proceda la efectuarea cercetării prealabile, conform legii; în cazul constatării vinovăţiei clare a salariatului, se poate lua hotărârea de concediere ţinându-se seama de cauzele şi gravitatea faptei, de împrejurările în care a fost săvârşită, de gradul de vinovăţie al salariatului, dacă acesta a mai avut sau nu abateri şi de urmările faptei. (3) În cursul cercetării disciplinare prealabile, salariatul are dreptul să prezinte şi să susţină toate probele în favoarea sa, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este. ART. 176 Este interzisă concedierea salariaţilor: a) pe criterii de sex, orientare sexuală, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, apartenenţă sau activitate sindicală; b) pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale; c) pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical, conform legii; d) pe durata când femeia salariată este gravidă, în concediu de maternitate sau pentru creşterea ori îngrijirea copilului; e) pe durata îndeplinirii serviciului militar; f) pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă; g) pe durata efectuării concediului de odihnă. ART. 177 La cererea persoanei concediate, unitatea are obligaţia să-i elibereze date scrise asupra activităţii din perioada cât a fost angajat, în conformitate cu registrul unic de evidenţă. ART. 178 În perioada preavizului şi cu anunţarea conducerii, salariaţii au dreptul să absenteze 4 ore pe zi de la programul unităţii pentru a-şi căuta un nou loc de muncă, fără ca aceasta să afecteze salariul şi celelalte drepturi. La cererea persoanei, orele absentate se pot acorda prin cumul. ART. 179 (1) La disponibilizarea salariaţilor din motive neimputabile lor, unitatea va acorda o compensaţie echivalentă cu minimum 50% din salariul de bază, în afara drepturilor cuvenite la zi. (2) În cazul unor condiţii sociale grave, la nivel de unităţi se pot stabili, prin negociere, alte compensaţii de concediere. Concedieri colective ART. 180 Prin concediere colectivă se înţelege concedierea, într-o perioadă de 30 zile calendaristice, dispusă din unul sau mai multe motive dintre cele prevăzute la art. 172, a unui număr de: a) cel puţin 5 salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi mai puţin de 100 de salariaţi; b) cel puţin 10% din salariaţi, la un efectiv de 100-300 salariaţi; c) cel puţin 30 de salariaţi la un efectiv de peste 300 salariaţi. VII.4. Protejarea forţei de muncă ART. 181 (1) În situaţia în care organele competente din unităţi au aprobat măsuri de reducere a activităţii ori de reorganizare a procesului de producţie, care ar determina încetarea unor contracte individuale de muncă, patronul este obligat să comunice în scris organizaţiei sindicale numărul posturilor ce ar urma să fie reduse, natura acestora pe unitate şi compartimente, precum şi cauzele concrete care au dus la necesitatea acestor măsuri. Anunţul organizaţiilor sindicale se face cu minimum 45 de zile calendaristice înainte de începerea scurgerii termenului de preaviz prevăzut la art. 172 din prezentul contract colectiv de muncă. (2) În perioada prevăzută la alin. 1 patronul este obligat să întreprindă simultan următoarele acţiuni, cu consultarea sindicatului: a) să identifice şi să valorifice posibilităţile de recalificare în vederea redistribuirii în cadrul unităţii; b) să identifice posibilităţile de diminuare a duratei programului de lucru, cu reducerea corespunzătoare a salariului, în vederea evitării reducerii de personal sau a scăderii numărului celor cărora ar urma să li se desfacă contractul de muncă. (3) Patronul va stabili criterii de apreciere a competenţei profesionale şi a disciplinei, pentru ierarhizarea funcţie de acestea a salariaţilor din formaţiile de lucru care îşi vor reduce activitatea. ART. 182 (1) La aplicarea efectivă a reducerii de personal după anularea posturilor vacante de natura celor desfiinţate, măsurile vor afecta, în condiţii de competenţă egale, în ordine: a) salariaţii care sunt asociaţi la alte societăţi comerciale cu capital privat sau mixt; b) salariaţii care au un alt loc de muncă sau care cumulează pensia cu salariul; c) salariaţii care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cererea unităţii; d) persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cererea lor. (2) La desfacerea contractului de muncă datorită reducerii de posturi, simultan vor fi avute în vedere următoarele criterii: a) dacă măsura ar afecta doi soţi care lucrează în aceeaşi unitate, se va desface contractul de muncă al unuia din soţi; b) măsura să afecteze, mai întâi, salariaţii care nu au copii sau alte persoane în întreţinere; c) măsura să afecteze numai în ultimă instanţă salariaţii care sunt singurii susţinători ai familiei, precum şi salariaţii care mai au cel mult 3 ani până la pensionare la cererea lor. (3) În cazul în care măsura desfacerii contractului de muncă ar afecta un salariat care a urmat o formă de calificare sau de perfecţionare a pregătirii profesionale, inclusiv şcoala profesională, şi a încheiat cu unitatea un contract sau act adiţional la contractul de muncă, prin care s-a obligat să presteze o activitate într-o anumită perioadă de timp, unitatea nu-i va putea pretinde acestuia despăgubiri pentru perioada rămasă nelucrată până la împlinirea termenului. ART. 183 (1) Unitatea care îşi extinde sau îşi reia activitatea are obligaţia să înştiinţeze în scris despre aceasta organizaţiile sindicale şi să facă publică măsura. Unitatea este obligată să reangajeze salariaţii cărora li s-a desfăcut contractul de muncă pentru motivele prevăzute la art. 182, care au pregătirea necesară pentru ocuparea posturilor vacante şi care s-au prezentat în