Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ nr. 964 din 10 octombrie 2017 pe anii 2017 - 2019, la nivelul grupului de unităţi format din Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba, Argeş, Brăila, Braşov, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Mureş, Neamţ, Prahova, Vaslui
EMITENT: Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale PUBLICAT: Monitorul Oficial (Partea a V-a) nr. 4 din 9 noiembrie 2017
Înregistrat la M.C.P.D.S.-D.D.S. sub nr. 964 din data de 10.10.2017
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Părţile contractante recunosc şi acceptă pe deplin că sunt egale şi libere în negocierea contractului colectiv de muncă (CCM) la nivelul grupului de unităţi format din Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Alba, Argeş, Brăila, Braşov, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Mureş, Neamţ, Prahova, Vaslui şi se obligă să respecte în totalitate prevederile acestuia.
(2) Fiecare OCPI, în calitate de angajator, recunoaşte libera exercitare a dreptului sindical, conform convenţiilor internaţionale pe care România le-a ratificat, Constituţiei României şi legislaţiei naţionale, precum şi libertatea de opinie a fiecărui salariat.
ART. 2
(1) Contractul colectiv de muncă cuprinde drepturile şi obligaţiile angajatorilor şi ale salariaţilor cu privire la condiţiile generale de muncă, altele decât cele referitoare la drepturi în bani şi în natură în acord cu dispoziţiile art. 138 din Legea nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) La angajare şi la stabilirea drepturilor individuale, angajatorii vor asigura egalitatea de şanse şi tratament pentru toţi salariaţii, fără discriminări directe sau indirecte, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea sau înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor decurgând din contractul colectiv de muncă.
ART. 3
(1) Clauzele contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toţi angajaţii instituţiei.
(2) Lista cu oficiile teritoriale cărora li se aplică contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi este trecută în anexa la prezentul contract şi face parte integrantă din acesta.
ART. 4
(1) Prezentul contract se încheie pe o perioadă de 24 luni şi va produce efecte juridice începând cu data înregistrării la Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social.
(2) Dacă niciuna din părţi nu solicită renegocierea contractului cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, valabilitatea acestuia se prelungeşte până la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni, cu excepţia situaţiilor când prin lege se interzice acest lucru.
(3) Încetarea prevederilor prezentului contract poate interveni şi prin acordul părţilor.
ART. 5
(1) Orice cerere de modificare a prezentului contract va face obiectul unei negocieri.
(2) Cererea de modificare se aduce la cunoştinţă, în scris, celeilalte părţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data propusă pentru începerea negocierilor.
(3) Părţile convin ca în perioada negocierilor, precum şi în perioada în care se fac modificări să nu efectueze concedieri din motive neimputabile salariaţilor şi să nu declanşeze greve.
(4) Modificările aduse contractului colectiv de muncă se comunică, în scris, organului la care se păstrează şi devin aplicabile de la data înregistrării sau de la o altă dată ulterioară, potrivit convenţiei părţilor.
ART. 6
Suspendarea şi încetarea contractului colectiv de muncă au loc potrivit legii sau în conformitate cu prevederile prezentului contract.
ART. 7
(1) În cazul neînţelegerilor ce nu pot fi soluţionate pe cale amiabilă, litigiile în legătură cu executarea, modificarea sau încetarea contractului colectiv de muncă se soluţionează de către instanţele judecătoreşti competente.
(2) Interpretarea clauzelor prezentului contract colectiv se va face prin consens al părţilor semnatare conform înţelesului ce rezultă din întreg ansamblul clauzelor reglementate, în acord cu principiile generale de drept şi regulile de drept comun aplicabile în domeniu.
ART. 8
(1) În situaţiile în care, în privinţa drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de muncă, intervin alte reglementări mai favorabile cuprinse în acte normative sau contract colectiv la nivel de sector de activitate, acestea vor face parte de drept din contract.
(2) Părţile se obligă ca, în perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de muncă, să nu promoveze şi să nu susţină proiecte de acte normative a căror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele colective de muncă, oricare ar fi nivelul la care acestea au fost încheiate.
(3) Părţile convin să se consulte reciproc în toate cazurile în care se iniţiază acte normative ce privesc relaţiile de muncă.
CAP. 2
Timpul de muncă
ART. 9
(1) Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi, respectiv de 40 ore pe săptămână.
(2) Durata maximă legală de lucru nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
(3) Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 6 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
ART. 10
Orele de începere şi terminare a programului sunt cele stabilite prin regulamentul intern al fiecărui OCPI.
ART. 11
(1) Orele prestate de angajat la solicitarea angajatorului peste programul normal de lucru stabilit în unitate sunt ore suplimentare.
(2) Evidenţa orelor suplimentare se face de către un salariat cu atribuţii în domeniul resurselor umane, desemnat de fiecare angajator şi a condicii de prezenţă care evidenţiază orele de sosire şi plecare.
ART. 12
(1) Orele suplimentare se compensează cu timp liber corespunzător.
(2) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.
ART. 13
(1) Munca prestată în intervalul dintre orele 22 şi 6 este lucru în timpul nopţii.
(2) Salariaţii care urmează să desfăşoare cel puţin o treime din programul de lucru muncă de noapte sunt supuşi unui examen medical gratuit înainte de începerea activităţii şi după aceea anual.
CAP. 3
Condiţiile de muncă şi protecţia muncii
ART. 14
(1) Părţile se obligă să depună toate eforturile pentru aplicarea riguroasă a sistemului instituţionalizat prin legislaţia în vigoare, în vederea ameliorării permanente a condiţiilor de muncă.
(2) În scopul realizării obiectivului prevăzut la alineatul precedent se consideră ca făcând parte din prezentul contract colectiv de muncă măsurile prevăzute de Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) La stabilirea măsurilor vizând condiţiile de muncă părţile implicate vor ţine seama ca acestea să fie de natură să realizeze cel puţin asigurarea condiţiilor de muncă la nivelul parametrilor minimali prevăzuţi în actele normative aplicabile în domeniu.
ART. 15
Organizarea activităţii prin repartizarea tuturor salariaţilor pe locuri de muncă cu precizarea atribuţiilor şi răspunderilor lor, precum şi exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu de către salariaţi sunt de competenţa exclusivă a fiecărui OCPI.
ART. 16
Locurile de muncă se clasifică potrivit reglementărilor legale.
ART. 17
(1) Părţile sunt de acord că nicio măsură de sănătate şi securitate în muncă nu este eficientă dacă nu este cunoscută, însuşită şi aplicată în mod conştient de salariaţi.
(2) Angajatorii vor asigura pe cheltuiala lor cadrul organizatoric pentru instruirea, testarea şi perfecţionarea profesională a salariaţilor cu privire la prevederile legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă.
(3) Fiecare angajat va participa cel puţin o dată pe an la un stagiu de minimum 8 ore de instruire şi testare cu privire la prevederile legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă. Timpul aferent acestor activităţi, inclusiv orele de instructaj, se include în timpul de muncă şi este salarizat.
(4) La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de muncă sau a felului muncii, acesta va fi instruit şi testat efectiv cu privire la riscurile pe care le presupune noul său loc de muncă şi la prevederile legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, pe care este obligat în procesul muncii să le cunoască şi să le respecte. Anterior angajării se vor prezenta riscurile referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă.
