Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Înregistrat la Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social - D.D.S. sub numărul 32 din data de 10.01.2018 În temeiul Legii nr. 62/2011, între: 1. Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), în calitate de împuternicit al ordonatorului principal de credite; 2. Salariaţi, reprezentaţi, potrivit prevederilor Legii nr. 62/2011, de către Uniunea Sindicală Sanitas Bucureşti (USSB); 3. Salariaţii, reprezentaţi, potrivit prevederilor Legii nr. 62/2011, de către Federaţia Sindicală Hipocrat; se încheie următorul contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi: CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 (1) Părţile contractante, pe deplin egale şi libere în negocierea acestui contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi, se obligă să respecte prevederile acestuia. (2) La încheierea contractului colectiv de muncă s-a avut în vedere legislaţia în vigoare. (3) În sensul prezentului contract, termenul angajator desemnează pe cel care angajează: - Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, organ de specialitate al administraţiei publice locale şi autoritate locală în domeniul asistenţei de sănătate publică, conform atribuţiilor sale, stabilite prin actul de înfiinţare şi regulamentul de organizare şi funcţionare; – unităţile sanitare reprezentate prin manager. (4) În sensul prezentului contract, termenul de unitate este folosit pentru a reprezenta: - spitalele; – ASSMB. (5) Angajatorul recunoaşte libera exercitare a dreptului sindical şi libertatea de opinie a fiecărui salariat, în conformitate cu legislaţia internă şi în concordanţă cu convenţiile internaţionale pe care România le-a ratificat. ART. 2 Prevederile prezentului contract colectiv de muncă se aplică şi produc efecte în toate unităţile, conform anexei nr. 10, indiferent de forma de organizare, de modul de finanţare şi de caracterul activităţii. ART. 3 (1) În cazul în care se negociază contracte colective de muncă la nivel de unităţi, la cerere, în concordanţă cu conţinutul anexei nr. 1 la prezentul contract, organizaţiile semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi au obligaţia de a anunţa reprezentanţii angajatorului care sunt organizaţiile sindicale împuternicite în acest sens. (2) Prezentul contract colectiv de muncă are ca scop, în principal, stabilirea drepturilor minime garantate salariaţilor şi a obligaţiilor corelative cu privire la: - încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă, conform legislaţiei în vigoare; – măsurile de sănătate şi securitate în muncă; – timpul de muncă şi timpul de odihnă; – alte măsuri de protecţie socială a salariaţilor membri ai organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă şi acordarea de facilităţi acestora; – formarea şi perfecţionarea profesională; – drepturile organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă; – obligaţiile salariaţilor. ART. 4 (1) Orice cerere de modificare a prezentului contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi va face obiectul unei noi negocieri. (2) Cererea se comunică în scris celorlalte părţi şi va cuprinde obiectul modificărilor. (3) Cererile de modificare vor fi depuse la sediul Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, care va transmite cererea către semnatarii prezentului contract colectiv de muncă. (4) Negocierile cu privire la modificare vor putea începe după 48 de ore de la data solicitării acestei modificări, dar nu mai mult de 15 zile lucrătoare de la data comunicării. (5) După depunerea cererii de modificare şi pe toată perioada negocierilor, angajatorul se obligă să nu procedeze la desfaceri de contracte individuale de muncă pentru motive ce nu sunt imputabile salariaţilor. (6) Prezentul contract colectiv de muncă se poate prelungi cu 1 an prin act adiţional; în acest caz, una din părţile semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi va solicita prelungirea cu minimum 30 de zile înainte de expirarea sa, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. ART. 5 Modificările aduse contractului colectiv de muncă produc aceleaşi efecte ca şi contractul, de la data înregistrării lor la Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social. ART. 6 Suspendarea şi/sau încetarea contractului colectiv de muncă au loc în condiţiile legii. ART. 7 (1) Aplicarea prevederilor contractului colectiv de muncă se face potrivit prevederilor legale în vigoare, iar interpretarea conţinutului contractului colectiv de muncă se realizează prin consens. (2) Dacă nu se realizează consensul, părţile se pot adresa instanţelor judecătoreşti. ART. 8 Părţile recunosc şi aplică principiile fundamentale ale dreptului muncii, drepturile şi obligaţiile părţilor fiind fundamentate prin prezentul contract colectiv de muncă. ART. 9 (1) Contractele colective de muncă la nivel de unităţi precum şi contractele individuale de muncă nu vor putea prevedea drepturi sub limitele prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi. (2) În contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate de către sindicate în numele salariaţilor, părţile contractante vor conveni, cu acordul salariatului, ca salariaţii asupra cărora se întind efectele contractului colectiv de muncă negociat, alţii decât membrii organizaţiilor sindicale semnatare, să plătească o contribuţie pentru desfăşurarea negocierilor colective, care să nu fie mai mică de 0,6% din salariul de încadrare, dar care să nu depăşească valoarea contribuţiei sindicale. Această contribuţie urmează a forma un fond separat, utilizat pentru negocierile colective, aplicarea contractului colectiv de muncă, precum şi în alte scopuri stabilite prin acordul părţilor. Modul de administrare a fondului colectat se va stabili prin negociere între angajator şi organizaţiile sindicale afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract. (3) Prevederile prezentului contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi sunt minime şi obligatorii pentru angajatori. ART. 10 Angajatorul este obligat să asigure publicarea pe site-ul instituţiei a contractului colectiv de muncă şi a oricăror altor comunicări la locurile convenite cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale şi patronale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, astfel încât salariaţii să ia cunoştinţă de conţinutul lor. ART. 11 (1) Pentru soluţionarea pe cale amiabilă a litigiilor intervenite cu ocazia aplicării prevederilor prezentului contract colectiv de muncă, se va constitui comisia paritară la nivel de grup de unităţi. (2) Componenţa, organizarea şi funcţionarea comisiei se stabilesc conform anexei nr. 2. (3) Angajatorul şi sindicatele afiliate la organizaţiile sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă sunt obligate să se consulte şi să se informeze reciproc în cazurile speciale prevăzute de legislaţia aplicabilă, în vigoare, referitoare la relaţiile de muncă. (4) Consultarea şi informarea se vor desfăşura organizat în cadrul comisiilor paritare constituite la toate nivelurile. ART. 12 Declanşarea procedurii prevăzute la art. 11 nu constituie un impediment pentru sesizarea instanţei de judecată de către persoana fizică ce se consideră prejudiciată. ART. 13 (1) Reprezentanţii angajatorului şi cei ai organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, la sesizarea uneia dintre părţi, vor analiza la nivel de unitate modul în care sunt respectate drepturile şi obligaţiile salariaţilor. (2) În cazul constatării unor încălcări ale prevederilor legale/prevederilor contractului colectiv de muncă, va fi sesizată Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti sau alte instituţii abilitate, după caz, în vederea soluţionării. ART. 14 În situaţiile în care, în privinţa drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de muncă, intervin reglementări legale ce modifică prevederile prezentului contract colectiv de muncă, acestea vor face parte, de drept, din contract. ART. 15 (1) Părţile se obligă ca în perioada de executare a prezentului contract colectiv de muncă să nu susţină proiecte de acte normative a căror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de muncă. (2) Părţile garantează respectarea prevederilor legale aplicabile prezentului contract colectiv de muncă în cazul în care se iniţiază acte normative ce privesc relaţiile de muncă. ART. 16 (1) Prezentul contract colectiv de muncă este încheiat pe o perioadă de 2 ani şi este valabil de la data înregistrării lui la Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social. (2) La cererea uneia dintre părţile semnatare, în cazul apariţiei unor modificări legislative, părţile vor proceda la renegocierea unor clauze, după caz. (3) La cererea uneia dintre părţile semnatare, în cazul stabilirii unor drepturi şi obligaţii suplimentare ale salariaţilor, prezentul contract colectiv de muncă va fi pus în concordanţă cu modificările survenite în contractul colectiv de muncă la nivel superior. (4) Prezentul contract colectiv de muncă va fi publicat în Monitorul Oficial prin grija organizaţiilor sindicale semnatare conform prevederilor legale. (5) Orice cauză care presupune acordarea de drepturi băneşti se va face cu consultarea sindicatelor semnatare ale prezentului contract, în vederea modificării şi evidenţierii corespunzătoare a bugetului destinat organizării şi funcţionării unităţilor aflate în administrarea/subordinea Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale, conform legislaţiei în vigoare. CAP. 2 I. Încheierea contractului individual de muncă ART. 17 (1) Drepturile şi obligaţiile salariaţilor sunt prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit prevederilor legale în vigoare. (2) Normativele de personal se elaborează la nivelul Ministerului Sănătăţii. ART. 18 (1) Încheierea contractului individual de muncă se face pe baza condiţiilor stabilite de lege, cu respectarea drepturilor constituţionale ale salariatului şi potrivit prevederilor contractelor colective de muncă încheiate la nivel de sector de activitate, la nivel de grup de unităţi şi la nivel de unitate, după caz. (2) La angajare şi la stabilirea drepturilor individuale, angajatorii vor asigura egalitatea de şanse şi tratament pentru toţi salariaţii, fără discriminări directe sau indirecte, bazate pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea sau înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor decurgând din contractele colective de muncă. În acest sens, cel puţin un reprezentant al sindicatului reprezentativ în unitate sau, unde nu există sindicat reprezentativ, un reprezentant al sindicatelor semnatare ale contractului colectiv de muncă va participa în calitate de observator la desfăşurarea probelor concursurilor/ examenelor pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din unităţile sanitare aflate în subordinea ASSMB, conform legislaţiei în vigoare. (3) Criteriile de examinare se stabilesc, potrivit legii, de către angajator, conform prevederilor legale aplicabile. (4) Angajatorul se obligă să afişeze la loc public (avizier, web-site-ul instituţiei şi web-site-ul gov.ro), posturile disponibile şi condiţiile de ocupare a lor, cu cel puţin 15 zile calendaristice înaintea solicitării de scoatere a lor la concurs, la toate nivelurile de organizare a unităţilor definite la art. 1 alin. (5). (5) În cazul în care angajarea se face prin concurs, dacă un salariat şi o persoană din afara unităţii obţin aceleaşi rezultate, departajarea acestora se va face conform legislaţiei aplicabile în vigoare. (6) În cazul existenţei unei structuri funcţionale cu deficit de personal angajat, salariaţii au dreptul să solicite conducerii unităţii mutarea lor în această structură, în concordanţă cu interesele unităţii, cu cele proprii şi în condiţiile legii. ART. 19 (1) Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu. (2) Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine, sub sancţiunea nulităţii absolute, prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative şi prin prezentul contract colectiv de muncă. (3) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată. Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată. În ambele cazuri, salariatul va fi asistat de liderul sindicatului din care face parte, afiliat la organizaţia sindicală semnatară a prezentului contract colectiv de muncă pentru membrii de sindicat, iar pentru nemembrii de sindicat, la cerere. (4) Contractul individual de muncă se va încheia potrivit legii, în scris, în baza contractelor colective de muncă de la toate nivelurile, şi va fi actualizat anual, dacă este cazul. (5) Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale. (6) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. (7) Anterior începerii activităţii, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă. (8) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă. (9) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă. (10) Absenţele nemotivate şi concediile fără plată se scad din vechimea în muncă. (11) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) concediile pentru formare profesională fără plată, acordate în condiţiile legii. (12) Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligaţia de a informa persoana care solicită angajarea ori, după caz, salariatul, cu privire la clauzele generale pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice. (13) Persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul, va fi informată cu privire la cel puţin următoarele elemente: a) identitatea părţilor; b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri; c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului; d) funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative şi atribuţiile postului; e) riscurile specifice postului; f) data de la care contractul urmează să îşi producă efectele; g) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora; h) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul; i) condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia; j) salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul; k) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână; l) indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale salariatului; m) durata perioadei de probă, după caz. (14) Elementele din informarea prevăzută la alin. (9) trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă. (15) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (13) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 15 zile de la data încunoştinţării în scris a salariatului, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare rezultă ca posibilă din lege sau din contractul colectiv de muncă aplicabil. (16) În situaţia în care angajatorul nu îşi execută obligaţia de informare, salariatul este în drept să sesizeze, în termen de 30 de zile de la data neîndeplinirii acestei obligaţii, instanţa judecătorească competentă şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecutării de către angajator a obligaţiei de informare. (17) În afara clauzelor generale prevăzute la alin. (13), între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice. (18) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă: a) clauza cu privire la formarea profesională; b) clauza de neconcurenţă; c) clauza de mobilitate. (20) Informaţiile cerute, sub orice formă, de către angajator persoanei care solicită angajarea cu ocazia verificării prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum şi aptitudinile profesionale. (21) Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la funcţiile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a celui în cauză. ART. 20 (1) Ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante se face numai prin concurs sau examen, după caz, sau orice altă formă prevăzută de lege. (2) Posturile vacante existente în statul de funcţii vor fi scoase la concurs, în condiţiile legii, în raport cu necesităţile fiecărei unităţi cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale reprezentative semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. (3) În cazul în care la concursul organizat în vederea ocupării unui post vacant s-a prezentat un singur candidat, ocuparea postului se face prin examen. ART. 21 (1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere, astfel: a) medici, farmacişti, biologi, biochimişti, chimişti, profesori CFM, fiziokinetoterapeuţi, asistenţi medicali, dentişti, psihologi, logopezi etc. cu studii superioare, superioare de scurtă durată sau postliceale: - 20 de zile - dacă au mai fost angajaţi în altă unitate sanitară; – 30 de zile - dacă au mai lucrat în profesie, dar nu într-o unitate sanitară; – 90 de zile - debut în profesie; b) 30 de zile - alt personal cu pregătire superioară, superioară de scurtă durată sau postliceală; c) 20 de zile - pentru personalul cu pregătire medie ce urmează să se angajeze în funcţii de execuţie medico-sanitare: surori medicale, brancardieri, infirmiere, maseuri, nămolari etc.; d) 30 de zile - pentru personalul cu pregătire medie ce urmează să se angajeze în funcţii de execuţie, altele decât medico-sanitare; e) 5 zile - pentru personalul necalificat; f) 45 de zile - pentru personalul provenit din altă unitate similară ce urmează să ocupe posturi de conducere; g) 60 de zile - pentru personalul provenit din afara sistemului sanitar ce urmează să ocupe posturi de conducere, cu excepţia membrilor comitetului director; h) 90 de zile - pentru personalul ce urmează să ocupe posturi de conducere la debutul în funcţia de conducere. (2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv printr-o perioadă de probă de maximum 30 de zile calendaristice. (3) Pe durata perioadei de probă salariatul se bucură de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă. (4) Pe durata executării unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă. (5) Prin excepţie, salariatul poate fi supus la o nouă perioadă de probă în situaţia în care acesta debutează la acelaşi angajator într-o nouă funcţie sau profesie ori urmează să presteze activitatea într-un loc de muncă cu condiţii grele, vătămătoare sau periculoase, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative din unitate, afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. (6) Perioada de probă constituie stagiu de cotizare. (7) Perioada în care se pot face angajări succesive de probă ale mai multor persoane pentru acelaşi post este de maximum 12 luni. ART. 22 (1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul de funcţii. ART. 23 (1) La încheierea contractului individual de muncă cu timp parţial salariatul poate fi asistat de liderul sindicatului din care face parte, iar nemembrii de sindicat pot fi asistaţi la cerere. (2) Posturile temporar vacante care nu au putut fi ocupate prin concurs pot fi ocupate prin cumul de funcţii de către salariaţii unităţii, cu respectarea legislaţiei aplicabile în vigoare. ART. 24 Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi potrivit legii prin contract individual de muncă cu consultarea scrisă a sindicatului din unitate afiliat la organizaţiile sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. ART. 25 (1) Contractul individual de muncă nu poate fi desfăcut din iniţiativa celui care angajează în niciunul din cazurile care dau dreptul persoanelor la ajutorul de şomaj, fără consultarea scrisă a reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, în ceea ce priveşte protecţia socială a salariaţilor. (2) În cazul absenţei consultării scrise a părţii sindicale, organul ierarhic superior celui care angajează este obligat să asigure continuarea raporturilor juridice de muncă prin redistribuire în aceeaşi localitate sau judeţ, cu acordarea drepturilor salariale, potrivit legii. (3) În situaţia în care, din motive justificate, nu este posibilă aplicarea prevederilor alin. (2) din prezentul articol, desfacerea contractului individual de muncă se va face ţinând cont de criteriile stabilite prin art. 133 din prezentul contract colectiv de muncă. ART. 26 Contractul individual de muncă încheiat între angajator şi salariat va cuprinde obligatoriu elementele prevăzute în Anexa nr. 3 la prezentul contract colectiv de muncă. II. Executarea contractului individual de muncă ART. 27 Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc, potrivit legii, prin negociere şi sunt stipulate în cadrul prezentului contract colectiv de muncă şi în contractele individuale de muncă. ART. 28 Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege şi prezentul contract colectiv de muncă. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile salariaţilor prevăzute de lege şi de prezentul contract colectiv de muncă sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate. ART. 29 (1) Salariatul are, în principal, următoarele drepturi: a) la salarizare pentru munca depusă; b) la repaus zilnic şi săptămânal; c) la concediu de odihnă anual şi concediu suplimentar, corespunzător locului de muncă; d) la egalitate de şanse şi de tratament; e) la demnitate în muncă; f) la securitate şi sănătate în muncă; g) la acces la formarea profesională; h) la informare şi consultare; i) de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă; j) la protecţia în caz de concediere; k) la negociere colectivă şi individuală; l) de a participa la acţiuni colective; m) de a constitui sau de a adera la un sindicat; n) să fie informat despre orice modificare care apare în legătură cu locul muncii, felul muncii, salarizare, timpul de muncă şi timpul de odihnă; o) să fie informat de orice modificare a relaţiilor de subordonare şi colaborare la locul său de muncă; p) să se subordoneze doar şefilor ierarhici superiori; q) să-şi informeze în scris şeful direct de orice încercare de încălcare a drepturilor sale; r) să refuze orice alte sarcini de serviciu care nu sunt cuprinse în contractul individual de muncă sau în fişa postului, dacă el consideră că acele sarcini nu corespund pregătirii profesionale sau sarcinilor profesiei sale; s) să informeze angajatorul de orice încercare de încălcare a sarcinilor de serviciu de către şeful direct şi de orice încercare de stabilire a unei relaţii de subordonare de către altă persoană decât a şefului său direct; t) să solicite asistenţă organizaţiei sindicale în cazul suspiciunii de sancţionare datorită exercitării drepturilor sale; u) să solicite asistenţă organizaţiei sindicale în toate situaţiile în care îi este periclitat locul de muncă, felul muncii, salariul sau alte drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă sau în legislaţia în vigoare. (2) Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii: a) de a respecta programul de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului; b) de a respecta disciplina muncii; c) de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, regulamentul de organizare şi funcţionare, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă; d) de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu; e) de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate; f) de a respecta secretul de serviciu; g) să nu execute nicio sarcină ce-i depăşeşte cadrul fişei postului şi competenţelor corespunzătoare pregătirii profesionale; h) să nu facă uz de calităţi neconforme cu postul pe care a fost angajat sau cu pregătirea dobândită; i) să nu încerce să stabilească relaţii de subordonare cu colegii de la locul său de muncă, altele decât cele cuprinse în fişa postului; j) să respecte clauza de confidenţialitate dintre el şi angajator. ART. 30 (1) Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi: a) să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii; b) să stabilească, prin fişa postului, atribuţiile fiecărui salariat, care se pot modifica cu acordul angajatului, în funcţie de sarcinile noi intervenite pe parcursul derulării contractului, decurgând din dispoziţii legale noi sau din necesităţile de armonizare a legislaţiei cu cea comunitară; c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor; d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu; e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil, regulamentului intern şi regulamentului de organizare şi funcţionare; f) să analizeze şi să soluţioneze sesizările salariaţilor şi/sau organizaţiei sindicale reprezentative din unitate. (2) Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii: a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă; b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normativelor de personal şi condiţiile corespunzătoare de muncă; c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege/contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă; d) să comunice organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, situaţia economică şi financiară a unităţii, înaintea aprobării bugetului anual şi înaintea oricărei rectificări bugetare; e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora; f) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii; g) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege; h) să elibereze, la cerere, în termen de 5 zile lucrătoare, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului; i) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor; j) să informeze reprezentanţii organizaţiei sindicale de la nivelul unităţii asupra tuturor măsurilor administrative pe care urmează să le aplice; k) să consulte reprezentanţii organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, în ceea ce priveşte necesitatea şi oportunitatea angajărilor de personal; l) să consulte organizaţiile sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă în ceea ce priveşte necesitatea şi oportunitatea perfecţionării personalului. III. Modificarea contractului individual de muncă ART. 31 (1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor. (2) Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare/prezentul contract. (3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) condiţiile de muncă; e) salariul; f) timpul de muncă şi timpul de odihnă. ART. 32 (1) Delegarea sau detaşarea salariaţilor, precum şi drepturile cuvenite acestora, se face în condiţiile stabilite de legislaţia aplicabilă în vigoare. (2) Pe perioada detaşării, angajatorul la care s-a dispus detaşarea, va achita în contul organizaţiei sindicale din care face parte salariatul, toate datoriile legate de cotizaţia acestuia, la cererea organizaţiei sindicale din care face parte. ART. 33 Angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul salariatului, în cazul unor situaţii de forţă majoră prevăzute de lege, cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a salariatului. IV. Suspendarea contractului individual de muncă ART. 34 (1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi. (2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către angajator. (3) În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării, acesta nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de salariat. ART. 35 (1) La suspendarea contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului, locul de muncă se păstrează, iar, pe locul astfel vacantat, unitatea poate angaja altă persoană cu contract de muncă pe perioadă determinată. (2) În cazul în care suspendarea contractului individual de muncă intervine din iniţiativa salariatului, angajatorul va informa reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă din care face parte salariatul, iar perioada pentru care se solicită suspendarea contractului individual de muncă va fi respectată întocmai. ART. 36 (1) Pentru suspendarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului este necesară consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. (2) În cazul în care salariatul membru de sindicat se găseşte în situaţia cercetării disciplinare, angajatorul are obligaţia de a informa permanent reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă de stadiul cercetărilor, concluziile comisiei de disciplină, precum şi despre măsurile disciplinare pe care preconizează să le adopte. ART. 37 (1) Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele situaţii: a) concediu de maternitate; b) concediu pentru incapacitate temporară de muncă; c) carantină; d) exercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti, pe toată durata mandatului; e) îndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate în sindicat; f) forţă majoră; g) în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condiţiile Codului de procedură penală; h) de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei; (i) în alte cazuri expres prevăzute de lege. (2) Pe perioada suspendării de drept a contractelor individuale de muncă, posturile vacantate temporar pot fi scoase la concurs, conform actelor normative aplicabile în vigoare, cu încadrarea în buget, cu avizul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. ART. 38 (1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa salariatului, în următoarele situaţii: a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani; c) concediu paternal; d) concediu pentru formare profesională; e) exercitarea unor funcţii elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toată durata mandatului; f) participarea la grevă; g) concediu de acomodare. (2) Contractul individual de muncă poate fi suspendat în cazul în care salariatul absentează nemotivat un număr de 3 (zile) consecutiv. (3) Posturile temporar vacante corespunzătoare situaţiei de la alin. (1) lit. a)-e) pot fi scoase la concurs conform actelor normative aplicabile, în vigoare. ART. 39 (1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în următoarele situaţii: a) în cazul în care salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti; b) în cazul întreruperii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, în special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare; c) pe durata detaşării; d) în cazul în care împotriva salariatului s-a luat, în condiţiile Codului de procedură penală, măsura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligaţii care împiedică executarea contractului de muncă, precum şi în cazul în care salariatul este arestat la domiciliu, iar conţinutul măsurii împiedică executarea contractului de muncă; e) pe durata suspendării de către autorităţile competente a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d) dacă se constată nevinovăţia celui în cauză, salariatul îşi reia activitatea avută anterior şi i se va plăti, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului. (3) Posturile temporar vacante corespunzătoare situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi d) pot fi scoase la concurs conform actelor normative aplicabile, în vigoare. ART. 40 (1) Pe durata întreruperii temporare a activităţii unităţii sanitare publice, salariaţii, care nu pot fi redistribuiţi, beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 85% din salariul de bază corespunzător funcţiei ocupate, în funcţie de fondurile disponibile. (2) Pe durata întreruperii temporare a activităţii unităţii, prevăzută la alin. (1), salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii cu salariaţii aflaţi în baza de date a angajatorului. ART. 41 (1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat prin acordul părţilor în cazul concediilor fără plată, până la 3 (trei) luni, în situaţiile descrise de lege. (2) Părţile semnatare ale contractului colectiv la nivel de unitate pot agrea durata pentru suspendarea contractului individual de muncă, dar fără a depăşi 3 (trei) luni, cu excepţia cazurilor dovedite cu documente justificative. V. Încetarea contractului individual de muncă ART. 42 Contractul individual de muncă poate înceta astfel: a) de drept; b) ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea; c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege. ART. 43 Contractul individual de muncă încetează de drept: a) la data decesului salariatului; b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului; c) la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, pensionare anticipată, pensionare anticipată parţială sau pensionare pentru invaliditate