Parlamentul României adoptă prezenta lege. TITLUL I Dispoziţii generale CAP. I Obiectul de reglementare şi domeniul de aplicare ART. 1 Fondul forestier naţional (1) Terenurile cu destinaţie forestieră constituie fondul forestier naţional al României, denumit în continuare FFN, şi se supun prevederilor prezentei legi. (2) Terenurile cu destinaţie forestieră sunt cele cuprinse în amenajamente silvice în vigoare la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă, conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate şi/sau actelor administrative emise în condiţiile legii. (3) Terenurile cu destinaţie forestieră au următoarele categorii de folosinţă: a) terenuri cu păduri; b) terenuri în curs de regenerare; c) terenuri destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite a fi împădurite; d) terenuri care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solare, plantaje şi culturi de plante-mamă; e) terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică: culturi de răchită, pomi de Crăciun, arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi; f) terenuri cu folosinţe specifice administraţiei silvice: terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje; g) terenuri ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi ferate forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier; h) linii parcelare, culoare pentru linii electrice, terenuri ocupate temporar, terenuri concesionate din fondul forestier proprietate publică a statului, terenuri afectate de sarcini şi/sau litigii, precum şi terenuri forestiere din cadrul culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat şi cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei de stat; i) terenuri pe care sunt amplasate iazuri, terenuri care constituie albiile minore ale pâraielor care nu se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi terenuri neproductive, incluse în amenajamentele silvice. (4) FFN include şi terenurile cu alte destinaţii care erau incluse în amenajamentele silvice în vigoare la data de 1 ianuarie 1990 şi care nu au fost scoase din FFN. (5) Terenurile din FFN constituie bun de interes naţional. ART. 2 Definiţia pădurii (1) Sunt considerate păduri, în sensul prezentei legi, terenurile din FFN cu o suprafaţă de cel puţin 0,5 hectare, acoperite cu arbori care ating o înălţime minimă de 5 metri la maturitate în condiţii normale de vegetaţie. (2) Sunt asimilate pădurilor: a) terenurile încadrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi în FFN ca păduri ori ca perdele forestiere de protecţie, chiar dacă nu îndeplinesc criteriul de suprafaţă definit la alin. (1); b) terenurile încadrate în FFN până la data intrării în vigoare a prezentei legi pe care sunt instalate jnepenişurile, chiar dacă nu îndeplinesc criteriul de înălţime minimă definit la alin. (1). (3) Este interzisă includerea în intravilan a pădurilor. ART. 3 Terenuri cu folosinţă agrosilvică (1) Următoarele categorii de terenuri cu destinaţie agricolă sunt terenuri cu folosinţă agrosilvică: a) terenurile acoperite cu arbori, inclusiv păşunile împădurite, care ating o înălţime minimă de 5 metri la maturitate în condiţii normale de vegetaţie, cu o consistenţă mai mare sau egală cu 0,1, pe o suprafaţă de minimum 0,5 hectare; b) terenurile pe care sunt instalate perdelele forestiere de protecţie din arbori care ating o înălţime minimă de 5 metri la maturitate în condiţii normale de vegetaţie, neincluse în FFN; c) terenurile pe care sunt instalate jnepenişuri, neincluse în FFN; d) terenurile pe care se înfiinţează plantaţii forestiere prin diferite programe naţionale şi locale, dacă aceste programe nu prevăd includerea în FFN. (2) Prin derogare de la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, proprietarii terenurilor agricole care înfiinţează voluntar perdele forestiere de protecţie pot opta pentru încadrarea perdelelor astfel înfiinţate ca terenuri cu destinaţie agricolă şi folosinţă agrosilvică, fără includerea în Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie şi fără încadrarea în categoria de folosinţă pădure. (3) Gestionarea vegetaţiei forestiere de pe terenurile cu folosinţă agrosilvică se face în conformitate cu normele aprobate prin ordin comun al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi autorităţii publice centrale pentru agricultură. (4) Pajiştile permanente de înaltă valoare naturală nu pot face obiectul împăduririi. ART. 4 Terenuri cu vegetaţie forestieră din afara FFN (1) Următoarele terenuri, care nu fac parte din FFN conform dispoziţiilor art. 1 şi care sunt acoperite cu arbori din specii forestiere, reprezintă terenuri cu vegetaţie forestieră din afara FFN: a) terenurile cu folosinţă agrosilvică, astfel cum sunt definite la art. 3; b) terenurile cu arbori din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare; c) terenurile cu arbori situate de-a lungul cursurilor de apă şi al canalelor; d) terenurile pe care sunt amenajate spaţiile verzi din intravilan, altele decât cele care au caracteristicile prevăzute la art. 2 alin. (1); e) terenurile pe care sunt instalate arboretumurile, altele decât cele cuprinse în păduri; f) terenurile situate de-a lungul căilor de transport şi comunicaţie pe care sunt instalate aliniamente de arbori; g) minipădurile urbane. (2) Vegetaţia de pe terenurile enumerate la alin. (1), precum şi arborii izolaţi din speciile forestiere, situaţi pe terenuri cu alte destinaţii decât cea forestieră şi care nu se încadrează la alin. (1), nu se supun prevederilor prezentei legi, cu excepţia dispoziţiilor privind evaluarea lemnului destinat valorificării şi a celor privind circulaţia materialului lemnos. ART. 5 Definiţii În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile utilizate au semnificaţiile prevăzute în anexa nr. 1 - Termeni şi expresii. ART. 6 Principii de gestionare durabilă a pădurilor Gestionarea durabilă a pădurilor se bazează pe următoarele principii: a) asigurarea integrităţii FFN şi a permanenţei pădurii; b) asigurarea continuităţii în gestionarea pădurilor; c) asigurarea eficacităţii funcţionale a pădurii şi a furnizării cu continuitate a serviciilor ecosistemice; d) creşterea rolului pădurilor şi silviculturii în dezvoltarea durabilă a societăţii; e) sprijinirea proprietarilor de terenuri din FFN şi stimularea asocierii acestora; f) gestionarea terenurilor din FFN pe criteriul teritorialităţii; g) consolidarea rezilienţei pădurilor şi creşterea contribuţiei acestora la limitarea efectelor schimbărilor climatice; h) asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridică, instituţională şi operaţională în gestionarea pădurilor; i) promovarea tipurilor naturale de pădure şi asigurarea diversităţii biologice a pădurii; j) promovarea şi protecţia rolului sanogen, educativ, turistic şi recreativ al pădurii, inclusiv prin includerea de păduri în centurile verzi din jurul oraşelor; k) majorarea suprafeţei terenurilor ocupate cu păduri. CAP. II Formele de proprietate ART. 7 Forme de proprietate (1) După forma de proprietate, terenurile din FFN pot fi: a) proprietate publică a statului; b) proprietate privată a statului; c) proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale; d) proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale; e) proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice. (2) Terenurile din FFN al unităţilor administrativ-teritoriale, provenite din reconstituirea dreptului de proprietate, sunt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale. (3) Este interzisă trecerea terenurilor din FFN din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a acestuia, cu excepţia terenurilor care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate. (4) Este interzisă trecerea terenurilor din FFN din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul privat al acestora prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. ART. 8 Forme asociative speciale de proprietate asupra fondului forestier (1) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor prevăzute la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 167/1997, cu modificările şi completările ulterioare, existente anterior anului 1948, sunt persoane juridice şi fac parte din tezaurul istoric al României. (2) Proprietatea formelor asociative prevăzute la alin. (1) este garantată, indivizibilă şi inalienabilă, fiind aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Orice modificare la nivelul organelor cu putere de reprezentare se va aduce la cunoştinţa reprezentantului ocolului silvic, în scris, în termen de 15 zile de la data intervenirii modificării. (4) În formele asociative de proprietate la care statul deţine în indiviziune terenuri cu vegetaţie forestieră, statul este reprezentat de către autoritatea publică centrală pentru silvicultură. ART. 9 Asocierea proprietarilor (1) În vederea gestionării durabile a terenurilor din FFN, proprietarii acestora se pot asocia prin constituirea de asociaţii de proprietari de păduri cu personalitate juridică, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi cooperative. (2) Prin înfiinţarea formelor asociative prevăzute la alin. (1) se urmăresc: a) consolidarea proprietăţii; b) sporirea eficienţei economice a comercializării produselor şi serviciilor pădurii; c) constituirea de ocoale silvice de regim; d) creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor, indiferent de sursa acestora; e) reprezentarea drepturilor proprietarilor în raport cu autorităţile; f) reprezentarea proprietarilor în raport cu autorităţile şi cu asociaţiile similare, create la nivel european şi internaţional. TITLUL II Guvernanţa sectorului silvic CAP. I Cadrul instituţional SECŢIUNEA 1 Autoritatea publică ART. 10 Autoritatea publică centrală pentru silvicultură Autoritatea publică centrală pentru silvicultură, denumită în continuare Autoritatea, se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale şi reprezintă autoritatea de stat în domeniul silviculturii cu rol de implementare, reglementare, coordonare şi control. ART. 11 Garda Forestieră Naţională (1) Garda Forestieră Naţională este instituţie publică cu personalitate juridică, înfiinţată ca organ de specialitate al Autorităţii, aflată în subordinea acesteia, având ca atribuţie principală exercitarea controlului aplicării legislaţiei din domeniul silviculturii şi din domeniul cinegetic. (2) În cadrul Gărzii Forestiere Naţionale funcţionează structuri teritoriale ale Gărzii Forestiere Naţionale, cu personalitate juridică, denumite în continuare Gărzi Forestiere. (3) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul silvic aferent instituţiilor prevăzute la alin. (2) este învestit cu exerciţiul autorităţii publice de stat. (4) Pentru o suprafaţă de cel mult 7.000 hectare fond forestier, în cadrul structurilor teritoriale ale Gărzii Forestiere Naţionale trebuie încadrat un inginer silvic. SECŢIUNEA a 2-a Structuri de administrare a terenurilor din FFN ART. 12 Ocoalele silvice (1) Administrarea sau, după caz, prestarea serviciilor silvice pentru terenurile din FFN se realizează prin ocoale silvice autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri: a) ocoale silvice de stat, înfiinţate de: (i) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, denumită în continuare Romsilva; (ii) Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“, denumită în continuare RAAPPS; (iii) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“, denumit în continuare INCDS, prin staţiuni şi baze experimentale asimilate ocoalelor silvice de