(5) În cazurile în care în procesul muncii intervin schimbări ce impun aplicarea unor prevederi legale noi cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă, salariaţii vor fi instruiţi în condiţiile prevăzute la alineatul precedent.
ART. 18
(1) Dacă pentru locul de muncă este stabilit de către angajator, urmare a riscului evaluat, un echipament de protecţie, contravaloarea acestuia se suportă integral de către fiecare OCPI, în limita bugetului aprobat.
(2) În toate cazurile în care, în afara echipamentului de protecţie stabilit în urma evaluării riscurilor, un OCPI cere o anumită vestimentaţie specială, ca ţinută de lucru, contravaloarea acesteia se suportă integral de către angajator în limita bugetului aprobat.
(3) Neutilizarea echipamentului de protecţie constituie abatere disciplinară.
ART. 19
(1) Fiecare OCPI va organiza la angajare şi, ulterior, cel puţin o dată pe an, examinarea medicală a salariaţilor, în scopul de a constata dacă sunt apţi pentru desfăşurarea activităţii în posturile pe care ar urma să le ocupe sau pe care le ocupă, precum şi pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale. Examinarea medicală pentru angajaţi este gratuită. În cazul în care prin dispoziţii legale speciale se prevăd examinări medicale la termene mai scurte, determinate de condiţiile deosebite de la locurile de muncă, se vor aplica aceste prevederi.
(2) Angajatorii sunt obligaţi să ia toate măsurile pentru ca examinarea medicală să fie organizată cât mai facil pentru angajat, timpul consumat pentru efectuarea acestui control fiind parte din timpul normal de lucru.
(3) Angajaţii sunt obligaţi să facă dovada prezentării la examenul medical periodic.
(4) În cazul în care dispoziţii legale speciale sau ale contractului colectiv de muncă prevăd examinări medicale la termene mai scurte, determinate de condiţiile de la locurile de muncă, se vor aplica prevederile de la alin. 1, 2 şi 3.
(5) Salariaţii sunt obligaţi să se supună examenelor medicale în condiţiile organizării potrivit prevederilor alin. 1. Refuzul salariatului de a se supune examinărilor medicale constituie abatere disciplinară.
(6) Examinarea medicală a salariaţilor la angajare şi, ulterior, cel puţin o dată pe an se face de către unităţile sanitare de specialitate acreditate de Ministerul Sănătăţii, la această examinare participând doar medicul specialist şi angajatul.
(7) Angajatorul este obligat să încheie contract de prestări de servicii medicale, în limita bugetului aprobat.
ART. 20
(1) Părţile vor asigura un regim de protecţie specială a muncii femeilor şi a tinerilor în vârstă de până la 18 ani, cel puţin la nivelul drepturilor specifice reglementate de legislaţia muncii şi prevederile prezentului contract.
(2) Salariatele gravide, care au informat în scris angajatorul, începând cu luna a V-a de sarcină, precum şi cele care alăptează nu vor fi chemate la ore suplimentare şi nu vor fi trimise în deplasare.
(3) La solicitarea Comitetului de sănătate şi securitate a muncii sau persoanelor desemnate, angajatorii au obligaţia să evalueze riscurile pe care le presupune locul de muncă al salariatei care anunţă că este însărcinată, precum şi al salariatei care alăptează şi să le informeze cu privire la acestea.
ART. 21
În cazul recomandărilor medicale, conducerea OCPI va asigura cel puţin condiţiile minimale prevăzute de legislaţia în vigoare.
ART. 22
În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, la nivelul fiecărui OCPI va fi desemnat un lucrător cu atribuţii de prevenire şi protecţie, având atribuţiile prevăzute de Legea nr. 319/2006 şi Normele metodologice de aplicare.
CAP. 4
Salarizarea şi alte drepturi băneşti
ART. 23
(1) Pentru munca prestată în condiţiile prevăzute în contractul individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani stabilit în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) La stabilirea şi acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.
(3) Plata salariilor se face lunar, la data stabilită prin actul normativ aplicabil instituţiei.
(4) Plata salariului se efectuează, de regulă prin virament, în cont bancar deschis pe numele salariatului. În cazuri excepţionale, pe baza unei împuterniciri şi a unei solicitări aprobate de conducătorul instituţiei, plata drepturilor salariale se poate face şi într-un cont bancar deschis pe numele altei persoane.
(5) Reţinerile din salariu nu vor fi autorizate decât în condiţiile şi limitele prevăzute de lege sau cu consimţământul angajatului.
(6) În conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, salariul este confidenţial şi nu poate fi comunicat de către angajator decât cu acceptul scris al salariatului sau la cererea organelor abilitate prin lege.
(7) Încălcarea confidenţialităţii salariului constituie abatere disciplinară.
ART. 24
Sporurile care nu sunt cuprinse în salariul de bază se vor acorda conform prevederilor legale privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice.
ART. 25
Instituţia va asigura condiţiile necesare realizării de către fiecare salariat a sarcinilor ce îi revin, în cadrul programului zilnic de muncă stabilit.
ART. 26
(1) Salariaţii trimişi în delegaţie vor beneficia de următoarele drepturi:
a) decontarea cheltuielilor de transport şi a costului cazării, potrivit actelor normative ce se aplică la instituţiile publice;
b) diurna de deplasare în condiţiile şi cuantumul stabilite prin actele normative ce se aplică la instituţiile publice.
(2) În situaţia în care deplasarea se face cu autoturismul propriu al salariatului, cheltuielile de transport se decontează în condiţiile şi la nivelul consumului prevăzut de legislaţia în vigoare privind deductibilitatea acestora.
ART. 27
Dacă necesităţile serviciului o impun, salariaţii vor putea fi detaşaţi să îndeplinească anumite lucrări în afara locului de muncă şi vor beneficia, pe perioada detaşării, de plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi de o indemnizaţie de detaşare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, precum şi de toate celelalte drepturi prevăzute de actele normative aplicabile în această situaţie.
ART. 28
Fiecare OCPI va ţine o evidenţă în care să se menţioneze activitatea desfăşurată în baza contractului individual de muncă şi drepturile de care salariaţii au beneficiat şi le vor elibera dovezi despre acestea.
CAP. 5
Concedii şi zile libere
ART. 29
(1) În fiecare săptămână, salariatul are dreptul la 2 zile consecutive de repaus săptămânal.
(2) Repausul săptămânal se acordă, de regulă, sâmbătă şi duminică.
(3) În cazul în care activitatea de la locul de muncă, în zilele de sâmbătă şi duminică, nu poate fi întreruptă, zilele de repaus săptămânal vor fi acordate şi în alte zile ale săptămânii.
(4) Salariaţii au dreptul între două zile de muncă la un repaus ce nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.
ART. 30
Sunt zile nelucrătoare zilele de repaus săptămânal şi zilele de sărbători legale şi religioase, după cum urmează:
● 1 şi 2 ianuarie - Anul Nou;
● 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române;
● prima şi a doua zi de Paşti;
● 1 mai - Ziua Internaţională a Muncii;
● 1 iunie - Ziua Copilului;
● prima şi a doua zi de Rusalii;
● 15 august - Adormirea Maicii Domnului;
● 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României;
● 1 decembrie - Ziua Naţională a României;
● 25 şi 26 decembrie - prima şi a doua zi de Crăciun;
● două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
ART. 31
Repausul pentru luarea mesei este de 20 (douăzeci) minute. Repausul pentru luarea mesei se include în programul de lucru şi va fi stabilit prin regulamentul intern al fiecărui oficiu teritorial.