a salariatului, potrivit legii; d) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă de la data la care nulitatea a fost constatată, prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitivă; e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare; f) ca urmare a condamnării penale la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti; g) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei; h) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii ca măsură de siguranţă ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia; i) la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată; j) dacă în termen de 6 luni de la suspendare, salariatul nu şi-a reînnoit avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de muncă încetează de drept. ART. 44 (1) Nerespectarea oricăreia dintre condiţiile legale necesare pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă atrage nulitatea acestuia. (2) Constatarea nulităţii contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor. (3) Nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită prin îndeplinirea ulterioară a condiţiilor impuse de lege. (4) În situaţia în care o clauză este afectată de nulitate, întrucât stabileşte drepturi sau obligaţii pentru salariaţi, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de muncă aplicabile, aceasta este înlocuită de drept cu dispoziţiile legale sau convenţionale aplicabile, salariatul având dreptul la despăgubiri. (5) Persoana care a prestat muncă în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu. (6) Constatarea nulităţii şi stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul părţilor. (7) Dacă părţile nu se înţeleg, nulitatea se pronunţă de către instanţa judecătorească. ART. 45 (1) Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului. (2) Concedierea poate fi dispusă pentru motive care ţin de persoana salariatului sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, cu respectarea prevederilor legale aplicabile şi avizul organizaţiilor sindicale semnatare. ART. 46 Este interzisă concedierea salariaţilor: a) pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală; b) pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale. ART. 47 (1) Constrângerea şi condiţionarea membrilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor cu măsura dispunerii concedierii sau cu adoptarea de măsuri disciplinare pentru motive ce ţin de exercitarea drepturilor sindicale vor constitui motivul desfăşurării plângerii penale împotriva angajatorului. (2) Angajatorul poate să dispună măsuri disciplinare împotriva celor care condiţionează membrii de sindicat, conform legii. ART. 48 (1) Dispunerea măsurii de concediere a unui salariat, pentru alte motive decât cele profesionale, aflat într-o funcţie sindicală eligibilă la nivel de unitate sau la orice alt nivel, nu poate fi pusă în practică decât cu acordul expres al organizaţiei sindicale respective. ART. 49 (1) Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă: a) pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii; b) pe durata concediului pentru carantină; c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere; d) pe durata concediului de maternitate; e) pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani; g) pe durata efectuării concediului de odihnă; h) pe perioada concediului fără plată acordat în condiţiile prezentului contract colectiv de muncă. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condiţiile legii. ART. 50 Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive ce ţin de persoana salariatului cu respectarea prevederilor legale, cu consultarea organizaţiilor sindicale din unitate. ART. 51 (1) Concedierea pentru săvârşirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii, poate fi dispusă numai după îndeplinirea de către angajator a cercetării disciplinare prealabile şi în termenele stabilite de lege şi prezentul contract colectiv de muncă. (2) Concedierea salariatului pentru cazul în care nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat, poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin regulamentul intern. ART. 52 (1) În cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat sau dacă nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat, angajatorul are obligaţia de a-i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate compatibile cu pregătirea profesională sau, după caz, cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii. (2) În situaţia în care angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante potrivit alin. (1), acesta are obligaţia de a solicita sprijinul agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă în vederea redistribuirii salariatului, corespunzător pregătirii profesionale sau, după caz, capacităţii de muncă stabilite de medicul de medicină a muncii. (3) Salariatul are la dispoziţie un termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea angajatorului conform prevederilor alin. (1) pentru a-şi manifesta expres consimţământul cu privire la noul loc de muncă oferit. (4) În cazul în care salariatul nu îşi manifestă expres consimţământul în termenul prevăzut la alin. (3), precum şi după notificarea cazului către agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă conform alin. (2), angajatorul poate dispune concedierea salariatului. ART. 53 (1) În cazul în care se dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului, datorită inaptitudinilor fizice sau psihice, datorită incompetenţelor profesionale sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, perioada de preaviz nu poate fi mai mică de 20 de zile lucrătoare, conform prevederilor legale. (2) În oricare alte situaţii perioada de preaviz nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere, cu excepţia persoanelor aflate în perioada de probă care nu beneficiază de preaviz conform prevederilor legale. ART. 54 (1) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activităţii. (2) Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă, fundamentată economic. ART. 55 Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului poate fi individuală sau colectivă. ART. 56 Prin concediere colectivă se înţelege concedierea, într-o perioadă de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu ţin de persoana salariatului, a unui număr de: a) cel puţin 10 salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi mai puţin de 100 de salariaţi; b) cel puţin 10% din salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 100 de salariaţi, dar mai puţin de 300 de salariaţi; c) cel puţin 30 de salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 300 de salariaţi. ART. 57 (1) În cazul concedierii colective, salariaţii beneficiază de măsuri active de combatere a şomajului şi de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege. (2) În cazul concedierii pentru motive care nu ţin de persoana salariaţilor, angajatorul va dispune îndeplinirea tuturor măsurilor sociale şi de trecere în şomaj a salariaţilor concediaţi. (3) La întocmirea planului de măsuri sociale, angajatorul este obligat să consulte reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, iar pentru adoptarea planului de măsuri este necesar acordul aceloraşi organizaţii sindicale. (4) Înainte de dispunerea măsurilor de concediere, angajatorul va pune la dispoziţia reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă planul de măsuri menit să ducă la împiedicarea concedierii colective din unitate. (5) Pentru stabilirea priorităţilor la concediere, angajatorul, cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, va elabora un proiect de concediere colectivă. Proiectul de concediere va fi înaintat organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, cât şi celor afiliate acesteia, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti, cât şi Agenţiei Teritoriale de Ocupare a Forţei de Muncă, după caz. (6) Pentru reducerea numărului de persoane ce urmează a fi concediate, sindicatele din unitate afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă sunt obligate să transmită angajatorului propriul plan de măsuri la care angajatorul are obligaţia de a formula un răspuns scris şi motivat. (7) În situaţia în care unitatea îşi reia activitatea într-o perioadă de până la 9 luni de la data închiderii sau angajatorul este obligat de specificul activităţii să-şi extindă activitatea în aceeaşi perioadă de 9 luni de la data de la care s-a dispus concedierea, salariaţii concediaţi au dreptul de a fi reangajaţi pe aceleaşi locuri de muncă pe care le-au ocupat anterior, la cerere, fără examen sau concurs ori perioadă de probă. (8) În situaţia în care salariaţii care au dreptul de a fi reangajaţi potrivit alin. (7) nu îşi manifestă expres consimţământul în termen de 10 zile lucrătoare sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate face noi angajări pe locurile de muncă rămase vacante. ART. 58 Decizia de concediere se comunică salariatului în scris şi trebuie să conţină în mod obligatoriu: a) motivele care determină concedierea; b) durata preavizului; c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritate; d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant în condiţiile prevăzute de Codul muncii. ART. 59 Decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei salariatului. ART. 60 Concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege şi de prezentul contract colectiv de muncă este lovită de nulitate absolută. ART. 61 În caz de conflict de muncă, angajatorul nu poate invoca în faţa instanţei alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere. ART. 62 (1) În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanţa va dispune anularea ei şi va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. (2) La solicitarea salariatului, instanţa care a dispus anularea concedierii va repune părţile în situaţia anterioară emiterii actului de concediere. ART. 63 (1) Prin demisie se înţelege actul unilateral de voinţă al salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz. (2) Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă. (3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia. (4) Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 20 zile calendaristice pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv de 45 de zile calendaristice pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere. (5) Pe durata preavizului, contractul individual de muncă continuă să îşi producă toate efectele. În această perioadă, salariatul este obligat să îşi îndeplinească toate sarcinile profesionale la locul de muncă. (6) Ocuparea locului de muncă al persoanei care a demisionat se supune aceloraşi criterii ca şi în cazul ocupării posturilor vacante. (7) În situaţia în care, în perioada de preaviz, contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător. (8) Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz. (9) Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă. ART. 64 (1) a) În cazul modificării sursei şi a modului de finanţare, precum şi în cazul externalizării şi privatizării, potrivit legii, pentru unităţi, secţii, ambulatorii de specialitate etc., angajatorul semnatar al contractului individual de muncă va prevedea în actele de predare-primire ca angajatorul care preia să asigure continuitatea pentru minimum 5 ani a contractului individual de muncă al personalului preluat, conform prevederilor legale aplicabile în domeniu. b) În situaţia prevăzută mai sus, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti va sprijini rezolvarea cazurilor ivite prin consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate, organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. (2) Schimbarea persoanei juridice care angajează nu dă dreptul la o salarizare sub nivelul prevăzut de legislaţia în vigoare pentru funcţia şi gradul profesional respective, indiferent de sursa de finanţare. (3) În toate cazurile în care se procedează la o reducere de personal, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti sau reprezentanţii acestora la nivel de unitate, vor consulta organizaţiile sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă în ceea ce priveşte posturile reduse şi salariaţii care urmează să fie disponibilizaţi. CAP. 3 Condiţii privind sănătatea şi securitatea în muncă ART. 65 (1) Părţile se obligă să depună eforturile necesare pentru instituţionalizarea unui sistem adecvat, având drept scop ameliorarea continuă a condiţiilor de muncă. (2) Pentru a se asigura participarea salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, potrivit Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul unităţilor se vor organiza, după caz, comitete de securitate şi sănătate în muncă. (3) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă va fi constituit potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii sănătăţii şi securităţii în muncă. (4) În stabilirea măsurilor privind condiţiile de muncă, părţile implicate vor ţine seama de următoarele principii de bază: a) măsurile luate trebuie să vizeze în primul rând asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă a lucrătorilor, precum şi ameliorarea condiţiilor de muncă; b) măsurile luate de către angajator pentru ameliorarea condiţiilor de muncă se realizează cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract de la nivelul respectiv; c) părţile sunt de acord că, în sistemul sanitar, condiţiile corespunzătoare de lucru nu pot exista fără asigurarea medicamentelor, a materialelor sanitare, a instrumentarului, a aparaturii, a reactivilor şi a documentelor specifice muncii potrivit legii. ART. 66 (1) Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă. În acest scop va evalua riscul pe categorii de locuri de muncă şi activităţi prestate. Atunci când există posibilitatea ca angajatul să vină în contact cu sângele şi/sau alte lichide biologice, angajatorul va asigura aplicarea precauţiunilor universale, conform legislaţiei aplicabile în vigoare. (2) Dacă un angajator apelează la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu îl exonerează de răspundere în acest domeniu. (3) Măsurile privind securitatea şi sănătatea în muncă nu pot să determine, în niciun caz, obligaţii financiare pentru salariaţi. ART. 67 Măsurile generale şi specifice de securitate şi sănătate în muncă luate la nivelul unităţii vor fi prevăzute în regulamentul intern. ART. 68 (1) În cadrul propriilor responsabilităţi, angajatorul va lua măsurile necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia. (2) La adoptarea şi punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se va ţine seama de următoarele principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la sursă; d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă şi alegerea echipamentelor şi metodelor de muncă şi de producţie, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii monotone şi muncii repetitive, precum şi a reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii; e) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii; adaptarea la progresul tehnic; f) înlocuirea a ceea ce este periculos, cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos; g) planificarea prevenirii; h) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie individuală; i) aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare, furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor. ART. 69 (1) Angajatorul răspunde de organizarea activităţii de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă. (2) În elaborarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă, angajatorul se consultă cu sindicatul, precum şi cu comitetul de securitate şi sănătate în muncă. ART. 70 Angajatorul are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale, în condiţiile legii. ART. 71 (1) Angajatorul are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor săi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. (2) Instruirea se realizează periodic, prin modalităţi specifice stabilite de comun acord de către angajator, împreună cu comitetul de securitate şi sănătate în