termen de 15 zile de la data apariţiei anunţului. ART. 184 Patronul va pune la dispoziţia organizaţiei sindicale datele necesare referitoare la modul de aplicare a prevederilor art. 181, 182 şi 183. CAP. VIII Formarea profesională, economică, socială şi sindicală ART. 185 (1) Prin termenul de formare profesională părţile înţeleg să numească orice procedură prin care un salariat dobândeşte o calificare, o altă calificare, precum şi aceea prin care salariatul se specializează sau se perfecţionează, obţinând un certificat sau o diplomă care atestă aceste situaţii. (2) Activitatea de formare profesională de la alin. 1 cuprinde şi perfecţionarea în domeniul relaţiilor de muncă, dreptul de asociere, al libertăţilor şi pregătirii sindicale. ART. 186 La încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unităţi, pentru partea privind formarea profesională se va ţine seamă cel puţin de următoarele: a) nevoile de formare profesională prevăzute la alin. 185 (1) vor fi stabilite de către patronat, iar cele de la art. 185 (2) de către patron împreună cu sindicatele; b) cheltuielile pentru activitatea de formare profesională a salariaţilor se suportă de către unităţi; c) sindicatul poate asista, prin împuterniciţii săi, la orice formă de examinare organizată în vederea absolvirii unui curs de formare profesională în cadrul unităţii; d) salariaţii care au încheiat acte adiţionale la contractul individual de muncă în vederea formării profesionale, vor fi obligaţi să suporte cheltuielile ocazionate de aceasta, dacă părăsesc unitatea din motive imputabile lor, înainte de împlinirea unui termen de 3 ani de la data absolvirii cursurilor. CAP. IX Drepturi şi imunităţi sindicale ART. 187 (1) Patronul recunoaşte libera exercitare a dreptului sindical conform convenţiilor internaţionale la care România a aderat, precum şi libertatea de opinie a fiecărui salariat. (2) Patronul se obligă să adopte o poziţie imparţială faţă de organizaţiile sindicale şi faţă de reprezentanţii acestora din unităţi. ART. 188 Sindicatul este organul reprezentantiv oficial al salariaţilor, membri de sindicat, în faţa patronului, iar acesta recunoaşte sindicatul ca organizaţie democratică şi factor de progres şi susţine activitatea acestuia. Legătura cu organizaţia sindicală trebuie să se bazeze pe încredere, bună-credinţă şi promptitudine în informare. ART. 189 (1) Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, contractele colective şi individuale de muncă, în faţa instanţelor judecătoreşti, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi. (2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres al celor în cauză. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală, dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată. ART. 190 (1) În vederea exercitării dreptului sindical unităţile vor asigura gratuit baza materială necesară funcţionării sindicatelor, în cadrul şi în afara programului de lucru: spaţiul, mobilierul necesar, precum şi altele, potrivit unor modalităţi concrete ce se vor stabili prin contractele colective de muncă la nivelul unităţii. (2) Baza materială cu destinaţie cultural-sportivă, proprietatea unităţilor, ori proprietatea sindicatelor va putea fi folosită fără plată pentru acţiuni organizate de sindicate sau patronat, în condiţiile prevăzute în contractul colectiv de muncă. ART. 191 (1) Angajatorii au obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai organizaţiilor sindicale reprezentative să participe în consiliile de administraţie la discutarea problemelor de interes profesional, economic şi social, cultural sau sportiv. (2) În scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale sau sportive ale membrilor lor, organizaţiile sindicale reprezentative vor primi de la angajatori sau de la organizaţiile acestora informaţiile necesare pentru negocierea contractelor colective de muncă, precum şi pe cele privind constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, protecţiei muncii şi utilităţilor sociale, asigurărilor şi protecţiei sociale; (3) Hotărârile consiliului de administraţie sau ale altor organe asimilate acestora, privitoare la probleme de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv, vor fi comunicate în scris organizaţiilor sindicale, în termen de 48 ore de la data desfăşurării şedinţei. ART. 192 (1) Unităţile se obligă să pună la dispoziţia organizaţiilor sindicale date scrise necesare fundamentării obiectivelor de acţiune sindicală, conform legii. (2) Comisia paritară prevăzută prin contractul colectiv de muncă prezent va controla prin membrii săi modul în care reprezentanţii patronului asigură respectarea dreptului la informaţie al sindicatelor, prevăzut de legislaţia în vigoare, şi va interveni pentru stabilirea acestuia, când este încălcat. ART. 193 (1) Cu ocazia negocierilor colective, sindicatul poate apela la experţi din interior sau exterior. (2) Împuterniciţii organelor de conducere ai organizaţiilor patronale, precum şi ai federaţiilor sindicale sanitare, vor verifica, la sesizarea uneia dintre părţi, modul în care sunt respectate prevederile din prezentul contract; administraţiile vor asigura intrarea în unitate, în conformitate cu R0I şi protecţia în unitate pe durata verificării, cu respectarea normativelor în vigoare. (3) Patronii recunosc dreptul organizaţiilor sindicale de a verifica la locul de muncă modul în care sunt respectate drepturile salariaţilor, prevăzute în contractele colective de muncă. ART. 194 (1) Reprezentanţii sindicatelor şi organizaţiilor de tip federativ şi confederativ etc. au dreptul la protecţie conform legii. (2) Patronul se va abţine de la orice forme de condiţionare, constrângere