stat; (iv) instituţii de învăţământ de stat cu profil silvic, prin baze experimentale şi didactice, asimilate ocoalelor silvice de stat; b) ocoale silvice de regim, care sunt înfiinţate, în condiţiile prezentei legi, de proprietarii de terenuri din FFN prevăzuţi la art. 7 alin. (1) lit. c)-e) ori de asociaţii de proprietari constituite de către acestea. (2) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (1) sunt de interes public şi pot administra sau pot asigura servicii silvice, după caz, şi pentru alte terenuri din FFN. (3) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (1) se autorizează prin înscrierea în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, gestionat de către Autoritate. (4) Staţiunile şi bazele experimentale prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iii) şi bazele experimentale şi didactice prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iv) se autorizează prin excepţie de la condiţiile minime de suprafaţă privind constituirea unui ocol silvic prevăzute în anexa nr. 1. ART. 13 Conducerea, organizarea şi funcţionarea structurilor silvice (1) Conducerea ocoalelor silvice de stat este asigurată de către şeful de ocol, angajat prin concurs organizat de către structura centrală de conducere a Romsilva sau, după caz, de conducerea RAAPPS, respectiv de cea a INCDS sau a instituţiilor de învăţământ cu profil silvic, cu contract de mandat pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii o singură dată cu aceeaşi perioadă, condiţionat de promovarea concursului de angajare. Indicatorii contractului de mandat sunt stabiliţi de către directorul general al Romsilva în baza propunerilor venite din partea conducerii structurii silvice care are în subordonare ocolul, după caz, de conducerea RAAPPS, respectiv de cea a INCDS sau a instituţiilor de învăţământ cu profil silvic. (2) Conducerea şi reprezentarea legală a ocoalelor silvice de regim sunt asigurate de către şeful de ocol, angajat prin concurs organizat de către organul de conducere al proprietarului/asociaţiei de proprietari care a constituit ocolul silvic, după caz, cu contract de mandat pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii, condiţionat de promovarea concursului de angajare. Indicatorii contractului de mandat sunt stabiliţi de către angajator. (3) Directorii din cadrul fiecărei structuri a Romsilva sunt angajaţi prin concurs organizat de către structura centrală de conducere a Romsilva cu contract de mandat pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii o singură dată cu aceeaşi perioadă, condiţionat de promovarea concursului de angajare. Indicatorii contractului de mandat sunt stabiliţi de către directorul general al Romsilva. (4) Evaluarea îndeplinirii indicatorilor prevăzuţi la alin. (1)-(3) se face de către angajator, la finalul mandatului, iar neîndeplinirea acestora poate atrage încetarea contractului de mandat. (5) Persoanele încadrate pe post de pădurar după intrarea în vigoare a prezentei legi trebuie să fie absolvenţi ai unei unităţi de învăţământ acreditate conform dispoziţiilor Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, cu absolvirea studiilor liceale sau postliceale de specialitate. (6) Ocoalele silvice de regim întocmesc bugetul anual de venituri şi cheltuieli care se aprobă de organele deliberative ale proprietarului/asociaţiei de proprietari care a constituit ocolul silvic, după caz, până la data de 31 martie a anului în curs. (7) Ocolului silvic care nu îndeplineşte condiţia prevăzută la alin. (6) până la data de 31 martie a anului în curs, după notificarea prealabilă transmisă de Autoritate, i se suspendă dreptul de acces în sistemul informaţional integrat pentru păduri până la data conformării. SECŢIUNEA a 3-a Planificare strategică ART. 14 Strategia naţională pentru păduri (1) Strategia naţională pentru păduri stabileşte şi defineşte politica forestieră naţională şi asigură corelarea acesteia cu politicile, strategiile şi alte documente cu caracter programatic ale statului român. (2) Strategia naţională pentru păduri este elaborată de Autoritate şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu avizul consultativ al Consiliului Naţional pentru Silvicultură. (3) Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale pentru păduri se modifică şi se completează în funcţie de schimbarea condiţiilor de management şi de informaţiile privind starea pădurilor reieşite din instrumentele de monitorizare a sectorului silvic. (4) Cel puţin o dată pe an, Consiliul Naţional pentru Silvicultură organizează dezbateri cu factorii interesaţi din sectorul forestier pentru a asigura analiza modului de implementare a Strategiei naţionale pentru păduri. ART. 15 Consiliul Naţional pentru Silvicultură (1) Se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Silvicultură, denumit în continuare CNS, ca organizaţie profesională, fără personalitate juridică. Înfiinţarea şi regulamentul de organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) CNS elaborează recomandări, propuneri şi opinii consultative către Autoritate cu privire la politicile, strategiile şi alte documente cu caracter programatic, la actele normative relevante pentru domeniul forestier, internaţionale, naţionale şi ale Uniunii Europene, inclusiv pentru a asigura corelarea acestora, fără însă a aduce atingere prerogativelor conferite de lege autorităţilor, instituţiilor şi altor persoane juridice cu responsabilităţi privind pădurile şi/sau domeniul forestier. (3) CNS analizează modul de exercitare a profesiei în condiţii de etică şi respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic, cu excepţia personalului silvic care are statutul de funcţionar public. CAP. II Educaţie şi cercetare ART. 16 Educaţie (1) Autoritatea are obligaţia realizării acţiunilor specifice, prin căi şi mijloace adecvate, pentru următoarele scopuri: a) formarea conştiinţei forestiere; b) crearea unui minimum de cunoştinţe profesionale proprietarilor de păduri. (2) Autoritatea încheie parteneriate în educaţie cu furnizori de servicii din educaţie şi cercetare-dezvoltare pentru implementarea unor programe de stimulare a perfecţionării profesionale continue pentru personalul silvic şi proprietari, cu respectarea prevederilor europene şi naţionale din domeniul ajutorului de stat. (3) Beneficiarii de forţă de muncă specializată în ocupaţii specifice sectorului forestier pot sprijini formarea profesională în domeniul forestier, la orice nivel, prin burse sau stagii de formare ori de practică, inclusiv prin învăţământ dual. (4) Bazele experimentale didactice sunt utilizate gratuit numai în scop didactic, exclusiv pentru desfăşurarea activităţii liceelor tehnologice cu profil preponderent silvic/forestier. ART. 17 Cercetarea-dezvoltarea şi inovarea în silvicultură (1) Autoritatea sprijină activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică din domeniu şi urmăreşte implementarea rezultatelor obţinute în scopul fundamentării normelor tehnice şi ghidurilor de bune practici pentru silvicultură, elaborării politicilor publice în sectorul forestier şi dezvoltării sistemului de gestionare a pădurilor. (2) Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniul silviculturii se realizează prin unităţile şi instituţiile de drept public şi de drept privat cu personalitate juridică ce au ca obiect de activitate cercetarea şi care constituie Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare. (3) Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Autorităţii, denumit în continuare Planul sectorial, prin care se realizează politica de cercetare a Autorităţii, menit să asigure dezvoltarea domeniului, ca instrument de implementare a Strategiei naţionale de cercetare, inovare şi specializare inteligentă în vigoare, alături de alte instrumente de finanţare a programelor de cercetare-dezvoltare specifice domeniului silvic, inclusiv pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de Autoritate la nivel naţional, european şi internaţional, se aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (4) Staţiunile de cercetare-dezvoltare şi bazele experimentale din structura instituţiilor de cercetare-dezvoltare şi inovare sunt utilizate de către administratori preponderent pentru implementarea unor proiecte de cercetare-dezvoltare şi inovare şi pentru obţinerea unor rezultate ştiinţifice cu caracter experimental în vederea generalizării acestora la nivel regional şi/sau naţional. (5) Instalarea suprafeţelor experimentale din FFN se poate face numai cu înştiinţarea administratorului pentru terenurile din FFN proprietate publică a statului sau cu acordul proprietarului, pentru celelalte cazuri. (6) Finanţarea din fonduri publice a entităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare se face cu respectarea prevederilor europene şi naţionale din domeniul ajutorului de stat. CAP. III Monitorizarea unitară a sectorului silvic ART. 18 Instrumente de monitorizare a sectorului silvic. Raportarea rezultatelor monitorizării (1) Autoritatea stabileşte proceduri de colectare, validare, corelare, armonizare şi raportare a informaţiilor din sectorul forestier, prin instrumente specifice, şi desemnează structura care coordonează implementarea acestora prin ordin al conducătorului Autorităţii, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României. (2) Autoritatea publică anual, până la data de 30 septembrie a anului următor, pe pagina de internet proprie, raportul privind starea pădurilor, care conţine informaţii furnizate pe baza procedurilor stabilite în temeiul alin. (1). ART. 19 Inventarul forestier naţional (1) Autoritatea asigură finanţarea continuă şi actualizează la fiecare 5 ani Inventarul forestier naţional, denumit în continuare IFN, în scopul evaluării resurselor forestiere şi cunoaşterii dinamicii acestora pe teritoriul României. (2) Metodologia de colectare, prelucrare şi raportare a informaţiilor din IFN se aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii în termen de maximum 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Metodologia se auditează periodic de către experţi în Inventarul forestier naţional. (3) Rezultatele sintetice ale ciclurilor de inventar prezentate în rapoartele periodice avizate de Autoritate sunt informaţii de interes public, se aduc la cunoştinţa publicului cel puţin prin publicare pe pagina de internet proprie a Autorităţii şi se citează, cu menţionarea obligatorie a sursei, de către utilizator. (4) Prin hotărâre a Guvernului, după încheierea ciclului III, departamentul IFN se organizează ca agenţie cu personalitate juridică în subordinea Secretariatului General al Guvernului. ART. 20 Sistemul informaţional integrat pentru păduri (1) Normele metodologice referitoare la provenienţa lemnului, trasabilitatea, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Normele prevăzute la alin. (1) reglementează inclusiv realizarea, dezvoltarea şi funcţionarea unui sistem informaţional integrat pentru păduri, care îndeplineşte următoarele funcţii: a) colectarea şi prelucrarea de date şi informaţii care privesc gestionarea sustenabilă a pădurilor; b) înregistrarea şi evidenţa informaţiilor privind provenienţa lemnului, la prima introducere pe piaţă, şi trasabilitatea, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase; c) furnizarea de informaţii pentru dezvoltarea sistemului de evidenţă proprie al fiecărui operator economic, la prima introducere pe piaţă a lemnului, şi de urmărire a trasabilităţii materialelor lemnoase; d) furnizarea de informaţii pentru evaluarea de risc proprie