Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NOTĂ:
Prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului Roman în Republica Populara Română, promulgată prin Decretul nr. 2299 din 30 decembrie 1947 şi publicată în "Monitorul Oficial" nr. 300 bis din 30 decembrie 1947, Constituţia din 1923, repusă parţial în vigoare în septembrie 1944 şi modificată prin acte ulterioare, a fost expres abrogată, Adunarea Deputaţilor stabilind ca urmează a fi aleasă, la o dată ce o va hotărî ulterior, o Adunare Constituantă care va hotărî asupra noii Constituţii a Republicii Populare Române.
Adunarea Deputaţilor, aleasă în noiembrie 1946 pe baza Decretului nr. 2218/1946 şi a Legii nr. 560/1946, hotărăşte, prin Legea nr. 32/1948 pentru dizolvarea Adunării Deputaţilor, reglementarea convocării Marii Adunări Naţionale şi trecerea puterii legislative asupra Guvernului, promulgată prin Decretul nr. 372 din 25 februarie 1948 şi publicată în "Monitorul Oficial" nr. 46 din 25 februarie 1948, să se autodizolve pe data publicării legii. Prin acelaşi act normativ se stabilesc alegerile pentru Marea Adunare Naţionala la 28 martie 1948, desfăşurate pe baza Legii nr. 560/1946, se convoacă Marea Adunare Naţionala la 6 aprilie 1948 şi se stabileşte ca aceasta va elabora Constituţia Republicii Populare Române şi apoi va exercita atribuţiile Adunării Legislative Ordinare.
În şedinţa din 13 aprilie 1948, Marea Adunare Naţionala votează Constituţia Republicii Populare Române (Legea nr. 114/1948), cu unanimitate de 401 voturi.
Constituţia a fost promulgată prin Decretul nr. 729 din 13 aprilie 1948 al Prezidiumului Provizoriu al Republicii Populare Române, semnat de Preşedintele Prezidiumului Provizoriu, C. I. Parhon, şi de Secretarul Prezidiumului Provizoriu, G. C. Stere, contrasemnat de Preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza, şi de ministrul justiţiei, Avram Bunaciu. Ea a fost publicată în "Monitorul Oficial", partea I, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948 şi a intrat în vigoare la aceeaşi dată.
Constituţia Republicii Populare Române era compusa din 105 articole, grupate în 10 titluri.
Constituţia din 1948 a fost amendata prin Legea nr. 3/1952 privitoare la modificarea art. 61 din Constituţia Republicii Populare Române, publicată în "Buletinul Oficial" nr. 16 din 29 martie 1952.
Constituţia Republicii Populare Române din 1948 a fost abrogată implicit la data de 24 septembrie 1952, prin intrarea în vigoare a Constituţiei din 1952.
Textul Constituţiei din 1948 este reprodus după "Monitorul Oficial", partea I, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948.
TITLUL I
Republica Populara Română
ART. 1
Republica Populara Română este un Stat popular, unitar, independent şi suveran.
ART. 2
Republica Populara Română a luat fiinta prin lupta dusa de popor, în frunte cu clasa muncitoare, împotriva fascismului, reactiunii şi imperialismului.
ART. 3
În Republica Populara Română întreaga putere de stat emana de la popor şi aparţine poporului.
Poporul îşi exercită puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct şi secret.
ART. 4
Reprezentanţii poporului în toate organele puterii de Stat sînt răspunzători în faţa poporului şi pot fi revocaţi prin voinţa alegătorilor, în condiţiile stabilite de lege.
TITLUL II
Structura social-economică
ART. 5
În Republica Populara Română, mijloacele de producţie aparţin sau Statului, ca bunuri ale întregului popor, sau organizaţiilor cooperative, sau particularilor, persoane fizice sau juridice.
ART. 6
Bogăţiile de orice natura ale subsolului, zacamintele miniere, pădurile, apele, izvoarele de energie naturala, căile de comunicaţie ferate, rutiere, pe apa şi în aer, posta, telegraful, telefonul şi radio-ul aparţin Statului, ca bunuri comune ale poporului.
Prin lege se vor stabili modalităţile de trecere în proprietatea Statului, a bunurilor enumerate în alineatul precedent, care, la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, se aflau în mâini particulare.
ART. 7
Bunurile comune ale poporului constituiesc temelia materială a propasirii economice şi a independentei naţionale a Republicii Populare Române.
