Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 (1) Părţile contractante ale prezentului contract colectiv de muncă, denumit în continuare CCM, sunt: a. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu sediul în Bd Libertăţii nr. 14, sectorul 5, Bucureşti, CUI 4364748, reprezentat prin domnul procuror general Alex-Florin FLORENŢA numit în funcţie prin Decretul Preşedintelui României nr. 358 din 30 martie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 30 martie 2023; b. Personalul auxiliar de specialitate, personalul conex şi personalul contractual care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţilor subordonate, reprezentat de Federaţia Publisind, cu sediul în Piaţa Walter Mărăcineanu nr. 1-3, etajul 2, camera 49, sectorul 1, Bucureşti, CIF 22402190, reprezentat de Ştefan TEOROC, în calitate de preşedinte. ART. 2 (1) Noţiuni privitoare la prezentul contract: a) angajator - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de pe lângă curţile de apel, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţia Naţională Anticorupţie, instituţii cu personalitate juridică ce au, potrivit legii, atribuţii privind angajarea forţei de muncă pe bază de contract individual de muncă ori raport de serviciu; b) unitate - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate de parchet, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţia Naţională Anticorupţie în care funcţionează şi îşi desfăşoară efectiv activitatea personalul auxiliar de specialitate, personalul conex şi personalul contractual care se supune prevederilor prezentului contract; c) salariat - orice persoană angajată pe post de personal auxiliar de specialitate, personal conex sau personal contractual şi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aparatului propriu al angajatorului, precum şi în cadrul unităţilor subordonate de parchet, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţia Naţională Anticorupţie; d) ordonator principal de credite - Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau persoanele desemnate potrivit legii să îndeplinească această calitate; e) ordonator secundar de credite - procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea salariaţii prevăzuţi la litera c) sau persoanele desemnate, potrivit legii, să îndeplinească această calitate; f) ordonator terţiar de credite - prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale în care îşi desfăşoară activitatea salariaţii prevăzuţi la litera c) sau persoanele desemnate potrivit legii să îndeplinească această calitate; g) conducătorul unităţii - reprezentantul legal al unităţilor prevăzute la litera b) unde funcţionează personalul auxiliar de specialitate, personalul conex şi personalul contractual care se supune prevederilor prezentului contract sau persoana împuternicită să exercite atribuţiile acestuia. ART. 3 (1) Prezentul contract colectiv de muncă cuprinde drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale salariaţilor cu privire la modul de aplicare a prevederilor normative referitoare la: - condiţiile generale de muncă; – solicitarea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor de muncă; – sănătatea şi securitatea în muncă; – programul zilnic de muncă şi dreptul la concedii şi zile libere; – folosirea bazei materiale în scopul desfăşurării de activităţi sindicale, potrivit statutului sindicatului; – pregătirea şi perfecţionarea profesională; – identificarea şi stabilirea unor practici şi măsuri unitare în ceea ce priveşte aplicarea drepturilor de care beneficiază personalul auxiliar de specialitate, conex şi contractual; – alte măsuri de protecţie, cu excepţia celor prevăzute de art. 10 şi 11 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru cei aleşi să reprezinte sau cei din organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, potrivit legii. (2) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii, ţinând seama de specificul raportului de muncă al fiecărei categorii de salariaţi. (3) Orice discriminare, directă sau indirectă, faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală este interzisă. ART. 4 Clauzele CCM produc efecte pentru toţi salariaţii încadraţi ca personal auxiliar de specialitate, personal conex şi personal contractual care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţilor subordonate de parchet, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv faţă de organele de conducere ale acestor unităţi. ART. 5 (1) Prezentul contract se încheie pentru o perioadă de 12 luni. (2) Dacă niciuna dintre părţi nu denunţă contractul cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, valabilitatea acestuia se prelungeşte de drept până la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni. ART. 6 (1) Clauzele CCM pot fi modificate în urma renegocierilor declanşate, la solicitarea oricăreia dintre părţi. Cererea de modificare se aduce, în scris, la cunoştinţa celeilalte părţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data propusă pentru începerea renegocierilor şi va conţine motivele care determină modificarea şi propunerile concrete în acest sens. (2) Durata renegocierilor colective nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice, în lipsa unei convenţii exprese a părţilor. (3) Renegocierea cu privire la modificare nu va începe mai devreme de 3 zile şi nici mai târziu de 5 zile de la data stabilită la alin. (2). (4) Modificările clauzelor contractului vor fi consemnate într-un act adiţional semnat de părţi. ART. 7 (1) Suspendarea prezentului contract are loc numai prin acordul părţilor sau în cazurile prevăzute de lege. (2) Încetarea prezentului contract poate avea loc în condiţiile prevăzute de lege. ART. 8 (1) În situaţiile în care, în privinţa drepturilor care decurg din prezentul contract colectiv de muncă, intervin alte reglementări legale, acestea se vor aplica în mod corespunzător. În situaţia în care noile reglementări conţin dispoziţii favorabile actualului contract, acestea se aplică de drept. În situaţia contrară, este obligatorie renegocierea. (2) Angajatorul consultă organizaţia sindicală semnatară în toate cazurile în care iniţiază sau i se solicită puncte de vedere cu privire la proiecte de acte normative, cu incidenţă asupra prevederilor prezentului acord sau referitoare la categoria profesională reprezentată. (3) Consultarea se va realiza prin transmiterea cererii de consultare prin cel