autorităţilor competente şi orientarea controlului pe bază de evaluări de risc; e) furnizarea de informaţii de interes public privind provenienţa lemnului, trasabilitatea, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase; f) de control. (3) Normele prevăzute la alin. (1) includ prevederi cu privire la situaţiile şi la procedura de suspendare/retragere a dreptului de acces în sistemul informaţional integrat pentru păduri. (4) Materialele lemnoase din sortimentul furnir se transportă în condiţiile alin. (1), pe acestea aplicându-se concomitent elemente de marcare chimică şi digitală, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului Autorităţii în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. ART. 21 Registrul forestier naţional (1) Autoritatea administrează Registrul forestier naţional, denumit în continuare RFN, pentru evidenţa proprietăţilor din FFN, pentru facilitarea prin modalităţi informatice a avizărilor şi raportărilor între diferite entităţi publice, monitorizează implementarea serviciilor silvice şi acordă asistenţă şi informaţii proprietarilor beneficiari de plăţi ori utilizatori de servicii silvice. (2) RFN este o componentă a sistemului informaţional integrat pentru păduri. (3) RFN asigură informaţii necesare pentru implementarea integrată a măsurilor şi politicilor Autorităţii cu privire la FFN, inclusiv a evidenţei administrării sau asigurării serviciilor silvice şi monitorizării instrumentelor financiare de sprijin al proprietarilor. (4) De la data operaţionalizării sistemului informaţional integrat pentru păduri, proprietarul care doreşte să obţină compensaţii pentru serviciile de silvomediu sau contractează serviciile minimale obligatorii este obligat să solicite înscrierea proprietăţii în RFN. Înscrierea în RFN este gratuită pentru proprietarii de fond forestier. TITLUL III Reglementări privind regimul silvic CAP. I Norme generale ART. 22 Aplicarea regimului silvic (1) FFN este supus regimului silvic. (2) În arboretele din FFN, amplasate în interiorul obiectivelor militare, în zona fâşiei de frontieră, în albiile majore ale cursurilor de apă înscrise în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară şi/sau ale celor cu debit permanent, precum şi în zonele limitrofe căilor de comunicaţie, măsurile de gestionare sunt în concordanţă cu scopurile urmărite de entităţile care deţin aceste obiective. (3) În suprafeţele din FFN al căror proprietar nu poate fi identificat şi pentru care se asigură serviciile silvice, măsurile de gestionare constau în extragerea produselor accidentale şi a celor extraordinare, iar sumele rezultate din valorificarea acestora de către ocolul silvic, după deducerea cheltuielilor efectuate, se depun în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, evidenţiat separat prin actele de constatare prevăzute la art. 31 alin. (3) şi (6). ART. 23 Obligaţii ale proprietarilor cu privire la respectarea regimului silvic (1) Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toţi proprietarii şi deţinătorii terenurilor din FFN. (2) Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafaţă de peste 10 hectare au, pe lângă celelalte obligaţii prevăzute în mod expres în prezenta lege, şi următoarele obligaţii: a) să asigure elaborarea şi să respecte prevederile amenajamentelor silvice; b) să asigure administrarea sau serviciile silvice, în condiţiile prezentei legi; c) să asigure integritatea FFN; d) să execute lucrările de regenerare a pădurii; e) să asigure monitorizarea anuală a regenerărilor; f) să execute lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor; g) să execute lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor; h) să aplice măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor; i) să exploateze lemnul numai după evaluarea acestuia, autorizarea parchetelor şi eliberarea documentelor specifice de către personalul abilitat; j) să asigure întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere pe care le au în proprietate; k) să aibă delimitat prin semne de hotar limitele proprietăţii, în conformitate cu actele de proprietate pentru imobilele neînscrise în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară sau cu limitele imobilelor existente în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară pentru imobilele înscrise, şi să le menţină în stare corespunzătoare. (3) În cazul încheierii unui contract de administrare cu un ocol silvic, obligaţiile prevăzute la alin. (2) aparţin ocolului silvic, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) lit. k). (4) Proprietarii de terenuri din FFN cu o suprafaţă de maximum 10 hectare inclusiv au, pe lângă celelalte obligaţii prevăzute în mod expres în prezenta lege, şi următoarele obligaţii: a) să aibă delimitat prin semne de hotar limitele proprietăţii, în conformitate cu actele de proprietate sau, după caz, cu documentele cadastrale, şi să le menţină în stare corespunzătoare; b) să asigure paza şi serviciile minimale conform prevederilor art. 27; c) să realizeze lucrările de regenerare a pădurii pe baza soluţiei tehnice furnizate de ocolul silvic cu care au contract de pază şi servicii minimale; d) să respecte reglementările privind evaluarea lemnului destinat valorificării şi circulaţia materialelor lemnoase. (5) Obligaţiile prevăzute la alin. (4) lit. c) şi d) pot fi transferate prin contract către ocolul silvic. (6) Coproprietarii terenurilor din FFN răspund solidar pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (4), precum şi pentru oricare alte obligaţii prevăzute în sarcina acestora în cadrul prezentei legi. (7) Proprietarii vegetaţiei forestiere din afara FFN au următoarele obligaţii: a) să respecte reglementările privind evaluarea lemnului destinat valorificării şi pe cele privind circulaţia materialelor lemnoase; b) să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. ART. 24 Servicii ecosistemice minimale (1) Proprietarii, respectiv administratorii de păduri au obligaţia asigurării condiţiilor pentru furnizarea de către păduri a serviciilor ecosistemice minimale. (2) În sensul prezentei legi, prin furnizarea serviciilor ecosistemice minimale de către păduri se înţelege obligaţia asigurării regenerării pădurii, evitarea degradării terenurilor şi pădurii, promovarea regenerării naturale atunci când este posibil din punct de vedere tehnic, conservarea şi ameliorarea biodiversităţii potrivit modalităţilor prevăzute în art. 83 alin. (2) şi asigurarea cu continuitate a producţiei sustenabile de lemn pentru pădurile în care se reglementează procesul de producţie. (3) Obligaţia asigurării condiţiilor pentru furnizarea de către păduri a serviciilor ecosistemice minimale prevăzute la alin. (2) se stabileşte diferenţiat, în raport cu mărimea proprietăţii, astfel: a) prin reglementările instituite la art. 23 alin. (4) în sarcina proprietarilor terenurilor cu suprafeţe de maximum 10 hectare inclusiv; b) prin stabilirea nivelului minim de reglementare prin amenajamente silvice corespunzător grupei a II-a funcţionale, în acord cu prevederile normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor, pentru proprietarii terenurilor cu suprafeţe mai mari de 10 hectare. ART. 25 Drepturi ale proprietarilor (1) Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafaţă de până la 10 hectare inclusiv au, pe lângă celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege, şi următoarele drepturi: a) de a recolta un volum de lemn de maximum 5 metri cubi/an/hectar, în funcţie de caracteristicile structurale ale arboretului, în baza înscrierii în sistemul informaţional integrat pentru păduri. Volumul de 5 metri cubi/an/hectar poate fi depăşit în condiţiile stabilite de normele tehnice prevăzute la art. 66 alin. (1); b) de a reporta pentru anii următori cantităţile nerecoltate conform lit. a), în scopul executării corespunzătoare a lucrărilor silvotehnice conform caracteristicilor structurale ale arboretului; c) de a recolta integral produsele accidentale, cu precomptarea din volumul prevăzut anual pentru anii următori, conform înregistrărilor din sistemul informaţional integrat pentru păduri; d) de a beneficia gratuit de pază şi serviciile silvice minimale; e) de a opta pentru elaborarea unui amenajament silvic conform prevederilor art. 63 alin. (3), cu exercitarea dreptului de a alege sortimentul ţel pentru pădurile cu rol de producţie. (2) Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafaţă de peste 10 hectare au, pe lângă drepturile prevăzute în prezenta lege, următoarele drepturi pentru recoltarea de produse lemnoase: a) de a alege sortimentul ţel în pădurile cu rol de producţie şi protecţie, conform prevederilor normelor tehnice de amenajare a pădurilor, în cazul în care se elaborează amenajamente silvice conform prevederilor art. 63 alin. (3), cu condiţia asigurării continuităţii la acest nivel, aplicând tratamente adecvate; b) de a recolta lemn conform prevederilor amenajamentelor silvice; c) de a recolta integral produsele accidentale, cu precomptarea din posibilitatea stabilită de amenajamentele silvice; d) de a beneficia gratuit de pază şi serviciile silvice minimale în cazul suprafeţelor de maximum 30 hectare inclusiv; e) de a beneficia de compensaţiile şi stimulentele financiare prevăzute la art. 84, 123 şi 124. (3) Acordarea drepturilor de la alin. (1) lit. d) şi e) şi de la alin. (2) lit. d) şi e) se face cu respectarea prevederilor europene şi naţionale din domeniul ajutorului de stat. CAP. II Administrarea FFN şi prestarea serviciilor silvice SECŢIUNEA 1 Norme generale ART. 26 Definirea contractelor de servicii silvice (1) Proprietarii de FFN, alţii decât statul, sunt obligaţi să încheie contracte cu ocoale silvice, cu respectarea principiului teritorialităţii. Contractele se clasifică după cum urmează: a) contracte de pază şi servicii silvice minimale; b) contracte de prestări servicii silvice tehnice; c) contracte de administrare. (2) Încheierea contractului de pază şi servicii silvice minimale prevăzut la alin. (1) lit. a) cu un ocol silvic este obligatorie pentru toţi proprietarii de terenuri din FFN, alţii decât statul, şi reprezintă un act de conservare, în sensul prevederilor art. 640 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Administrarea sau, după caz, asigurarea serviciilor silvice tehnice prin contract, indiferent de forma de proprietate, este obligatorie pentru exercitarea drepturilor prevăzute la art. 25 alin. (2). (4) Asigurarea serviciilor silvice tehnice în baza unui contract include şi obligaţia ocolului silvic prestator de servicii de înscriere a proprietăţii în sistemul informaţional integrat pentru păduri, precum şi de ţinere a evidenţelor şi documentaţiilor specificate în sistemele de monitorizare. ART. 27 Contractul de pază şi servicii silvice minimale (1) Contractul de pază şi servicii silvice minimale are următoarele obiective: a) asigurarea pazei şi integrităţii terenurilor din FFN ce face obiectul contractului; b) efectuarea lucrărilor necesare pentru depistarea, prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor; c) asigurarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. (2) Pentru terenurile forestiere în suprafaţă de maximum 30 hectare inclusiv, contractul de servicii silvice poate fi încheiat de proprietari, succesorul în drepturi sau oricare dintre coproprietari, cu sau fără acordul celorlalţi coproprietari. Persoanele înscrise în Registrul agricol naţional pot încheia contract de pază şi servicii silvice minimale cu ocolul silvic nominalizat, pentru terenurile forestiere în