Apărarea şi dezvoltarea bunurilor comune ale poporului sînt o îndatorire a fiecărui cetăţean.
ART. 8
Proprietatea particulară şi dreptul de moştenire sînt recunoscute şi garantate prin lege.
Proprietatea particulară, agonisita prin munca şi economisire, se bucura de o protecţie specială.
ART. 9
Pământul aparţine celor ce-l muncesc.
Statul protejeaza proprietatea de muncă taraneasca. Statul încurajează şi sprijină cooperatia sătească.
Pentru a stimula ridicarea agriculturii, statul poate crea întreprinderi agricole, proprietatea statului.
ART. 10
Pot fi făcute exproprieri pentru cauza de utilitate publică pe baza unei legi şi cu o dreapta despăgubire stabilită de justiţie.
ART. 11
Cînd interesul general cere, mijloacele de producţie, băncile şi societăţile de asigurare, care sînt proprietate particulară a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea Statului, adică bun al poporului, în condiţiunile prevăzute de lege.
ART. 12
Munca este factorul de baza al vieţii economice a Statului. Ea este o datorie a fiecărui cetăţean. Statul acorda sprijin tuturor celor ce muncesc, pentru a-i apara împotriva exploatării şi a ridica nivelul lor de trai.
ART. 13
Statul acorda protecţie iniţiativei particulare puse în slujba intereselor generale.
ART. 14
Comerţul intern şi extern este reglementat şi controlat de stat şi se exercită de întreprinderi comerciale de stat, particulare şi cooperative.
ART. 15
Statul indrumeaza şi planifica economia naţionala în vederea dezvoltării puterii economice a tarii, asigurării bunei stări a poporului şi garantarii independentei naţionale.
TITLUL III
Drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor
ART. 16
Toţi cetăţenii Republicii Populare Române, fără deosebire de sex, naţionalitate, rasa, religie sau grad de cultura, sînt egali în faţa legii.
ART. 17
Orice propovaduire sau manifestare a urei de rasa sau de naţionalitate se pedepseşte de lege.
ART. 18
Toţi cetăţenii, fără deosebire de sex, naţionalitate, rasa, religie, grad de cultura, profesiune, inclusiv militarii, magistraţii şi funcţionarii publici, au dreptul sa aleagă şi să fie aleşi în toate organele Statului.
Dreptul de a alege îl au toţi cetăţenii care au împlinit vîrsta de 18 ani, iar dreptul de a fi aleşi, cei care au împlinit vîrsta de 23 ani.
Nu se bucura de dreptul de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile şi politice şi nedemne, declarate ca atare de organele în drept, conform legii.
ART. 19
Cetăţenii au drept la munca. Statul asigură treptat acest drept prin organizarea şi dezvoltarea planificata a economiei naţionale.
ART. 20
Cetăţenii au drept la odihna. Dreptul la odihna este asigurat prin reglementarea orelor de muncă, prin concedii plătite, în conformitate cu legea, prin organizarea de case de odihnă, sanatorii, cluburi, parcuri, terenuri de sport şi aşezăminte special amenajate.
ART. 21
Femeia are drepturi egale cu bărbatul în toate domeniile vieţii de Stat, economic, social, cultural politic şi de drept privat.
La munca egala femeia are drept de salarizare egala cu bărbatul.
ART. 22
În Republica Populara Română, toţi cetăţenii au drept la învăţătura.
Statul asigură îndeplinirea acestui drept prin organizarea şi dezvoltarea învăţămîntului primar obligatoriu şi gratuit, prin burse de Stat acordate elevilor şi studenţilor meritosi şi prin organizarea şi dezvoltarea învăţămîntului profesional şi tehnic.
ART. 23
Statul încurajează şi sprijină dezvoltarea ştiinţei şi a artei şi organizează institute de cercetări, biblioteci, edituri, teatre, muzee, conservatoare.
ART. 24
În Republica Populara Română se asigura naţionalitatilor conlocuitoare dreptul de folosire a limbii materne şi organizarea învăţămîntului de toate gradele în limba maternă. Administraţia şi justiţia, în circumscripţiile locuite şi de populaţii de alta naţionalitate decât cea română, vor folosi oral şi scris şi limba naţionalităţii respective şi vor face numiri de funcţionari din sanul naţionalităţii respective sau din alta naţionalitate, care cunosc limba populaţiei locale.