ART. 32
(1) Salariaţii au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit, de minimum 21 de zile lucrătoare, durata efectivă a concediului de odihnă anual stabilindu-se în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile.
(2) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor.
(3) Angajatorul împreună cu şefii de servicii/birou se vor îngriji, la aprobarea concediilor de odihnă, ca cel puţin 2/3 din personal să fie activ, pentru asigurarea continuităţii activităţii.
(4) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
(5) Întreg personalul, inclusiv personalul nou angajat cu contract de muncă pe perioadă determinată, cu finanţare din venituri proprii, beneficiază de toate drepturile dobândite, anterior adoptării Legii nr. 243/2016, de personalul angajat pe perioadă nedeterminată.
(6) În cazul în care în contractul individual de muncă al salariatului durata concediului de odihnă este mai mare faţă de cea stabilită prin prezentul contract colectiv de muncă, acesta va beneficia de zile de concediu de odihnă conform contractului individual de muncă.
ART. 33
(1) Vechimea totală în muncă ce se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este aceea pe care salariaţii o îndeplinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul.
(2) Pentru salariaţii care se încadrează în muncă în timpul anului sau lucrează fracţiuni din durata unui an, durata concediului de odihnă se stabileşte în raport cu vechimea totală în muncă şi proporţional cu numărul lunilor lucrate în cursul anului calendaristic. La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.
(3) La numărul minim de zile de concediu de odihnă stabilit la art. 32. alin. 1, pentru personalul de execuţie şi de conducere din cadrul oficiilor teritoriale, pentru tranşele de vechime în muncă corespunzătoare gradaţiilor 1, 2 şi 3 se acordă suplimentar câte două zile de concediu de odihnă, pentru fiecare gradaţie, iar pentru tranşele de vechime în muncă corespunzătoare gradaţiilor 4 şi 5 se acordă suplimentar câte o zi de concediu de odihnă, pentru fiecare gradaţie.
(4) Programarea, efectuarea, întreruperea şi amânarea concediului de odihnă se fac cu aprobarea şefului de serviciu/birou şi a directorului instituţiei, cu respectarea prevederilor legale în materie.
(5) În cazul rechemării din concediu, acesta se întrerupe, iar restul zilelor se vor reprograma.
ART. 34
Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de 3 zile lucrătoare.
ART. 35
(1) Salariaţii beneficiază, pe perioada efectuării concediului anual de odihnă la care sunt îndreptăţiţi, de o indemnizaţie calculată conform prevederilor legale aplicabile.
(2) Indemnizaţia de concediu se plăteşte cu 5 zile înainte de plecarea în concediu, la cerere, dacă solicitarea de plată s-a făcut cu cel puţin 30 de zile înainte de plecarea în concediu.
(3) Compensarea în bani a concediului neefectuat este permisă, la solicitarea angajatului, numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
(4) Orice convenţie prin care se renunţă total sau în parte la dreptul la concediul de odihnă este nulă.
ART. 36
(1) Concediul anual de odihnă se efectuează de regulă integral, acesta putând fi şi fracţionat la solicitarea salariatului; una din fracţiuni va trebui să fie de cel puţin 10 zile lucrătoare.
(2) Programarea concediului de odihnă se face individual, de regulă până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor numai cu aprobarea directorului instituţiei, cu respectarea prevederilor legale în materie luându-se în considerare următoarele criterii:
a) în situaţia în care ambii soţi lucrează în unitate, au dreptul la programarea concediului de odihnă în aceeaşi perioadă a anului;
b) salariatul care are bilet de tratament sau odihnă va beneficia de concediu de odihnă în perioada pentru care are bilet, cu condiţia să solicite acordarea acestuia cu minimum 10 zile lucrătoare înainte de data începerii concediului.
(3) Salariaţii care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul sunt îndreptăţiţi să beneficieze de zilele rămase neefectuate într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.
ART. 37
(1) Salariaţii au dreptul la concediu fără plată, în următoarele situaţii:
a) pentru interese personale, pe durate stabilite prin acordul părţilor.
b) în afara concediului legal plătit pentru creşterea copiilor în vârstă de până la 2 ani, salariaţii pot beneficia şi de un an de concediu fără plată; în această situaţie nu li se poate desface contractul individual de muncă, iar în posturile lor nu vor putea fi angajate alte persoane, doar cu contract individual de muncă pe durată determinată;
c) tratament medical efectuat în străinătate, pe durata recomandată de medic, dacă cel în cauză nu are dreptul la concediu plătit pentru incapacitate temporară de muncă;
d) pentru însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude apropiate, respectiv: copil, frate, părinte pe timpul cât aceştia se află la tratament care necesită însoţitor permanent, pe baza actelor medicale;
e) pentru formare profesională pe întreaga durată a formării profesionale, cu avizul şefului ierarhic;
f) salariaţii au dreptul la 30 de zile concediu fără plată, acordat o singură dată, pentru pregătirea şi susţinerea lucrării de diplomă în învăţământul superior, curs seral şi fără frecvenţă sau unei specializări postuniversitare. Acest concediu se poate acorda şi fracţionat, la cererea salariatului.
(2) Concediul fără plată va fi acordat în condiţiile în care salariatul depune o cerere pentru acordarea concediului, cu cel puţin 5 zile înainte de data de la care se solicită concediu fără plată.
(3) În cazul în care angajatorul nu are posibilitatea înlocuirii salariatului pe perioada solicitată în cerere, fapt ce perturbă buna desfăşurare a activităţii la locul de muncă, poate refuza sau amâna motivat aprobarea cererii.
(4) Efectuarea concediilor fără plată prevăzute la alin. 1, lit. a) va fi aprobată numai după efectuarea integrală a concediului de odihnă.
ART. 38
(1) În afara concediului anual de odihnă salariaţii au dreptul la un număr de zile de concediu plătit pentru evenimente familiale deosebite, conform legislaţiei aplicabile personalului contractual din sectorul bugetar şi prezentului contract colectiv de muncă, astfel:
- căsătoria salariatului - 5 zile lucrătoare;
– căsătoria unui copil - 3 zile lucrătoare;
– naşterea unui copil - 3 zile lucrătoare + 5 zile lucrătoare + 10 zile lucrătoare dacă a urmat un curs de puericultură;
– decesul soţului sau al unei rude, afin de până la gradul II al salariatului - 3 zile lucrătoare.
(2) În cazul în care angajatorul nu şi-a respectat obligaţia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesională, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore, o dată la 2 (doi) ani. La reluarea activităţii angajatul va prezenta dovada participării la cursul de formare profesională.
ART. 39
În cazul altor situaţii sau evenimente familiale deosebite faţă de cele stipulate în alin. (1), la cererea salariatului, cu aprobarea conducerii instituţiei şi asigurarea funcţionalităţii structurii din care face parte, se vor putea acorda până la 3 zile lucrătoare de învoire, cu recuperarea acestora în termen de maximum 60 de zile de la data aprobării acestei învoiri.