sau limitare a dreptului acestora. (3) De asemenea, patronul este obligat să garanteze menţinerea locului de muncă corespunzător pregătirii lor profesionale, pe perioada deţinerii funcţiei în cadrul organizaţiei sindicale şi doi ani după expirarea mandatului, cu excepţia cazurilor când se constată abateri grave, care nu au legătură cu activitatea sindicală, prevăzute în regulamentul de ordine interioară, valabilă pentru toţi salariaţii. ART. 195 (1) Persoanele cu funcţii în conducerea sindicatului sau a organizaţiilor de tip federativ sau confederativ, salarizate de organizaţia sindicală îşi păstrează toate drepturile pe care le-au avut în calitate de angajaţi ai unităţii la revenirea lor la locul de muncă, precum şi salariul corespunzător, pe care l-ar fi avut dacă desfăşurau activitatea neîntreruptă. (2) Persoanele de la alin. 1 participă la toate drepturile prevăzute de lege şi de contractele colective de muncă, iar pe locurile lor de muncă nu pot fi angajate alte persoane, decât pe durată determinată. ART. 196 (1) Timpul lunar de lucru al fiecărui salariat ales în organele de conducere ale sindicatelor se reduce de la 3 până la 5 zile pentru activităţi sindicale. (2) Numărul celor care vor beneficia de prevederile alin. 1, precum şi durata timpului se stabilesc prin contractul colectiv de muncă şi este egal cu numărul persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatului, la nivelul unităţii. (3) Reducerea programului de lucru nu afectează drepturile salariale, plata făcându-se de unitate. (4) Prin negociere, orele destinate activităţilor sindicale, care se acordă persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatului la nivel de unitate se pot cumula până la o normă întreagă pentru un lider pe unitate. În acest caz, cei care au cedat orele pentru activităţi sindicale vor desfăşura această activitate exclusiv în afara orelor de program. Nerespectarea acestei convenţii se consideră abatere disciplinară şi se sancţionează conform ROI. ART. 197 (1) Patronul permite participarea reprezentanţilor sindicali la diverse reuniuni sau acţiuni sindicale, considerând absenţele motivate. (2) Anual, federaţiile sindicale semnatare vor asigura pregătirea pentru acţiuni sindicale şi relaţii de muncă a unui număr de membri de sindicat, pe durată de până la 15 zile. (3) În perioadele de timp prevăzute la alin. 2, unităţile vor plăti drepturile salariale ce se cuvin persoanelor cuprinse în forma de pregătire sindicală. ART. 198 Reprezentanţii federaţiei sindicale la care sindicatul este afiliat sau ai Confederaţiei Naţionale, precum şi alţi invitaţi ai sindicatului (instructori, experţi etc.) vor avea acces în unitate şi vor putea fi efectuate vizite sau scurte întâlniri cu conducerea unităţii sau cu salariaţii, dacă procesul tehnologic permite pentru soluţionarea unor probleme sociale, ori prevenirea unor eventuale conflicte de muncă, cu anunţarea prealabilă a conducerii unităţii. ART. 199 În situaţia declanşării unor conflicte de interese, inclusiv a grevei, sindicatul şi conducerea unităţii au obligaţia ca pe durata acestora să protejeze patrimoniul unităţii şi să asigure funcţionarea neîntreruptă a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viaţa sau sănătatea oamenilor sau ar putea cauza pagube ireparabile. ART. 200 Revendicările organizaţiei sindicale vor fi prezentate în scris conducerii unităţii, prin registratura generală a acesteia, care nu va refuza primirea şi înregistrarea lor. ART. 201 Când salariatul solicită, el poate fi însoţit şi apărat la audienţele din faţa conducătorilor, de către un reprezentant al sindicatului. ART. 202 Unitatea poate sprijini cu fonduri băneşti organizaţiile sindicale. Aceste fonduri şi destinaţia lor se vor negocia în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. ART. 203 Patronul va colabora cu organizaţiile sindicale, permanent, în luarea măsurilor care implică interesele salariaţilor. Domeniul de colaborare Administraţia şi conducerea sindicatului stabilesc de comun acord domeniul de colaborare care va îngloba cel puţin următoarele: - stabilirea orarului de muncă; - pauzele; - recuperările; - şomajul parţial (tehnic); - munca suplimentară; planul orelor suplimentare; - programarea concediilor; - concedierile, demisiile; - stabilirea zilelor nelucrătoare; - lucrul în schimburi; lucrul în timpul nopţii; - salarizarea (sistem, forme, niveluri de salarizare etc.); - sistemul de apreciere a muncii efectuate; - sistemul de prezentare a propunerilor şi sugestiilor; - măsurile de protecţie în caz de concediere; - amenajarea locurilor de muncă; - protejarea sănătăţii; - măsurile de securitate a muncii; - sistemul de încălzire, climatizare; - vestiarele, grupurile sociale, instalaţiile sanitare etc.; - cantinele-restaurant de întreprindere, microcantinele, chioşcurile de incintă; - asigurările sociale; - recalificările, perfecţionările, instruirile; - bibliotecile de întreprinderi, reglementarea împrumutului; - elaborarea ROI care va include şi obligaţiile specifice salariaţilor; - privatizarea unităţii sau a unor părţi ale acesteia; - vânzarea de active cu destinaţie social-culturală sau sportivă; - prestări de servicii în regim de subcontract, pentru activităţi specifice unităţii; - alte domenii prevăzute în contractele colective de muncă. Comunicările în cadrul întreprinderii ART. 204 În vederea aducerii la cunoştinţa salariaţilor a diverselor comunicări, se vor utiliza panouri speciale de afişaj puse la dispoziţie de unitate, amplasate în locuri uşor accesibile şi în număr suficient. ART. 205 (1) Nimic nu poate fi afişat în afara panourilor de afişaj. (2) Toate comunicările afişate vor purta semnătura