Predarea limbii şi literaturii române este obligatorie în şcolile de orice grad.
ART. 25
Statul poarta grija de sănătatea publică prin înfiinţarea şi dezvoltarea de servicii sanitare şi prin încurajarea şi sprijinirea educaţiei fizice.
Statul asigură ocrotire socială şi asistenţa medicală pentru boala, accidente şi invaliditate, rezultate din munca, în timpul muncii sau în serviciul de apărare a patriei, precum şi pentru batranete, atît salariaţilor săi cat şi acelora ai întreprinderilor particulare, a căror contribuţie şi drepturi se fixează prin lege.
ART. 26
Căsătoria şi familia se bucura de protecţia Statului.
Mama, precum şi copiii pînă la vîrsta de 18 ani, se bucura de protecţie deosebită, stabilită prin lege.
Părinţii au aceleaşi îndatoriri faţă de copiii născuţi în afară căsătoriei, ca şi pentru cei născuţi în căsătorie.
Sînt valabile numai actele de stare civilă, încheiate de organele Statului.
ART. 27
Libertatea conştiinţei şi libertatea religioasă sînt garantate de Stat.
Cultele religioase sînt libere să se organizeze şi pot funcţiona liber dacă ritualul şi practica lor nu sînt contrarii Constituţiei, securităţii publice sau bunelor moravuri.
Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasă nu poate deschide sau întreţine instituţii de învăţămînt general, ci numai şcoli speciale pentru pregătirea personalului cultului sub controlul Statului.
Biserica ortodoxa-română este autocefala şi unitară în organizarea sa.
Modul de organizare şi funcţionare a cultelor religioase va fi reglementat prin lege.
ART. 28
Libertatea individuală a cetăţenilor este garantată.
Nimeni nu poate fi arestat şi deţinut mai mult de 48 ore, fără un mandat al parchetului, al organelor de instrucţie, stabilite de lege, sau autorizarea instanţelor judecătoreşti, conform prevederilor legii.
ART. 29
Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate intră în domiciliul sau reşedinţa cetăţenilor fără învoirea acestora, decât în prezenta lor şi în baza unui ordin scris al autorităţii competente sau în caz de flagrant delict.
ART. 30
Nimeni nu poate fi condamnat şi ţinut a executa o pedeapsă decât în baza hotărîrii judecătoreşti, pronunţate în conformitate cu legea.
ART. 31
Libertatea presei, a cuvantului, a întrunirilor, mitingurilor, cortegiilor şi manifestatiilor este garantată.
Exercitarea acestor drepturi este asigurata prin faptul ca mijloacele de tipărire, hârtia şi locurile de întrunire sînt puse la dispoziţia celor ce muncesc.
ART. 32
Cetăţenii au dreptul de a se asocia şi organiza, dacă scopul urmărit nu este îndreptat în contra ordinei democratice stabilită prin Constituţie.
Orice asociaţie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisă şi pedepsita de lege.
ART. 33
Secretul corespondentei este garantat. Numai în caz de instrucţie penală, sub stare de asediu, sau în caz de mobilizare, corespondenta poate fi controlată.
ART. 34
Orice cetăţean are dreptul de petiţionare, precum şi dreptul de a cere organelor prevăzute de legi trimiterea în judecata a oricărui funcţionar public, pentru infracţiunile săvîrşite în timpul exercitării serviciului.
ART. 35
Republica Populara Română acorda drept de refugiu tuturor străinilor urmăriţi pentru activitatea lor democratica, pentru lupta de eliberare naţionala, pentru activitate ştiinţifică sau culturală.
ART. 36
Apărarea patriei este o datorie de onoare a tuturor cetăţenilor.
Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi cetăţenii, în conformitate cu legea.
Trădarea de patrie, - călcarea jurămîntului, trecerea în slujba duşmanului, aducerea de prejudicii puterii militare a Statului, - constituie crima cea mai grava faţă de popor şi se pedepseşte cu toată asprimea legii.
TITLUL IV
Organul suprem al puterii de Stat
ART. 37
Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Române este Marea Adunare Naţionala a R. P. R.
ART. 38
Marea Adunare Naţionala a R. P. R. este unicul organ legislativ al Republicii Populare Române.