ART. 40
În vederea îndeplinirii mandatului pe care l-au primit, membrii aleşi în organele executive de conducere ale sindicatului care lucrează nemijlocit la OCPI, în calitate de angajaţi, pot beneficia de reducerea programului lunar de lucru cu un număr de până la 2 zile lucrătoare, destinate activităţii sindicale, pe baza programării transmise de organizaţia sindicală, timpul astfel acordat fiind considerat timp efectiv lucrat în unitate.
CAP. 6
Contractul individual de muncă
ART. 41
În vederea stabilirii concrete a drepturilor şi obligaţiilor salariaţilor, angajarea se face prin încheierea contractului individual de muncă (CIM).
ART. 42
(1) Încheierea CIM se face pe baza condiţiilor stabilite de lege, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului şi numai pe criteriul aptitudinilor şi competenţei profesionale.
(2) Fiecare OCPI va aduce la cunoştinţa salariaţilor posturile disponibile şi condiţiile de ocupare a lor.
(3) Ocuparea oricărui post de execuţie vacant sau nou-creat se face prin concurs conform prevederilor H.G. nr. 286/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sau prin transfer conform prevederilor art. 33 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi prevederilor art. 90 alin. (9) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În cazul în care la concursul organizat în vederea ocupării unui post vacant nu s-au prezentat mai mulţi candidaţi, încadrarea în muncă se face prin examen.
(5) Fiecare OCPI are obligaţia de a asigura publicitatea posturilor vacante care pot fi ocupate prin transfer la cerere.
(6) În situaţia în care sunt depuse mai multe cereri de ocupare a unui post vacant, prin transfer la cerere, angajatorul stabileşte criterii de selecţie proprii, în baza prevederilor art. 32, alin. 4 din Legea nr. 153/2017.
ART. 43
(1) Încheierea CIM se va face pe perioadă nedeterminată. Dacă salariatul solicită asistenţă din partea organizaţiei sindicale sau din partea unui terţ, aceasta se poate acorda.
(2) Contractele individuale se pot încheia şi pe durată determinată, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.
(3) CIM va cuprinde clauzele prevăzute de legislaţia în vigoare şi nu poate conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin legislaţie, contract colectiv de muncă la nivel de unitate sau la nivel superior.
(4) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
(5) Fişa postului este anexă la contractul individual de muncă şi face parte integrantă din acesta.
(6) Fişa postului stabileşte atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale corespunzătoare postului pe care îl ocupă salariatul, presupune enumerarea atribuţiilor corespunzătoare postului, reprezentând o concretizare a obligaţiilor pe care salariatul şi le asumă la încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul derulării acestuia.
ART. 44
(1) La încheierea contractului individual de muncă se stabileşte durata perioadei de probă, conform legislaţiei în vigoare, şi este menţionată în contractul individual de muncă.
(2) Pe durata perioadei de probă, salariatul se bucură de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.
(3) Perioada de probă constituie vechime în muncă.
(4) Pe durata executării unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă, cu excepţia situaţiei când se schimbă funcţia sau profesia.
(5) Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.
ART. 45
Angajatorul este decăzut din dreptul de a verifica aptitudinile salariatului prin perioada de probă dacă nu l-a informat cu privire la durata acestei perioade în termenul legal de 15 zile de la momentul încheierii contractului individual de muncă sau de la data încheierii actului adiţional de modificare a contractului individual de muncă referitor la schimbarea funcţiei sau profesiei, în cazul în care se stabileşte o nouă perioadă de probă.
ART. 46
(1) CIM se poate modifica numai prin acordul părţilor.
(2) Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente:
a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
d) condiţiile de muncă;
e) salariul;
f) timpul de muncă şi timpul de odihnă.
(4) Refuzul salariatului de a accepta o modificare a clauzelor referitoare la felul muncii, locul muncii sau drepturile salariale nu dă dreptul celui care angajează de a proceda la desfacerea unilaterală a CIM pentru acest motiv.
ART. 47
Drepturile şi obligaţiile privind raporturile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere. Orice negociere prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
ART. 48
Delegarea şi detaşarea salariaţilor se fac de către angajator în condiţiile legii.
ART. 49
Încadrarea şi promovarea salariaţilor pe funcţii, grade sau trepte profesionale se fac conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 50
(1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi, în condiţiile legii.
(2) În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării, acesta nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de salariat.
(3) Posturile salariaţilor cărora li s-a suspendat contractul individual de muncă conform legii nu pot fi desfiinţate şi pot fi ocupate numai prin încheierea de contracte individuale de muncă pe perioadă determinată.
ART. 51
(1) Salariaţii pot promova de pe o funcţie de execuţie pe o funcţie de conducere în urma susţinerii unui concurs sau examen, după caz.
(2) Delegarea de atribuţii aferente unei funcţii de conducere se poate face în condiţiile legii.
ART. 52
(1) Încetarea CIM poate avea loc - în condiţiile prevăzute de lege - prin unul din următoarele moduri:
a) de drept;
b) acordul părţilor;
c) desfacerea din iniţiativa uneia din părţi.
(2) Unitatea este obligată, potrivit legii, să acorde un preaviz la desfacerea contractului de muncă, durata preavizului fiind de 20 zile lucrătoare pentru funcţiile de execuţie şi 30 de zile lucrătoare pentru funcţiile de conducere.
(3) În perioada preavizului, salariaţii au dreptul să absenteze patru ore pe zi de la programul unităţii, pentru a-şi căuta un loc de muncă, fără ca aceasta să afecteze salariul şi celelalte drepturi. Orele absentate se pot acorda prin cumul, în condiţiile stabilite de conducerea instituţiei, pe baza cererii salariatului.
(4) Concedierea salariatului pe motiv că nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat va putea fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a acestuia, conform unei proceduri stabilite de angajator cu avizul sindicatului.
ART. 53
(1) CIM nu poate fi desfăcut din iniţiativa angajatorului, în cazurile în care prin lege sau prin contractul colectiv de muncă au fost prevăzute asemenea interdicţii.
(2) Desfăşurarea activităţii sindicale, precum şi apartenenţa la un sindicat nu pot constitui motive pentru desfacerea CIM din iniţiativa unităţii.
(3) În cazul în care intenţionează să dispună o măsură disciplinară împotriva unui salariat, angajatorul este obligat să efectueze o cercetare disciplinară prealabilă, la şedinţele comisiei putând participa, cu statut de observator şi fără drept de vot, şi un reprezentant al sindicatului al cărui membru este angajatul. Preşedintele comisiei de disciplină are obligaţia ca odată cu citarea angajatului să înştiinţeze şi sindicatul.
(4) Salariatul are dreptul de a fi informat cu privire la fapta ce i se impută şi dreptul de a se apăra, iar unitatea are obligaţia de a-l asculta şi de a verifica susţinerile făcute de acesta în apărare.
(5) Modul de desfăşurare a cercetării disciplinare prealabile, precum şi rezultatele acesteia se consemnează într-un proces-verbal.
(6) La stabilirea sancţiunii se va ţine seama de cauzele şi gravitatea faptei, de împrejurările în care a fost săvârşită, de gradul de vinovăţie a salariatului, de urmările abaterii şi de alte împrejurări.
(7) Aplicarea sancţiunilor este de competenţa exclusivă a angajatorului. Sancţiunile vor fi aplicate de regulă progresiv, făcând excepţie de la regulă faptele considerate deosebit de grave, aducătoare de prejudicii importante instituţiei, precum şi cele comise în mod deliberat.