sau vor avea indicativul persoanei sau al organizaţiei care le-a emis. (3) Comunicările organizaţiei sindicale vor trebui să se limiteze la cadrul atribuţiilor sindicatului, reglementat prin legislaţia în vigoare şi prin contractele colective de muncă. (4) O copie a textului afişat va fi transmisă patronului simultan cu afişarea. ART. 206 În cazul în care unitatea este dotată cu staţie de radioamplificare, sindicatul va avea acces liber la aceasta ori de câte ori este nevoie, prin reprezentanţii săi autorizaţi. ART. 207 (1) Patronul va permite desfăşurarea adunărilor generale anuale şi a adunărilor generale extraordinare ale organizaţiilor sindicale în incinta unităţii; în cazul unităţilor care îşi desfăşoară activitatea în cel puţin două schimburi, adunările se vor desfăşura în timpul programului de lucru. (2) Membrii organelor de conducere ale organizaţiilor sindicale de tip federativ, confederativ etc. vor putea participa la întrunirile organelor pentru care au fost desemnaţi. (3) Participarea membrilor de sindicat la acţiunile de la acest articol se va face fără diminuarea salariului. CAP. X Obligaţiile părţilor ART. 208 Patronul se obligă: 1. Să respecte şi să aplice prevederile contractelor colective de muncă la nivel naţional, pe ramură şi unităţi 2. Să asigure toate condiţiile pentru funcţionarea unităţii în condiţii de rentabilitate pe întreaga durată a prezentului contract; 3. Să impună respectarea disciplinei tehnologice, organizatorice, financiar-contabile şi de protecţie şi igiena muncii; 4. La cererea organizaţiilor sindicale din unităţi, persoanele care au ca sarcini de serviciu calculul şi plata salariilor, să încaseze cotizaţiile de sindicat şi să le vireze în contul sindicatului respectiv. Cotizaţiile de sindicat se pot încasa numai cu acordul fiecărui membru de sindicat, pe baza listelor întocmite de către sindicate. Condiţiile în care se desfăşoară această activitate se stabilesc de către patroni cu organizaţia sindicală din unitate. 5. Să nu angajeze salariaţi permanenţi, temporari sau cu program parţial în perioada declanşării sau desfăşurării în condiţii legale a conflictelor colective de muncă, pe locurile de muncă ale salariaţilor aflaţi în conflict. 6. Să prevadă în contractele de societate ale unităţilor cu participare străină, cu activităţi pe teritoriul României, o clauză prin care partea externă se obligă să respecte drepturile prevăzute în legislaţia muncii în vigoare, în contractul colectiv de muncă la nivel de unităţi, precum şi în convenţiile OIM ratificate de România. 7. În toate situaţiile când pe perioada de valabilitate a contractului colectiv de muncă se modifică forma de proprietate asupra capitalului social, majorarea sau reducerea capitalului social rezultând din fuzionarea, divizarea sau lichidarea societăţii, patronul are obligaţia de a asigura transparenţa întregului proces, informând sindicatul despre consecinţele şi implicaţiile asupra politicii de personal şi de salarizare. 8. Se comunice în timp util hotărârile lor privind toate problemele importante din domeniul relaţiilor de muncă. 9. La privatizarea societăţilor comerciale să se includă în contractul de vânzare-cumpărare respectarea prevederilor cuprinse în legislaţia în vigoare, respectiv şi condiţii de ordin calitativ de genul: menţinerea caracterului productiv al unităţii pentru o perioadă stabilită, asigurarea unei pieţe externe certe de desfacere a produselor, negocierea numărului de salariaţi, realizarea unor obiective de investiţii tehnologice sau sociale etc. 10. Să pună la dispoziţia sindicatului reprezentativ sau reprezentanţilor salariaţilor pentru negocierea CCM următoarele informaţii din: bilanţul pe anul anterior, bugetul pe anul în curs, structura şi volumul producţiei pentru intern şi export, numărul mediu de salariaţi. ART. 209 (1) Organizaţiile sindicale semnatare recunosc drepturile patronilor de a stabili, în condiţiile legii şi ale Regulamentului de ordine interioară, răspunderea disciplinară sau materială a salariaţilor care se fac vinovaţi de încălcarea normelor de disciplină a muncii sau aduc prejudicii unităţii. (2) Federaţiile sindicale recunosc dreptul patronului de a stabili normele de disciplină tehnologică; normele de disciplina muncii se stabilesc cu consultarea organizaţiilor sindicale. (3) Patronii şi sindicatele se recunosc ca parteneri sociali permanenţi. Părţile convin să facă eforturi în vederea promovării unui climat normal de muncă în unităţi, cu respectarea prevederilor legii, a contractelor colective de muncă la toate nivelele şi ale ROI, precum şi a drepturilor şi intereselor salariaţilor şi membrilor de sindicat. ART. 210 Salariaţii au următoarele obligaţii: 1. Să-şi însuşească şi să respecte regulile, regulamentele şi instrucţiunile stabilite conform legii, care le reglementează activitatea în cadrul unităţii, aduse la cunoştinţa lor prin grija patronului. 2. Salariatul care s-a angajat la o altă unitate trebuie să renunţe în scris la calitatea sa de angajat, în cazul în care prin activitatea desfăşurată la noua unitate face concurenţă neloială unităţii unde este încadrat. 3. Să folosească materialele şi dotarea unităţii numai pentru activităţi legate de obiectul muncii sau activitatea de salariat. 4. Să nu pretindă şi să nu primească de la colegii de muncă, subalterni, superiori sau persoane străine, avantaje materiale pentru exercitarea atribuţiilor sale de serviciu sau pentru favorizarea rezolvării unor servicii. 5. Să intervină responsabil în cazul unor avarii sau accidente tehnice sau umane, iar în situaţia de calamităţi naturale să se deplaseze din proprie iniţiativă la sediul unităţii pentru a contribui la salvarea şi refacerea patrimoniului. 