ART. 39
Marea Adunare Naţionala a Republicii Populare Române are în competinţa sa directa:
1) Alegerea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române;
2) Formarea Guvernului R. P. R.;
3) Modificarea Constituţiei;
4) Stabilirea numărului, atributiunilor şi denumirii ministerelor şi desfiinţarea, contopirea sau noua denumire a celor existente;
5) Votarea bugetului Statului, a încheierii exerciţiilor bugetare, fixarea impozitelor şi a modului lor de percepere;
6) Chestiunile războiului şi ale păcii;
7) Sa decidă consultarea poporului prin referendum;
8) Acordarea amnistiei.
ART. 40
Marea Adunare Naţionala a Republicii Populare Române alege din sanul sau Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române.
Prezidiul se alege cu jumătate plus unul din numărul total al deputaţilor.
ART. 41
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române se compune dintr-un preşedinte, trei vice-presedinti, un secretar şi din 14 membri aleşi direct de Marea Adunare Naţionala a R. P. R.
ART. 42
Prezidiul Marii Adunări Naţionale al R. P. R., în totalitatea lui, sau oricare din membrii săi, sînt revocabili oricînd de Marea Adunare Naţionala a Republicii Populare Române cu majoritatea prevăzută de art. 40.
ART. 43
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române este răspunzător de întreaga sa activitate faţă de Marea Adunare Naţionala a Republicii Populare Române.
ART. 44
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române are următoarele atributiuni:
1. Convoacă Marea Adunare Naţionala a Republicii Populare Române în sesiuni ordinare şi extraordinare;
2. Emite decrete;
3. Interpretează legile votate de Marea Adunare Naţionala a Republicii Populare Române;
4. Exercita dreptul de graţiere şi comuta pedepsele;
5. Conferă decoratiile şi medaliile Republicii Populare Române;
6. Reprezintă Republica Populara Română în relaţiile internaţionale;
7. Acreditează şi recheamă, la propunerea guvernului, pe reprezentanţii diplomatici ai Republicii Populare Române;
8. Primeşte scrisorile de acreditare şi rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai Statelor străine, acreditaţi pe lîngă ei;
9. În intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, numeşte şi revoca pe miniştri, la propunerea Preşedintelui Consiliului de Miniştri;
10. Stabileşte gradele militare, rangurile diplomatice şi titlurile onorifice, la propunerea guvernului;
11. Face numiri şi confirmări în funcţiunile publice, la propunerea ministrilor de resort sau a guvernului, conform legii;
12. În intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, la propunerea guvernului, declara starea de război şi mobilizarea parţială sau generală, în caz de agresiune împotriva Republicii Populare Române, sau împotriva unui alt Stat, faţă de care are obligaţii de apărare mutuala ce decurg din tratatele internaţionale;
13. Ratifica sau denunta tratatele internaţionale, la propunerea guvernului;
14. Rezolva orice chestiune cu care este însărcinat de către Marea Adunare Naţionala a Republicii Populare Române şi exercită orice atribuţie ce i se da prin lege.
ART. 45
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române ia hotărîri valabile cu majoritatea simpla a membrilor săi.
Decretele vor fi semnate de către preşedintele şi secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. R.
În caz de împiedicare a acestora, preşedintele va fi înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi, iar secretarul, de unul dintre membrii desemnaţi de Prezidiu, din sanul sau.
ART. 46
După expirarea mandatului Marii Adunări Naţionale a R. P. R., sau în caz de dizolvare înainte de termen, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. R. îşi continua funcţiunile sale pînă la alegerea noului Prezidiu.
ART. 47
Marea Adunare Naţionala a R. P. R. se alege pe timp de 4 ani. Ea se compune din reprezentanţii poporului (deputaţi), aleşi potrivit normelor ce se stabilesc prin legea electorală.
ART. 48
Sesiunile ordinare ale Marii Adunări Naţionale a R. P. R. au loc cel puţin de doua ori pe an şi durează pînă la terminarea lucrărilor.
Convocarea Marii Adunări Naţionale a R. P. R., se face prin decret, de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. R.
ART. 49
Marea Adunare Naţionala a R. P. R. poate fi convocată în sesiuni extraordinare printr-un decret al Prezidiului, la cererea cel puţin a unei treimi din numărul deputaţilor.
ART. 50
După validarea deputaţilor, Marea Adunare Naţionala a R. P. R. îşi alege un birou pentru conducerea dezbaterilor, compus dintr-un preşedinte, 3 vice-presedinti şi secretari. Biroul Marii Adunări Naţionale a R. P. R., se alege pentru fiecare sesiune a Marii Adunări Naţionale a R. P. R.