muncă şi cu sindicatul. (3) Instruirea prevăzută la alin. (2) se realizează obligatoriu în cazul noilor angajaţi, al celor care îşi schimbă locul de muncă sau felul muncii şi al celor care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni. În toate aceste cazuri, instruirea se efectuează înainte de începerea efectivă a activităţii. (4) Instruirea este obligatorie şi în situaţia în care intervin modificări ale legislaţiei în domeniu. ART. 72 Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă. ART. 73 (1) Locurile de muncă trebuie să fie organizate astfel încât să garanteze securitatea şi sănătatea salariaţilor. (2) Angajatorul trebuie să organizeze controlul permanent al stării materialelor, utilajelor şi substanţelor folosite în procesul muncii în scopul asigurării sănătăţii şi securităţii salariaţilor. (3) Angajatorul răspunde pentru asigurarea condiţiilor de acordare a primului ajutor în caz de accidente de muncă, pentru crearea condiţiilor de preîntâmpinare a incendiilor, precum şi pentru evacuarea salariaţilor în situaţii speciale şi în caz de pericol iminent. ART. 74 (1) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se organizează la unităţile persoane juridice la care sunt încadraţi cel puţin 50 de salariaţi. (2) În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial, se pot înfiinţa mai multe comitete de securitate şi sănătate în muncă. (3) În situaţii în care nu se impune constituirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă, atribuţiile specifice ale acestuia revin reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. ART. 75 Componenţa, atribuţiile specifice şi funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă sunt reglementate prin Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 şi se regăsesc în regulamentul intern al unităţii. ART. 76 Angajatorii au obligaţia să asigure accesul salariaţilor la serviciul medical de medicină a muncii. ART. 77 (1) Angajatorul este obligat să asigure pe cheltuiala sa servicii de medicina muncii prevăzute de lege, cel puţin o dată pe an, examinarea medicală gratuită şi completă a salariaţilor, la cererea acestora, potrivit reglementărilor în vigoare. (2) Angajatorul va asigura gratuitate pentru efectuarea testelor HIV, HVB, HVC şi pentru vaccinarea împotriva hepatitei de tip B şi C (la cererea şi cu acordul salariaţilor ASSMB). (3) Examenele medicale periodice vor fi asigurate gratuit de către angajator. (4) La nivelul unităţilor se pot asigura şi alte prestaţii medico-sanitare pentru salariaţii unităţii. ART. 78 (1) Organizarea activităţii, stabilirea structurilor organizatorice adecvate, repartizarea salariaţilor pe locurile de muncă, precizarea atribuţiilor şi a răspunderilor se realizează de către cel care angajează, conform prevederilor legale aplicabile în materie. (2) Exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu de către salariaţi este atribuţie exclusiv în competenţa celor care angajează. ART. 79 În cazul în care normativele de personal nu corespund condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii, la cererea uneia dintre părţile semnatare ale contractului colectiv de muncă, acestea vor propune instituţiei competente în domeniu, modificările corespunzătoare. ART. 80 (1) Sarcinile de serviciu trebuie stabilite în conformitate cu cerinţele postului şi cu obligaţiile asumate de fiecare salariat la încheierea contractului individual de muncă. (2) În cazul unor calamităţi sau în cazurile de forţă majoră, fiecare salariat are obligaţia să participe la acţiunile ce vizează înlăturarea efectelor acestora. ART. 81 În cazul apariţiei unor divergenţe legate de condiţiile de muncă, părţile, de comun acord, pot recurge la efectuarea unei expertize. Concluziile expertizei sunt obligatorii pentru ambele părţi. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea divergenţelor cu privire la modificarea condiţiilor de muncă vor fi suportate de angajatori, conform prevederilor legale aplicabile. ART. 82 Stabilirea şi acordarea sporurilor, în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, precum şi condiţiile de acordare a acestora sunt prevăzute prin acte normative specifice. ART. 83 (1) Reducerea timpului normal de lucru şi alimentaţia compensatorie de protecţie se acordă obligatoriu de către angajator, în conformitate cu prevederile anexei nr. 4, conform legislaţiei în vigoare aplicabile. (2) Echipamentul de protecţie se asigură de către angajator, potrivit normelor legale în vigoare, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă. (3) Materialele igienico-sanitare, precum şi echipamentul de protecţie sunt asigurate obligatoriu de către angajator, în cantitatea şi de calitatea necesare asigurării unei asistenţe medicale corespunzătoare, potrivit anexei nr. 6, conform legislaţiei în vigoare aplicabile. ART. 84 (1) În toate cazurile în care condiţiile de muncă s-au modificat şi impun drepturi suplimentare, salariaţii vor beneficia de drepturile aferente noii modificări începând cu data schimbării condiţiilor de muncă, certificate potrivit legii. (2) Reconfigurarea locurilor de muncă se face de către aceleaşi părţi care au făcut clasificarea iniţială, printr-un înscris adiţional la contractul colectiv de muncă. (3) Prevederile legate de sănătatea şi securitatea muncii sunt considerate de părţi a fi minime. ART. 85 La nivel de unitate se vor stabili parametrii de microclimat necesari, urmăriţi la fiecare loc de muncă în vederea luării măsurilor de protecţie a muncii specifice, precum şi programul de control al realizării măsurilor stabilite conform buletinelor de determinare şi expertizare a locurilor de muncă, emise de către autorităţile publice abilitate (D.S.P. etc.). ART. 86 Angajatorul este obligat să asigure, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea şi testarea salariaţilor, cu privire la normele şi instrucţiunile de protecţia muncii. ART. 87 (1) În vederea menţinerii şi îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii la locurile de muncă, angajatorul va lua, în funcţie de legislaţia în vigoare aplicabilă, cel puţin următoarele măsuri: a) amenajarea ergonomică a locurilor de muncă; b) asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. (2) Neîndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor de serviciu datorată neasigurării condiţiilor normale de lucru la locul de muncă, exonerează de răspundere angajaţii din unitate, caz în care trebuie să se evite cât mai mult posibil să se pună în pericol viaţa şi sănătatea pacienţilor. (3) Angajatorul asigură amenajarea anexelor sociale la locul de muncă, dotate cu apă caldă şi rece. (4) La cererea sindicatelor, angajatorul poate asigura, în limitele posibilităţilor, condiţiile necesare pentru servirea mesei în incinta unităţii. (5) Angajatorul va asigura diminuarea treptată a emisiilor poluante din unitate, până la încadrarea în limitele prevăzute de lege. ART. 88 Părţile se obligă să asigure un regim de protecţie specială a muncii femeilor şi tinerilor. ART. 89 (1) Angajatorul se obligă să nu refuze angajarea sau, după caz, menţinerea în muncă a persoanelor cu handicap, în cazurile în care acestea sunt apte pentru îndeplinirea obligaţiilor minime de serviciu, aferente posturilor respective. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) se va proceda la consultarea reprezentanţilor sindicatelor afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. CAP. 4 Salarizarea şi alte drepturi salariale ART. 90 (1) Salarizarea şi acordarea celorlalte drepturi prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare şi cu consultarea sindicatelor. (2) La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală. (3) În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli vor fi cuprinse toate drepturile salariale şi sumele aferente sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă şi altor drepturi conform legislaţiei în vigoare. (4) Salariile se plătesc înaintea oricăror altor obligaţii băneşti ale angajatorilor. (5) În sistemul sanitar, drepturile salariale se achită într-o singură tranşă, cel târziu în data de 15 a fiecărei luni pentru luna precedentă. (6) Sistemul de salarizare a personalului din unităţile sanitare publice finanţate integral din venituri proprii se stabileşte prin lege. (7) Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază actual prevăzut de lege pentru postul pe care este încadrat salariatul. (8) Încălcarea drepturilor salariaţilor membri ai sindicatelor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă privind stabilirea salariului de bază la încadrare, avansarea în funcţii a personalului, acordarea de drepturi salariaţilor atrage răspunderea materială şi disciplinară a persoanelor vinovate, potrivit legii. ART. 91 (1) Criteriile de încadrare salarială şi evaluare pentru unităţile sanitare publice sunt stabilite de comun acord de către reprezentanţii Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti şi ai organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi, cu respectarea prevederilor legale aplicabile în domeniu. (2) Stabilirea criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale individuale pentru personalul angajat se stabileşte prin dispoziţia ordonatorului de credite cu consultarea organizaţiei sindicale afiliate la organizaţia sindicală semnatară a prezentului contract colectiv de muncă. ART. 92 Sumele aferente cheltuielilor de personal vor fi acordate, în limita prevederilor legale cu această destinaţie, de către ordonatorul principal. Secundar, terţiar, după caz, pentru a acoperi, integral şi la timp, cheltuielile cu personalul angajat în unitate. ART. 93 (1) Sporurile se acordă personalului grupului de unităţi reprezentate de ASSMB şi personalului salariat din cadrul unităţilor sanitare din subordinea ASSMB, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (2) Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea între orele 22.00 şi 6.00 beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii, de 25% din salariul de bază, soldă de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. (3) Acolo unde activitatea se desfăşoară fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture, precum şi personalul care lucrează în două ture în sistem de 12 cu 24 poate primi, în locul sporului pentru munca prestată în timpul nopţii, prevăzut la art. 20 din prezenta lege, un spor de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei, respectiv două ture, cu obligaţia de a efectua 3 ture de noapte. (4) Garanţia în bani, reţinută salariaţilor care au gestiune în primire, va fi depusă conform prevederilor legale în vigoare. (3) Salariaţii care au gestiune în primire beneficiază de spor la salariu, conform legislaţiei în vigoare. ART. 94 (1) Alte drepturi de personal: a) plata conferită de încheierea contractului individual de muncă cu timp parţial; b) plata orelor suplimentare, conform legislaţiei în domeniu; c) plata cheltuielilor de transport în cazul deplasării în cadrul localităţii, în interesul serviciului, potrivit legii. ART. 95 (1) Se pot acorda lunar premii de excelenţă pentru personalul care a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea angajatorului, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile de bază, aferente personalului prevăzut în statul de funcţii, sub condiţia încadrării în fondurile aprobate prin buget. ART. 96 (1) Formele de organizare a muncii în reţeaua sanitară sunt următoarele: a) norma de timp; b) în alte forme stabilite, prevăzute de lege. (2) Forma de organizare a muncii şi cea de salarizare ce ar urma să se aplice fiecărei activităţi şi fiecărui loc de muncă se stabilesc conform legii. ART. 97 (1) Angajatorul este obligat să asigure condiţiile necesare realizării de către fiecare salariat a sarcinilor ce îi revin. (2) În cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), salariatul va primi cel puţin salariul de bază, pentru timpul cât lucrul a fost întrerupt. ART. 98 În caz de desfiinţare a unităţii, salariaţii au calitatea de creditori privilegiaţi şi drepturile lor băneşti constituie creanţe privilegiate, iar acestea vor fi plătite integral, înainte ca ceilalţi creditori să-şi revendice cota-parte. ART. 99 Angajatorii sunt obligaţi să ţină evidenţa în care se menţionează salarizarea pentru activitatea desfăşurată în baza contractului individual de muncă, alte drepturi de care salariaţii au beneficiat şi cursurile de pregătire şi de perfecţionare profesională acreditate, absolvite şi să le elibereze dovezi despre acestea, la cerere. CAP. 5 Timpul de muncă şi timpul de odihnă ART. 100 Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare. ART. 101 Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare. ART. 102 (1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. (2) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână. ART. 103 (1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. (2) Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 (patru) luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. (3) La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alin. (2) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă. ART. 104 (1) Personalul care îşi desfăşoară activitatea în 1 sau 2 schimburi, în unităţi cu activitate de 5 zile pe săptămână, beneficiază de repaus săptămânal sâmbăta şi duminica. (2) Personalului care îşi desfăşoară activitatea în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale i se asigură repausul săptămânal în alte zile din cursul săptămânii următoare. (3) Pentru personalul care lucrează în ture, se asigură cel puţin de 2 ori pe lună repausul săptămânal sâmbăta şi duminica. (4) Suspendarea repausului săptămânal al salariaţilor se poate dispune numai în scris şi cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. ART. 105 (1) Modul concret de stabilire a programului de lucru în cadrul săptămânii de lucru va fi stabilit prin regulamentul intern la nivelul unităţii, cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. (2) Programul de lucru este specificat expres în contractul individual de muncă. ART. 106 Programul de muncă şi modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunoştinţa salariaţilor şi sunt afişate la sediul angajatorului. ART. 107 (1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză, această posibilitate fiind prevăzută în regulamentul intern şi în contractul individual de muncă. (2) Programul individualizat de muncă poate funcţiona numai cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. ART. 108 Angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat şi de a supune controlului inspecţiei muncii această evidenţă ori de câte ori este solicitat. ART. 109 (1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară. (2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident. (3) Pentru efectuarea orelor de muncă suplimentare angajatorul este obligat să solicite în scris salariatului efectuarea acestora. (4) Lipsa solicitării scrise pentru efectuarea de muncă suplimentară exonerează personalul angajat de răspundere în cazul în care nu se prezintă la muncă pentru efectuarea programului suplimentar. (5) Durata maximă de muncă suplimentară pe parcursul unei luni este de 32 de ore, dar fără a se depăşi 360 de ore pe an. (6) Compensarea cu timp liber a muncii suplimentare se face numai pentru încadrarea în timpul de muncă de maximum 48 de ore pe săptămână şi numai dacă lipsa persoanei respective nu afectează bunul mers al activităţii la locul său de muncă. (7) Necesitatea acoperirii unei perioade mai mari de timp decât cea prevăzută la alin. (5) se poate face prin angajarea unei persoane cu contract individual de muncă cu timp parţial sau prin cumul de funcţii conform legii. (8) Pentru munca suplimentară, necompensată cu ore libere, sporurile se acordă conform legislaţiei în vigoare. ART. 110 Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 (şaizeci) de zile după efectuarea acesteia, în cazul în care legea nu permite plata acestora. ART. 111 (1) În domeniile de activitate unde sarcinile ce revin unor posturi ai căror titulari