mai rapid mijloc de comunicare, de îndată ce angajatorul a primit solicitarea de exprimare a unui punct de vedere, ţinându-se cont de termenul de răspuns în care trebuie să se încadreze acesta. ART. 9 (1) În perioada de valabilitate a contractului, oricare dintre părţile semnatare poate solicita o întâlnire cu reprezentanţii celeilalte părţi pentru identificarea măsurilor ce se impun a fi adoptate cu privire la situaţiile ivite în derularea prezentului contract. (2) Fiecare parte se obligă, la solicitarea celeilalte părţi semnatare, de a analiza şi discuta probleme care necesită o soluţionare urgentă, identificarea şi adoptarea măsurilor ce se impun, urmând a se stabili, de comun acord, o dată la care vor avea loc discuţiile, însă, cel mai târziu, în termen de 7 zile lucrătoare de la data solicitării. ART. 10 (1) Angajatorul recunoaşte calitatea de partener social a organizaţiei sindicale. (2) Angajatorul va pune la dispoziţia organizaţiei sindicale, la cerere, raportul anual de bilanţ. CAP. 2 Timpul de muncă, timpul de odihnă, concediile ART. 11 (1) În cadrul raporturilor de muncă şi de serviciu, la nivelul angajatorului şi al unităţilor din circumscripţia teritorială a acestuia, se aplică principiul repartizării echilibrate a muncii, între toţi salariaţii unităţii, care îndeplinesc aceeaşi funcţie. (2) Durata normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore pe săptămână. Programul începe la ora 8.00 şi se încheie la ora 16.00. (3) Dacă orele de începere şi de terminare a programului zilnic de lucru sunt altele decât cele prevăzute în alineatul (1), acestea se stabilesc prin decizie a conducătorului unităţii, cu informarea prealabilă a salariaţilor. (4) Salariaţii au dreptul la pauză de masă 30 de minute, de regulă în intervalul orar 11.30-13.30. (5) Dreptul la pauza de masă va fi asigurat de către angajator în afara programului de lucru cu publicul, în termen de 10 zile de la data înregistrării contractului la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. ART. 12 (1) Personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un concediu pentru studii plătit, care nu poate depăşi 10 zile într-un an calendaristic, pentru a participa la examene în cazul în care frecventează cursurile unei facultăţi de drept, masterat sau doctorat în domeniu. (2) Personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un concediu pentru formare profesională, plătit, ce nu poate depăşi 10 zile într-un an calendaristic, pentru următoarele situaţii: - susţinerea examenelor în cazul în care frecventează cursurile unei facultăţi de drept; – susţinerea examenului pentru definitivare în funcţie; – susţinerea examenului de promovare în grade sau trepte profesionale superioare; – susţinerea examenului de promovare în funcţii de execuţie la instanţe superioare; – susţinerea examenului de masterat sau doctorat. ART. 13 (1) Zilele de repaus săptămânal se acordă, conform reglementărilor legale, de regulă, sâmbăta şi duminica. (2) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: - 1 şi 2 ianuarie; – 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române; – Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui; – prima şi a doua zi de Paşti; – 1 mai; – 1 iunie; – prima şi a doua zi de Rusalii; – 15 august - Adormirea Maicii Domnului; – 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, Cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României; – 1 decembrie; – prima şi a doua zi de Crăciun; – 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora. (3) Acordarea zilelor libere se face de către conducătorul unităţii. Zilele libere pentru salariaţii de altă confesiune se acordă, la cerere, de către conducătorul unităţii. (4) Munca prestată în zilele de sărbătoare legală şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale, nu se lucrează se compensează cu timp liber corespunzător după cum urmează: a) pentru fiecare oră prestată în zilele de sărbătoare legală se acordă 2 ore timp liber în compensare; b) pentru fiecare oră prestată în zile de repaus săptămânal se acordă o oră şi 30 de minute timp liber în compensare; c) pentru fiecare oră prestată în intervalul orar 22.00-06.00 se acordă 2 ore timp liber în compensare. (5) Personalul auxiliar de specialitate, conex şi contractual au dreptul la zile libere plătite, de până la 5 zile calendaristice, pentru fiecare dintre următoarele evenimente familiale: a) căsătorie - 5 zile; b) naşterea sau căsătoria unui copil - 3 zile; c) decesul soţului/soţiei sau al unei rude de până la gradul al III-lea, inclusiv, a salariatului sau soţului/soţiei acestuia - 3 zile; d) controlul medical anual - o zi; e) o zi liberă de la locul de muncă în ziua donării, în cazul donatorilor de sânge salariaţi. (6) Personalul auxiliar de specialitate, personalul conex şi contractual au dreptul la două zile libere, plătite, pentru rezolvarea unor situaţii personale deosebite după cum urmează: - în caz de accidentare sau îmbolnăvire gravă a unuia dintre membrii familiei, respectiv: soţ, soţie, copii şi părinţii soţilor; – în situaţia unor dezastre care au afectat domiciliul salariatului, al părinţilor, socrilor sau copiilor acestuia. (7) Salariaţii au dreptul anual la o zi lucrătoare liberă în scopul verificării stării de sănătate a copilului. (8) Zilele libere prevăzute la alin. (5), (6) şi (7) se acordă pe baza unei cereri formulate de salariat. ART. 14 (1) Pentru activitatea desfăşurată, salariaţii beneficiază, anual, de concediu de odihnă, în condiţiile legii. (2) Salariaţii care lucrează în condiţii de muncă grele, periculoase sau vătămătoare beneficiază, la cerere scrisă, pe perioada de valabilitate a prezentului contract colectiv de muncă, de un concediu de odihnă suplimentar de 5 zile lucrătoare, din care 1 zi aferentă anului 2023 şi 4 zile aferente anului 2024. Efectuarea concediului de odihnă suplimentar nu este condiţionată şi se bucură de acelaşi regim juridic ca şi concediul legal de odihnă. (3) Orice convenţie sau acord care conduce la renunţarea totală sau parţială la dreptul anual la concediul de odihnă este interzisă. (4) Salariaţii care sunt în concediu medical pentru o perioadă mai mare de un an beneficiază de concediul de odihnă aferent perioadei respective, iar salariaţii aflaţi în concediu fără plată au dreptul la concediu de odihnă proporţional cu timpul efectiv lucrat. (5) În cazul în care perioadele de concedii fără