Dezbaterile Marii Adunări Naţionale a R. P. R. vor fi prezidate de preşedinte, sau de unul din vicepreşedinţii biroului, conform regulamentului elaborat de Marea Adunare Naţionala a R. P. R.
ART. 51
Marea Adunare Naţionala a R. P. R. lucrează valabil cu jumătate plus unul din numărul total al deputaţilor şi ia hotărîri valabile cu majoritatea simpla a deputaţilor prezenţi, afară de cazul cînd Constituţia sau regulamentul prevede un alt număr.
ART. 52
Votarea se poate face prin vot secret, prin ridicare de mâini sau aclamatii, după cum va hotărî Marea Adunare Naţionala a R. P. R.
ART. 53
Marea Adunare Naţionala a R. P. R. validează alegerea deputaţilor. Votul deputaţilor este valabil şi înainte de validare.
ART. 54
Deputaţii validati depun în faţa Marii Adunări Naţionale a R. P. R. următorul jurământ:
"Jur ca voi servi poporul şi Republica Populara Română cu tot devotamentul şi puterea mea de muncă, ca voi păzi şi respecta Constituţia şi legile tarii;
Ca voi păstra secretele de Stat şi voi apara interesele poporului şi ale Statului, libertăţile democratice şi independenta patriei".
Acelaşi jurământ va fi depus de membrii Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. R. şi de către membrii guvernului la intrarea în funcţie.
ART. 55
Iniţiativa legislativă aparţine guvernului. De asemenea, deputaţii, în număr de cel puţin o cincime din numărul total, pot lua iniţiativa oricărei legi.
ART. 56
După votarea legilor de către Marea Adunare Naţionala a R. P. R., ele se semnează de către preşedintele şi secretarul Prezidiului şi se publică în Monitorul Oficial. Legea intră în vigoare la termenul arătat în cuprinsul ei sau a treia zi după publicarea în Monitorul Oficial.
ART. 57
Şedinţele Marii Adunări Naţionale a R. P. R. sînt publice, afară de cazul cînd Marea Adunare Naţionala a R. P. R. decide şedinţa secreta.
ART. 58
Marea Adunare Naţionala a R. P. R. are dreptul a face anchete şi cercetări în orice domeniu, prin comisiile ce vor fi alese din sanul sau.
Toate autorităţile şi organele de Stat, precum şi persoanele particulare, sînt obligate a da orice informaţii şi a pune la dispoziţie orice acte cerute de către comisiile de ancheta.
ART. 59
Nici un deputat nu poate fi reţinut, arestat sau urmărit, fără autorizarea Marii Adunări Naţionale a R. P. R., în timpul sesiunilor, sau a Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. R., între sesiuni, pentru orice fapte penale, afară de cazurile de flagrant delict, cînd se va cere de îndată aprobarea Marii Adunări Naţionale a R. P. R. sau a Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R.
ART. 60
Marea Adunare Naţionala a R. P. R. se considera dizolvată la expirarea mandatului pentru care a fost aleasă. Marea Adunare Naţionala a R. P. R. se poate dizolva singura înainte de această dată.
ART. 61
În caz de război sau în alte împrejurări excepţionale, Marea Adunare Naţionala a R. P. R. poate să-şi prelungească mandatul pentru timpul cat va dura starea excepţionala*).
-------
──────────
*) Marea Adunare Naţionala îşi poate prelungi mandatul cu încă şase luni, cînd interesele economiei naţionale o cer.──────────
ART. 62
În cazul cînd războiul ar izbucni sau o alta împrejurare excepţionala s-ar produce în timpul cat Marea Adunare Naţionala a R. P. R. este dizolvată, Prezidiul Marii Adunări Naţionale dizolvate o va convoca din nou şi Marea Adunare Naţionala a R. P. R., astfel convocată, îşi poate prelungi mandatul, conform art. 61.
ART. 63
Cel mai târziu în 3 luni de la dizolvarea Marii Adunări Naţionale a R.P.R., se fac alegeri pentru o noua Mare Adunare Naţionala a R. P. R.
ART. 64
Deputaţii primesc o indemnizaţie ce se fixează de Marea Adunare Naţionala a R. P. R.