suprafaţă de maximum 30 hectare inclusiv, până la finalizarea procedurii succesorale, chiar dacă aceasta nu a fost începută. Contractul se încheie după efectuarea controlului de fond de către ocolul silvic nominalizat, în prezenţa titularului contractului, iar acesta beneficiază de drepturile prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a)-c). (3) Contractul de pază şi servicii silvice minimale constituie titlu executoriu şi conţine clauze referitoare la garanţii contractuale în favoarea prestatorului pentru plata remuneraţiei prevăzute în contract. (4) Dacă nu este cunoscut proprietarul terenului din FFN, suprafeţele se preiau în pază de către ocolul nominalizat, în baza dispoziţiilor art. 31. (5) Dacă proprietarul terenurilor din FFN este executat silit, fiind în imposibilitate de plată a contravalorii contractului de pază, ocolul silvic prestator de servicii silvice, după notificarea proprietarului, solicită Gărzii Forestiere competente teritorial emiterea actului administrativ de suspendare a serviciului cu specific silvic. (6) În situaţia suspendării serviciului public cu specific silvic se aplică în mod corespunzător prevederile art. 4 alin. (1)-(6) din Legea nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare. (7) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (5) şi (6), proprietarul poate solicita Gărzii Forestiere competente teritorial reluarea administrării/prestării serviciilor silvice cu condiţia plăţii prealabile, dacă este cazul, a sumelor prevăzute la art. 4 alin. (5) din Legea nr. 374/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza devizului emis de prestatorul de servicii silvice şi a plăţii în avans către prestatorul de servicii silvice a contravalorii serviciilor silvice minimale pe o perioadă de 12 luni. (8) Pentru recuperarea sumelor achitate de la bugetul de stat în condiţiile prevăzute la alin. (5) şi (6), deconturile avizate care atestă sumele suportate de la bugetul statului în scopul asigurării pazei fondului forestier şi asigurării supravegherii stării de sănătate a pădurii, prevăzute la art. 4 alin. (5) din Legea nr. 374/2006, cu modificările şi completările ulterioare, constituie titluri executorii şi vor fi transmise organelor fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de către Garda Forestieră competentă teritorial, în vederea recuperării creanţelor potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Sumele astfel recuperate se fac venit la bugetul de stat şi se încasează într-un cont de venituri distinct. ART. 28 Contractul de prestări de servicii silvice tehnice (1) Contractul de prestări de servicii silvice tehnice pentru terenurile din FFN include, adiţional obiectivelor prevăzute la art. 27 alin. (1), şi următoarele scopuri: a) asigurarea obligaţiilor de respectare a regimului silvic; b) evidenţa serviciilor de silvomediu şi a compensaţiilor; c) elaborarea documentaţiei aferente lucrărilor silvotehnice şi a celei solicitate pentru acordarea de compensaţii; d) asigurarea trasabilităţii lemnului destinat comercializării; e) identificarea potenţialilor beneficiari direcţi ai serviciilor ecosistemice furnizate de păduri. (2) Obiectul contractului îl reprezintă paza şi serviciile silvice minimale, respectarea regimului silvic prevăzut la alin. (1) lit. a) şi a oricăruia dintre serviciile silvice tehnice prevăzute la alin. (1) lit. b)-e), conform acordului părţilor şi în condiţiile prezentei legi. ART. 29 Contractul de administrare Prin contractul de administrare, ocolul silvic este împuternicit de către proprietar să presteze serviciile silvice tehnice şi alte activităţi cu caracter tehnic, economic şi juridic menite să asigure gestionarea durabilă a terenurilor din FFN şi să ia decizii în conformitate cu clauzele contractuale şi cu respectarea regimului silvic. ART. 30 Principiul teritorialităţii (1) Administrarea şi serviciile silvice se asigură cu respectarea principiului teritorialităţii. (2) Principiul teritorialităţii implică faptul că ocolul silvic se constituie, funcţionează şi asigură administrarea şi/sau serviciile silvice numai pentru terenuri din FFN aflate în limitele teritoriale ale judeţului în care acesta are sediul social, precum şi în judeţele limitrofe acestuia. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), ocolul silvic de regim înfiinţat de proprietarul unic care are în proprietate terenuri din FFN şi în alte judeţe decât judeţul în care ocolul silvic îşi are sediul social sau cele limitrofe poate administra ori presta servicii silvice şi pentru aceste suprafeţe. (4) Ocoalele silvice nominalizate sunt ocoalele silvice de stat din structura Romsilva, precum şi ocoalele silvice de regim care administrează şi/sau asigură serviciile silvice în vecinătatea unui teren din FFN proprietate privată ori proprietate publică a unei unităţi administrativ-teritoriale şi care au obligaţia să asigure, pe bază de contract, administrarea/serviciile silvice, la solicitarea scrisă a proprietarului/coproprietarului sau a succesorului în drepturi, sub condiţia materializării fizice de către acesta a limitelor proprietăţii pe baza documentelor care atestă dreptul de proprietate. Responsabilitatea privind corectitudinea materializării limitelor de proprietate revine proprietarului/coproprietarului sau succesorului în drepturi, după caz. (5) Pentru terenurile din FFN de maximum 30 hectare inclusiv, aparţinând persoanelor fizice şi juridice, neincluse în amenajamente silvice, ocolul silvic nominalizat are obligaţia de a asigura serviciile silvice, pe bază de contract, la solicitarea persoanei îndreptăţite. ART. 31 Asigurarea pazei şi a serviciilor silvice minimale pentru terenurile cu proprietar neidentificat (1) În cazul terenurilor din FFN în suprafaţă de maximum 30 hectare inclusiv, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate servicii silvice minimale, al căror proprietar nu se poate identifica ori a cărui succesiune nu a fost dezbătută sau nu există materializate în teren limitele proprietăţii, Garda Forestieră competentă teritorial notifică în scris unitatea administrativ-teritorială locală pe raza căreia se găseşte terenul cu privire la necesitatea de a se asigura paza şi serviciile silvice minimale. (2) Notificarea prevăzută la alin. (1) se transmite concomitent şi ocolului silvic nominalizat să asigure paza şi serviciile silvice minimale pentru această suprafaţă şi care efectuează un control de fond/evaluează, în condiţiile prezentei legi, eventualele pagube aduse fondului forestier pentru terenul care nu beneficiază de servicii silvice minimale. (3) Pentru terenurile prevăzute la alin. (1), asigurarea pazei şi a serviciilor silvice minimale de către ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi reprezentantul Gărzii Forestiere competente teritorial, după evaluarea de către reprezentantul ocolului silvic nominalizat, în condiţiile prezentei legi, a eventualelor pagube aduse fondului forestier. (4) În vederea asigurării pazei şi a serviciilor silvice minimale, preluarea terenurilor prevăzute la alin. (1) se realizează de ocolul silvic nominalizat, în maximum 30 de zile de la notificarea Gărzii Forestiere competente teritorial; în situaţia condiţiilor atmosferice nefavorabile, care nu permit identificarea eventualelor prejudicii, termenul se poate prelungi cu până la 30 de zile de la data constatării încetării condiţiilor nefavorabile, cu aprobarea Gărzii Forestiere competente teritorial. (5) Costurile necesare asigurării pazei şi serviciilor silvice minimale pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Autorităţii. (6) Pentru suprafeţele de fond forestier de peste 30 hectare, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice minimale, al căror proprietar nu se poate identifica ori a cărui succesiune nu a fost dezbătută, asigurarea serviciilor silvice de către ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi reprezentantul Gărzii Forestiere competente teritorial, după realizarea controlului de fond/evaluarea de către ocolul silvic, în condiţiile prezentei legi, a eventualelor pagube aduse fondului forestier. (7) Metodologia de calcul al cheltuielilor destinate asigurării pazei şi serviciilor silvice minimale pentru terenurile din FFN în suprafaţă de maximum 30 hectare inclusiv este prevăzută în anexa nr. 2. (8) Costurile medii/hectar necesare asigurării pazei şi serviciilor silvice minimale pentru terenurile prevăzute la alin. (6) sunt cele calculate potrivit metodologiei prevăzute la alin. (7), iar contravaloarea serviciilor silvice se suportă de către proprietar, în baza devizului întocmit şi comunicat de ocolul silvic nominalizat; valoarea devizului se calculează ca produs între suprafaţă şi costurile medii/hectar pe suprafeţele aferente formelor de relief, în conformitate cu dispoziţiile anexei nr. 2. (9) Valoarea devizului prevăzut la alin. (8), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de proprietar, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, constituie titlu executoriu, fiind temei pentru facturarea şi recuperarea contravalorii serviciilor silvice efectuate. (10) În situaţia în care sumele prevăzute prin deviz nu sunt plătite de către proprietar/succesorul în drepturi în termenul prevăzut la alin. (9), acestea se recuperează prin executare silită. (11) Nerespectarea principiului teritorialităţii prevăzut la art. 30 alin. (2) se sancţionează cu revocarea avizului emis pentru şeful ocolului silvic de către CNS. (12) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul formelor asociative prevăzute la art. 8, care nu au reprezentant legal, indiferent de suprafaţă. (13) Metodologia de stabilire a ocolului silvic nominalizat şi procedura de asigurare a pazei şi a serviciilor silvice minimale pentru terenurile din FFN în suprafaţă de maximum 30 hectare inclusiv, prevăzute la alin. (1), şi în suprafaţă de peste 30 hectare, prevăzute la alin. (6), se stabilesc prin ordin al conducătorului Autorităţii în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. SECŢIUNEA a 2-a Administrarea terenurilor din FFN proprietate a statului ART. 32 Administrarea FFN proprietate a statului (1) Fondul forestier proprietate publică şi privată a statului se administrează prin Romsilva, care funcţionează ca regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea statului, prin Autoritate. (2) În termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Autorităţii, Guvernul, prin hotărâre, va adopta Regulamentul de organizare şi funcţionare al Romsilva, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Romsilva poate să desfăşoare, în FFN proprietate publică a statului pe care îl administrează, şi alte activităţi suplimentare administrării. (4) Romsilva are dreptul de a utiliza terenuri din FFN proprietate publică a statului pe care le administrează şi pentru înfiinţarea de crescătorii de vânat şi de complexuri de vânătoare, precum şi pentru realizarea de obiective necesare asigurării managementului ariilor naturale protejate pe care le administrează. (5) Veniturile Romsilva se constituie din: a) valorificarea produselor din FFN şi din alte activităţi economice specifice; b) administrarea sau prestarea de servicii silvice pentru terenuri din FFN sau din afara FFN, aparţinând altor proprietari decât statul, precum şi închirierea de bunuri; c) despăgubiri; d) donaţii, potrivit prezentei legi; e) contravaloarea serviciilor ecosistemice asigurate prin menţinerea funcţiilor de protecţie a pădurilor, care se suportă de către beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor ecosistemice, care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică; f) compensaţii acordate de la bugetul de stat; g) alocaţii de la bugetul de stat pentru susţinerea activităţii de administrare a FFN proprietate publică a statului, pentru finanţarea administrării ariilor naturale protejate, în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi pentru finanţarea Direcţiei de creştere, exploatare şi ameliorare a cabalinelor, în conformitate cu prevederile art. III din Legea nr. 99/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 privind desfiinţarea Societăţii Naţionale „Cai de Rasă“ - S.A. şi preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Naţională a Pădurilor; h) 20% din chiriile pentru ocupările temporare de terenuri din FFN proprietate publică a statului; i) alte surse, potrivit legii. (6) Terenurile din FFN proprietate a statului se administrează şi de către: a) RAAPPS, prin ocolul silvic propriu, exclusiv pentru terenurile pe care le are în administrare; b) INCDS, prin staţiunile şi bazele experimentale proprii, asimilate ocoalelor silvice de stat, în condiţiile prezentei legi; c) instituţii de învăţământ de stat cu profil silvic, prin bazele experimentale şi didactice proprii, exclusiv pentru terenurile pe care le au în administrare. (7) Pentru terenurile izolate din FFN proprietate publică a statului, paza şi serviciile minimale pot fi asigurate şi de către ocoalele silvice de regim, pe bază de contract cu Romsilva. (8) Atribuţiile Romsilva privind administrarea fondului forestier proprietate publică a statului nu pot fi exercitate astfel încât să afecteze prerogativele conferite ministerelor sau organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului sau a ministerelor prin dreptul de administrare, ca drept real corespunzător proprietăţii publice a statului, potrivit Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. SECŢIUNEA a 3-a Administrarea/Serviciile silvice pentru terenurile din FFN ale altor titulari ART. 33 Administrarea/Serviciile silvice pentru terenurile din FFN proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale (1) Terenurile din FFN proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se administrează: a) prin ocoale silvice de regim proprii, care se pot constitui de către unităţile administrativ-teritoriale care au în proprietate terenuri din FFN sau de asociaţii ale acestora şi care funcţionează ca regii autonome de interes local; b) pe bază de contracte cu ocoale silvice de stat sau cu alte ocoale silvice de regim care funcţionează ca regii autonome de interes local. (2) Pentru terenurile din FFN proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, serviciile silvice tehnice se pot realiza de: a) ocoale silvice de regim înfiinţate de către asociaţii între unităţi administrativ-teritoriale şi/sau persoane fizice şi/sau persoane juridice care funcţionează ca asociaţii în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, sau ca societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) alte ocoale silvice de regim. (3) Ocoalele silvice de regim care funcţionează ca regii autonome de interes local sunt exceptate de la aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la aplicarea prevederilor actelor normative subsecvente acesteia. ART. 34 Administrarea/Serviciile silvice pentru terenurile din FFN proprietate privată (1) Pentru terenurile din FFN proprietate privată a persoanelor fizice şi/sau persoanelor juridice, administrarea sau serviciile silvice, după caz, se realizează prin ocoale silvice de regim, persoane juridice care funcţionează ca asociaţii în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, sau ca societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori pe bază de contract cu alte ocoale silvice. (2) INCDS poate asigura doar servicii de pază şi servicii silvice minimale pentru terenurile prevăzute la alin. (1). (3) Ocoalele silvice de regim prevăzute la alin. (1) se pot constitui de către unul sau mai mulţi proprietari ori de către una sau mai multe asociaţii de proprietari de terenuri din FFN. (4) Veniturile ocoalelor silvice de regim se pot constitui din: a) valorificarea produselor fondului forestier; b) prestări de servicii şi închirieri de bunuri, în condiţiile legii; c) contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin menţinerea funcţiilor de protecţie a pădurilor, care se suportă de către beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică; d) cotizaţia anuală a proprietarilor care le-au constituit; e) tarifele percepute pentru serviciile prestate; f) donaţii, potrivit legii; g) compensaţii acordate de la bugetul de stat sau local; h) alte surse, în condiţiile legii; i) valorificarea creditelor de carbon. SECŢIUNEA a 4-a Servicii silvice pentru vegetaţia forestieră din afara FFN ART. 35 Servicii silvice pentru vegetaţia forestieră din afara FFN (1) Evaluarea lemnului din vegetaţia forestieră din afara FFN destinat valorificării şi emiterea documentelor privind circulaţia materialelor lemnoase se asigură prin contract cu ocoale silvice. (2) Pentru gestionarea vegetaţiei forestiere din afara FFN, proprietarul poate solicita prestarea unor servicii silvice tehnice dintre cele prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b)-e) pe bază de contract cu ocoale silvice. (3) Staţiunile, bazele experimentale şi bazele didactice se exceptează de la prestarea serviciilor silvice tehnice prevăzute la alin. (2). CAP. III Integritatea FFN SECŢIUNEA 1 Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară ART. 36 Înscrierea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a terenurilor forestiere din FFN proprietate publică a statului (1) Dreptul de proprietate publică şi privată a statului asupra imobilelor din FFN se intabulează în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară la cererea administratorilor terenurilor proprietate publică a statului, astfel cum sunt prevăzuţi la art. 12 alin. (1), în baza actelor de proprietate şi a documentaţiei cadastrale. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în lipsa actelor de proprietate, dovada proprietăţii statului asupra terenurilor din FFN proprietate publică şi privată a statului se face cu amenajamentele silvice în vigoare. (3) Înscrierea provizorie a terenurilor prevăzute la alin. (2) se efectuează conform procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, la nivel de unitate administrativ-teritorială. (4) Justificarea înscrierii provizorii pentru situaţiile prevăzute la alin. (3) se face în baza amenajamentului silvic valabil actualizat al FFN proprietate publică a statului, care confirmă suprafaţa şi identitatea dintre imobilul din documentaţia cadastrală şi cel evidenţiat în amenajamentul silvic actualizat. SECŢIUNEA a 2-a Ocupaţii ale terenurilor din FFN. Ocuparea temporară a terenurilor din FFN ART. 37 Ocupaţii (1) Ocupaţiile şi litigiile cu privire la terenurile forestiere înscrise în amenajamentele silvice se soluţionează pe cale amiabilă sau judiciară. În termen de maximum 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, administratorii terenurilor din FFN proprietate publică au obligaţia de a demara procedurile judiciare pentru soluţionarea ocupaţiilor. (2) Administratorii terenurilor din FFN proprietate publică sunt scutiţi de taxele judiciare de timbru pentru demersurile judiciare prevăzute la alin. (1). ART. 38 Ocuparea temporară a terenurilor din FFN (1) Ocuparea temporară a terenurilor din FFN este permisă numai pe o perioadă determinată, în scopul: a) realizării/extinderii/modernizării/dezafectării obiectivelor/ lucrărilor prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a), declarate de utilitate publică de interes naţional, judeţean sau local, care vizează proiectele de infrastructură de transport, utilităţile, sursele şi reţele de apă şi de canalizare, inclusiv ape minerale, sursele şi reţele de energie din resurse convenţionale sau regenerabile, reţelele şi sistemele de comunicaţii sau reţelele de gaze naturale; b) explorării următoarelor resurse minerale: cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri; explorării, exploatării şi transportului resurselor de petrol şi gaze naturale, precum şi instalării, reparării, întreţinerii, dezafectării reţelelor de transport sau distribuţie de petrol, gaze naturale sau energie electrică; c) realizării/extinderii/modernizării/dezafectării de surse şi reţele de apă şi de canalizare, inclusiv ape minerale, surse şi reţele de energie din resurse convenţionale sau regenerabile, reţele şi sisteme de comunicaţii, parcuri recreative, parcuri tematice şi/sau educaţionale. (2) Pentru realizarea obiectivelor şi lucrărilor prevăzute la art. 41, ocuparea temporară a terenurilor din FFN se face cu plata anticipată a obligaţiilor financiare prevăzute la art. 46 de către beneficiarul aprobării de ocupare temporară de terenuri din FFN. (3) În raport cu durata obiectivului/lucrării, ocuparea prevăzută la alin. (1) poate fi aprobată pe o perioadă de maximum 10 ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), ocuparea temporară a terenurilor din FFN se aprobă pe toată perioada de execuţie şi existenţă în FFN a obiectivelor/lucrărilor de interes naţional, judeţean sau local prevăzute la alin. (1) lit. a), precum şi a obiectivelor/lucrărilor de transport şi distribuţie de petrol, gaze naturale şi energie electrică prevăzute la alin. (1) lit. b), dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) durata de execuţie şi existenţă a obiectivelor depăşeşte 10 ani; b) redarea terenurilor în circuitul silvic nu se poate realiza fără restricţii; c) perioada de execuţie/existenţă a obiectivului este cea înscrisă în acordul/permisul de concesiune a zăcământului, în cazul obiectivelor/lucrărilor de transport şi distribuţie de petrol şi gaze naturale, transport şi distribuţie de energie electrică. (5) Chiria aferentă fiecărui an se plăteşte până la data de 31 ianuarie a anului pentru care se datorează şi se calculează conform metodologiei prevăzute la art. 49. (6) Dacă pentru organizarea de şantier necesară realizării obiectivelor prevăzute la art. 40 şi art. 41 alin. (1) lit. a)-c) sunt necesare şi alte terenuri adiacente celor pentru care există aprobare de scoatere definitivă din FFN, acestea pot fi ocupate temporar, în condiţiile prezentei legi, pe perioada realizării investiţiei/obiectivului/lucrării, cu plata anticipată a obligaţiilor financiare prevăzute la art. 46. (7) Perioada pentru care se aprobă ocuparea temporară de terenuri din FFN care au categoria de folosinţă pădure sau clasa de regenerare include şi perioada necesară executării lucrărilor necesare pentru redarea terenurilor în condiţii apte de a fi împădurite. (8) Dacă terenul care a făcut obiectul ocupării temporare este încadrat în alte categorii de folosinţă forestieră decât cele prevăzute la alin. (7), beneficiarul are obligaţia de a preda terenul în condiţiile stabilite în actul de aprobare, emis în condiţiile prevăzute la art. 44 alin. (1). (9) Terenul ocupat temporar se poate reprimi cu o altă categorie de folosinţă decât cea iniţială cu condiţia precizării acesteia în actul administrativ de aprobare şi cu plata unei taxe echivalente cu taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din FFN cu compensare prevăzută la art. 41. (10) Dacă la sfârşitul perioadei aprobate de ocupare temporară terenul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (7)-(9), garanţia depusă şi dobânda bancară aferentă se reţin în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică. (11) Garanţia