plată, însumate, au fost de 12 luni sau mai mari, inclusiv când au durat mai mulţi ani calendaristici consecutivi, salariaţii au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reînceperii activităţii, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care s-a aprobat plecarea în concediu fără plată. (6) Salariatele care urmează o procedură de fertilizare "in vitro" beneficiază anual de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de trei zile care se acordă după cum urmează: a) 1 zi la data efectuării puncţiei ovariene; b) 2 zile începând cu data efectuării embriotransferului. Cererea privind acordarea concediului de odihnă suplimentar va fi însoţită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist, în condiţiile legii. ART. 15 (1) Personalul auxiliar de specialitate poate beneficia de învoiri, care nu depăşesc durata unei zile de muncă, pentru susţinerea efectivă a examenelor de promovare în funcţii de execuţie în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceluiaşi parchet sau în funcţii de execuţie la parchete superioare ierarhic, precum şi a examenelor pentru funcţii de conducere, pentru definitivarea în funcţie sau transformarea postului din studii medii în studii superioare. (2) Drepturile prevăzute la alin. (1) şi (2) se acordă de către conducătorul unităţii pe baza unei cereri formulate de către salariat, la care vor fi ataşate înscrisuri justificative. ART. 16 (1) Efectuarea orelor suplimentare se dispune în scris de către procurorul ierarhic superior sau de persoanele desemnate de acesta prin dispoziţii interne, care vor fi comunicate individual, pe bază de semnătură, tuturor salariaţilor. (2) Efectuarea orelor suplimentare dispuse în scris se va efectua după ce va fi obţinut acordul scris al salariatului. (3) Salariaţii sunt obligaţi să efectueze ore suplimentare în caz de forţă majoră şi stare de necesitate. (4) Evidenţa orelor suplimentare efectuate se va ţine de către prim-grefier/grefierul-şef sau persoana desemnată de conducătorul instituţiei. (5) Pentru acordarea timpului liber în compensare, salariatul va formula o cerere adresată conducătorului instituţiei. Conducătorul instituţiei aprobă această cerere, dacă sunt respectate condiţiile de acordare şi stabileşte intervalul de timp în care are loc compensarea. Conducătorul instituţiei poate decide ca acordarea timpului liber în compensare să se facă numai în momentul în care s-au acumulat un număr de ore de muncă suplimentare corespunzător unei zile întregi de timp liber în compensare. (6) Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de către salariaţi constituie muncă suplimentară, se pontează corespunzător timpului de muncă efectiv lucrat în foaia colectivă de prezenţă şi se compensează cu timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acestora. (7) La începutul lunii calendaristice următoare se va întocmi raportul nominal vizând tipul şi cuantumul orelor suplimentare efectuate, raport care se comunică grefierilor-şefi de secţie pentru a fi avut în vedere la planificarea activităţilor specifice şi la planificarea zilelor libere care se acordă în compensare, potrivit cererilor salariaţilor. (8) Pentru acordarea timpului liber în compensare, în principiu, angajatorul va avea în vedere, cu prioritate, datele pentru care salariatul îşi exprimă opţiunea. ART. 17 (1) Se prezumă existenţa acordului salariatului pentru prestarea de ore suplimentare peste durata normală a timpului de lucru, din dispoziţia conducătorului unităţii, în următoarele situaţii: - perioada lucrată peste program şi în afara orelor de program de către grefierii şi specialiştii IT care efectuează operaţiuni privind cauzele urgente ce nu pot fi amânate; – salariaţii sunt obligaţi să efectueze ore suplimentare în caz de forţă majoră şi stare de necesitate. (2) Reprezintă perioadă lucrată din dispoziţia conducătorului unităţii orice altă perioadă lucrată în afara programului legal de lucru, cu acordul acestuia, la solicitarea motivată a salariatului, formulată în scris, în cadrul unui termen rezonabil. ART. 18 (1) Femeile gravide şi cele care alăptează nu vor putea fi obligate să presteze ore suplimentare sau să presteze muncă de noapte. (2) Femeile gravide şi cele care alăptează vor putea fi trecute, la cerere, în alte locuri de muncă fără ca prin aceasta să li se diminueze salariul, în condiţiile legii. ART. 19 (1) Programarea concediului de odihnă se face în luna decembrie pentru anul următor, în condiţiile prevăzute de reglementările specifice fiecărei categorii profesionale, conducătorul instituţiei şi salariaţii având obligaţia de a respecta planificarea. În cazuri excepţionale se pot face derogări. (2) Concediul de odihnă poate fi întrerupt în cazul în care persoana este rechemată, prin dispoziţie scrisă a conducerii unităţii, numai în caz de forţă majoră sau pentru nevoi de serviciu urgente, care fac necesară prezenţa acesteia. În situaţia rechemării, cel în cauză are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport şi a cheltuielilor legate de efectuarea concediului de odihnă în altă localitate, egale cu sumele cheltuite pentru prestaţia de care nu a mai putut beneficia din cauza neefectuării concediului de odihnă. CAP. 3 Securitatea şi sănătatea în muncă ART. 20 (1) Părţile se obligă să depună toate eforturile în vederea îmbunătăţirii permanente a condiţiilor de muncă. (2) La nivelul fiecărui parchet, în funcţie de condiţiile concrete, conducătorul instituţiei/unităţii, comitetul de securitate şi sănătate în muncă/lucrătorul desemnat, cu sprijinul angajatorului şi cu consultarea organizaţiei sindicale semnatare, adoptă măsurile necesare de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi în limita creditelor bugetare acordate cu această destinaţie. ART. 21 (1) Conducătorii unităţilor au obligaţia să solicite, în condiţiile legii, fondurile necesare asigurării sănătăţii şi vieţii salariaţilor, pentru prevenirea accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale, aceste informaţii comunicându-se, la cerere, organizaţiilor sindicale semnatare. (2) Conducătorul unităţii, în limita creditelor bugetare acordate cu această destinaţie, va crea condiţiile necesare asigurării sănătăţii şi securităţii, prevenirii accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale, toate informaţiile privind modul de folosire a fondurilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor privind securitatea şi sănătatea în muncă comunicându-se, la cerere, organizaţiilor sindicale semnatare. (3) Salariaţii au obligaţia de a avea în grijă propria sănătate şi securitate, precum şi pe cea a altor persoane care pot fi afectate de acţiunile lor în timpul de lucru, scop în care sunt obligaţi să respecte Legea nr. 319/2006 şi toate prevederile normelor, instrucţiunilor şi regulamentelor elaborate în acest sens în domeniul securităţii muncii. (4) Conducătorul instituţiei are obligaţia de a face o analiză a posturilor de lucru pentru a evalua anual condiţiile de securitate şi sănătate oferite salariaţilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice şi solicitare mentală, precum şi pentru prevenirea şi recunoaşterea bolilor profesionale dobândite ca urmare a desfăşurării activităţii. ART. 22 (1) La nivelul fiecărui ordonator de credite se constituie, în condiţiile legii, un comitet de securitate şi sănătate în muncă, cu scopul de a asigura participarea echilibrată a salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul sănătăţii şi securităţii muncii. (2) Componenţa, atribuţiile specifice şi funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă sunt reglementate de lege şi regulamentul de ordine interioară. ART. 23 (1) Conducătorii unităţilor subordonate propun măsurile necesare pentru adaptarea statelor de personal în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, în funcţie de necesităţi. (2) Angajatorul va face demersuri pentru asigurarea resurselor umane necesare şi a adaptării statelor de funcţii şi de personal în toate situaţiile în care instituie activităţi noi ca sarcini de serviciu personalului auxiliar de specialitate şi conex. (3) În vederea alocării corespunzătoare a resursei umane şi pentru buna desfăşurare a activităţii unităţilor de parchet, angajatorul efectuează demersuri pentru asigurarea unui număr de cel puţin un grefier pentru fiecare magistrat existent în organigrama unităţilor subordonate. ART. 24 (1) În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii la locurile de muncă, ordonatorii de credite vor face demersuri în vederea alocării fondurilor necesare pentru asigurarea următoarelor cerinţe minime: a) asigurarea condiţiilor de spaţiu în conformitate cu normele legale de sănătate publică; b) amenajarea ergonomică a locului de muncă; c) asigurarea condiţiilor adecvate de mediu în spaţiile de lucru - iluminat, microclimat, o temperatură optimă în spaţiile destinate activităţii, aerisire, igienizare periodică, cel puţin o dată la 3 ani pentru parchetele care îşi desfăşoară activitatea în spaţii noi sau modernizate şi o dată la 2 ani pentru parchetele care îşi desfăşoară activitatea în spaţii vechi, potrivit normelor în materie; d) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de muncă, acolo unde este cazul (vestiare, grupuri sanitare, locuri special amenajate pentru fumători), astfel încât acestea să asigure condiţii corespunzătoare conform reglementărilor legale în domeniu. (2) Angajatorul se obligă, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, să adopte măsuri pentru adaptarea programului de lucru în funcţie de condiţiile climaterice de la locul de muncă, în cazul temperaturilor extreme, şi să asigure măsurile minimale pentru ameliorarea condiţiilor de muncă şi pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor, astfel cum sunt prevăzute în legislaţia specifică în vigoare, în domeniu. (3) Salariaţii sunt obligaţi să păstreze în bune condiţii amenajările efectuate de angajator. ART. 25 (1) Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii salariaţilor în funcţie de riscurile privind securitatea şi sănătatea în muncă se stabilesc potrivit reglementărilor legale în vigoare. (2) Angajatorul are obligaţia să depună diligenţe pentru asigurarea fondurilor necesare despăgubirii salariaţilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale. ART. 26 (1) Angajatorul va pune la dispoziţie, la cererea organizaţiei sindicale, studiile întocmite periodic de către psihologul parchetului de pe lângă curtea de apel vizând starea psihologică a angajaţilor, cu respectarea confidenţialităţii şi a protecţiei datelor cu caracter personal. (2) Angajatorul va elabora politici de management organizaţional care să prevină practici administrative disfuncţionale şi va urmări să asigure un climat de muncă echitabil, care valorizează autonomia profesională şi demnitatea în muncă. ART. 27 (1) În vederea ducerii la îndeplinire a scopului pentru care a fost constituită şi a prevenirii unor situaţii generatoare de conflicte individuale sau colective, organizaţia sindicală poate solicita rediscutarea dispoziţiilor scrise sau orale cu privire la modalitatea concretă de desfăşurare a raporturilor de muncă. (2) Salariaţii au dreptul de a formula opoziţie motivată scrisă faţă de dispoziţiile primite în cadrul relaţiilor de muncă, act care se ataşează la lucrarea în raport de care a fost formulată. ART. 28 Pentru prestarea activităţii în locurile de muncă cu condiţii grele, periculoase, vătămătoare sau altele asemenea, salariaţii au dreptul, în condiţiile legii, la sporuri şi concedii suplimentare, astfel cum acestea sunt prevăzute de dispoziţiile legale aplicabile fiecărei categorii de personal sau de Codul muncii. ART. 29 (1) Pe baza recomandărilor medicale, angajatorul şi conducătorul instituţiei vor asigura trecerea salariaţilor în alte locuri de muncă, în funcţie de pregătirea profesională a acestora şi de posibilităţile instituţiei. (2) Conducătorul unităţii are obligaţia, în condiţiile legii, să evalueze riscurile pe care le presupune locul de muncă al salariatei care anunţă că este însărcinată, precum şi al salariatei care alăptează şi să le informeze cu privire la acestea. ART. 30 Angajatorul va susţine demersurile organizaţiei sindicale semnatare pentru înfiinţarea unui sistem de asigurare a tuturor salariaţilor pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale. ART. 31 (1) Părţile se obligă să depună toate eforturile pentru aplicarea riguroasă a sistemului reglementat prin legislaţia în vigoare în vederea ameliorării permanente a condiţiilor de muncă. (2) În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă a personalului, angajatorul se obligă să aloce maximum 15% din bugetul anual al Ministerului Public pentru cheltuieli de capital şi reparaţii curente. (3) Cheltuirea sumelor prevăzute la