ART. 65
Orice deputat are dreptul a pune întrebări sau a interpela guvernul sau pe miniştri în parte. Primul ministru sau ministrul întrebat şi interpelat este obligat a răspunde, în aceeaşi şedinţa sau în alta şedinţa, ce se va fixa de către Marea Adunare Naţionala a R. P. R.
TITLUL V
Organele administraţiei de Stat: Consiliul de Miniştri şi ministerele
ART. 66
Organul suprem executiv şi administrativ al R. P. R. este guvernul.
Guvernul se compune din: Preşedintele Consiliului de Miniştri (Primul ministru), din unul sau mai mulţi vicepreşedinţi şi din miniştri, care împreună alcătuiesc Consiliul de Miniştri.
ART. 67
Ministerele şi atribuţiile lor se stabilesc de Marea Adunare Naţionala a
R. P. R., conform art. 39, al. 4.
ART. 68
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. R., poate numi, la propunerea Consiliului de Miniştri, miniştri adjuncţi la orice ministere.
ART. 69
Guvernul este responsabil de activitatea sa şi da seama de ea în faţa Marii Adunări Naţionale a R. P. R., iar în intervalul dintre sesiuni, în faţa Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. R.
ART. 70
Membrii guvernului depun jurământul în faţa Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. R.
ART. 71
Miniştrii vor fi desemnaţi dintre deputaţi sau dintre persoane nefacand parte din Marea Adunare Naţionala a R. P. R. Miniştrii care nu fac parte din Marea Adunare Naţionala a R. P. R. pot participa la orice deliberare a Marii Adunări Naţionale a R. P. R., dar fără drept de vot.
ART. 72
Guvernul are în sarcina sa conducerea administrativă a Statului.
El coordonează şi da directive generale ministerelor de resort, dirijeaza şi planifica economia naţionala, realizează bugetul Statului, asigura ordinea publică şi securitatea Statului.
Guvernul conduce politica generală a Statului în domeniul relaţiilor internaţionale.
El organizează şi înzestrează forţele armate.
Pentru anumite domenii de activitate, guvernul poate organiza şi conduce servicii speciale de orice fel, care vor depinde direct de Consiliul de Miniştri.
Consiliul de Miniştri poate anula deciziile ministeriale neconforme cu Constituţia sau cu legile.
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. R. poate anula deciziile Consiliului de Miniştri, neconforme cu Constituţia sau cu legile.
Deciziunile Consiliului de Miniştri sînt obligatorii pe întreg teritoriul
R. P. R.
ART. 73
Miniştrii sînt răspunzători de faptele lor penale săvîrşite în exerciţiul funcţiunii.
O lege specială va statornici modul de urmărire şi judecare a ministrilor.
ART. 74
Miniştrii conduc departamentele respective pe baza directivelor generale, date de Consiliul de Miniştri. Ei dau, în conformitate cu legea, decizii obligatorii pentru toţi cetăţenii.
TITLUL VI
Organele locale ale puterii de Stat
ART. 75
Teritoriul Republicii Populare Române se împarte din punct de vedere administrativ, în: comune, plasi, judeţe şi regiuni.
Prin lege se pot aduce modificări acestor împărţiri.
ART. 76
Organele locale ale puterii de Stat sînt consiliile populare locale.
ART. 77
Consiliile populare locale sînt organe reprezentative, alese pe 4 ani, prin vot universal, direct, egal şi secret.
ART. 78
Consiliile populare locale indrumeaza şi conduc activitatea economică, socială şi culturală locală, potrivit legilor şi dispoziţiunilor organelor administrative superioare.
Ele elaborează şi executa planul economic şi bugetul local, ţinînd seama de planul general naţional şi de bugetul general al Statului, se ingrijesc de buna administrare a bunurilor şi întreprinderilor locale, de păstrarea ordinii publice, de apărarea drepturilor locuitorilor, de respectul şi aplicarea legilor, precum şi de luarea măsurilor necesare bunului mers al gospodăriei locale.
ART. 79
În executarea atribuţiilor lor, consiliile populare se sprijină pe iniţiativa şi larga participare a maselor populare.
ART. 80
Consiliile populare locale fac dări de seama în faţa poporului.
ART. 81
Consiliile populare locale se întrunesc în sesiuni ordinare şi extraordinare de lucru.
ART. 82
Organele de direcţie şi execuţie ale consiliilor populare locale sînt comitetele executive.
Ele se aleg din sanul consiliilor populare locale respective şi se alcătuiesc şi funcţionează în modul stabilit prin lege.