6. Să dea relaţii (în scris), la solicitarea patronului, dacă este în cunoştinţă de cauză, în vederea efectuării cercetărilor prealabile privind accidente de muncă şi abateri disciplinare. 7. Să înregistreze şi să evidenţieze corect timpul efectiv lucrat (salariaţii desemnaţi pentru aceste operaţii). 8. Să anunţe şefii ierarhici imediat ce a luat cunoştinţă de producerea unui accident, păstrând, pe cât posibil, intactă starea de fapt în care s-a produs. 9. Să folosească concediile de boală sau incapacitate temporară de muncă, conform prescripţiilor medicului. 10. Să nu lase fără supraveghere utilajele şi instalaţiile în funcţiune. 11. Să nu deterioreze, degradeze sau descompleteze, din neglijenţă sau în mod voit, mijloacele de producţie, instalaţiile şi dotările. 12. Să respecte procesul tehnologic stabilit. 13. Să menţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă şi în incinta unităţii. 14. Să respecte măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate; 15. Să respecte secretul de serviciu. CAP. XI Dispoziţii finale ART. 211 (1) Prevederile prezentului contract colectiv de muncă stau la baza negocierii contractelor colective de muncă de la celelalte nivele. (2) În aplicarea prevederilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 130/1996, republicată, privind contractul colectiv de muncă, unităţile vor prevedea în bugetele de venituri şi cheltuieli sumele necesare contribuţiilor pentru constituirea fondurilor destinate activităţilor în domeniul pregătirii, negocierii şi aplicării contractelor colective de muncă, la toate nivelurile. (3) Sumele prevăzute conform alin. 3.1 se vor calcula luând ca bază suma de 6.000 lei/salariat pe an, raportate la numărul mediu de salariaţi din anul precedent. (4) Sumele constituite conform alin. 1 şi 2 se vor distribui astfel: a) 1/3 din suma totală se reţine la unitate ca fond destinat negocierii contractului colectiv de muncă; b) 2/3 din suma totală se va vira de către unitate la federaţia patronală semnatară a contractului colectiv de muncă pe ramură. Lista ramurilor este în anexa nr. 1 la contractul colectiv de muncă la nivel naţional; c) din sumele constituite conform lit. b), 50% se va vira la confederaţia patronală semnatară a contractului colectiv de muncă la nivel naţional, din care face parte federaţia respectivă; d) din sumele constituite conform lit. a), b) şi c) de mai sus, 50% se virează organizaţiilor sindicale cu care au fost negociate şi semnate contractele colective de muncă la fiecare nivel; e) fondurile destinate negocierilor colective se vor constitui şi vira în termen de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentului contract colectiv de muncă. (5) Unităţile economice care negociază şi semnează contracte colective de muncă, dar nu sunt afiliate unor structuri patronale reprezentative de ramură, vor constitui fondurile destinate negocierilor colective conform prevederilor de la alin. 1, 2 şi 3 şi le vor vira către federaţia patronală semnatară a contractului colectiv de muncă pe ramură, care a stat la baza negocierii propriului contract colectiv de muncă. (6) În cazul în care, potrivit legii, se negociază şi se încheie contracte colective de muncă la nivel de grup de unităţi, cheltuielile ocazionate cu aceste negocieri se vor suporta din fondurile constituite la nivelul unităţilor din grupul respectiv. (7) Fondurile destinate negocierilor colective din industria construcţiilor de maşini vor fi evidenţiate separat şi virate în contul nr. 2511.1.823.1 ROL, deschis la B.C.R., Sucursala Sector 1 Bucureşti. Patronatele şi sindicatele vor urmări şi vor sprijini constituirea, defalcarea şi virarea pe destinaţii a fondurilor colectate pentru negocierea contractelor colective de muncă, gestionându-le în conformitate cu prevederile legale. (8) Modul de înregistrare în contabilitate şi modelul de declaraţie a conducătorului societăţii comerciale privind respectarea art. 211 se realizează conform indicaţiilor Ministerului Finanţelor, nr. 146033/1997. ART. 212 În contractele individuale de muncă nu se pot prevedea clauze contrare celor din contractele colective de muncă la nivel de unităţi sau care să stabilească drepturi sub limitele considerate minime. ART. 213 Prevederile contractelor individuale de muncă existente la data intrării în vigoare a contractelor colective de muncă vor fi puse de acord cu prevederile acestora din urmă. ART. 214 Pentru salariaţii unităţii, care intră sub incidenţa contractelor colective de muncă şi care lucrează în alte meserii decât cele specifice ramurii, se vor negocia prevederi distincte la nivel de unitate. ART. 215 În toate situaţiile de reorganizare sau după caz, de privatizare a unităţilor, drepturile şi obligaţiile prevăzute de contractele de muncă se transmit noilor subiecte de drept rezultate din aceste operaţiuni juridice, dacă salariaţii acestora se află sub incidenţa prevederilor unui contract colectiv de muncă încheiat pe baza prezentului contract, până la încheierea unui nou contract colectiv de muncă. ART. 216 Prezentul contract colectiv de muncă (încheiat în 3 exemplare semnate în original, îşi produce efectele începând cu data înregistrării lui de către una din părţi în condiţiile prevăzute de art. 25 alin. 3 din Legea nr. 130/1996. ART. 217 Prezentul contract colectiv de muncă se va aplica şi unităţilor ale căror organizaţii sindicale se afiliază la una din federaţiile semnatare ulterior încheierii acestora, prin comunicarea de către federaţie, unitatea respectivă, către patronat şi către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Patronat Federaţii sindicale
Voinea Marin - F.S.C.M.