(8) Angajatorul nu poate aplica mai multe sancţiuni pentru aceeaşi faptă.
(9) Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.
ART. 54
În cazul în care unitatea este pusă în situaţia de a efectua reduceri de personal ca urmare a restrângerii activităţii, părţile convin asupra respectării următoarelor principii:
a) instituţia va pune la dispoziţia sindicatului justificarea tehnico-economică în legătură cu măsurile privind posibilităţile de redistribuire a personalului, modificarea programului de lucru, organizarea de cursuri de calificare, recalificare sau reorientare profesională etc.;
b) justificarea tehnico-economică împreună cu obiecţiile şi propunerile sindicatului vor fi supuse spre analiză şi avizare consiliului de conducere;
c) concomitent, instituţia va informa sindicatul asupra motivelor ce stau la baza reducerii numărului de salariaţi, precum şi asupra eventualelor posibilităţi de redistribuire a acestora; anunţul se va face cu 30 de zile calendaristice înainte de efectuarea acestei operaţiuni.
ART. 55
(1) În situaţia în care disponibilizările de personal nu pot fi evitate, conducerea unităţii va comunica în scris fiecărui salariat al cărui post urmează a fi desfiinţat dacă i se oferă sau nu un alt loc de muncă ori cuprinderea într-o formă de recalificare profesională în vederea ocupării unui post în aceeaşi unitate.
(2) În cazurile în care salariaţilor nu li se pot oferi alte locuri de muncă ori aceştia refuză locul de muncă oferit sau cuprinderea într-o formă de recalificare, conducerea unităţii le va comunica în scris termenul de preaviz, în condiţiile prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă.
ART. 56
(1) La aplicarea efectivă a reducerii de personal, după reducerea posturilor vacante de natura celor desfiinţate, măsurile vor afecta în ordine:
a) CIM ale salariaţilor care cumulează două sau mai multe funcţii, precum şi ale celor care cumulează pensia cu salariul;
b) CIM ale persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cererea unităţii (vârsta standard şi stagiul minim de cotizare);
c) CIM ale persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cererea lor (pensie anticipată).
(2) La luarea măsurii de desfacere a CIM pentru reducerea de posturi vor fi avute în vedere următoarele criterii minimale:
a) dacă măsura ar putea afecta doi soţi care lucrează în aceeaşi unitate, se desface contractul de muncă al soţului care are venitul cel mai mic, fără ca prin aceasta să se poată desface contractul de muncă al unei persoane care ocupă un post nevizat de reducere;
b) măsura să afecteze numai în ultimul rând femeile care au în îngrijire copii, bărbaţii văduvi sau divorţaţi care au în îngrijire copii, întreţinătorii unici de familie, precum şi salariaţii, bărbaţi sau femei, care mai au cel mult 3 ani până la pensionare la cererea lor.
(3) În cazul în care măsura desfacerii CIM ar afecta un salariat care a urmat o formă de calificare sau de perfecţionare a pregătirii profesionale şi a încheiat cu unitatea un act adiţional la contractul de muncă, prin care s-a obligat să presteze o activitate într-o anumită perioadă de timp, conducerea nu-i va putea pretinde acestuia despăgubiri pentru perioada rămasă nelucrată până la împlinirea termenului, dacă măsura desfacerii contractului de muncă nu-i este imputabilă.
(4) În ipoteza în care două sau mai multe persoane salariate sunt în aceeaşi situaţie, disponibilizarea se va face cu consultarea sindicatului.
(5) Salariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana lor vor beneficia de o compensaţie, cel puţin în cuantumul unui salariu mediu net pe OCPI, conform procesului-verbal încheiat cu organizaţia sindicală, numai în situaţia în care acest lucru nu este interzis prin lege.
ART. 57
În termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectivă are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate, fără examen, concurs sau perioadă de probă, cu respectarea prevederilor art. 74 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. 7
Formarea profesională
ART. 58
(1) Părţile înţeleg:
a) prin termenul de formare profesională, orice procedură prin care un salariat dobândeşte o calificare atestată printr-un certificat sau o diplomă eliberată în condiţiile prevăzute de Legea învăţământului;
b) prin termenul de formare profesională continuă, orice procedură prin care salariatul, având deja o calificare ori o profesie, îşi completează cunoştinţele profesionale, fie prin aprofundarea studiilor într-un anumit domeniu al specialităţii de bază, fie prin deprinderea unor metode sau procedee noi adoptate în domeniul specialităţii lui.
(2) Formarea profesională şi formarea profesională continuă cuprind şi teme din domeniul relaţiilor de muncă şi atribuţiilor specifice activităţii, convenite între sindicat şi reprezentanţii angajatorului.
(3) Părţile convin asupra necesităţii şi obligativităţii perfecţionării profesionale a tuturor categoriilor de salariaţi, inclusiv a liderilor sindicali scoşi din producţie, la expirarea mandatului, cel puţin o dată la 2 (doi) ani, pe cheltuiala angajatorului.
(4) Pe perioada în care participă la programe de formare profesională iniţiate de angajator, salariaţii primesc drepturile stabilite prin contractele colective de muncă/contractele individuale de muncă, pentru program normal de lucru.
ART. 59
Angajatorul va crea condiţii materiale, financiare şi organizatorice pentru perfecţionarea profesională a personalului, în limita fondurilor bugetare aprobate.
ART. 60
(1) Anual, până cel mai târziu la data de 31 decembrie, se va elabora planul de formare profesională pentru anul următor.
(2) Pentru realizarea acestor obiective se vor elabora programe specifice fiecărei categorii de personal pe meserii, funcţii şi specialităţi.
ART. 61
(1) Salariaţii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională, în condiţiile art. 197 alin. (1) din Codul Muncii, nu pot avea iniţiativa încetării contractului individual de muncă pentru o perioadă stabilită prin act adiţional.
(2) În acest caz actul adiţional la contractul individual de muncă va cuprinde:
a) obligaţia instituţiei de a suporta cheltuielile pentru instruirea salariatului;
b) îndatorirea salariatului de a lucra în instituţie o perioadă de 2 ani de la terminarea formei de instruire;
c) obligaţia salariatului ca, în cazul nerespectării din culpa sa a îndatoririi de la alineatul precedent să suporte cheltuielile ocazionate cu pregătirea sa profesională, proporţional cu perioada nelucrată din perioada stabilită conform actului adiţional la contractul individual de muncă.
(3) Durata obligaţiei salariatului de a presta muncă în favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională, precum şi orice alte aspecte în legătură cu obligaţiile salariatului, ulterioare formării profesionale, se stabilesc prin act adiţional la contractul individual de muncă.
(4) Nerespectarea de către salariat a dispoziţiei prevăzute la alin. (1) determină obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, proporţional cu perioada nelucrată din perioada stabilită conform actului adiţional la contractul individual de muncă.
(5) Obligaţia prevăzută la alin. (4) revine şi salariaţilor care au fost concediaţi în perioada stabilită prin actul adiţional, pentru motive disciplinare sau al căror contract individual de muncă a încetat ca urmare a arestării preventive pentru o perioadă mai mare de 60 de zile, a condamnării printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o infracţiune în legătură cu munca lor, precum şi în cazul în care instanţa penală a pronunţat interdicţia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.