depusă şi dobânda bancară aferentă prevăzute la alin. (10) se transmit ocolului silvic care asigură administrarea şi/sau serviciile silvice, la solicitarea acestuia, în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, pentru execuţia lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare, conform devizului de lucrări întocmit de ocolul silvic şi avizat de Garda Forestieră competentă teritorial. SECŢIUNEA a 3-a Scoaterea terenurilor din FFN şi includerea terenurilor în FFN ART. 39 Reducerea suprafeţei FFN (1) Este interzisă reducerea suprafeţei FFN, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 40 în care scoaterea definitivă este permisă fără compensare cu terenuri. Orice act contrar este nul de drept. (2) Modificarea limitelor şi/sau a suprafeţei FFN se poate face: a) în baza aprobărilor de scoatere definitivă din FFN; b) în urma corectării limitelor terenurilor pe hotarele materializate în teren de administratorul/proprietarul acestuia; c) în urma modificării cursurilor de apă prin procese naturale de eroziune sau depunere; d) în urma determinării cu precizie mai ridicată a suprafeţelor; e) în urma corectării unor amplasamente şi suprafeţe încadrate eronat ca terenuri din FFN pentru care proprietarul/administratorul deţine documente legale sau are justificări dovedite cu măsurători. (3) Aplicarea prevederilor alin. (2) se face în baza unei metodologii aprobate prin ordin al conducătorului Autorităţii în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (4) Scoaterea definitivă a terenurilor din FFN este permisă numai pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 40 şi 41. Orice act contrar este lovit de nulitate absolută. ART. 40 Scoaterea definitivă din FFN fără compensare (1) Prin excepţie de la prevederile art. 39, este permisă reducerea suprafeţei FFN prin scoaterea definitivă a unor terenuri: a) necesare realizării/extinderii obiectivelor/lucrărilor declarate de utilitate publică, de interes naţional, judeţean sau local, în condiţiile legii, la solicitarea beneficiarului/ expropriatorului/reprezentantului expropriatorului; b) necesare amplasării/extinderii componentelor reţelei naţionale de supraveghere meteorologică şi necesare amplasării/extinderii infrastructurii de telecomunicaţii speciale, la solicitarea Administraţiei Naţionale de Meteorologie, respectiv a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale; c) necesare amplasării sau a terenurilor pe care sunt amplasate capacităţi de producţie şi/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea naţională, la solicitarea entităţii beneficiare; d) necesare realizării unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei de stat, precum şi pentru lucrările de investiţii, modernizare şi extindere a obiectivelor din domeniul ordinii şi siguranţei publice, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne; e) necesare lucrărilor de investiţii, modernizare şi extindere a obiectivelor cu caracter militar din domeniul apărării naţionale, la solicitarea ministerului de resort; f) necesare lucrărilor miniere declarate de interes naţional şi de utilitate publică de exploatare a zăcămintelor de lignit, executate pe terenurile forestiere achiziţionate de operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat în condiţiile prevăzute la art. 6 lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, care nu fac parte din coridorul de expropriere al unei lucrări miniere declarate de interes naţional şi de utilitate publică de exploatare a zăcămintelor de lignit, dar care se regăsesc pe amplasamentul lucrării în cauză şi sunt necesare realizării lucrărilor miniere. În acest caz, beneficiarul scoaterii din FFN este operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat. Scoaterea definitivă a terenurilor necesare realizării lucrărilor miniere de exploatare a zăcămintelor de lignit se aprobă prin hotărâre a Guvernului; g) pe care sunt amplasate capacităţi de extracţie gaze naturale aferente lucrărilor de interes naţional de extracţie a gazelor naturale, la solicitarea entităţii beneficiare; h) pe care sunt amplasate situri arheologice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, la solicitarea autorităţii publice centrale pentru cultură; i) necesare realizării/extinderii cimitirelor aparţinând domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale, la solicitarea acestora; j) necesare construirii de lăcaşuri de cult pentru obiective de interes bisericesc. (2) Scoaterea definitivă din FFN a terenurilor proprietate publică prevăzute la alin. (1) se face fără compensare cu alte terenuri şi fără plata taxei pentru scoaterea definitivă a terenurilor din FFN şi a celorlalte obligaţii financiare prevăzute la art. 45. (3) Scoaterea definitivă din FFN, fără compensare, având ca beneficiari persoanele prevăzute la alin. (1) lit. f), care desfăşoară activitate economică, se face cu respectarea prevederilor europene şi naţionale în domeniul ajutorului de stat. ART. 41 Scoaterea definitivă din FFN cu compensare (1) Prin excepţie de la prevederile art. 39, pot fi scoase definitiv din FFN, cu condiţia compensării acestora cu alte terenuri şi a plăţii anticipate a sumelor prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. a) şi c)-e), fără reducerea suprafeţei de teren, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de lucrări şi obiective: a) exploatarea resurselor minerale prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Beneficiarul scoaterii definitive a terenurilor din FFN, inclusiv pentru terenurile din FFN prevăzute la alin. (4), este persoana care deţine permis/licenţă pentru exploatarea resurselor minerale sau proprietarul, în baza unui contract de asociere încheiat cu persoana care deţine permis/licenţă pentru exploatarea resurselor minerale aferente proprietăţii respective; b) obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistice, lăcaşe de cult, obiective sportive, medicale, precum şi obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii sociale; pentru teritoriul administrativ în zonele de interes economic al Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ se pot realiza pontoane de acostare pentru ambarcaţiuni cu scop turistic şi de agrement şi de aprovizionare cu alimente şi combustibil. Beneficiarul scoaterii definitive a terenurilor din FFN este persoana fizică sau juridică solicitantă care realizează obiectivul. Scoaterea definitivă a terenurilor din FFN pentru realizarea acestor obiective în extravilanul localităţilor se poate aproba numai în baza avizului arhitectului-şef de judeţ; c) locuinţe sau case de vacanţă, numai pe terenurile din FFN proprietate privată, cu excepţia judeţelor deficitare în păduri. Beneficiarul scoaterii definitive a terenurilor din FFN este persoana proprietară a terenului; d) obiective vândute de către Romsilva ale căror terenuri aferente sunt concesionate, precum şi obiective instalate în FFN înainte de anul 1990; beneficiarul scoaterii definitive a terenurilor din FFN este persoana proprietară a obiectivului vândut de către Romsilva sau a obiectivului instalat în FFN înainte de anul 1990; e) monumente istorice, precum şi lucrări şi/sau construcţii hidrotehnice şi de acvacultură. Beneficiarul scoaterii definitive a terenurilor din FFN este persoana fizică sau juridică solicitantă care realizează obiectivul. (2) Amplasarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea următoarelor condiţii cumulative: a) construcţia şi terenul pe care se amplasează sunt proprietatea aceleiaşi persoane; b) în cazul terenurilor încadrate în categoriile de folosinţă pădure şi terenuri destinate împăduririi, suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din FFN, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 500 metri pătraţi, în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 hectare, şi de 1% din suprafaţa proprietăţii, dar maximum 300 metri pătraţi, în cazul proprietăţilor forestiere mai mici de 5 hectare. (3) Compensarea prevăzută la alin. (1) se realizează cu un teren care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are suprafaţa de cel puţin 3 ori suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii din FFN; b) valoarea terenului cu care se realizează compensarea este de 5 ori valoarea terenului care face obiectul scoaterii din FFN. (4) Scoaterea definitivă a terenurilor din FFN aparţinând formelor asociative de proprietate asupra terenurilor prevăzute la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, este permisă pentru amplasarea/ extinderea/modernizarea obiectivelor şi lucrărilor prevăzute la alin. (1) şi la art. 40; terenurile oferite în compensare intră în proprietatea formelor asociative şi întregesc drepturile membrilor proporţional cu cotele deţinute. (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru suprafeţele de sub 50 metri pătraţi, beneficiarul scoaterii definitive poate să nu ofere teren în compensare, situaţie în care trebuie să plătească, anticipat aprobării, o sumă de 5 ori mai mare decât valoarea terenului care face obiectul scoaterii, sumă care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, situaţie în care nu achită cheltuielile de instalare şi întreţinere a vegetaţiei forestiere până la realizarea stării de masiv. (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru activităţile de exploatare a resurselor minerale de substanţe utile nemetalifere şi roci utile, terenul oferit în compensare este cel puţin egal ca suprafaţă şi valoare cu terenul scos definitiv din FFN. (7) Tariful procentual prevăzut în anexa nr. 2 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este 100 şi se aplică la calculul obligaţiilor financiare prevăzute la art. 45 şi 47, în cazul scoaterilor definitive cu compensare a terenurilor din FFN şi a schimbării categoriei de folosinţă. (8) Terenurile cu care se realizează compensarea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie numai din afara FFN, dar limitrofe acestuia, apte de a fi împădurite. În situaţia în care suprafaţa minimă a unui teren cu care se realizează compensarea este mai mare de 10 hectare, acesta poate să nu fie limitrof FFN, dar trebuie să fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri degradate, terenuri neproductive din punct de vedere silvic sau cu terenuri situate în zonele de stepă, alpină şi subalpină. (9) Terenurile prevăzute la alin. (8) devin terenuri cu destinaţie forestieră şi sunt incluse în FFN. (10) În judeţele în care suprafaţa terenurilor din FFN este sub 30% din suprafaţa judeţului, compensarea se realizează numai cu terenuri din cadrul aceluiaşi judeţ. (11) Amenajările necesare pentru realizarea pădurilor-parc sunt permise numai în situaţia în care realizarea amenajărilor nu implică tăieri de arbori sau defrişări şi nu fac obiectul scoaterii definitive ori a ocupărilor temporare din FFN. (12) Autorizarea construcţiilor la distanţe mai mici de 50 metri de liziera pădurii, în afara FFN, cu excepţia obiectivelor de interes naţional, judeţean sau local, se face cu avizul Gărzii Forestiere competente teritorial. ART. 42 Proprietatea şi destinaţia terenurilor care au făcut obiectul scoaterii din FFN (1) Terenurile scoase definitiv din FFN devin proprietatea beneficiarului scoaterii în momentul efectuării operaţiunii de predare-primire, în condiţiile prevăzute la art. 45 alin. (3), şi dobândesc destinaţia pe care acesta a solicitat-o şi care i-a fost aprobată. (2) Se exceptează de la prevederile art. 40 terenurile aflate în perimetrul fâşiei de protecţie a frontierei