Creangă Ion Coandă Gheorghe
Marin Mircea - F.S. CARTEL METAL,
Atodiresei Sebastian Baciu Gheorghe
Cojanu Bucur - F.U. METAL
Apostoiu Liviu
- F. ÎNFRĂŢIREA
Dorian Ungureanu
- F. AUTOMOBILUL ROMÂNESC
Miu Ilie
ANEXA 1 LISTA cuprinzând societăţile comerciale beneficiare ale contractului colectiv de muncă unic la nivelul ramurii construcţiilor de maşini pe anii 2001-2004
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt. Societatea comercială Localitatea
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. 24 IANUARIE - S.A. Ploieşti
2. ACCESORII MECANICE - S.A. Sfântu Gheorghe
3. ACI ROMANIA - S.R.L. Colibaşi
4. ADROM - S.A. Braşov
5. AEROSTAR - S.A. Bacău
6. AEROMOTORS - S.A. Bacău
7. AEROTRANS - S.A. Bacău
8. AGMUS - S.A. Iaşi
9. ALSTING - S.A. Lugoj
10. ALTUR - S.A. Slatina
11. AMCO OTOPENI - S.A. Otopeni
12. AMIRO - S.A. Bucureşti
13. ANA IMEP - S.A. Piteşti
14. ARCTIC - S.A. Găeşti
15. ARIO - S.A. Bistriţa
16. ARIS - S.A. Arad
17. ARMATURA - S.A. Cluj-Napoca
18. ARMAX GAZ - S.A. Mediaş
19. ARO - S.A. Câmpulung
20. AROMET - S.A. Buzău
21. ASAM - S.A. Iaşi
22. ASTRA - S.A. Arad
23. ATRIC - S.A. Bucureşti
24. AUTOCENTER - S.A. Bucureşti
25. AUTOMECANICA - S.A. Mediaş
26. AUTOMOBILE CRAIOVA - S.A. Craiova
27. AUTOMOBILE DACIA - S.A. Piteşti
28. AUTONOVA - S.A. Satu Mare
29. AVE - HD - S.A. Braşov
30. AVERSA - S.A. Bucureşti
31. AVIOANE - S.A. Craiova
32. AXE ŞI PUNŢI - S.A. Braşov
33. AZOMA - S.A. Arad
34. AGROMEC - S.A. Sibiu
35. ALSTOM POWER ROMANIA Bucureşti
36. BAD RULMENŢI - S.A. Braşov
37. BĂNEASA - S.A. Voluntari
38. BinEASA - S.A. Bucureşti
39. BEGA REAL - S.A. Pleaşa
40. BETA - S.A. Buzău
41. BRAFOR - S.A. Braşov
42. C.A.F S.A. Braşov
43. CARFIL - S.A. Braşov
44. CAROMET - S.A. Caransebeş
45. CEPROREX - S.A. Brăila
46. CESAR - S.A. Câmpulung
47. CMB - S.A. Bocşa
48. CN ROMARM - Aparat central Bucureşti
49. COMAT - S.A. Braşov
50. COMAT ELECTRO - S.A. Bucureşti
51. COMEFIN - S.A. Costeşti
52. COMELF - S.A. Bistriţa
53. COMERT SCULARIE - S.A. Topoloveni
54. COMPA - S.A. Sibiu
55. COMPONENTE AUTO - S.A. Topoloveni
56. COMPANIA INDUSTRIALĂ GRIVIŢA - S.A. Bucureşti
57. CONSAT - S.A. Beiuş
58. CONSTRUCŢII METALICE MECONST - S.A. Constanţa
59. CPGC - S.A. Câmpina
60. CUGIR - S.A. Cugir
61. CELULE ELECTRICE Băileşti
62. CUG - S.A. Cluj-Napoca
63. DAEWOO AUTOMOBILE ROMANIA - S.A. Craiova
64. DAEWOO AUTOTRADING - S.R.L. Bucureşti
65. DAEWOO MANGALIA HEAVY INDUSTRIES - S.A. Mangalia
66. DEM BREEJEN - S.A. Galaţi
67. EL-CO - S.A. Târgu Secuiesc
68. ELECTROCONTACT - S.A. Botoşani
69. ELECTROKONTAKT ROMANIA - S.R.L. Santana, Arad
70. ELECTROLUX ROMANIA - S.A. Satu Mare
71. ELETROMETAL - S.A. Cluj-Napoca
72. ELMET - S.A. Cluj-Napoca
73. ENERGO - S.A. Braşov
74. ENERGOREPARAŢII - S.A. Bucureşti
75. EUROCOPTER ROMANIA - S.A. Braşov
76. EUROSAM - S.A. Braşov
77. EUREST ROM - S.R.L. Colibaşi
78. EURO APS - S.R.L. Colibaşi
79. FABRICA DE REDUCTOARE REŞIŢA RENK - S.A. Reşiţa
80. FAM - S.A. Galaţi
81. FAPIRO - S.A. Bucureşti
82. FAUR - S.A. Bucureşti
83. FCI INDUSTRIAL - S.R.L. Râmnicu Vâlcea
84. F.E.C.N.E S.A. Bucureşti
85. FELAM - S.A. Mediaş
86. FERMIT RÂMNICU SĂRAT - S.A. Râmnicu Sărat
87. FIMARO - S.A. Cluj-Napoca
88. FORMA - S.A. Botoşani
89. FORTPRES - S.A. Cluj-Napoca
90. FORTUS - S.A. Iaşi
91. FPSA - S.A. Câmpulung
92. FRIGOCOM - S.A. Bucureşti
93. FSM ARO -S.A. Câmpulung
94. FABRICA DE SCULE - S.A. Râşnov
95. GAPPAD - S.A. Vălenii de Munte
96. GENERAL TURBO - S.A. Bucureşti
97. GEOBAZ - S.A. Ploieşti
98. GIRUETA - S.A. Bucureşti
99. GOSPOMAS - S.A. Oneşti
100. GRAND METAL - S.A. Bucureşti
101. GRIMEX - S.A. Târgu Jiu
102. GRIRO - S.A. Bucureşti
103. HESPER - S.A. Bucureşti
104. HIDROJET - S.A. Breaza
105. HIDROMECANICA - S.A. Braşov
106. HIDROSIB - S.A. Sibiu
107. HIPERION - S.A. Stei
108. ICPSP - S.A. Bucureşti
109. I.O.R - S.A. Bucureşti
110. IAIFO - S.A. Zalău
111. IAMU - S.A. Blaj
112. I.A.R - S.A. Ghimbav
113. ICMA - S.A. Bucureşti
114. ICMUG - S.A. Giurgiu
115. ICEPALV - S.A. Bucureşti
116. ICPSP - S.A. Bucureşti
117. IMATEX - S.A. Târgu Mureş