lipsesc temporar din unitate nu pot fi amânate şi nici nu pot fi redistribuite, în cadrul programului normal de lucru, între ceilalţi salariaţi încadraţi în funcţii similare, pentru realizarea acestora se vor putea folosi alţi salariaţi din unitate care să realizeze sarcinile respective în afara programului lor normal de lucru. (2) Pe perioadele menţionate la alin. (1) se va utiliza personal angajat, care va beneficia de condiţiile corespunzătoare locului de muncă, în condiţiile legii. ART. 112 (1) La nivelul unităţilor sanitare, în funcţie de atribuţiile conferite de fişa postului, corelat cu necesarul de personal, angajatorul va stabili normative de personal specifice fiecărui loc de muncă cu consultarea organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă şi conform legislaţiei în vigoare. (2) La elaborarea normativului de personal, angajatorul va consulta organizaţiile sindicale semnatare, însă nu va excede cadrului legal. (3) Anual, la nivelul fiecărei unităţi se analizează toate locurile de muncă pentru stabilirea normativelor de personal, corelat cu necesităţile activităţilor desfăşurate, conform legislaţiei în vigoare. ART. 113 În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore, salariaţii au dreptul la pauză de masă şi la alte pauze, în condiţiile stabilite prin regulamentul intern. ART. 114 Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore. ART. 115 Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: - 1 şi 2 ianuarie; – 24 Ianuarie; – prima şi a doua zi de Paşti; – 1 Mai; – 1 Iunie - prima şi a doua zi de Rusalii; – Adormirea Maicii Domnului; – 30 Noiembrie - 1 Decembrie; – prima şi a doua zi de Crăciun; – 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora; – ziua de 7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătăţii. ART. 116 (1) La locurile de muncă cu activitate specifică se pot stabili forme speciale de organizare a continuităţii activităţii, după caz, în ture, 12/24 ore, gărzi, contravizite, program fracţionat etc., cu avizul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, care se acordă în termen de 6 zile lucrătoare. (2) Părţile semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă recunosc, de comun acord, că activitatea prestată sâmbăta, duminica şi în alte zile în care, potrivit legii, nu se lucrează, asigură continuitatea asistenţei medicale şi de îngrijire, după caz. ART. 117 (1) Salariaţii care lucrează în condiţii de muncă deosebite, beneficiază de reducerea programului normal de lucru, potrivit legii şi prezentului contract colectiv de muncă (anexa nr. 4). (2) Reducerea timpului normal de lucru, potrivit legii şi prezentului contract colectiv de muncă, nu afectează nivelul veniturilor salariale şi vechimea în muncă. ART. 118 (1) Regulamentul intern se aprobă de către angajator cu consultarea organizaţiilor sindicale semnatare. (2) Femeile salariate care beneficiază de reducerea timpului de lucru, potrivit legii, beneficiază de vechime integrală în muncă. (3) Femeile care alăptează beneficiază, la cerere, de fracţionarea programului de muncă. (4) Stabilirea orarelor flexibile nu poate duce la sporirea sarcinilor de serviciu şi la deteriorarea condiţiilor de muncă sau la diminuarea veniturilor salariale. ART. 119 (1) La unităţile unde programul se desfăşoară neîntrerupt, programul de lucru din timpul zilei poate fi egal cu programul de lucru din timpul nopţii. (2) Se consideră muncă prestată în timpul nopţii, munca prestată în intervalul cuprins între orele 22.00-6.00, cu posibilitatea abaterii cu o oră în plus sau în minus faţă de aceste limite, în cazuri excepţionale. (3) Este considerat program în ture sistemul 8 cu 16 ore şi 12 cu 24 ore, salariatul având obligaţia efectuării serviciului de dimineaţă, de după-amiază, de noapte în decursul unei luni. ART. 120 (1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor. (2) Dreptul la concediu de odihnă anual, nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări. ART. 121 (1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 21 de zile lucrătoare. (2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile. (3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual. (4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată. (5) În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate. (6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical. (7) Concediile de odihnă suplimentare se acordă potrivit prevederilor anexei nr. 5. (8) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. (9) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual. (10) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă. ART. 122 (2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual stabilită prin prezentul contract colectiv de muncă va fi prevăzută în contractul individual de muncă şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic. (3) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte pentru fiecare salariat, în funcţie de vechimea în muncă astfel: a) pentru o vechime de 0-1 an (neîmpliniţi la data începerii concediului) - 20 de zile lucrătoare; b) pentru o vechime de 1-5 ani (neîmpliniţi la data începerii concediului) - 22 de zile lucrătoare; c) pentru o vechime de 5-10 ani (neîmpliniţi la data începerii concediului) - 23 de zile lucrătoare; d) pentru o vechime de 10-15 ani (neîmpliniţi la data începerii concediului) - 25 de zile lucrătoare; e) pentru o vechime de 15-20 ani (neîmpliniţi la data începerii concediului) - 28 de zile lucrătoare; f) pentru o vechime de peste 20 de ani - 30 de zile lucrătoare. (4) Concediile de odihnă de la alin. (3) pct. b), c), d), e) şi f) se suplimentează cu câte 1 zi pentru fiecare 5 ani de vechime în aceeaşi unitate. Beneficiază de vechime în aceeaşi unitate şi salariaţii trecuţi de la o unitate la alta prin reorganizare, potrivit dispoziţiilor legale. (5) Concediul anual de odihnă poate fi fragmentat în mai multe tranşe, dar, obligatoriu, una dintre tranşe va fi de minim 15 zile lucrătoare. (6) În situaţii de forţă majoră, angajatorul poate solicita întreruperea concediului de odihnă. (7) În cazuri deosebite, la cererea argumentată a salariatului şi cu acordul angajatorului şi avizul consultativ al organizaţiei sindicale reprezentative din unitate, concediul anual de odihnă se poate amâna pentru anul următor, parţial sau în totalitate. ART. 123 (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. (2) Decalarea concediului de odihnă în altă perioadă decât în cea programată se face cu aprobarea angajatorului şi avizul sindicatelor din unitate, afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, care se acordă în termen de 6 zile lucrătoare. (3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă. ART. 124 (1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, în condiţiile Codului muncii şi care cuprinde: - salariul de bază; – sporuri pentru locurile de muncă cu condiţii grele, deosebit de periculoase şi periculoase, periculoase sau vătămătoare, condiţii de încordare psihică foarte ridicată sau care se desfăşoară în condiţii deosebite, pentru unităţi sanitare cu specific deosebit şi localităţi cu condiţii deosebite de muncă sau unde atragerea personalului se face cu greutate; – alte drepturi salariale, cu caracter permanent, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare. (2) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator odată cu plata lunară a drepturilor salariale. ART. 125 (1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective independente de voinţa salariatului. (2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă, în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa salariatului la locul de muncă. În acest caz angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă. ART. 126 (1) Salariaţii nevăzători, precum şi cei încadraţi în grade de invaliditate, reprezentaţi de organizaţiile sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, au dreptul la un concediu de odihnă suplimentar, conform legislaţiei aplicabile în vigoare/prezentului contract colectiv de muncă. (2) Concediul suplimentar de odihnă cuvenit salariaţilor reprezentaţi de sindicatele afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă se acordă potrivit prevederilor anexei nr. 5 la prezentul contract. ART. 127 Drepturile salariale curente cuvenite salariaţilor care efectuează concediul anual de odihnă se acordă potrivit legislaţiei aplicabile în vigoare/prezentului contract colectiv de muncă. ART. 128 (1) Salariaţii au dreptul la zile libere plătite pentru evenimente deosebite în familie, acordate la momentul producerii, după cum urmează: a) căsătoria salariatului - 5 zile; b) naşterea copiilor - 5 zile; c) căsătoria unui copil - 5 zile; d) decesul soţului/soţiei, copilului, rudelor de gradul I - 5 zile; e) decesul bunicilor/socrilor - 2 zile; f) ziua de naştere a salariatului, la cerere, urmând a se efectua recuperarea zilei libere acordate. (2) Concediul plătit prevăzut la alin. (1) se acordă la cererea solicitantului de către conducerea unităţii. (3) În situaţia în care evenimentul prevăzut la lit. b), d) şi e) se produce în timpul efectuării concediului de odihnă, acesta se prelungeşte. CAP. 6 Protecţia socială a salariaţilor membri ai sindicatelor afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă ART. 129 Părţile recunosc de comun acord că o măsură de prevenire a concedierilor colective este evitarea angajărilor neîntemeiate făcute fără respectarea prevederilor legale aplicabile în vigoare. ART. 130 În cazul în care organele competente din unităţi au aprobat măsuri de reducere a activităţii ori de reorganizare a unităţii sanitare, cu avizul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă cu privire la îndeplinirea condiţiilor de legalitate a acestora, care se acordă în termen de 6 zile, angajatorul are obligaţia de a comunica în scris celor în cauză: a) durata de preaviz; b) dacă le oferă sau nu un alt loc de muncă ori cuprinderea într-o formă de calificare sau reorientare profesională; c) adresa înaintată la Agenţia Teritorială de Ocupare a Forţei de Muncă prin care s-a soluţionat reconcilierea. ART. 131 (1) La aplicarea efectivă a reducerii de personal, după reducerea posturilor vacante de natura celor desfiinţate, măsurile vor afecta în ordine: a) persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare pentru limita de vârstă; b) persoanele care împlinesc vârsta de pensionare, la cerere; c) persoanele care cumulează două sau mai multe funcţii, precum şi cele care cumulează pensia cu salariul; d) persoanele care au avut abateri disciplinare. (2) Pentru luarea măsurilor de încetare a contractelor individuale de muncă vor fi avute în vedere următoarele criterii: a) dacă măsura afectează doi soţi care lucrează în aceeaşi unitate, se va lua măsura protecţiei sociale a păstrării unuia dintre soţi; b) măsura să afecteze în ultimul rând femeile care au în îngrijire copii, bărbaţi văduvi sau divorţaţi care au în îngrijire copii, precum şi salariaţi care mai au 3 ani până la pensionare, la cererea lor. (3) În cazul în care măsura încetării contractului individual de muncă ar afecta un salariat care urmează un curs de calificare, reprofilare, specializare sau de perfecţionare a pregătirii profesionale, acesta având încheiat un contract cu unitatea de prestare a activităţii pe o anumită perioadă de timp, administraţia nu-i va putea solicita despăgubiri pentru perioada rămasă nelucrată până la împlinirea termenului. ART. 132 (1) Unitatea care îşi reia sau îşi extinde activitatea într-o perioadă de 9 luni de la luarea măsurilor de încetare a contractului individual de muncă al categoriilor de salariaţi menţionate în art. 131 are obligaţia să anunţe în scris despre aceasta, organizaţiile sindicale afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract şi să facă publică măsura prin mass-media, salariaţii având obligaţia prezentării pentru reîncadrare în termen de 10 zile de la data anunţului, în concordanţă cu criteriile stabilite de comun acord de administraţie şi sindicatele din unitate, afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. (2) Angajatorii răspund pentru prejudicii aduse persoanelor, potrivit legii, ca urmare a nerespectării prevederilor alin. (1). (3) În caz de modificare a profilului unităţii, salariaţii membri ai organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă au dreptul de a rămâne la acelaşi loc de muncă, după caz, compatibil cu specificul unităţii. ART. 133 Salariaţii care se pensionează pentru limită de vârstă îşi primesc drepturile potrivit legii/prezentului contract colectiv de muncă. ART. 134 (1) Salariaţii beneficiază de ajutoare de deces conform legislaţiei în vigoare. Cuantumul acestora se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. (2) Salariaţii ale căror rude de gradul I decedează, beneficiază de ajutor de înmormântare, distinct de ajutorul de deces prevăzut la alin. (1), la nivelul unui salariu mediu pe economie. Acordarea acestuia se face pe baza prezentării documentelor justificative. (3) La nivel de unitate, prin contractul colectiv de muncă se pot stabili şi alte drepturi, conform prevederilor legale. ART. 135 (1) În cazul accidentelor survenite în procesul muncii sau în legătură cu munca, angajatorul este obligat să ia următoarele măsuri: a) să consemneze datele cercetării accidentului de muncă într-un proces-verbal care să prevadă cauzele, împrejurările, normele de protecţie a muncii care nu au fost respectate, persoanele răspunzătoare de aceste nerespectări, sancţiunile aplicate, măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente şi înregistrarea accidentului; b) înregistrarea accidentului de muncă, făcută prin procesul-verbal, se comunică instituţiilor abilitate. (2) În cazul bolilor profesionale survenite ca urmare a factorilor nocivi fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de muncă, precum şi ca urmare a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme în procesul de muncă, angajatorul este obligat să comunice organizaţiilor sindicale din unitate, afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, Inspectoratului Teritorial de Muncă al Municipiului Bucureşti şi Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti apariţia acestor boli. (3) Persoanele care au contractat o boală profesională vor fi redistribuite în alte locuri de muncă cu avizul Inspectoratului Teritorial de Muncă, după consultarea organizaţiilor sindicale din unitate, afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, conform prevederilor legale. (4) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale vor urmări respectarea prevederilor alin. (1), (2) şi (3), iar, în cazul nerespectării acestora, vor fi sesizate organele abilitate să aplice sancţiunile prevăzute de lege. ART. 136 Compensarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare, acordate tuturor salariaţilor din ramura sanitară şi personalului care lucrează în structura de conducere şi execuţie a organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, este suportată din bugetul destinat în acest scop de Ministerul Muncii, Familiei şi Justiţiei Sociale, potrivit legii. Gestionarea biletelor se face cu consultarea organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, conform legislaţiei în vigoare. ART. 137 Repartizarea spaţiilor de locuit din administrarea unităţii se face în concordanţă cu prevederile legale, prin comisiile mixte administraţie-sindicate de la nivelul unităţii. ART. 138 (1) Angajatorul este obligat să acorde norma de hrană/tichete de masă în conformitate cu prevederile legale aplicabile în domeniu. (2) Angajatorul poate constitui un fond pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, fond, conform legislaţiei aplicabile în vigoare. (3) Angajatorul poate acorda, în limita bugetului, în condiţiile legii, tichete cadou şi tichete sociale. (4) Angajatorul acordă salariatului un ajutor de înmormântare în limita unui salariu mediu pe economie, cu prevederea acestor sume în bugetul anual de venituri şi cheltuieli aprobat conform legislaţiei în vigoare. ART. 