de stat, care fac parte din domeniul public şi care, prin natura lor, sunt destinate protecţiei şi întreţinerii liniei de frontieră. (3) Se interzice schimbarea destinaţiei obiectivului construit pe terenul care a făcut obiectul scoaterii definitive din FFN mai devreme de 5 ani de la data recepţiei finale a obiectivului. Constatarea schimbării destinaţiei obiectivului construit revine în sarcina Gărzii Forestiere competente teritorial. În situaţia schimbării destinaţiei obiectivului construit pe terenul care a făcut obiectul scoaterii definitive din FFN mai devreme de 5 ani, Garda Forestieră competentă teritorial iniţiază demersurile legale pentru anularea actului de aprobare emis pentru scoaterea definitivă, aprobată în condiţiile art. 44 alin. (1), şi obligarea beneficiarului scoaterii definitive să aducă la starea iniţială terenul scos definitiv din fondul forestier, pe cheltuiala acestuia. ART. 43 Condiţii de includere a terenurilor cu alte destinaţii în FFN (1) Proprietarii terenurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) pot solicita schimbarea destinaţiei acestora în terenuri cu destinaţie forestieră. (2) Proprietarii terenurilor care în mod voluntar optează pentru schimbarea destinaţiei terenului agricol în teren cu destinaţie forestieră beneficiază de ajutor de stat similar/în aceleaşi condiţii ca proprietarii care au accesat măsura de sprijin privind împădurirea terenurilor agricole. (3) Schimbarea destinaţiei terenurilor prevăzute la art. 4 alin. (1), precum şi a altor terenuri pentru care proprietarul a optat pentru includerea lor în FFN, situaţie în care se elaborează amenajament silvic sau sunt incluse într-un amenajament silvic existent, este scutită de taxe şi impozite şi se aprobă prin ordin al Autorităţii. SECŢIUNEA a 4-a Aprobarea scoaterilor definitive din FFN şi a ocupărilor temporare a terenurilor din FFN şi obligaţii ce decurg din aceasta ART. 44 Aprobarea scoaterilor definitive din FFN şi a ocupărilor temporare a terenurilor din FFN (1) Solicitările de ocupare temporară a terenurilor din FFN sau de scoatere definitivă, în condiţiile prevăzute la art. 38, 40 şi 41, cu acordul proprietarului şi avizate favorabil de ocolul silvic care asigură administrarea şi/sau serviciile silvice, în cazul proprietăţii private şi proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv cu avizul Romsilva, al INCDS, al instituţiilor de învăţământ de stat cu profil silvic sau al ocolului silvic înfiinţat de RAAPPS, după caz, în cazul terenurilor din FFN proprietate publică a statului, se aprobă de către: a) conducătorul Gărzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafeţe de până la 1 hectar inclusiv; b) conducătorul Autorităţii, cu avizul Gărzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafeţe de la 1 hectar până la 10 hectare inclusiv; c) Guvern, la propunerea Autorităţii, cu avizul Gărzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafeţe de peste 10 hectare, cu excepţia situaţiilor în care prin lege se dispune altfel. (2) Acordul proprietarului pentru terenurile din FFN proprietate privată, prevăzut la alin. (1), se emite sub forma înscrisului sub semnătură privată pentru ocuparea temporară a terenurilor forestiere din FFN necesare realizării/extinderii/ modernizării/dezafectării obiectivelor/lucrărilor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a), surselor/reţelelor/sistemelor/parcurilor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. c), precum şi obiectivelor/ lucrărilor de utilitate publică, de interes naţional, judeţean sau local de transport şi distribuţie de petrol, gaze naturale şi energie electrică, prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a), şi se depune în copie certificată pentru conformitate cu originalul de iniţiatorul proiectului la instituţia competentă să emită avizul/aprobarea de ocupare temporară. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), ocuparea temporară a terenurilor din FFN se face fără acordul proprietarului atunci când nu se prezintă un titlu valabil sau nu sunt cunoscuţi proprietarii, precum şi în situaţia succesiunilor nedeschise ori a succesorilor necunoscuţi. Acordul proprietarului în acest caz se suplineşte prin declaraţia iniţiatorului proiectului de asumare proprie a răspunderii şi care descrie imposibilitatea obţinerii acordului proprietarilor. (4) În situaţia prevăzută la alin. (3), sumele datorate pentru ocuparea temporară, inclusiv valoarea lemnului valorificat, se consemnează cu titlu de indemnizaţie într-un cont bancar deschis pe numele iniţiatorului proiectului şi se eliberează ulterior persoanelor care fac dovada proprietăţii, prin dispoziţia iniţiatorului proiectului, în condiţiile prezentei legi. (5) În cazul prevăzut la art. 38 alin. (1) lit. b), acordul proprietarului de teren din FFN proprietate privată se emite în formă autentică. (6) Ocuparea temporară a unor terenuri din FFN pentru intervenţii cu caracter urgent pentru execuţia lucrărilor de punere în siguranţă a infrastructurii de transport rutier şi feroviar, pentru remedierea unor deranjamente sau avarii la reţelele de telecomunicaţii, de transport sau de distribuţie a energiei electrice, la conductele de apă, canalizare, gaze, precum şi la alte instalaţii similare se aprobă de conducătorul Gărzii Forestiere competente teritorial, în baza unei solicitări emise de Guvern/autoritatea competentă/administratorul infrastructurii/ operatorul de transport sau distribuţie, după caz, pentru o perioadă de maximum 90 de zile, fără a mai fi necesară plata garanţiei pentru ocuparea temporară de terenuri din FFN. (7) În cazul prevăzut la alin. (6), beneficiarul ocupării temporare a unor terenuri din FFN este obligat să achite contravaloarea prejudiciilor produse, a pierderii de creştere a arborilor, precum şi a lucrărilor necesare aducerii terenului la starea iniţială, stabilită pe bază de deviz, întocmit de către ocolul silvic care asigură administrarea şi/sau serviciile silvice şi avizat de conducătorul Gărzii Forestiere competente teritorial, devizul constituind titlu executoriu. (8) Contravaloarea prevăzută la alin. (7) se achită, în termen de 30 de zile de la data comunicării devizului prevăzut la acelaşi alineat, către beneficiar. ART. 45 Obligaţii financiare în cazul terenurilor scoase definitiv din FFN (1) Pentru terenurile care se scot definitiv din FFN, în cazurile prevăzute la art. 41, obligaţiile financiare sunt următoarele: a) taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din FFN, care se achită anticipat emiterii aprobării de scoatere definitivă şi se depune în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, aflat la dispoziţia Autorităţii; b) contravaloarea terenului scos definitiv din FFN, care se achită proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privată. Pentru terenurile proprietate publică a statului/unităţilor administrativ-teritoriale, suma prevăzută la art. 41 alin. (5) se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică; contravaloarea terenului scos definitiv din FFN nu se achită în cazul scoaterilor definitive cu compensare; c) contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea lemnului înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, care se achită proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privată sau proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publică a statului, administratorului pădurilor proprietate publică a statului, făcându-se venit la fondul de conservare şi regenerare a pădurilor; d) contravaloarea obiectivelor dezafectate; în cazul pădurilor proprietate publică a statului, aceasta se achită administratorului, iar pentru celelalte forme de proprietate, se achită proprietarului; e) cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, numai pentru cazurile prevăzute la art. 41 alin. (1), sume care se depun în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor. Obligaţia de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, în regie proprie sau prin prestări de servicii, este în sarcina ocolului silvic care administrează sau asigură serviciile silvice. (2) Obligaţiile financiare prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se achită anticipat predării-primirii terenului pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din FFN. (3) Predarea-primirea terenului pentru care există aprobarea de scoatere definitivă din FFN se face pe bază de proces-verbal încheiat între beneficiarul scoaterii definitive şi ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, în prezenţa reprezentantului Gărzii Forestiere competente teritorial, numai după achitarea obligaţiilor financiare prevăzute la alin. (1) lit. b)-e), după caz, în termen de maximum 180 de zile de la data aprobării scoaterii definitive. (4) Nepreluarea terenului pentru care există aprobarea de scoatere definitivă din FFN în termenul prevăzut la alin. (3) determină revocarea sau, după caz, anularea actului administrativ emis pentru aprobarea scoaterii definitive a terenului din FFN, în condiţiile legii. Constatarea se face de către Garda Forestieră competentă teritorial. (5) Pentru terenurile proprietate publică, scoaterea definitivă din FFN pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 40 alin. (1) se face fără plata obligaţiilor financiare prevăzute la alin. (1). ART. 46 Obligaţii financiare pentru terenurile care se ocupă temporar din FFN (1) Pentru terenurile care se ocupă temporar din FFN necesare realizării obiectivelor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c), obligaţiile financiare sunt următoarele: a) garanţia, echivalentă cu taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din FFN cu compensare, care se achită anticipat emiterii aprobării şi se depune în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, fond aflat la dispoziţia Autorităţii; b) chiria, care se achită proprietarului, în cazul terenurilor proprietate privată şi al celor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale; pentru terenurile proprietate publică a statului, 30% din chirie se depune în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, 20% se achită administratorului, iar 50% se depune în fondul de accesibilizare a pădurilor; c) contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea lemnului înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, care se achită proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privată şi cele proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale; pentru terenurile proprietate publică a statului, contravaloarea pierderii de creştere se achită administratorului, care o depune în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor; d) valoarea obiectivelor dezafectate de pe terenurile respective, care se achită administratorului în cazul terenurilor proprietate publică a statului, respectiv proprietarului în celelalte cazuri; e) cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, care se depun în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor. (2) Ocuparea temporară a terenurilor din FFN proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în cazul prevăzut la art. 38 alin. (1) lit. a), al căror beneficiar este statul sau unitatea administrativ-teritorială, se face fără plata obligaţiilor financiare prevăzute la alin. (1) lit. a)-c). (3) Ocuparea temporară a terenurilor din FFN proprietate privată în cazul prevăzut la art. 38 alin. (1) lit. a), al căror beneficiari sunt statul sau unităţile administrativ-teritoriale, se face fără plata obligaţiilor financiare