118. IMEC - S.A. Bucureşti
119. IMPRESS - S.A. Buftea
120. IMA - S.A. Iaşi
121. IMU - S.A. Medgidia
122. INAR - S.A. Braşov
123. INDES - S.A. Sibiu
124. IOROM INDUSTRY - S.A. Timişoara
125. INSTRIG - S.A. Balş
126. INTERCAZ - S.A. Braşov
127. ÎNFRĂŢIREA - S.A. Oradea
128. IRUM - S.A. Reghin
129. ISECO - S.A. Târgu Mureş
130. ISLAZ - S.A. Alexandria
131. IUG - S.A. Craiova
132. IRI ROMÂNIA Colibaşi
133. JONSON CONTROLS Colibaşi
134. KOYO ROMÂNIA - S.A. Alexandria
135. KWAERNER I.M.G.B - S.A. Bucureşti
136. LUCA SUINPROD - S.A. Codlea
137. LUGOMET - S.A. Lugoj
138. MAFIR - S.A. Cluj-Napoca
139. MECANICA MÂRŞA - S.A. Mârşa
140. MAGNETTO WHEELS ROMÂNIA - S.A. Drăgăşani
141. MAŞINI-UNELTE DACIA - S.A. Mioveni
142. MAŞINI-UNELTE WMW - S.A. Bacău
143. MAT - S.A. Craiova
144. MATRICON - S.A. Târgu Mureş
145. MATRIŢE FAM DACIA - S.A. Piteşti
146. MAPASON - PROD - S.A. Braşov
147. MCI INGINERIE - S.R.L. Colibaşi
148. MECANEX - S.A. Botoşani
149. MECANICA CEAHLĂU - S.A. Piatra-Neamţ
150. MECANICA DACIA - S.A. Mioveni
151. MECANICA MARIUS - S.A. Cluj-Napoca
152. MECANICA - S.A. Botoşani
153. MECANICA - S.A. Negreşti-Oaş
154. MECANICA - S.A. Vaslui
155. MECANICA - S.A. Sighet
156. MECANO SERVICE - S.A. Fălticeni
157. MECANOPLAST SA - S.A. Făgăraş
158. MECATIM - S.A. Timişoara
159. MECOD - S.A. Codlea
160. MECORD - S.A. Oradea
161. MEFIN - S.A. Sinaia
162. MEHID - S.A. Galaţi
163. MENAROM - S.A. Galaţi
164. MES - S.A. Suceava
165. MESA - S.A. Salonta
166. METAL - S.A. Aleşd
167. METALICA - S.A. Rupea
168. METALOPLAST - S.A. Braşov
169. METALURGICA - S.A. Aiud
170. METAV - S.A. Bucureşti
171. METROM - S.A. Braşov
172. MIRFO - S.A. Târgu Jiu
173. MOTOARE DACIA - S.A. Mioveni
174. MOTOR UTB - S.A. Braşov
175. MOTOARE AB - S.A. Braşov
176. MOTOR AB - S.A. Braşov
177. MTS - S.A. Târgu Secuiesc
178. MUM UTB - S.A. Braşov
179. MUNTENIA - S.A. Filipeştii de Pădure
180. NAPOMAR - S.A. Cluj-Napoca
181. NAVEXIM - S.A. Galaţi
182. NAVOL - S.A. Olteniţa
183. NEPTUN - S.A. Câmpina
184. NICOLINA - S.A. Iaşi
185. NUOVA ARIO - S.A. Arad
186. OMEGA - S.A. Bucureşti
187. ORGANE DE ASAMBLARE - S.A. Braşov
188. OROLOGERIE INDUSTRIALĂ - S.A. Arad
189. ORIZONT S.A. Galaţi
190. PCC STEROM - S.A. Câmpina
191. PETROUTILAJ - S.A. Câmpina
192. PETROSERV - S.A. Bucureşti
193. PETROTUB - S.A. Roman
194. PIROUX INDUSTRIE ROMÂNIA - S.A. Colibaşi
195. PLASTOMET - S.A. Reşiţa
196. PLOPENI - S.A. Plopeni
197. POLIPROD - S.A. Târgu Secuiesc
198. PRECIZIA - S.A. Bucureşti
199. PREMAGRO - S.A. Oradea
200. PROMET - S.A. Beclean
201. PROMEX - S.A. Brăila
202. PROMPT TRANS - S.A. Braşov
203. PULSOR - S.A. Scorniceşti
204. RBG ELCOND - S.A. Zalău
205. RBG PHOENIX Baia Mare
206. RÂMNICU VÂLCEA - S.A. Râmnicu Vâlcea
207. REPUBLICA - S.A. Bucureşti
208. REUTCOM UTB - S.A. Braşov
209. REUTIL - S.A. Braşov
210. ROCAB - S.A. Întorsura Buzăului
211. ROCAR - S.A. Bucureşti
212. ROCAR Rădăuţi
213. ROLEM - S.A. Codlea
214. ROMAERO - S.A. Bucureşti
215. ROMAN - S.A. Braşov
216. ROMAN ENERGETIC - S.A. Braşov
217. ROMENERGO MECANIC - S.A. Bucureşti
218. ROMETROLOGIA Braşov
219. ROMHANDICAP - S.A. Bucureşti
220. ROMLAG - S.A. Braşov
221. ROMPLUMB FIRIZA - S.A. Baia Mare
222. ROMPRIM - S.A. Bucureşti
223. ROSAR - S.A. Rădăuţi
224. ROMRADIATOARE - S.A. Braşov
225. ROMVAG - S.A. Caracal
226. ROTEC - S.A. Buzău
227. ROTES - S.A. Târgovişte
228. RULMENŢI - S.A. Bârlad
229. RULMENŢI - S.A. Slatina
230. RULMENTUL - S.A. Braşov
231. RULMENTI URB - S.A. Suceava
232. ROBINETE INDUSTRIALE Bacău
233. SATURN - S.A. Satu Mare
234. SATURN - S.A. Alba Iulia
235. SCUDIVER - S.A. Bucureşti
236. SCUDIVER-UTB - S.A. Braşov
237. SCULE DE FILETAT - S.A. Sfântu Gheorghe
238. S.C.M. Constanţa
239. SEMAG - S.A. Topleţ
240. SEMĂNĂTOAREA - S.A. Bucureşti
241. SEMIFABRICATE - S.A. Braşov
242. SERVICE AUTO BRAŞOVIA - S.A. Braşov
243. SERVICII COMUNE DACIA - S.A. Colibaşi
244. SERVICII ŞI CONSTRUCŢII MARITIME - S.A. Constanţa
245. SETUM - S.A. Bucureşti
246. SEVERNAV - S.A. Drobeta-Turnu Severin
247. SIAJ - S.A. Tulcea