139 Contravaloarea deplasării salariaţilor cu mijloacele de transport în comun, în interes de serviciu, este suportată integral de angajator. ART. 140 (1) După efectuarea concediului legal acordat pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, salariata membră de sindicat poate beneficia de încă 3 (trei) luni concediu fără plată, postul rămânând temporar vacant şi neputând fi desfiinţat pe timpul cât aceasta se află în asemenea situaţie. (2) La întoarcerea din concediul fără plată, salariata va fi încadrată pe postul avut iniţial, toate drepturile aferente locului de muncă urmând a fi acordate integral. (3) Contractul individual de muncă nu poate fi desfăcut din motive neimputabile angajatului pe perioada efectuării concediului de creştere a copilului şi nici în primul an de la reluarea activităţii. ART. 141 Salariata care întrerupe concediul legal pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani beneficiază de reducerea programului normal de lucru cu 2 ore/zi, fără a-i afecta salariul şi vechimea în muncă. ART. 142 În cazul în care sănătatea salariatelor gravide este afectată de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, să o transfere la un loc de muncă de zi, cu menţinerea salariului de bază brut lunar. ART. 143 Pentru asigurarea respectării demnităţii tuturor salariaţilor, prin regulamentele interne de la nivel de unitate, se stabilesc prevederi exprese de prevenire şi combatere a situaţiilor de violenţă, de hărţuire de orice tip, inclusiv de hărţuire sexuală la locul de muncă, definite conform legii, în conformitate cu anexa nr. 8. ART. 144 Personalul din sistemul sanitar beneficiază de servicii medicale, tratament şi medicaţie, în regim gratuit conform prevederilor legale. CAP. 7 Formarea profesională ART. 145 (1) Prin termenul de formare profesională se înţelege orice procedură prin care un salariat dobândeşte o calificare, se specializează sau se perfecţionează şi pentru care obţine o diplomă sau un certificat care atestă aceste situaţii, eliberat de instituţiile abilitate conform legislaţiei în vigoare. (2) Dobândirea unei specialităţi şi/sau lărgirea domeniului de competenţă a personalului de specialitate se fac potrivit reglementărilor în vigoare. (3) Activitatea de formare şi perfecţionare profesională cuprinde şi domeniul relaţiilor de muncă, management, dreptul la asociere şi libertăţile sindicale şi patronale. (4) Părţile convin asupra necesităţii şi obligativităţii perfecţionării profesionale a tuturor categoriilor de salariaţi, inclusiv a liderilor sindicali scoşi din producţie. (5) Formarea profesională a tuturor categoriilor de salariaţi va fi organizată şi suportată pe cheltuiala angajatorului (unităţii) în limita sumelor prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli cu această destinaţie. ART. 146 (1) Formarea profesională a salariaţilor are următoarele obiective principale: a) adaptarea salariatului la cerinţele postului sau ale locului de muncă; b) obţinerea unei calificări profesionale; c) actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază; d) reconversia profesională determinată de restructurări socio-economice; e) dobândirea unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee moderne, necesare pentru realizarea activităţilor profesionale; f) prevenirea riscului şomajului; g) promovarea în muncă şi dezvoltarea carierei profesionale. (2) Formarea profesională şi evaluarea cunoştinţelor se fac pe baza standardelor ocupaţionale. ART. 147 Formarea profesională a salariaţilor se poate realiza prin următoarele forme: a) participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de servicii de formare profesională din ţară sau din străinătate; b) stagii de adaptare profesională la cerinţele postului şi ale locului de muncă; c) stagii de practică şi specializare în ţară şi în străinătate; d) ucenicie organizată la locul de muncă; e) formare individualizată; f) alte forme de pregătire convenite între angajator şi salariat. ART. 148 (1) Participarea la formarea profesională poate avea loc la iniţiativa angajatorului sau la iniţiativa salariatului. (2) Modalitatea concretă de formare profesională, drepturile şi obligaţiile părţilor, durata formării profesionale, precum şi orice alte aspecte legate de formarea profesională, inclusiv obligaţiile contractuale ale salariatului în raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională se stabilesc prin acordul părţilor şi fac obiectul unor acte adiţionale la contractele individuale de muncă. ART. 149 (1) În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este iniţiată de angajator, toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta. (2) Pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare profesională organizate din iniţiativa angajatorului, salariatul va beneficia, pe toată durata formării profesionale, de toate drepturile salariale deţinute. (3) Pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare profesională conform alin. (1) salariatul beneficiază de vechime la acel loc de muncă, această perioadă fiind considerată stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat. ART. 150 (1) În cazul în care salariatul este cel care are iniţiativa participării la o formă de pregătire profesională cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului, împreună cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor. (2) Angajatorul va decide cu privire la cererea formulată de salariat potrivit alin. (1), în termen de 15 zile de la primirea solicitării. Totodată angajatorul va decide cu privire la condiţiile în care va permite salariatului participarea la forma de pregătire profesională, inclusiv dacă va suporta în totalitate sau în parte costul ocazionat de aceasta. ART. 151 Salariaţii au dreptul să beneficieze de concedii pentru formare profesională. ART. 152 (1) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea salariatului, pe perioada formării profesionale pe care salariatul o urmează din iniţiativa sa. (2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dacă absenţa salariatului ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii. ART. 153 (1) Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională. (2) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza şi fracţionat în cursul unui an calendaristic, pentru susţinerea examenelor de absolvire a unor forme de învăţământ sau pentru susţinerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, cu respectarea condiţiilor stabilite la alin. (1). ART. 154 (1) În cazul în care angajatorul nu şi-a respectat obligaţia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesională în condiţiile prevăzute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) indemnizaţia de concediu va fi cea prevăzută pentru concediul de odihnă. (3) Perioada în care salariatul beneficiază de concediul plătit prevăzut la alin. (1) se stabileşte de comun acord cu angajatorul. Cererea de concediu plătit pentru formare profesională va fi înaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională. ART. 155 Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade de muncă efective în ceea ce priveşte drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul. ART. 156 (1) Angajatorii au obligaţia de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii, după cum urmează: a) cel puţin o dată la 2 ani, dacă au cel puţin 21 de salariaţi; b) cel puţin o dată la 3 ani, dacă au sub 21 de salariaţi. (2) Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesională, asigurată în condiţiile alin. (1), se suportă de către angajatori. ART. 157 (1) Planul de formare profesională elaborat anual de către angajator persoană juridică, ce are cel puţin 21 de salariaţi, se va face în funcţie de bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat şi va fi adus la cunoştinţa salariaţilor. (2) Planul de formare profesională va fi elaborat astfel încât prin diversele forme de pregătire să poată trece de două ori salariaţii în primii 5 ani de activitate şi periodic ceilalţi salariaţi. (3) Programarea individuală se face de către angajator cu consultarea salariatului în cauză, cu aprobarea şefului său direct. (4) Participarea la cursuri de formare profesională cu scoaterea din producţie la cererea salariatului poate fi inclusă în planul de formare profesională numai cu aprobarea angajatorului. ART. 158 (1) Salariaţii nou-angajaţi în unitate, la solicitarea şefului direct pot participa la stagii de adaptare profesională. (2) Pot participa la cursuri de adaptare profesională toţi salariaţii aflaţi la prima angajare într-o unitate medico-sanitară, salariaţii care au lucrat în altă unitate medico-sanitară cu alt specific şi salariaţii care s-au reangajat în unitate după o perioadă de cel puţin 5 ani de întrerupere. (3) Stagiile de adaptare profesională se organizează de către angajator. ART. 159 Reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă participă în mod obligatoriu în calitate de observator, la concursurile de ocupare a posturilor. ART. 160 (1) ASSMB poate sprijini toţi beneficiarii şi partenerii contractelor de finanţare pe fonduri structurale care oferă cursuri de formare gratuită în recrutarea şi participarea salariaţilor la cursurile de formare. (2) În sensul alin. (1), unitatea va acorda concedii de formare profesională salariaţilor, la solicitarea acestora, va furniza documentele necesare pentru participarea la astfel de cursuri şi va asigura spaţiul necesar afişării materialelor informative în acest sens. CAP. 8 Drepturile sindicatelor afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă ART. 161 (1) Părţile semnatare ale prezentului contract, în calitate de parteneri sociali permanenţi, recunosc pentru fiecare dintre ele şi pentru membrii de sindicat libertatea de opinie ce se exprimă civilizat, utilizându-se un limbaj adecvat. (2) ASSMB recunoaşte dreptul sindicatelor afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract de a-şi elabora reglementări proprii, în conformitate cu prevederile legale aplicabile, de a-şi alege liber reprezentanţii, de a-şi organiza gestiunea şi activitatea lor şi de a-şi formula programe proprii de acţiune, în condiţiile legii. (3) Este interzisă orice intervenţie a ASSMB de natură a limita ori întrerupe exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (2). (4) ASSMB se obligă să adopte o poziţie neutră şi imparţială faţă de organizaţiile sindicale existente şi faţă de reprezentanţii sau membrii acestora. (5) ASSMB se obligă să se abţină de la orice formă de condiţionare, constrângere sau limitare a exercitării funcţiilor membrilor organelor de conducere ale sindicatelor afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract. ART. 162 (1) ASSMB se obligă să întreprindă toate demersurile necesare pentru întărirea protecţiei personalului de agresiuni fizice sau verbale din partea pacienţilor, aparţinătorilor acestora sau a altor persoane din exterior sau interior, în timpul muncii sau legate de procesul de muncă. (2) Părţile recunosc că salariaţii nu-şi pot desfăşura activitatea în parametrii contractuali dacă lucrează în condiţii de ameninţări fizice şi/sau verbale. ART. 163 (1) Părţile se angajează să promoveze un comportament civilizat în cadrul unităţii, cu respectarea demnităţii fiecărui salariat. (2) Partea patronală se obligă să sancţioneze disciplinar orice abatere de la normele de comportament civilizat, indiferent din partea cui ar veni sesizarea. (3) Precizări suplimentare privind normele de comportament vor face obiectul regulamentelor interne ale unităţilor sanitare. ART. 164 (1) a) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract pot participa, în calitate de observator, la şedinţele consiliului de administraţie/comitet director, conform legislaţiei în vigoare; b) un reprezentant al Uniunii Sindicale SANITAS Bucureşti participă la şedinţele ASSMB. (2) Părţile garantează aplicarea prevederilor legislaţiei muncii, precum şi a dispoziţiilor legale în materie. (3) La cererea expresă a membrilor organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, aceştia pot fi asistaţi de reprezentanţii federaţiilor şi confederaţiilor în susţinerea unor drepturi şi cereri, la toate nivelurile. ART. 165 (1) Anunţarea şedinţelor menţionate în art. 164 alin. (1) şi a ordinii de zi se face în scris, înainte cu minimum 72 de ore. (2) Angajatorul se obligă să pună la dispoziţia reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, documentele necesare susţinerii activităţii sindicale. (3) Hotărârile conducerii unităţilor vor fi comunicate în scris, în termen de 48 de ore de la data emiterii hotărârii, reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. (4) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă participă în toate comisiile implicate în activitatea unităţilor aflate în administrarea Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale în conformitate cu reglementările legale în vigoare/acordurile stabilite în acest sens. ART. 166 (1) Angajatorul va permite membrilor sindicatelor afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă să urmeze cursurile de formare organizate de sindicate; în perioada respectivă, cursantul beneficiază de toate drepturile aferente locului de muncă, pentru o perioadă de până la 15 zile lucrătoare/an, conform prevederilor prezentului contract colectiv de muncă. (2) Persoanele alese în structura de conducere a organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă beneficiază de reducerea programului normal lunar de lucru cu 5 zile lucrătoare, cumulat sau fragmentat. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2) din prezentul articol, drepturile salariale cuvenite se păstrează integral. (4) Activitatea liderilor organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi este asimilată ca vechime în muncă. ART. 167 În vederea stabilirii unor servicii şi dotări comune, prin acordul părţilor, administraţia şi organizaţiile sindicale, afiliate organizaţiilor semnatare ale contractului colectiv de muncă pot stabili cote procentuale de participare la acţiunea respectivă. ART. 168 Mijloacele necesare funcţionării sindicatelor afiliate la organizaţiile sindicale semnatare se asigură de angajator conform legii. ART. 169 Încasarea cotizaţiei se face prin statele de plată ale unităţilor, în baza acordului salariaţilor, membri ai organizaţiilor sindicale, afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă. Reţinerea cotizaţiei, virarea acesteia în conturile sindicatului afiliat la una din organizaţiile sindicale semnatare ale prezentului contract privind persoanele cărora li s-a efectuat operaţiunea se constituie în sarcină curentă de serviciu. ART. 170 (1) Angajatorul recunoaşte drepturile salariaţilor reprezentaţi de organizaţiile sindicale, afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă de a susţine şi de a participa neîngrădit la acţiuni sindicale, potrivit prevederilor legale, în această perioadă obligându-se să nu procedeze la angajări temporare în locul celor aflaţi în grevă. (2) Angajatorul poate lua măsuri disciplinare împotriva celor care încearcă sau împiedică exercitarea dreptului de participare a salariaţilor la acţiuni sindicale, organizate în condiţiile legii. ART. 171 (1) În scopul unei bune colaborări, părţile, la orice nivel, se obligă să răspundă în scris, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare, la toate cererile şi adresele înaintate de fiecare din părţi. (2) Depăşirea termenului prevăzut la alin. (1) reprezintă încălcarea contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi. (3) Angajatorul şi conducerea sindicatelor afiliate organizaţiilor sindicale semnatare vor accepta reciproc invitaţiile unor membri ai acestora pentru discutarea unor probleme de interes comun, în vederea rezolvării acestora. ART. 172 (1) Cercetarea abaterilor disciplinare ale membrilor de sindicat, a referatelor şi reclamaţiilor care îi privesc pe aceştia se face cu participarea reprezentantului sindicatului în care este înscris fiecare salariat vizat. (2) Cercetarea prevăzută la alin. (1) nu se