ART. 83
Comitetele executive sînt răspunzătoare în faţa consiliilor populare locale respective.
ART. 84
Consiliile populare şi comitetele executive locale îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile şi sînt subordonate consiliilor populare şi comitetelor executive superioare, precum şi organelor administrative centrale de Stat.
ART. 85
Se pot înfiinţa secţiuni ale consiliilor populare pe ramuri de activitate, acestea fiind subordonate în activitatea lor de orice fel consiliilor populare şi comitetelor executive, pe lîngă care funcţionează, iar în ce priveşte îndrumarea tehnica de specialitate, secţiunilor corespunzătoare de pe lîngă consiliile populare superioare, precum şi organelor administrative centrale de Stat competente.
TITLUL VII
Organele judecătoreşti şi parchetul
ART. 86
Instanţele judecătoreşti sînt: Curtea Suprema, una pentru întreaga ţara, Curţile, tribunalele şi judecătoriile populare.
ART. 87
Se pot înfiinţa prin lege, instanţe speciale pentru anumite ramuri de activitate.
ART. 88
La toate instanţele, cu excepţia Curţii Supreme, judecarea are loc cu asesori populari, afară de cazurile cînd legea dispune altfel.
ART. 89
Primul preşedinte, preşedinţii şi membrii Curţii Supreme sînt numiţi de Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. R., la propunerea guvernului.
ART. 90
Curtea Suprema supraveghează activitatea judiciară a instanţelor şi organelor judiciare, în condiţiile legii.
ART. 91
La toate instanţele de judecată dezbaterile sînt publice, afară de cazurile şi condiţiunile prevăzute de lege.
ART. 92
Dreptul de apărare în faţa tuturor instanţelor este garantat.
ART. 93
Judecătorii de orice grad se supun în exercitarea atribuţiilor lor numai legii şi aplica legile egal faţă de toţi cetăţenii.
ART. 94
O lege va determina organizarea şi modul de funcţionare a instanţelor judecătoreşti, precum şi modul de numire şi îndepărtare a judecătorilor de orice grad.
ART. 95
În Republica Populara Română, parchetul supraveghează respectarea legilor penale, atît de către funcţionarii publici cat şi de către ceilalţi cetăţeni.
ART. 96
Parchetul veghează îndeosebi la urmărirea şi pedepsirea crimelor împotriva ordinei şi libertăţii democratice, a intereselor economice, a independentei naţionale şi a suveranităţii Statului Roman.
ART. 97
Parchetul se compune dintr-un procuror general al Republicii Populare Române şi mai mulţi procurori.
Prin lege se vor determina modul de organizare, atribuţiile şi funcţionarea parchetului.
ART. 98
Procurorul general al Republicii Populare Române se numeşte de Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. R., la propunerea guvernului.
TITLUL VIII
Stema, Sigiliul, Drapelul şi Capitala
ART. 99
Stema Republicii Populare Române, reprezintă muntii impaduriti, deasupra cărora se ridica soarele. În mijloc se afla o sonda, iar în jurul stemei o coroana de spice de grâu.
ART. 100
Pe sigiliul Statului este reprezentată stema tarii.
ART. 101
Drapelul Republicii Populare Române se compune din culorile: albastru, galben şi roşu, aşezate vertical.
În mijloc este asezata stema tarii.
ART. 102
Capitala Republicii Populare Române este oraşul Bucureşti.
TITLUL IX
Modificarea Constituţiei
ART. 103
Constituţia Republicii Populare Române poate fi modificată, în parte sau în total, la propunerea guvernului sau a unei treimi din membrii Marii Adunări Naţionale a R. P. R.
ART. 104
Proiectul de lege asupra modificării Constituţiei se considera adoptat dacă a fost votat de două treimi din numărul total al membrilor Marii Adunări Naţionale a R. P. R.
TITLUL X
Dispoziţiuni tranzitorii
ART. 105
Se vor revizui toate codicele şi legile existente spre a le pune de acord cu Constituţia.
De la data intrării în vigoare a Constituţiei, prin publicarea ei în Monitorul Oficial, se desfiinţează toate dispoziţiile din legi, decrete, regulamente şi orice alte dispoziţiuni contrare prevederilor Constituţiei.
Aceasta Constituţie s-a votat de Marea Adunare Naţionala, în şedinţa de la 13 Aprilie 1948, şi s-a aprobat cu unanimitate de 401 voturi.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