alin. (2) urmăreşte ca principale obiective cele prevăzute la art. 25 alin. (1). (4) Angajatorul va comunica, la solicitarea organizaţiilor sindicale reprezentative şi organizaţiei sindicale semnatare, modul de folosire a fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, potrivit legii. CAP. 4 Salarizarea şi alte drepturi ART. 32 Drepturile salariale cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror obligaţii băneşti ale ordonatorilor de credite, din clasificaţia bugetară respectivă în limita fondurilor alocate cu această destinaţie. ART. 33 (1) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul parchetelor, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc conform dispoziţiilor legale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sau în baza titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătoreşti. (2) Salariile de bază nu pot fi diminuate sau micşorate decât în condiţiile legii. ART. 34 (1) Personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti, precum şi personalul contractual beneficiază de vouchere de vacanţă, precum şi de orice alte beneficii, în condiţiile legii. (2) Ordonatorii de credite, după consultarea organizaţiei sindicale semnatare şi/sau a organizaţiilor sindicale reprezentative, acolo unde există, stabilesc, de comun acord, în condiţiile legii, perioada când se vor acorda şi regulile privind modul de acordare. ART. 35 Conducătorul unităţii va asigura accesul la programul legislativ al instituţiei şi la internet tuturor salariaţilor care fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate, conex şi contractual, circumscris cerinţelor postului. ART. 36 (1) În perioada concediului de odihnă, indiferent de durata acestuia, personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă sau de decontarea valorii a 7,5 litri carburant la suta de kilometri în cazul în care deplasarea între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară unde îşi petrece concediul se face cu autoturismul. (2) În vederea decontării transportului prevăzut la alin. (1), salariatul trebuie să depună cererea de decontare însoţită de dovada efectuării călătoriei (un singur bon combustibil sau un singur bilet de transport terestru, aerian sau fluvial). (3) Procedurile operaţionale care conţin prevederi contrare se vor armoniza cu dispoziţiile prezentului contract în termen de 30 zile de la semnare. (4) În cazul deplasării cu autovehicule cu sistem de propulsie electric, decontarea transportului se raportează la preţul unitar/litru mai favorabil al benzinei sau motorinei premium, după caz, conform Monitorului preţurilor administrat de Consiliul Concurenţei, valabil la data depunerii cererii/raportului de decontare. În situaţia în care, conform Monitorului preţurilor administrat de Consiliul Concurenţei, în localitatea în care solicitantul îşi are locul de muncă nu există staţii de carburant, la stabilirea preţului se au în vedere preţurile carburantului de la cea mai apropiată staţie de carburant. ART. 37 (1) Personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti, în activitate sau pensionari, copiii aflaţi în întreţinerea acestora, precum şi soţul sau soţia beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate şi conform prevederilor legale care reglementează aceste drepturi. (2) Având în vedere prevederile art. 5, 12, 14, 15 şi 16 din H.G. nr. 1028 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, văzând procedura şi plafonul valoric în vederea decontării lentilelor necesare corecţiei vizuale pentru funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, precum şi Directiva 1990/270/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L. 156/1990, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex din cadrul instanţelor judecătoreşti în activitate beneficiază, anual, de un examen corespunzător al ochilor şi al vederii, efectuat de o persoană care are competenţa necesară ori de câte ori apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare. (3) Dacă rezultatele examenului prevăzut la alin. (2) arată că este necesar şi dacă nu li se pot asigura dispozitive normale de corecţie, la recomandarea medicului oftalmolog, salariaţii beneficiază de ochelari de vedere/lentile de contact necesare corecţiei vizuale, a căror contravaloare se decontează din bugetul angajatorului, în limita unui plafon valoric. În acest sens, angajatorul va solicita Ministerului Finanţelor alocarea fondurilor necesare şi va plăti sumele în limita fondurilor alocate în acest sens. (4) Decontarea în cazul preschimbării ochelarilor de vedere/lentilelor de contact necesare corecţiei vizuale se face numai la modificarea diagnosticului iniţial. (5) Plafonul valoric se stabileşte în cuantum maxim de 2.000 lei, iar decontarea se face tot în lei. (6) Plafoanele prevăzute la alin. (6) includ taxa pe valoarea adăugată. (7) În situaţia în care valoarea facturii este mai mică decât plafonul stabilit, se decontează valoarea facturii, iar, în situaţia în care valoarea facturii este mai mare decât plafonul stabilit, se decontează valoarea acestuia. ART. 38 (1) Personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti are dreptul la atribuirea unei locuinţe de serviciu sau la compensarea diferenţei dintre chiria care s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii, astfel cum prevăd disp. art. 67 ind. 1 şi urm. din Legea nr. 567/2004. (2) Părţile vor depune diligenţe către ministrul justiţiei pentru actualizarea şi stabilirea, pe localităţi, a plafonului în care se poate deconta chiria. (3) În situaţia în care deplasarea se face cu autoturismul, personalul auxiliar de specialitate beneficiază de decontarea contravalorii a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, pentru perioada în care a lucrat efectiv, angajatorul putând să stabilească o procedură internă de decontare, doar cu informarea prealabilă a organizaţiei sindicale semnatare. (4) Procedurile operaţionale care conţin prevederi contrare se vor armoniza cu dispoziţiile prezentului contract în termen de 30 zile de la semnare. ART. 39 (1) Personalul auxiliar de specialitate, conex şi contractual beneficiază de o deducere personală suplimentară, care este cuprinsă în deducerea personală, de 100 lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, indiferent de nivelul venitului salarial al părintelui. (2) În cazul în care copilul este întreţinut de ambii părinţi, deducerea suplimentară