ART. 62
Salariaţii trimişi la cursurile de perfecţionare profesională, organizate şi plătite de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi/sau de oficiul teritorial, sunt obligaţi să frecventeze cursurile şi să obţină calificative de promovare. În caz de neprezentare la cursuri şi/sau de nepromovare a lor, salariatul va suporta contravaloarea cheltuielilor.
ART. 63
(1) Formele de perfecţionare sunt:
a) cursuri în cadrul instituţiei, caz în care se vor asigura spaţii corespunzătoare, instituţia suportând şi cheltuielile cu salariile formatorilor, contravaloarea rechizitelor şi materialelor didactice;
b) trimiterea la perfecţionare în instituţii specializate, de învăţământ superior, alte unităţi din ţară sau străinătate.
(2) În cazul în care salariatul este cel care are iniţiativa participării la o formă de pregătire profesională cu scoaterea din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului, împreună cu sindicatul, şi va decide cu privire la cererea formulată în termen de 15 zile de la primire. Totodată angajatorul va decide cu privire la condiţiile în care va permite salariatului participarea la forma de pregătire profesională, inclusiv dacă va suporta în totalitate sau în parte costul ocazionat de aceasta.
CAP. 8
Drepturile şi obligaţiile părţilor
ART. 64
Angajatorul are în principal următoarele drepturi:
a) să stabilească organizarea şi funcţionarea instituţiei, luând în considerare dispoziţiile legale ce-i guvernează activitatea;
b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare post existent în cadrul organigramei în vigoare;
c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariaţi, sub rezerva legalităţii lor;
d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor şi atribuţiilor de serviciu de către salariaţi;
e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare, numai după efectuarea cercetării disciplinare obligatorii prealabile şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, prezentului contract şi regulamentului intern;
f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora.
ART. 65
Angajatorul are următoarele obligaţii:
a) să încadreze personal în funcţie de gradul şi studiile efectuate, asigurând promovarea pe funcţii prin respectarea criteriilor de performanţă profesională individuală, ţinând cont de funcţia avută anterior şi experienţa acumulată în domeniul postului ocupat, astfel cum sunt reglementate prin dispoziţii legale cuprinse în acte normative în vigoare, aplicabile în materie;
b) să folosească raţional forţa de muncă, să coreleze numărul salariaţilor la nivelul strict necesar realizării activităţii, să organizeze pregătirea profesională, selecţionarea, angajarea în muncă şi promovarea salariaţilor potrivit cerinţelor stabilite pentru fiecare loc de muncă, în raport cu calităţile profesionale, modul de implicare şi comportare în cadrul instituţiei, aplicarea unor criterii obiective de evaluare, apreciere anuală a acestora;
c) să asigure la timp şi în mod eficient condiţiile tehnico-materiale corespunzătoare pentru toţi salariaţii, astfel ca activitatea profesională să se desfăşoare conform unor parametri optimi de calitate şi competitivitate;
d) să exercite controlul efectiv asupra modului de îndeplinire a tuturor obligaţiilor de serviciu de către salariaţi;
e) să introducă un sistem informaţional adecvat, în vederea înlăturării birocraţiei, stabilirii şi asumării responsabilităţilor;
f) să folosească toate posibilităţile organizatorice pentru acordarea timpului liber normal de odihnă salariatului;
g) să asigure condiţiile pentru efectuarea integrală a concediilor de odihnă potrivit programării acestora într-un an calendaristic;
h) să asigure fondurile băneşti necesare plăţii drepturilor salariale, precum şi celorlalte venituri şi drepturi de care beneficiază angajaţii;
i) să asigure participarea salariaţilor la programe de formare profesională în condiţiile legii;
j) să organizeze, să conducă, să coordoneze şi să controleze activitatea instituţiei;
k) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractul individual de muncă, cu respectarea legislaţiei în vigoare, cu informarea şi consultarea prealabilă a sindicatului;
l) să vireze către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi, după caz, bugetele speciale, la termen, toate sumele reţinute din salariile individuale, precum şi sumele pe care le datorează în nume propriu către aceste bugete, pentru persoanele încadrate în muncă, în condiţiile prevăzute de lege;
m) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului, activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă şi în specialitate;
n) să informeze salariaţii şi organizaţiile acestora cu privire la orice hotărâre care poate aduce atingere intereselor acestora;
o) să aducă la cunoştinţa salariaţilor, în timp util, atribuţiile şi sarcinile de serviciu ce revin fiecăruia şi normele de muncă stabilite după cum acestea pot fi modificate de către angajator, inclusiv fişa postului, precum şi criteriile de evaluare a activităţii salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
p) să asigure salariaţilor stabilitatea în muncă, în raport cu condiţiile economico-sociale la nivel de ţară, precum şi în raport cu situaţia economico-financiară a angajatorului;
r) să pună la dispoziţia salariaţilor, în vederea consultării, următoarele documente: contractul colectiv de muncă, regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul intern, deciziile conducerii, condiţii de muncă, restructurare, formare şi perfecţionare profesională, norme de protecţie a muncii, prevenire şi stingere a incendiilor;
s) să se consulte cu reprezentanţii sindicali în cazul concedierilor, să prezinte planul de măsuri sociale sau alte măsuri menite să protejeze interesele salariaţilor ce urmează a fi concediaţi;
t) să ia măsuri pentru eliberarea de legitimaţii tuturor salariaţilor, cu indicarea funcţiei şi locului de muncă al fiecăruia;
u) să întocmească, la solicitarea scrisă a salariaţilor, recomandări în legătură cu activitatea profesională şi profilul moral al salariaţilor la plecarea din unitatea angajatoare şi din instituţiile subordonate;
v) să înfiinţeze Registrul General de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege;
w) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor;
x) să respecte personalitatea şi demnitatea salariaţilor subordonaţi;
y) dezinfectarea spaţiului instituţiei şi a celor subordonate o dată pe an, cu ajutorul unei firme specializate;
z) să efectueze demersurile şi să achite costurile pentru determinarea acţiunii câmpurilor electromagnetice de radiofrecvenţă produse de emiţătoare pentru comunicaţii, staţii de radiolocaţie, instalaţii de curent de înaltă frecvenţă, staţii de US, UUS sau alte condiţii periculoase sau vătămătoare;
aa) reţinerea şi deducerea fiscală a cotizaţiei lunare către sindicat.
ART. 66
Angajatorul are obligaţia executării oricăror îndatoriri ce îi revin în temeiul reglementărilor legale, contractului individual de muncă şi prezentului contract colectiv de muncă.
ART. 67
Organizarea activităţii în oficiile teritoriale privind repartizarea salariaţilor pe locuri de muncă, precizarea atribuţiilor şi răspunderilor, elaborarea de norme fundamentale din punct de vedere al eficienţei economice, precum şi exercitarea controlului ierarhic asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu de către salariaţi sunt atribuite în competenţa exclusivă a angajatorului şi se exercită prin personalul desemnat în acest scop.