poate face fără prezenţa reprezentantului sindicatului. (3) La solicitarea salariatului, acesta poate fi asistat şi reprezentat de către un reprezentant al sindicatului atât la audiere, cât şi pe parcursul cercetării, în cazurile prevăzute la alin. (1). (4) Orice cercetare a unei abateri disciplinare pentru membrii de sindicat va fi efectuată conform procedurii prevăzute la anexa nr. 8. CAP. 9 Dispoziţii finale ART. 173 (1) În baza prezentului contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi, se vor negocia contracte colective de muncă la nivelul unităţilor, potrivit procedurilor din anexa nr. 1. (2) Prevederile prezentului contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi sunt considerate de drept minime şi obligatorii şi nu pot fi omise la elaborarea contractului-cadru şi a normelor de aplicare a acestuia. (3) În unităţile în care nu se încheie contract colectiv de muncă, se aplică prevederile prezentului contract colectiv de muncă. ART. 174 Părţile semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă asigură aplicarea acestuia la toate nivelurile. ART. 175 În toate situaţiile de reorganizare, restructurare, modificarea sursei şi modului de finanţare pentru unităţi, secţii, compartimente şi servicii, externalizări servicii etc., angajatorul care predă este obligat să transmită, iar angajatorul care preia este obligat să garanteze respectarea clauzelor prezentului contract colectiv de muncă. ART. 176 Prevederile prezentului contract colectiv de muncă se aplică de drept salariaţilor reprezentaţi de organizaţiile sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale acestui contract şi produc efecte pentru toţi salariaţii potrivit legii şi anexei nr. 9. ART. 177 Salariaţii membri ai organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă au dreptul să poarte la echipamentul de protecţie însemnele sindicatelor. ART. 178 Părţile semnatare sunt răspunzătoare de aplicarea şi garantarea prevederilor contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi, conform competenţelor lor prevăzute de legislaţia în vigoare. ART. 179 Aplicarea prevederilor contractelor colective de muncă încheiate este obligatorie. Nerespectarea clauzelor atrage răspunderea, potrivit legii. ART. 180 Părţile vor susţine de comun acord drepturile prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă pentru care sunt prevăzute reglementări legale suplimentare. ART. 181 Toate documentele semnate de toate părţile semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi sunt incluse, de drept, în conţinutul prezentului contract ca acte adiţionale ART. 182 Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti va susţine toate iniţiativele legislative şi modificările actelor normative de natură să îmbunătăţească prevederile prezentului contract colectiv de muncă şi care sunt în concordanţă cu politica de sănătate a Ministerului Sănătăţii. ART. 183 Sporul de vechime în muncă şi alte drepturi specifice domeniului de activitate se aplică conform legislaţiei în vigoare. ART. 184 Prezentul contract colectiv de muncă, încheiat în 5 exemplare, îşi produce efectele de la data înregistrării la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Anexele 1-9 fac parte integrantă din prezentul contract. Semnatari: ADMINISTRAŢIA SPITALELOR ŞI SERVICIILOR MEDICALE BUCUREŞTI Director General, Ec. Blîndu Daniela UNIUNEA SINDICALĂ SANITAS BUCUREŞTI Preşedinte, Huşanu Viorel FEDERAŢIA SINDICALĂ HIPOCRAT Preşedinte Executiv, Spiridon Silvia ANEXA 1 Negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul unităţii/instituţiei 1. În termen de maximum 15 zile de la data înregistrării la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a prezentului contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti va înainta o adresă către unităţile aflate în administrarea acesteia în vederea începerii negocierii contractelor colective de muncă la nivel de unităţi/instituţii. 2. Prevederile contractelor individuale de muncă vor fi puse de acord cu prevederile contractului colectiv de muncă la nivelul unităţii/instituţiei, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestuia. 3. a) Neînţelegerile privind încheierea contractului colectiv de muncă la nivelul unităţii/instituţiei vor fi conciliate în prezenţa reprezentantului Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti cu participarea împuterniciţilor abilitaţi ai ASSMB şi ai sindicatului. b) În cazul menţinerii unor puncte divergente şi după conciliere şi a neacceptării procedurii de mediere, sindicatele pot continua derularea acţiunilor sindicale din programul de revendicări. ANEXA 2 Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei paritare la nivel de grup de unităţi 1. Comisia care monitorizează prevederile aplicării contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi va fi compusă din 3 reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale semnatare şi 3 reprezentanţi ai angajatorilor. Membrii comisiei sunt desemnaţi de părţile semnatare în termen de 14 zile de la înregistrarea prezentului contract la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. 2. Comisia se va întruni la cererea oricăruia dintre membrii săi, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la formularea cererii, şi va adopta hotărâri valabile prin unanimitate, în prezenţa a 3/4 din numărul total al membrilor. 3. Comisia va fi prezidată, prin rotaţie, de către un reprezentant al fiecărei părţi, ales în şedinţa respectivă. 4. Hotărârea adoptată potrivit pct. 2 are putere obligatorie pentru părţile contractante. 5. Secretariatul comisiei va fi asigurat de ASSMB. 6. Comisia este împuternicită să interpreteze prevederile contractului colectiv de muncă, în aplicare, în funcţie de condiţiile concrete şi de posibilităţile unităţilor, la solicitarea uneia dintre părţi. ANEXA 3 CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ încheiat şi înregistrat sub nr. ...../....... în registrul general de evidenţă a salariaţilor A. Părţile contractului: Angajator - persoană juridică/fizică ................., cu sediul/domiciliul în .................., înregistrată la registrul comerţului/autorităţile administraţiei publice din ........... sub nr. ....., cod fiscal .............., telefon .............., reprezentată legal prin .............., în calitate de ..........., şi salariatul/salariata - domnul/doamna ..............., domiciliat/domiciliată în localitatea ............, str. .............. nr. ......., judeţul ..............., posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de identitate/paşaportului seria ..... nr. ........., eliberat/eliberată de ............. la data de ............, CNP .........., autorizaţie de muncă/permis de şedere în scop de muncă seria ...... nr. .......... din data de ..........., am încheiat prezentul contract individual de muncă în următoarele condiţii asupra cărora am convenit: B. Obiectul contractului: .................................................... C. Durata contractului: a) nedeterminată, salariatul/salariata ............ urmând să înceapă activitatea la data de ............; b) determinată, de ............ luni, pe perioada cuprinsă între data de .......... şi data de ............./pe perioada suspendării contractului individual de muncă al titularului de post. D. Locul de muncă: 1. Activitatea se desfăşoară la (secţie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc.) ............... din sediul social/punctul de lucru/alt loc de muncă organizat al angajatorului. 2. În lipsa unui loc de muncă fix, salariatul va desfăşura activitatea astfel: .......................................................................... E. Felul muncii: Funcţia/meseria ............... conform Clasificării ocupaţiilor în România. F. Atribuţiile postului: Atribuţiile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexă la contractul individual de muncă. F1. Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului: ......................................................................... G. Condiţii de muncă: 1. Activitatea se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991. 2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare. H. Durata muncii: 1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de ......... ore/zi, ......... ore/săptămână. a) repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: .............. (ore zi/ore noapte/inegal); b) programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă aplicabil. 2. O fracţiune de normă de .............. ore/zi, ore/săptămână .............. a) repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: (ore zi/ore noapte); b) programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă aplicabil; c) nu se vor efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor acestora. I. Concediul: Durata concediului anual de odihnă este de ......... zile lucrătoare, în raport cu durata muncii (normă întreagă, fracţiune de normă). De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de ............ J. Salariul: 1. Salariul de bază lunar brut: .............. lei. 2. Alte elemente constitutive: a) sporuri .......................; b) indemnizaţii ..............; b1) prestaţii suplimentare în bani ..................; b2) modalitatea prestaţiilor suplimentare în natură ..............; c) alte adaosuri ............................. 3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care nu se lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se plătesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003, republicată - Codul muncii. 4. Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt .......................... K. Drepturi şi obligaţii ale părţilor privind securitatea şi sănătatea în muncă: a) echipament individual de protecţie ..............; b) echipament individual de lucru ...................; c) materiale igienico-sanitare .........................; d) alimentaţie de protecţie .............................; e) alte drepturi şi obligaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă. L. Alte clauze: a) perioada de probă este de ..... zile calendaristice; b) perioada de preaviz în cazul concedierii este de ............... zile lucrătoare, conform Codului muncii sau contractului colectiv de muncă; c) perioada de preaviz în cazul demisiei este de ............... zile lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003, republicată, sau contractului colectiv de muncă aplicabil; d) în cazul în care salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate, informaţiile prevăzute în Legea nr. 53/2003, republicată - Codul muncii se vor regăsi şi în contractul individual de muncă; e) alte clauze. M. Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor: 1. Salariatul are, în principal, următoarele drepturi: a) dreptul la salarizare pentru munca depusă; b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal; c) dreptul la concediu de odihnă anual; d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament; e) dreptul la securitate şi sănătate în muncă; f) dreptul la acces la formare profesională. 2. Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii: a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului; b) obligaţia de a respecta disciplina muncii; c) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu; d) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate; e) obligaţia de a respecta secretul de serviciu. 3. Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi: a) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat sub rezerva legalităţii lor; b) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu; c) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern; d) să stabilească obiectivele de performanţă individuală ale salariatului. 4. Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii: a) să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă, anterior începerii activităţii; a1) să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de muncă, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din lege; b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă; c) să informeze salariatul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă; d) să elibereze, la cerere, un document care să ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi specialitate; e) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului. N. Dispoziţii finale: Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii nr. 53/2003, republicată, şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramurii/naţional, înregistrat sub nr. ............../............... la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege. Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte. O. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de instanţa judecătorească competentă material şi teritorial, potrivit legii.
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Angajator, │Salariat, │
│..............│Semnătură │
│ │.............. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Reprezentant legal, │
│ │.............. │
└──────────────┴───────────────────────┘
Data ............... Pe data de ............... prezentul contract încetează în temeiul art. ....... din Legea nr. 53/2003, republicată, în urma îndeplinirii procedurii legale.
┌──────────────────────────────────────┐
│Angajator, │
├──────────────────────────────────────┤
│............... │
└──────────────────────────────────────┘
ANEXA 4 Categoriile de personal, locurile de muncă şi activităţile care beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de lucru A. Reducerea timpului normal de lucru. 1. Personalul care lucrează în anatomie patologică şi în medicina legală, în activităţile de prosectură, săli de disecţie şi morgi: 6 ore/zi. 2. Personalul care lucrează în activităţile de radiologie-imagistică medicală şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte, angiografie şi cateterism cardiac, precum şi personalul care asigură întreţinerea şi repararea aparaturii din aceste activităţi: 6 ore/zi. 3. Personalul cu pregătire superioară din unităţile şi compartimentele de cercetare ştiinţifică medico-farmaceutică: 7 ore/zi. 4. Medicii şi farmaciştii din unităţile din sectorul sanitar, inclusiv unităţile şi compartimentele de cercetare ştiinţifică medico-farmaceutică: 7 ore/zi. 5. Personalul sanitar şi personalul sanitar auxiliar din laboratoare sau compartimente de analize medicale: 7 ore/zi. 6. Personalul sanitar şi personalul sanitar auxiliar care lucrează în hidrotermoterapie: 7 ore/zi. B. Alimentaţia de protecţie se acordă în mod obligatoriu, conform Legii nr. 319/2006. 1. Laboratoarele de analize medicale şi de cercetare în toate specialităţile: 1/2 l lapte/zi/persoană. 2. Laboratoarele de anatomie patologică, morgi, prosecturi, laboratoare de medicină legală, de citologie, de radiologie: 1/2 l lapte/zi/persoană. 3. Staţii de sterilizare: 1/2 l apă minerală/zi/persoană. 4. Deratizare, dezinsecţie, dezinfecţie .........: 1/2 l apă minerală/zi/persoană. 5. Personalul de întreţinere şi reparare instalaţii sanitare, vidanjare: 1/2 l apă minerală/zi/persoană. 6. Lucrători de curăţenie, colectare material infecţios, rampă de gunoi, deşeuri medicale: 1/2 l apă minerală/zi/persoană. 7. Staţie de neutralizare deşeuri medicale: 1/2 l apă minerală/zi/persoană. 8. Staţie de clorinare: 1/2 l apă minerală/zi/persoană. 9. Laboratorul de analize fizico-chimice: 1/2 l apă minerală/ zi/persoană. 10. Magazie centrală de materiale: 1/2 l apă minerală/zi/ persoană. 11. Centrală termică: 1 l apă minerală/zi/persoană. ANEXA 5 Numărul de zile de concediu de odihnă suplimentar pe locuri de muncă şi în funcţie de condiţiile de desfăşurare a activităţii CAP. 1 Se acordă 3 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: 1. Personalul care lucrează la: a) dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare; b) staţii de colectare şi neutralizare a deşeurilor periculoase; c) ergoterapie din unităţi, secţii şi compartimente de psihiatrie, neuropsihiatrie, psihiatrie pediatrică şi neurologie pediatrică; d) spălarea manuală, călcatul manual al confecţiilor şi echipamentelor, precum şi călcatul cu presa; e) personalul care lucrează în centrale telefonice cu 100-250 posturi, activitate permanentă. 