de 100 lei se acordă doar unuia dintre părinţi. (3) Actele necesare pentru aplicarea deducerii personale suplimentare sunt: - documentul care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ; – declaraţie pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar din care să rezulte că soţul/soţia nu beneficiază de deducere personală suplimentară. (4) Prin părinte se înţelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 297/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. CAP. 5 Numirea, promovarea, suspendarea, transferul şi eliberarea din funcţie ART. 40 (1) Numirea în funcţie a personalului auxiliar de specialitate şi a personalului conex se face în condiţiile stabilite prin Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Personalul contractual este angajat pe bază de concurs organizat la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi parchetului de pe lângă curtea de apel, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. (3) Personalului contractual angajat în baza unui contract individual de muncă îi sunt aplicabile dispoziţiile din legislaţia muncii în ceea ce priveşte încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă. (4) La expirarea mandatelor grefierilor numiţi în funcţii de conducere, angajatorii vor depune toate diligenţele necesare în vederea menţinerii acestora în funcţii de execuţie la parchetul unde au deţinut funcţia de conducere sau în raza respectivului parchet de pe lângă curtea de apel. ART. 41 (1) Promovarea grefierilor cu studii medii în posturi similare cu studii superioare juridice se face prin examen, care se organizează anual la nivelul fiecărui angajator, în limita fondurilor bugetare, pe baza cererilor formulate, în conformitate cu art. 8 din HCSM nr. 181/2007, transformarea posturilor aprobându-se prin ordin al ministrului justiţiei, conform dispoziţiilor legale în vigoare. (2) Promovarea grefierilor arhivari şi registratori cu studii medii în posturi similare cu studii superioare juridice se face prin examen, în condiţiile legii, anual, în măsura în care există formulate cereri în acest sens, după aprobarea transformării posturilor. (3) Promovarea în funcţii de execuţie, în trepte sau grade profesionale superioare, în cadrul aceluiaşi parchet, se face prin examen, organizat în condiţiile legii, anual, în măsura în care există formulate cereri în acest sens. (4) Promovarea la parchetul superior se face numai prin concurs, organizat în condiţiile legii. (5) La promovarea în funcţie de conducere a personalului auxiliar de specialitate, proba interviului se înregistrează, iar înregistrarea se pune la dispoziţie, la solicitarea candidatului. În cadrul probei, poate participa o persoană desemnată de organizaţia sindicală semnatară, în calitate de observator. (6) Transferul personalului auxiliar de specialitate şi conex de la un parchet la alt parchet se aprobă, la cerere, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel la care se solicită transferul, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul conducătorilor parchetelor de la care/la care se solicită transferul. (7) Personalul auxiliar de specialitate încadrat pe o funcţie de execuţie la un parchet inferior în grad se poate transfera la un parchet egal în grad celui la care a ocupat în trecut o funcţie de execuţie pe o perioadă nedeterminată, în condiţiile art. 43 din Legea nr. 567/2004. (8) Cererea de transfer se depune la parchetul de pe lângă curtea de apel în circumscripţia căruia se află parchetul la care se solicită transferul. (9) La analizarea şi soluţionarea cererilor de transfer pot fi avute în vedere următoarele criterii: - alocarea posturilor de către Şcoala Naţională de Grefieri; – nivelul parchetului la care funcţionează personalul auxiliar de specialitate; – domiciliul solicitantului; – locul de muncă al soţului sau soţiei; – distanţa între domiciliu şi sediul parchetului la care funcţionează personalul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; – starea sănătăţii solicitantului, a soţului sau soţiei ori a copiilor minori şi părinţilor, aflaţi în întreţinerea acestuia, precum şi alte situaţii familiale deosebite; – volumul de activitate al parchetului de la care se solicită şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi posibilităţile de ocupare a acestora. ART. 42 (1) Personalul auxiliar şi contractual este suspendat din funcţie în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. (2) Înainte de începerea demersurilor pentru suspendarea sau eliberarea din funcţie, din iniţiativa angajatorului, acesta are obligaţia de a înştiinţa organizaţia sindicală semnatară al cărei membru este salariatul în cauză, la solicitarea sau cu acordul persoanei cercetate. ART. 43 (1) Angajaţii răspund civil, disciplinar, administrativ şi penal, după caz, în condiţiile legii. (2) Înainte de începerea cercetării prealabile, la solicitarea persoanei, angajatorul va informa organizaţia sindicală semnatară despre fapta pentru care se va începe cercetarea prealabilă şi va pune la dispoziţia reprezentantului organizaţiei sindicale, la cerere, înscrisurile care stau la baza declanşării cercetării. (3) În cursul cercetării disciplinare prealabile, personalul auxiliar, conex şi contractual are dreptul de a fi asistat, la cerere, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este. Reprezentantul sindicatului poate pune concluzii scrise în numele membrului de sindicat. CAP. 6 Formarea profesională ART. 44 Formarea iniţială şi formarea profesională continuă a salariaţilor se realizează în conformitate cu prevederile legale aplicabile fiecărei categorii profesionale. ART. 45 (1) Formarea profesională continuă se desfăşoară sub formă de seminare, sesiuni de pregătire, conferinţe, vizite de lucru, stagii de formare în străinătate ori alte forme de perfecţionare profesională, salariaţii având dreptul să opteze şi pentru alte teme şi seminare care nu se regăsesc în programul anual şi la care şi-ar exprima opţiunea de a participa, cu aprobarea conducătorului instituţiei/unităţii şi în limita bugetului alocat. (2) La solicitarea participantului, conducătorii parchetelor vor trimite informaţiile necesare pentru respectarea confesiunii religioase a cursanţilor sub aspectul asigurării unui meniu corespunzător, precum şi cu privire la opţiunile de cazare ale cursanţilor. ART. 46 Membrii de sindicat pot beneficia, o dată pe an, de concediu de