ART. 68
Salariaţii au următoarele drepturi:
a) dreptul la plata salariului şi a altor drepturi salariale pentru munca depusă astfel cum sunt prevăzute în contractele individuale şi colective de muncă şi prin actele normative ce reglementează salarizarea din sectorul bugetar;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual şi alte concedii conform prevederilor contractului colectiv şi legislaţiei în vigoare;
d) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
e) dreptul la formare profesională;
f) dreptul la informare şi consultare;
g) dreptul de a fi asistaţi de către reprezentanţii sindicali în relaţia cu conducerea instituţiei;
h) dreptul de a constitui sau adera liber la un sindicat;
i) dreptul de reabilitare medicală, profesională şi socială, în caz de accident de muncă sau boală profesională;
j) dreptul de a participa la acţiuni colective;
k) dreptul la demnitate în muncă;
l) dreptul la protecţie în caz de concediere;
m) dreptul la negociere colectivă şi individuală;
n) dreptul de a fi informaţi, direct sau prin intermediul sindicatelor, anual, despre situaţia economică şi financiară a instituţiei;
o) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă;
p) dreptul la vizită medicală gratuită, cel puţin o dată pe an;
q) dreptul să obţină de la angajator întregul necesar (articole birotică, ustensile cadastru etc.) pentru desfăşurarea normală a activităţii angajatorului şi îndeplinirea la timp a sarcinilor de serviciu stabilite salariatului, iar, în cazul în care acesta din urmă le solicită angajatorului care refuză procurarea lor în mod culpabil, angajatul va fi exonerat de răspundere pentru neîndeplinirea ori îndeplinirea cu întârziere a îndatoririlor de serviciu cauzate în acest mod;
r) dreptul de a avea acces la reţeaua de internet a instituţiei în scopuri strict profesionale;
s) dreptul femeilor gravide şi al lăuzelor de a nu presta ore suplimentare, acestea putând să fie trecute la cerere şi în funcţie de posibilităţi pe alte locuri de muncă corespunzătoare pregătirii lor profesionale, fără diminuarea drepturilor salariale;
t) dreptul de a primi în zilele când temperatura atmosferică depăşeşte 37 grade Celsius 2-4 litri apă minerală/plată/zi pentru rehidratarea organismului conform legislaţiei interne şi europene aplicabile în materie.
ART. 69
Salariaţii au următoarele obligaţii:
a) să realizeze la termen sarcinile de serviciu ce decurg din fişa postului şi din programele de activitate, precum şi dispoziţiile şefilor ierarhici;
b) să cunoască şi să aplice prevederile legale în vigoare în activitatea pe care o desfăşoară;
c) să respecte ordinea şi disciplina la locul de muncă;
d) să respecte programul de lucru, să folosească integral şi cu eficienţă timpul de muncă;
e) să dea dovadă de cinste, corectitudine şi comportament civilizat, să nu desfăşoare activităţi prin care se urmăreşte obţinerea de foloase nelegale, să nu beneficieze de foloase necuvenite pentru activitatea prestată în cadrul atribuţiilor de serviciu;
f) să asigure păstrarea secretului de serviciu, să nu scoată şi să nu difuzeze, din circuitul informaţional al instituţiei, date, informaţii şi documente indiferent de natura lor, referitoare la activitatea instituţiei, fără aprobarea conducerii; salariaţii care intră în contact cu documente clasificate vor fi informaţi asupra acestui aspect la momentul încheierii contractului individual de muncă;
g) să păstreze confidenţialitatea asupra documentelor instituţiei, inclusiv cele privind situaţia economică şi financiară a acesteia, puse la dispoziţie de angajator în temeiul art. 40 alin. 2, lit. d din Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare;
h) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
i) să cunoască şi să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă;
j) să respecte termenele fixate, în condiţiile legii, de şefii ierarhici pentru realizarea şi predarea lucrărilor sau a sarcinilor de serviciu;
k) să nu execute lucrări străine de serviciu, în legătură cu obiectul de activitate al instituţiei şi să nu folosească baza materială în interes personal;
l) să respecte prevederile prezentului contract colectiv de muncă, Regulamentului Intern, Regulamentului de organizare şi funcţionare, fişei postului, normelor de securitate şi sănătate în muncă şi de prevenire şi stingere a incendiilor, tuturor celorlalte regulamente aprobate de către directorul instituţiei sau directorul general al ANCPI sau care decurg din legi şi alte acte normative.
ART. 70
Incompatibilităţile cu privire la activitatea desfăşurată de către angajaţii oficiilor teritoriale sunt cele prevăzute în acte normative speciale.
CAP. 9
Alte prevederi privind drepturile şi obligaţiile părţilor
ART. 71
(1) Concilierea, medierea şi arbitrarea conflictelor colective de muncă se fac numai între părţile aflate în conflict.
(2) Procedura de conciliere este obligatorie.
(3) În cazul în care conflictul colectiv de muncă nu a fost soluţionat ca urmare a concilierii organizate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, respectiv de Inspectoratul Teritorial de Muncă, după caz, părţile pot hotărî, prin consens, iniţierea procedurii de mediere, în condiţiile Legii dialogului social nr. 62/2011.
(4) Pe întreaga durată a unui conflict colectiv de muncă, părţile aflate în conflict pot hotărî prin consens ca revendicările formulate să fie supuse arbitrajului Oficiului de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă de pe lângă Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în condiţiile legii.
(5) Pe durata valabilităţii contractului colectiv de muncă angajaţii nu pot declanşa conflictul colectiv de muncă.
ART. 72
(1) Conducerea OCPI poate invita reprezentanţii sindicatului să participe la şedinţele sale, în condiţiile prevăzute de lege. Participarea se face cu statut de observator, cu drept de opinie, dar fără drept de vot.
(2) Încunoştinţarea reprezentanţilor sindicali se va face cu cel puţin 24 de ore înainte de şedinţă. Reprezentanţilor sindicali li se va comunica ordinea de zi şi li se va asigura accesul la documentele privind problemele profesionale, economice, sociale sau culturale puse în discuţie.
ART. 73
(1) Pentru fundamentarea acţiunilor prevăzute la art. 30 alin. 2 din Legea dialogului social nr. 62/2011, conducerea fiecărui OCPI va pune la dispoziţia organizaţiei sindicale, ori va asigura accesul la informaţiile şi documentele necesare, reprezentanţii sindicali având obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor ce le-au fost transmise cu acest caracter.
(2) Oficiile teritoriale şi Sindicatul Naţional "CARTEA FUNCIARĂ" îşi vor comunica prin orice mijloc reciproc şi în timp util hotărârile privind domeniul relaţiilor de muncă.
ART. 74
(1) În aplicarea prevederilor art. 24 din Legea dialogului social nr. 62/2011, la cererea organizaţiilor sindicale semnatare a prezentului CCM, angajatorul va reţine şi va vira sindicatului cotizaţia de sindicat pe statele lunare de plată. Concomitent se va efectua şi deducerea fiscală a cotizaţiei din venitul lunar al membrului de sindicat conform prevederilor legale.
(2) Reţinerea şi deducerea fiscală a cotizaţiei se fac pe baza cererii organizaţiei sindicale la care se ataşează lista membrilor de sindicat. Lista se înaintează angajatorului la data înscrierii salariaţilor în sindicat şi va fi actualizată de câte ori este nevoie.
(3) La solicitarea organizaţiei sindicale, pe baza consimţământului fiecărui membru, angajatorul va reţine şi va vira în contul şi către instituţia indicată sumele menţionate în adresa de înştiinţare.
ART. 75
Sindicatul semnatar al prezentului contract colectiv recunoaşte dreptul fiecărui angajator de a stabili, în condiţiile legii, răspunderea disciplinară sau patrimonială a salariaţilor care se fac vinovaţi de încălcarea normelor de disciplină a muncii sau care aduc prejudicii unităţii.