2. Personalul care îngrijeşte şi creşte animale de laborator, precum şi cel care lucrează cu acestea. 3. Personalul medico-sanitar şi sanitar auxiliar care lucrează în cabinete de consultaţii de neurochirurgie, ortopedie, traumatologie şi arşi. 4. Personalul sanitar din unităţi farmaceutice care au sediul în unităţi, secţii, compartimente şi cabinete de consultaţii de tuberculoză activă şi boli infecţioase. 5. Muncitorii de întreţinere şi deservire a utilajelor cu zgomot ce depăşeşte 90 dB, certificate de autoritatea competentă în domeniu. 6. Personalul care utilizează materiale dentare (alte substanţe preparate cu solvenţi aromatici). 7. Personalul care lucrează în bucătăriile unităţilor sanitare. CAP. 2 Se acordă 4 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: 1. Personalul care lucrează în laboratoare sau compartimente de microproducţie. 2. Personalul care lucrează în: a) activitatea de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile; b) ergoterapie din unităţi, secţii şi compartimente cu paturi, cu bolnavi cronici irecuperabili. 3. Personalul sanitar care lucrează în secţii şi compartimente, cu paturi, de copii distrofici. 4. Personalul care lucrează direct la cercetarea şi producţia serurilor şi a vaccinurilor. 5. Muncitorii şi personalul de administraţie din unităţi şi secţii exterioare, cu paturi, de tuberculoză activă şi de boli infecţioase. 6. Personalul sanitar din cabinete de consultaţii de tuberculoză şi boli infecţioase. 7. Personalul care lucrează în laboratoare sau compartimente de cercetări şi analize chimice, toxicologice, biologice, biochimice, microbiologice, virusologice, inframicrobiologice, parazitologice. 8. Personalul medico-sanitar şi sanitar auxiliar care lucrează în unităţi, secţii şi compartimente, cu paturi, de traumatologie şi ortopedie. 9. Personalul care lucrează pe calculatoare de birou (laptop/desktop), activitate de minim 70% din timpul de lucru. CAP. 3 Se acordă 5 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: 1. Personalul care lucrează la repararea şi întreţinerea aparaturii de radiologie şi roentgenterapie, medicină nucleară, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte şi de fizioterapie. 2. Personalul care efectuează analize chimice, toxicologice, biologice şi biochimice din laboratoare şi compartimente de medicină legală. 3. Personalul care lucrează în centrale telefonice cu peste 250 de posturi, activitate permanentă. 4. Personalul care prestează activităţi în centrale termice pe bază de combustibil solid şi lichid. 5. Personalul care lucrează în activităţi de fizio-electro-maso-termo-balneo-terapie. 6. Personalul sanitar care lucrează în staţiile centrale de sterilizare. CAP. 4 Se acordă 6 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: 1. Personalul sanitar care lucrează în secţii şi compartimente, cu paturi, de oncopediatrie. 2. Personalul care manipulează şi utilizează mercurul la construirea, repararea şi întreţinerea, etalonarea şi verificarea aparatelor de măsură şi control cu mercur, precum şi a întrerupătoarelor cu mercur. 3. Personalul care lucrează în laboratoare nediferenţiate de analize medicale. 4. Personalul care lucrează în spălătorii din unităţi sanitare. 5. Personalul sanitar din cabinetele de consultaţii de psihiatrie şi neuropsihiatrie. 6. Personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează în blocul operator şi blocul de naşteri. 7. Personalul medical din grădiniţe, şcoli, licee şi universităţi. CAP. 5 Se acordă 8 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: 1. Personalul sanitar din unităţi, secţii şi compartimente, cu paturi, de tuberculoză activă şi de boli infecţioase. 2. Personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează în unităţi, secţii şi compartimente, cu paturi, de neurochirurgie şi arşi. 3. Personalul sanitar din unităţi, secţii şi compartimente, cu paturi, de psihiatrie, neuropsihiatrie, neuropsihiatrie pediatrică şi de recuperare neuropsihomotorie. 4. Personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează în activitatea de anestezie, terapie intensivă, terapie acută, hemodializă, UPU, CPU. 5. Personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează pe ambulanţe şi şalupe de ambulanţă, pentru asigurarea asistenţei medicale de urgenţă şi transport sanitar în teren, precum şi operatorii-registratorii de urgenţă. CAP. 6 Se acordă 9 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: 1. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în: a) unităţi nucleare de categoria I de risc radiologic; b) unităţi nucleare de categoria a II-a de risc radiologic. CAP. 7 Se acordă 10 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: 1. Personalul care lucrează la autopsie, prosecturi, în săli de disecţie şi în laboratoare sau compartimente de anatomie patologică şi de medicină legală. 2. Personalul care îşi desfăşoară activitatea în: a) unităţi nucleare de categoria a III-a de risc radiologic; b) unităţi nucleare de categoria a IV-a de risc radiologic. NOTĂ: Salariaţii care lucrează la unul din locurile de muncă prevăzute în prezenta anexă şi care dau dreptul la mai multe concedii de odihnă suplimentare vor primi un singur concediu de odihnă suplimentar, şi anume pe cel mai mare. ANEXA 6 Echipamentul de protecţie - încălţăminte - 1/an; – uniformă/halat de doc/salopetă - 2/an; – halate de molton - sistem pavilionar - 1 la 2 ani; – pelerine de ploaie - 1/an; – cizme electroizolante - 1/an; – mănuşi electroizolante - 1/an; – calote - 3/an; – mănuşi şi măşti - după necesităţi; – şorţuri - după necesităţi; – cizme de cauciuc; – cască de protecţie - după necesităţi; – ochelari de protecţie - după necesităţi; – centură de siguranţă - după necesităţi. Materiale igienico-sanitare a) se acordă întregului personal: - săpun - 1/lună/persoană; – hârtie igienică - 1/lună/persoană; – perii de unghii - 1/an/persoană. b) substanţe dezinfectante de uz personal următorului personal: - instalator sanitar; – spălătoreasă; – personalului de la staţia de neutralizare deşeuri medicale; – personalului de la rampa de gunoi; – personalului de curăţenie. ANEXA 7 Hărţuirea 1. Hărţuirea reprezintă fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere. 2. Hărţuirea morală la locul de muncă este un comportament iraţional, repetat, faţă de un angajat sau un grup de angajaţi, care poate include fenomene de violenţă fizică şi psihică, constituind un risc pentru sănătate şi securitate. 3. Hărţuirea poate implica o exercitare greşită sau abuzivă a unei funcţii, agresiune verbală sau fizică, discreditarea activităţii unui coleg sau izolarea socială a acestuia. 4. Hărţuirea sexuală reprezintă orice formă de comportament nedorit, constând în contact fizic, cuvinte, gesturi sau alte mijloace indecente, materiale vizuale ofensatoare, invitaţii compromiţătoare, cereri de favoruri sexuale sau orice altă conduită cu conotaţii sexuale, care afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică a persoanelor la locul de muncă. 5. a) Angajatorul nu va permite şi nu va tolera hărţuirea de niciun fel la locul de muncă şi va face public faptul că încurajează raportarea tuturor cazurilor de hărţuire, indiferent cine este ofensatorul. b) Angajatorul va informa toţi salariaţii de regulile de conduită ce trebuie respectate şi de sancţiunile aplicabile, în cazul încălcării acestora. c) Angajatorul va include hărţuirea pe agenda sesiunii de instruire a personalului. 6. Angajatorul, împreună cu reprezentanţii sindicatelor, va oferi consiliere şi asistenţă victimelor actelor de hărţuire, va conduce investigaţia în mod strict confidenţial şi, în cazul confirmării actului de hărţuire, va propune măsuri disciplinare corespunzătoare. Acestea pot merge de la avertisment până la transferul hărţuitorului. 7. Persoana care se consideră hărţuită va raporta incidentul printr-o plângere în scris, care va conţine relatarea detaliată a incidentului reclamat. 8. Reclamaţiile de hărţuire beneficiază de confidenţialitate. 9. Comisia va comunica reclamantului, în termen de 2 săptămâni, dacă sesizarea este întemeiată şi dacă va fi însoţită de cercetări. 10. Investigatorii vor cerceta faptele cu atenţie, iar la terminarea investigaţiei vor comunica părţilor implicate rezultatul anchetei şi ceea ce se intenţionează să se facă, într-un termen ce nu va depăşi 8 săptămâni de la depunerea plângerii. Pe parcursul anchetei nu vor fi admise referiri cu privire la stilul de viaţă al reclamantului. 11. Dacă se stabileşte că a avut loc un act de hărţuire, hărţuitorului i se vor aplica sancţiuni disciplinare corespunzătoare, în termen de 2 săptămâni de la terminarea anchetei. Victima nu poate fi transferată împotriva voinţei sale. Măsurile vor fi comunicate în scris şi reclamantului, şi reclamatului. 12. Dacă se stabileşte că nu a avut loc hărţuirea, se va comunica reclamantului care, dacă doreşte, se poate adresa justiţiei. 13. Dacă actul de hărţuire la locul de muncă vine din partea unei persoane care nu este angajată în unitatea respectivă, victima se va adresa şefului ierarhic. 14. Dosarele cu plângerile de hărţuire vor fi păstrate confidenţial cel puţin 3 ani de la data rezolvării lor. 15. Orice fel de represalii, în urma unei plângeri de hărţuire, atât împotriva reclamantului, cât şi împotriva oricărei persoane care ajută la investigarea cazului, vor fi considerate acte discriminatoare şi vor fi sancţionate conform legii în vigoare. 16. În cazul în care ancheta stabileşte că reclamantul a adus acuzaţii false, cu rea-credinţă, acesta va răspunde potrivit legii. 17. Comisia va informa conducerea anual despre numărul de sesizări primite, despre natura acestora şi despre avizul dat. ANEXA 8 Procedura cercetării disciplinare prealabile Etapele obligatorii ale procedurii de cercetare disciplinară prealabilă sunt următoarele: 1) Înştiinţarea conducerii societăţii, cu privire la înfăptuirea unei abateri disciplinare. Sesizarea trebuie să fie formulată în scris şi trebuie să primească număr de înregistrare la registratura angajatorului. De regulă, sesizarea este întocmită de superiorul direct al salariatului în cauză sau de oricare altă persoană salariată, care sesizează abaterea. Există şi posibilitatea ca angajatorul să se autosesizeze cu privire la înfăptuirea unei abateri disciplinare. 2) Numirea comisiei de cercetare disciplinară prealabilă. Angajatorul, prin reprezentantul său legal, numeşte comisia de cercetare disciplinară prealabilă printr-o decizie scrisă, care are obligatoriu număr de înregistrare. Unul dintre membrii comisiei de cercetare disciplinară prealabilă, va fi numit, prin decizia anterior menţionată, ca preşedinte de comisie. 3) Convocarea salariatului. Comisia, numită prin decizie a angajatorului, îl va convoca în scris pe salariatul cercetat, cu cel puţin 5 (cinci) zile lucrătoare înainte de cercetarea disciplinară prealabilă. În convocare vor fi precizate în mod obligatoriu obiectul, data, ora şi locul întrevederii. Neprezentarea salariatului la convocare fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile. În acest caz, se va încheia un proces-verbal semnat de cei ce sunt prezenţi (membrii comisiei) în care se va arăta că salariatul nu a dat curs convocării, neformulând astfel apărări în favoarea sa; în conţinutul procesului-verbal, comisia propune aplicarea unei anumite sancţiuni, conform prevederilor Codului Muncii. 4) Audierea salariatului cercetat disciplinar. În cadrul cercetării disciplinare se vor stabili faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice date concludente pe baza cărora să se poată stabili existenţa sau inexistenţa vinovăţiei salariatului convocat. Ascultarea şi verificarea apărărilor salariatului cercetat sunt obligatorii, acesta având dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere comisiei împuternicite să realizeze cercetarea, toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat ori reprezentat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este. Salariatul are dreptul să cunoască toate actele şi faptele cercetării disciplinare. Cu ocazia audierii, salariatul va întocmi o "Notă explicativă scrisă", în care va răspunde cu privire la toate întrebările adresate de membrii comisiei de cercetare disciplinară prealabilă. La finalul audierii, se va întocmi un proces-verbal de şedinţă, care va fi semnat de toate persoanele prezente. 5) Propunerea sancţiunii disciplinare. Comisia propune aplicarea unei sancţiuni disciplinare după finalizarea cercetării disciplinare prealabile. Comisia propune conducerii societăţii sancţiunea disciplinară aplicabilă în urma analizei probelor avute la dosarul privind cercetarea disciplinară şi a motivaţiilor prezentate de persoana în cauză. Lucrările comisiei de cercetare disciplinară se consemnează într-un proces-verbal. În baza propunerii comisiei disciplinare, angajatorul va emite decizia de sancţionare disciplinară. 6) Emiterea deciziei de sancţionare disciplinară. Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie în formă scrisă, în termen de 30 (treizeci) de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare (data la care a fost înregistrată sesizarea privind abaterea disciplinară), dar nu mai târziu de 6 (şase) luni de la data săvârşirii faptei*1). Sancţiunile disciplinare care vor putea fi aplicate salariaţilor sunt cele prevăzute de Codul Muncii. Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură, cu excepţia avertismentului scris, nu poate fi dispusă fără o cercetare disciplinară prealabilă.────────── *1) Conform Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 16/2012 a Completului competent să judece recursul în interesul legii, momentul de la care începe să curgă termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sancţiunii disciplinare (emiterea Deciziei de sancţionare) este data înregistrării raportului final al cercetării disciplinare prealabile la registratura unităţii. Deciziile date de ICCJ asigură o practică unitară a instanţelor şi sunt obligatorii pentru acestea.────────── 7) Comunicarea Deciziei de sancţionare disciplinară. Decizia de sancţionare se comunică personal salariatului în cel mult 5 (cinci) zile de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării. 8) Modalitatea de contestare a deciziei de sancţionare. Decizia de sancţionare poate fi contestată de către salariat la instanţele de judecată competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării. ANEXA 9 LISTA unităţilor cu personalitate juridică aflate în administrarea/subordinea Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti în care se aplică prezentul contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi – Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială Prof. Dr. Dan Teodorescu; – Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Ştefan; – Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Dr. V. Gomoiu; – Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele; – Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Prof. Dr. Panait Sârbu; – Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Filantropia; – Spitalul Clinic N. Malaxa; – Spitalul Clinic Sf. Maria; – Spitalul Clinic de Bolnavi Cronici şi Geriatrie Sf. Luca; – Centrul de Boli Reumatismale Dr. I. Stoia; – Spitalul Clinic de Nefrologie Dr. Carol Davila; – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale Dr. Victor Babeş; – Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie şi TBC Osteoarticular Foişor; – Spitalul Clinic Colţea; – Spitalul Clinic Dr. I. Cantacuzino; – Spitalul Clinic Colentina; – Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia; – Spitalul Centrul de Evaluare şi Tratament al Toxicodependenţelor pentru Tineri Sf. Stelian; – Spitalul de Psihiatrie Titan Dr. Constantin Gorgos; – Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti. ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Cristina Burghina
21 Martie 2021
Va mul?umesc.