248. SILCOM - S.A. Lugoj
249. SIMATEC - S.A. Baia Mare
250. SIMEROM - S.A. Sibiu
251. SIMTEX - S.A. Bucureşti
252. SINTEROM - S.A. Cluj-Napoca
253. SMR - S.A. Balş
254. SPIT BUCOVINA - S.A. Suceava
255. STALAM - S.A. Satu Mare
256. STIM-IN - S.A. Oradea
257. STIPO - S.A. Dorohoi
258. STRUNGURI - S.A. Lipova
259. SUBANSAMBLE AUTO - S.A. Piteşti
260. SUBANSAMBLE AUTO - S.A. Sfântu Gheorghe
261. SUBEX - S.A. Bacău
262. SUMA - S.A. Băileşti
263. SURSAL SALIGNY - S.A. Constanţa
264. ŞANTIERUL NAVAL AKER - S.A. Brăila
265. ŞANTIERUL NAVAL CONSTANŢA - S.A. Constanţa
266. ŞANTIERUL NAVAL DAMEN - S.A. Galaţi
267. ŞANTIERUL NAVAL DMHI - S.A. Mangalia
268. ŞANTIERUL NAVAL 2X1 HOLDING - S.A. Midia
269. ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA Olteniţa
270. ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA - S.A. Orşova
271. ŞANTIERUL NAVAL AKER - S.A. Tulcea
272. TEHNOFRIG - S.A. Cluj-Napoca
273. TEHNOMET - S.A. Lugoj
274. TEHNOMET BEGA - S.A. Timişoara
275. TEHNOMET - S.A. Făgăraş
276. THYSENN KRUPP COMPA ARCURI - S.A. Sibiu
277. THYSENN KRUPP BILSTEIN COMPA - S.A. Sibiu
278. TMC Filiaşi
279. TMD Filiaşi
280. TIMIŞUL - S.A. Lugoj
281. TIMKEN - S.A. Ploieşti
282. TIMPURI NOI - S.A. Bucureşti
283. TMU - G.P.M - S.A. Bucureşti
284. TOHAN - S.A. Zărneşti
285. TRACTORUL UTB - S.A. Braşov
286. TRANSPORTURI DACIA - S.A. Colibaşi
287. TRUM - S.A. Carei
288. TRINITY RAIL GRUP MEVA - S.A. Drobeta-Turnu Severin
289. TUBAL - S.A. Bucureşti
290. TURBOMECANICA - S.A. Bucureşti
291. TURDEANA - S.A. Turda
292. TURFOR-UTB - S.A. Braşov
293. TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION - S.A. Câmpina
294. TUROL - S.A. Olteniţa
295. UAMT - S.A. Oradea
296. UBEMAR - S.A. Ploieşti
297. UCM - S.A. Reşiţa
298. UCMR - S.A. Reşiţa
299. UMEB - S.A. Bucureşti
300. UMT - S.A. Timişoara
301. UMUC - S.A. Bucureşti
302. UNIO - S.A. Satu Mare
303. UNIREA - S.A. Cluj-Napoca
304. UNIMET C.U.G - S.A. Cluj-Napoca
305. UNELTE SCULE ACCESORII Alba Iulia
306. UPET - S.A. Târgovişte
307. UPETROLAM - S.A. Bucureşti
308. UPETROM - S.A. Ploieşti
309. UPRUC - S.A. Făgăraş
310. UPRUC TAB SDV - S.A. Făgăraş
311. URBIS - S.A. Bucureşti
312. USA - S.A. Alba Iulia
313. UTALIM - S.A. Slatina
314. UTB - S.A. Braşov
315. UTCHIM - S.A. Găeşti
316. UTEPS - S.A. Alba Iulia
317. UTIL NAVOREP - S.A. Constanţa
318. UTILAJE DACIA - S.A. Mioveni
319. UTON - S.A. Oneşti
320. UZINA ARDEALUL - S.A. Alba Iulia
321. UZINA AUTOMECANICA - S.A. Moreni
322. UZINA CONCORDIA - S.A. Câmpina
323. UZINA MECANICĂ - S.A. Mija
324. UZINA MECANICĂ - S.A. Orăştie
325. UZINA MECANICĂ - S.A. Drăgăşani
326. UZINA MECANICĂ - S.A. Filiaşi
327. UZINA MECANICĂ - S.A. Băbeni
328. UZINA MECANICĂ - S.A. Mârşa
329. UZINA MECANICĂ - S.A. Băicoi
330. UZUC - S.A. Ploieşti
331. VALEO ROMÂNIA Colibaşi
332. VENTILATORUL - S.A. Bucureşti
333. VEST METAL - S.A. Oradea
334. VILMAR - S.A. Râmnicu Vâlcea
335. VULCAN - S.A. Bucureşti
336. W.P.C. Bucureşti
337. WISCONSIN TURNING SYSTEMS - SARO - S.A. Târgovişte
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA 2 REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE a comisiei paritare la nivel de ramură 1. Comisia paritară la nivel de ramură va fi compusă din câte 4 reprezentanţi pentru fiecare parte participantă la negocieri, desemnaţi în acest scop pentru perioada aplicării contractului. În termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentului contract, părţile îşi vor comunica reciproc reprezentanţii în comisie. 2. Comisia se va întruni la cererea oricăreia dintre părţi, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la formularea cererii, şi va adopta hotărâri valabile prin consens, în prezenţa a 3/4 din numărul total al membrilor. 3. Comisia va fi prezidată, prin rotaţie, de câte un reprezentant al fiecărei părţi, ales în şedinţa respectivă. 4. Hotărârea adoptată potrivit pct. 2 are putere obligatorie pentru părţile contractante. 5. Secretariatul comisiei va fi asigurat prin rotaţie. --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