formare profesională plătit, în condiţiile art. 18 din Regulamentul nr. 29/2007, pentru a participa la forme de pregătire profesională organizate de Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial sau Federaţia Publisind. ART. 47 (1) În aplicarea dispoziţiilor art. 71 din Legea nr. 567/2004, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie transmit, anual, către Consiliul Superior al Magistraturii lista nominală a persoanelor care îndeplinesc condiţiile acordării diplomei Meritul Judiciar. (2) Despre propunerile pentru acordarea diplomei Meritul Judiciar se va face menţiune obligatorie în raportul anual de bilanţ întocmit de parchetul unde salariatul îşi desfăşoară activitatea. CAP. 7 Alte prevederi privind drepturile şi obligaţiile părţilor ART. 48 (1) Problemele în aplicarea prezentului contract vor fi analizate în cadrul unei comisii mixte de dialog constituite prin decizie a angajatorului din reprezentanţi ai acestuia şi desemnaţi de organizaţia sindicală semnatară, care poate fi convocată în scris de oricare dintre părţi, iar, la solicitarea organizaţiei sindicale semnatare, semestrial, va avea loc o întâlnire între reprezentanţii acesteia şi angajator. (2) Comisia va fi constituită în termen de 30 de zile de la înregistrarea prezentului contract colectiv de muncă. (3) Soluţionarea conflictelor de muncă se face conform reglementărilor legale în vigoare. ART. 49 Organizaţia sindicală are calitate de operator asociat în accepţiunea art. 26 din Regulamentul (UE) 2016/679/27.04.2016 şi are obligaţia de a prelucra datele cu caracter personal, colectate în baza prezentului contract, în concordanţă cu obligaţiile stabilite prin Regulamentul (UE) 2016/679/27.04.2016, având obligaţia corelativă de informare a persoanelor vizate, astfel cum aceasta este reglementată la art. 13 şi 14 din regulament. ART. 50 (1) La cerere, conducătorii instituţiilor vor pune la dispoziţia organizaţiei sindicale semnatare, în condiţiile legii, ori vor asigura acesteia accesul la informaţiile şi documentele necesare care vizează activitatea sindicală, în condiţiile legii, reprezentanţii sindicali având obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu acest caracter care le-au fost transmise. (2) Conducătorii instituţiilor au obligaţia de a informa în prealabil organizaţia sindicală semnatară cu privire la ordinea de zi ce urmează a fi dezbătută în colegiul de conducere în măsura în care conţine puncte care vizează drepturile şi interesele profesionale, economice şi sociale ale membrilor. ART. 51 (1) Reprezentanţii organizaţiei sindicale semnatare, care lucrează nemijlocit în unităţi în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu 16 ore plătite pentru activităţi sindicale, cumulat sau fracţionat, fără a li se diminua drepturile care li s-ar fi cuvenit în condiţii normale. (2) Dovada de reprezentant se face pe baza unei împuterniciri scrise emise de organele de conducere ale sindicatului reprezentativ şi comunicate angajatorului. (3) Membrii organizaţiei sindicale semnatare, care lucrează nemijlocit în unităţi în calitate de salariaţi, au dreptul la două zile libere pe an, sub formă de învoire, plătite, pentru desfăşurarea de activităţi sindicale, cu respectarea dispoziţiilor alin. (2). În acest sens, organizaţia sindicală semnatară va înainta conducerii instituţiei o evidenţă nominală a membrilor de sindicat. ART. 52 (1) Pe perioada în care persoana aleasă în organul de conducere al organizaţiei sindicale este salarizată de organizaţia sindicală, raportul de serviciu se suspendă de drept, cu păstrarea postului, funcţiei şi gradaţiei profesionale avute anterior. (2) Perioada suspendării în condiţiile alin. (1) constituie vechime în muncă şi în specialitate. ART. 53 (1) În timpul exercitării mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale nu li se poate modifica (redistribuire în cadrul altui compartiment, delegare, detaşări, transfer) sau înceta raportul de muncă. (2) Sunt interzise modificarea şi/sau încetarea raporturilor/contractelor de muncă atât ale reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, ale reprezentanţilor desemnaţi, cât şi ale membrilor acestora, din iniţiativa angajatorului, pentru motive care privesc activitatea sindicală. ART. 54 (1) Membrii de sindicat care lucrează nemijlocit în unităţi în calitate de salariaţi pot organiza întâlniri la nivelul unităţii unde funcţionează în cursul programului de lucru, dar şi în afara lui. Durata cumulată a întâlnirilor organizate în timpul de lucru nu poate fi mai mare de 2 ore lunar, o singură dată. (2) Solicitarea organizaţiei sindicale referitoare la organizarea de întâlniri în timpul de lucru se înaintează conducătorului unităţii, în scris, cu cel puţin 2 zile înaintea desfăşurării acestora. (3) Conducerea instituţiilor va asigura spaţiul necesar desfăşurării acestor şedinţe, fără a perturba desfăşurarea activităţii. (4) La solicitarea organizaţiei sindicale semnatare, în limita fondului locativ, angajatorul va pune la dispoziţia organizaţiei sindicale semnatare un spaţiu pentru amenajarea unui sediu, în fiecare din parchetele din circumscripţie unde există reprezentanţi sindicali, obligaţia de amenajare şi dotare corespunzătoare desfăşurării activităţii revenindu-i solicitantului. (5) Angajatorul/conducătorul instituţiilor va permite organizaţiei sindicale semnatare să monteze în mod gratuit aviziere în incinta sediului propriu. Locaţia va fi stabilită de comun acord între conducerea instituţiei şi reprezentanţii organizaţiei sindicale semnatare. La aviziere se vor afişa numai materiale cu caracter sindical sau profesional. ART. 55 (1) Angajatorul nu va încadra salariaţi permanenţi, temporari sau cu program parţial, în perioada grevei, pe locurile de muncă ale salariaţilor aflaţi în conflict. (2) În situaţia declanşării unor conflicte de muncă, inclusiv a grevei, potrivit legii, sindicatul şi conducerea unităţii au obligaţia ca, pe durata acestora, să protejeze patrimoniul unităţii şi să asigure funcţionarea neîntreruptă a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viaţa sau sănătatea oamenilor, ori ar putea cauza prejudicii. ART. 56 Plângerile salariaţilor adresate justiţiei în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce decurg din prezentul contract sau alte drepturi prevăzute de lege nu pot constitui motiv de încetare a raporturilor de muncă. ART. 57 Angajatorul şi