ART. 76
(1) Părţile convin să facă eforturi în vederea promovării unui climat normal de muncă în unităţi, cu respectarea prevederilor legii, ale contractelor colective de muncă, ale regulamentului intern, precum şi a drepturilor şi intereselor salariaţilor şi membrilor de sindicat.
(2) Pentru crearea şi menţinerea unui mediu de lucru care să încurajeze respectarea demnităţii fiecărei persoane, prin act adiţional la contractul colectiv de muncă la nivel de unitate vor fi stabilite proceduri de soluţionare pe cale amiabilă a plângerilor individuale ale salariaţilor, inclusiv a celor privind cazurile de violenţă sau hărţuire sexuală, în completarea celor prevăzute de lege.
(3) Definiţia hărţuirii sexuale este cea reglementată de lege.
(4) Plângerile salariaţilor în justiţie nu pot constitui motiv de desfacere a contractului de muncă.
(5) Este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex în ceea ce priveşte accesul femeilor şi bărbaţilor la toate nivelurile de instruire şi de formare profesională, perfecţionare şi, în general, de educaţie continuă.
(6) Angajaţii au dreptul ca, în cazul în care se consideră discriminaţi pe baza criteriului de sex, să formuleze sesizări/reclamaţii către angajator sau împotriva lui, dacă acesta este direct implicat, şi să solicite sprijinul organizaţiei sindicale sau al reprezentanţilor salariaţilor din unitate pentru rezolvarea situaţiei la locul de muncă. În cazul în care această sesizare/reclamaţie nu a fost rezolvată la nivelul angajatorului prin mediere, persoana angajată care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumpţia existenţei unei discriminări directe sau indirecte bazate pe criteriul de sex în domeniul muncii, pe baza prevederilor prezentei legi, are dreptul atât să sesizeze instituţia competentă, cât şi să introducă cerere către instanţa judecătorească competentă în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa, respectiv la secţia/completul pentru conflicte de muncă şi drepturi de asigurări sociale din cadrul tribunalului sau, după caz, instanţa de contencios administrativ, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii faptei.
CAP. 10
Dispoziţii finale
ART. 77
(1) Părţile contractante recunosc existenţa dreptului sindical şi se angajează să faciliteze exercitarea acestuia asigurând totodată protecţie reprezentanţilor sindicali potrivit reglementărilor în vigoare.
(2) Angajatorii recunosc dreptul reprezentanţilor Sindicatului Naţional "CARTEA FUNCIARĂ" de a verifica la locurile de muncă modul în care sunt respectate drepturile salariaţilor prevăzute în contractul colectiv de muncă.
(3) Angajatorul va adopta o poziţie neutră şi imparţială faţă de organizaţiile sindicale şi reprezentanţii salariaţilor din instituţie.
(4) Este interzis angajatorului să desfacă din proprie iniţiativă contractul individual de muncă al salariaţilor, pentru motive care privesc activitatea sindicală.
ART. 78
Executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi.
ART. 79
Drepturile prevăzute în contractele individuale de muncă nu pot fi sub nivelul celor stabilite prin contractele colective de muncă.
ART. 80
Prevederile contractelor individuale de muncă existente la data intrării în vigoare a contractelor colective de muncă vor fi puse de acord cu prevederile acestora din urmă.
ART. 81
(1) Angajatorul şi organizaţia sindicală se vor informa reciproc, în situaţia în care deţin informaţii, în legătură cu modificările ce urmează să se producă în unitate, cu consecinţele previzibile asupra salariaţilor şi cu măsurile ce se au în vedere pentru limitarea efectelor disponibilizărilor de personal determinate de aceste modificări.
(2) În toate situaţiile de reorganizare drepturile şi obligaţiile prevăzute de prezentul contract colectiv de muncă se transmit noilor subiecte de drept rezultate din aceste operaţiuni juridice.
ART. 82
(1) Prevederile capitolelor nr. 4 - Salarizarea şi alte drepturi băneşti, nr. 7 - Formarea profesională şi nr. 8 - Drepturile şi obligaţiile părţilor se vor putea negocia anual prin act adiţional la prezentul Contract Colectiv de Muncă, la iniţiativa uneia dintre părţile semnatare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) Prin act adiţional, părţile pot stabili negocierea oricăror clauze ale contractului colectiv de muncă, inclusiv aderarea altor oficii teritoriale la acest contract, pe perioada valabilităţii acestuia.
ART. 83
Regulamentul intern se întocmeşte de către angajator împreună cu sindicatele, conform legii.
ART. 84
(1) Prezentul contract colectiv de muncă a fost semnat azi, 20 septembrie 2017, la sediul OCPI Braşov, în 16 (şaisprezece) exemplare originale, având aceeaşi forţă juridică.
(2) Prezentul contract colectiv de muncă produce efecte începând cu data înregistrării lui de către una din părţi, în condiţiile prevăzute de art. 144 alin. 1 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată şi va fi adus la cunoştinţa salariaţilor prin afişarea în fiecare unitate, la secretariatul instituţiei şi prin transmitere pe e-mail pe adresa Sindicatului Naţional "CARTEA FUNCIARĂ" pentru membrii fiecărui oficiu teritorial.
Din partea angajatorilor - Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară:
OCPI ALBA
DIRECTOR,
Dorinel RETEGAN
prin
Ioana Rodica CEUCA
OCPI ARGEŞ
DIRECTOR,
Mihăiţă George BARBU
OCPI BRĂILA
DIRECTOR,
Petrică DRĂGAN
prin
Cristian TRUFAŞ
OCPI BRAŞOV
DIRECTOR,
Radu Simion MOŢA
OCPI COVASNA
DIRECTOR,
Felician Nicu URSACHE
OCPI GALAŢI
DIRECTOR,
Romeo SCARLAT
OCPI GIURGIU
DIRECTOR,
Vasile ILIE
prin
Aurelia CRISTEA
OCPI GORJ
DIRECTOR,
Marius MĂNESCU
OCPI HARGHITA
DIRECTOR,
Sorin Nicolae TRUŢĂ
OCPI IALOMIŢA
DIRECTOR,
Marius Vasile ŞTEF
OCPI MUREŞ
DIRECTOR,
Marius Lucian MĂNIŞOR
OCPI NEAMŢ
DIRECTOR,
Simion STÂNCEL
OCPI PRAHOVA
DIRECTOR,
Virgiliu Daniel NANU
OCPI VASLUI
DIRECTOR,
Daniela CHIPER
Din partea angajaţilor, organizaţia sindicală reprezentativă:
Sindicatul Naţional "CARTEA FUNCIARĂ"
Ovidiu CIUREA - Preşedinte
ANEXA 1
LISTA
cu oficiile teritoriale cărora li se aplică
prezentul contract colectiv de muncă
1. OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ ALBA;
2. OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ ARGEŞ;
3. OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BRĂILA;
4. OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BRAŞOV;
5. OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ COVASNA;
6. OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ GALAŢI;
7. OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ GIURGIU;
8. OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ GORJ;
9. OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ HARGHITA;
10. OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ IALOMIŢA;
11. OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ MUREŞ;
12. OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ NEAMŢ;
13. OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ PRAHOVA;
14. OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ VASLUI.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