conducătorii instituţiilor/unităţilor nu pot verifica activitatea sindicală şi nici actele care decurg din această activitate. ART. 58 (1) În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 367/2022 a dialogului social, la cererea organizaţiei sindicale şi cu acordul membrilor acesteia exprimat prin cererea de adeziune, angajatorii vor reţine şi vor vira sindicatului cotizaţia de sindicat pe statele lunare de plată. Concomitent, se va efectua şi deducerea fiscală a cotizaţiei din venitul lunar al membrului de sindicat, conform prevederilor legale, dovada deducerii urmând a fi evidenţiată pe fluturaşul de salariu. (2) Ordonatorii secundari şi terţiari de credite au obligaţia de a reţine cotizaţia de sindicat până la încetarea calităţii de membru a salariatului, prin eliberare din funcţie, în condiţiile legii sau comunicată în scris de către organizaţia sindicală, iar în caz de transfer, delegare, detaşare sau promovare la o instanţă superioară în grad vor evidenţia calitatea de membru de sindicat şi datele de identificare ale acestuia în vederea reţinerii cotizaţiei de către noua unitate. (3) În situaţia cererii de sistare a virării cotizaţiei formulate de către salariat, ordonatorul secundar sau, după caz, ordonatorii terţiari vor comunica o copie a cererii organizaţiei sindicale. (4) Nu se va proceda la sistarea reţinerii cotizaţiei de sindicat fără acordul sindicatului reprezentativ la nivel de parchet de pe lângă curtea de apel. (5) La cererea salariaţilor, ordonatorul de credite secundar sau terţiar are obligaţia de a reţine şi vira în contul indicat de către salariat contravaloarea abonamentului medical de sănătate/viaţă, dovada deducerii urmând a fi evidenţiată pe fluturaşul de salariu. ART. 59 (1) În perioada de valabilitate a CCM, precum şi în perioada negocierilor clauzelor acestuia, organizaţiile sindicale se obligă să înştiinţeze, în prealabil, angajatorul cu privire la intenţia de a declanşa un conflict colectiv de muncă. (2) Organizaţiile sindicale se angajează să aducă la cunoştinţă angajatorului, în scris, cu cel puţin 48 de ore anterior datei propuse pentru declanşarea conflictului colectiv de muncă, motivele care determină luarea acestor măsuri şi propunerile concrete de soluţionare. (3) Pe durata în care revendicările formulate de angajaţi sunt supuse medierii ori arbitrajului, aceştia nu pot declanşa grevă sau, dacă greva este declanşată, aceasta se suspendă. ART. 60 În timpul declanşării formelor de protest, se vor asigura serviciile esenţiale, nu mai puţin de o treime din activitatea normală, astfel încât să nu fie afectată buna funcţionare a instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar, conex şi contractual participant. ART. 61 (1) Greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilităţile de soluţionare a conflictului colectiv de muncă prin procedurile obligatorii prevăzute de lege. (2) Iniţierea sau participarea la greva declanşată fără respectarea dispoziţiilor legale în materie constituie abatere disciplinară. (3) Organizatorii grevei au obligaţia ca, pe durata acesteia, să protejeze bunurile instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea. (4) Personalul aflat în grevă trebuie să se abţină de la orice acţiune de natură să împiedice continuarea activităţii de către angajaţii care nu participă la grevă. (5) Pe toată durata participării la grevă, contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, se suspendă de drept. Pe perioada suspendării se menţin doar drepturile de asigurări de sănătate. ART. 62 (1) Personalul auxiliar de specialitate, conex şi contractual are obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractele colective de muncă aplicabile, precum şi în contractul individual de muncă. (2) Personalul auxiliar de specialitate, conex şi contractual trebuie să dea dovadă de o bună pregătire profesională şi să manifeste o preocupare permanentă pentru perfecţionarea acesteia. (3) Personalul auxiliar de specialitate are obligaţia de a participa cel puţin o dată la 5 ani la o formă de pregătire profesională continuă organizată de Şcoala Naţională de Grefieri. (4) În cazul grefierilor informaticieni, pregătirea profesională continuă se realizează prin participarea, cel puţin o dată pe an, la cursuri de specialitate organizate la instituţii de profil, pe baza convenţiilor de colaborare încheiate potrivit legii. (5) Personalul auxiliar de specialitate, conex şi contractual are obligaţia de confidenţialitate şi de a nu folosi pentru alte scopuri decât cele legate de exercitarea profesiei faptele şi informaţiile obţinute pe parcursul desfăşurării activităţii profesionale. (6) Personalul auxiliar de specialitate, conex şi contractual se obligă să nu furnizeze în presă ori în emisiuni audiovizuale informaţii despre care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu. (7) Nerespectarea secretului profesional constituie abatere disciplinară. (8) Personalul auxiliar de specialitate, conex şi contractual se obligă să nu exprime opinii cu privire la legalitatea şi temeinicia actelor întocmite de parchet. (9) Personalul auxiliar de specialitate, conex şi contractual se obligă să se abţină de la atitudini ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de procurori, colegi, precum şi faţă de orice altă persoană cu care intră în relaţii. (10) Personalul auxiliar de specialitate, conex şi contractual se obligă să nu îşi exprime părerea cu privire la probitatea profesională şi morală a procurorilor sau a altor colegi. (11) Personalul auxiliar de specialitate, conex şi contractual este obligat să respecte programul de lucru şi să rezolve lucrările în termenele stabilite. CAP. 8 Dispoziţii finale ART. 63 Prezentul CCM se aplică de la data înregistrării, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 367/2022 a dialogului social, angajatorului, parchetelor din circumscripţia angajatorului şi salariaţilor acestora.
┌──────────────────────────────────────┐
│PĂRŢILE: │
├──────────────────────┬───────────────┤
│PARCHETUL DE PE LÂNGĂ │FEDERAŢIA │
│ÎNALTA CURTE DE │PUBLISIND │
│CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│reprezentant legal │reprezentată │
│prin Procuror General │legal prin │
│ │Vicepreşedinte,│
├──────────────────────┼───────────────┤
│Alex- Florin Florenţa │Cătălin │
│ │Trăistaru │
└──────────────────────┴───────────────┘
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