prevăzute la alin. (1) lit. a). (4) Ocuparea temporară a terenurilor din FFN, fără plata obligaţiilor, potrivit dispoziţiilor alin. (2) şi (3), în favoarea unor entităţi care desfăşoară activitate economică, se face cu respectarea prevederilor europene şi naţionale în domeniul ajutorului de stat. (5) Obligaţiile financiare prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se achită anticipat predării-primirii terenului pentru care a fost emisă aprobarea de ocupare temporară din FFN. (6) Predarea-primirea terenului pentru care s-a aprobat ocuparea temporară din FFN se face în prezenţa reprezentantului Gărzii Forestiere competente teritorial în termen de maximum 180 de zile de la data aprobării. (7) În situaţia nepreluării de către beneficiar a terenului în termenul prevăzut la alin. (6), Garda Forestieră competentă teritorial iniţiază demersurile legale pentru revocarea actului de aprobare emis pentru scoaterea definitivă. SECŢIUNEA a 5-a Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor cu destinaţie forestieră ART. 47 Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor cu destinaţie forestieră (1) Schimbarea categoriei de folosinţă silvică a terenurilor cu destinaţie forestieră, pe perioada de aplicare a amenajamentului silvic, în altă categorie de folosinţă silvică se face la solicitarea beneficiarului şi se aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii. (2) Schimbarea categoriei de folosinţă silvică a terenurilor cu destinaţie forestieră de la folosinţa „pădure“ la altă categorie de folosinţă silvică se face cu plata unei taxe echivalente cu taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din FFN, prevăzută la art. 45 alin. (1) lit. a), care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică. (3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2): a) terenurile necesare construcţiei de drumuri forestiere şi realizării de lucrări de corectare a torenţilor; b) terenurile necesare înfiinţării de pepiniere silvice cu o suprafaţă de maximum 1 hectar; c) terenurile necesare depozitelor de material lemnos cu o suprafaţă de maximum 1 hectar; d) terenurile necesare amplasării unor instalaţii şi echipamente de cercetare în domeniul silvic; e) terenurile necesare constituirii culoarului de frontieră şi a fâşiei de protecţie a frontierei de stat, cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei; f) terenurile destinate realizării unor centre de antrenament la solicitarea instituţiilor din sistemul naţional de apărare şi ordine publică; g) terenurile destinate extinderii zonei de siguranţă a liniilor electrice existente şi a infrastructurii de transport rutier şi feroviar. (4) Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor prevăzute la alin. (3) lit. a)-d) se face la solicitarea proprietarului/ administratorului de fond forestier, a celor prevăzute la alin. (3) lit. e) şi f) se face la solicitarea instituţiilor din sistemul naţional de apărare şi ordine publică, iar a celor prevăzute la alin. (3) lit. g) se face la solicitarea deţinătorului obiectivului. (5) Corecţia erorilor de încadrare în ceea ce priveşte categoriile de folosinţă, identificate cu ocazia elaborării/revizuirii amenajamentului silvic, este scutită de plata taxelor prevăzute la alin. (2). (6) Exceptarea de la plata taxei echivalente cu taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din FFN, prevăzută la art. 45 alin. (1) lit. a), pentru schimbarea categoriei de folosinţă silvică a terenurilor din FFN, ai cărei beneficiari sunt entităţi care desfăşoară activitate economică, se face cu respectarea legislaţiei europene şi naţionale în domeniul ajutorului de stat. ART. 48 Înscrierea în cartea funciară a terenurilor care fac obiectul scoaterii definitive din FFN (1) Terenurile pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din FFN şi terenurile preluate în compensare dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le înlocuiesc şi se înscriu în cartea funciară în baza actului de aprobare şi a procesului-verbal de predare-primire, încheiat între părţi, în cuprinsul cărora imobilele sunt identificate cu număr cadastral/topografic şi număr de carte funciară. (2) Obligaţia de edificare a obiectivului pentru care a fost obţinută aprobarea de scoatere definitivă în condiţiile prevăzute la art. 40 şi 41 se notează în cartea funciară. ART. 49 Metodologia pentru scoaterea definitivă şi ocuparea temporară a terenurilor din FFN Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi calculul obligaţiilor băneşti se aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 50 Materialul lemnos rezultat ca urmare a scoaterii sau ocupării Materialul lemnos rezultat în urma defrişării vegetaţiei forestiere de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din FFN revine proprietarului, în cazul terenurilor proprietate privată şi al celor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv administratorului, în cazul terenurilor proprietate publică a statului, cu excepţia situaţiilor în care prin lege nu se dispune altfel. SECŢIUNEA a 6-a Transmiterea terenurilor din FFN ART. 51 Inalienabilitatea terenurilor din FFN proprietate publică a statului Terenurile din FFN proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate privată sau al vreunui dezmembrământ al dreptului de proprietate, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de constituire. ART. 52 Concesionarea terenurilor din FFN (1) Terenurile din FFN proprietate publică a statului nu pot fi concesionate, cu excepţia: a) terenurilor aferente obiectivelor instalate în FFN înainte de anul 1990, pe durata existenţei construcţiilor, dar nu mai mult de 49 de ani; b) terenurilor aferente activelor vândute de către Romsilva, pe durata existenţei construcţiilor, dar nu mai mult de 49 de ani de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare; c) terenurilor aferente activelor închiriate de către Romsilva, pe o durată de maximum 5 ani de la data încheierii contractului de închiriere. (2) Calculul valorii redevenţei rezultate din concesionarea terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului se stabileşte prin metodologie, aprobată prin hotărâre a Guvernului în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. ART. 53 Dreptul de preempţiune la cumpărarea terenurilor proprietate privată incluse în FFN (1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 1.746 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, terenurile din FFN aflate în proprietate privată se vând cu respectarea, în ordine, a dreptului de preempţiune al coproprietarilor, al proprietarilor terenurilor învecinate din FFN, al statului român exercitat prin Romsilva şi al unităţilor administrativ teritoriale, la preţ şi în condiţii egale. (2) Vânzătorul are obligaţia de a-i înştiinţa în scris pe toţi preemptorii prevăzuţi la alin. (1), prin executor judecătoresc sau notar public, despre intenţia de vânzare, arătând şi preţul cerut pentru terenul ce urmează a fi vândut. În cazul în care coproprietarii sau vecinii fondului, alţii decât administratorul terenurilor din FFN proprietate publică a statului, nu au domiciliul ori sediul cunoscut, înştiinţarea ofertei de vânzare se înregistrează la primăria sau, după caz, primăriile în raza cărora este situat terenul şi se afişează, în aceeaşi zi, la sediul primăriei, prin grija secretarului consiliului local. (3) Titularii dreptului de preempţiune trebuie să îşi manifeste în scris intenţia de cumpărare şi să comunice acceptarea ofertei de vânzare sau, după caz, să o înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost afişată, în termen de 30 de zile de la data comunicării ofertei de vânzare ori, după caz, de la data afişării acesteia la sediul primăriei. (4) Dacă în termenul prevăzut la alin. (3) niciunul dintre preemptori nu îşi manifestă intenţia de cumpărare, vânzarea terenului este liberă. În faţa notarului public dovada înştiinţării preemptorilor se face cu copie de pe comunicările făcute sau, dacă este cazul, cu certificatul eliberat de primărie, după expirarea termenului de 30 de zile în care trebuia manifestată intenţia de cumpărare. (5) Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei prevăzute la alin. (2) sau vânzarea terenului la un preţ mai mic ori în condiţii mai avantajoase decât cele arătate în oferta de vânzare atrage nulitatea absolută a vânzării. (6) Statul român poate dobândi terenuri din FFN aflate în proprietate privată în condiţiile prevederilor art. 863 lit. c) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Terenurile astfel dobândite intră în proprietatea publică a statului. ART. 54 Schimbul de terenuri (1) Administratorii terenurilor din FFN proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale iau măsuri de lichidare a enclavelor, de corectare a perimetrului FFN şi de comasare a terenurilor pe care le administrează prin schimburi de terenuri prin acte autentice. (2) Terenurile care fac obiectul schimbului au/dobândesc destinaţie forestieră. (3) Schimbul terenurilor se realizează minim în echivalenţă ca suprafaţă sau în echivalenţa valorică. ART. 55 Modul de dobândire a terenurilor forestiere de către statul român (1) Procedura de dobândire prin cumpărare, schimb sau donaţie, prin Romsilva şi prin ceilalţi administratori ai FFN proprietate publică, în condiţiile prevăzute la art. 53, de evaluare a terenurilor forestiere din proprietatea publică şi a vegetaţiei forestiere aferente, precum şi de evaluare a terenurilor forestiere care fac obiectul trecerii din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a acestuia în vederea reconstituirii dreptului de proprietate se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea Autorităţii, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Pentru suprafeţele de până la 500 hectare inclusiv, statul, prin Romsilva, îşi exercită dreptul de preempţiune la cumpărarea de terenuri din FFN, până la valorile maxime stabilite potrivit procedurii prevăzute la alin. (1). (3) Pentru suprafeţele de peste 500 hectare, statul, prin Romsilva, îşi exercită dreptul de preempţiune la cumpărarea de terenuri din FFN, în condiţiile alin. (1), cu posibilitatea de negociere cu o valoare suplimentară care nu poate să depăşească 15% din valoarea stabilită potrivit procedurii prevăzute la alin. (1). ART. 56 Condiţii ale schimbului de terenuri (1) Pentru realizarea schimbului de terenuri în situaţiile în care unul dintre terenuri este proprietate publică, schimbul trebuie să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) să conducă la eliminarea de enclave din FFN proprietate publică a statului; b) să determine comasarea terenurilor din FFN proprietate publică a statului; c) să asigure majorarea suprafeţelor împădurite din zonele deficitare în păduri; d) să fie asigurată echivalenţa valorică a terenurilor care fac obiectul schimbului, potrivit metodologiei prevăzute la art. 55, fără diminuarea suprafeţei de FFN proprietate publică. (2) Schimbul de terenuri prevăzut la alin. (1) se iniţiază de către administratorul terenurilor din FFN proprietate publică sau de către proprietar, în cazul terenurilor din FFN proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, şi se aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii. (3) În situaţia în care suprafaţa terenurilor din FFN este sub 30% din suprafaţa judeţului, schimbul de terenuri se poate realiza doar în cadrul aceluiaşi judeţ. (4) Schimbul se realizează numai cu terenuri din FFN, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), în care schimbul se poate face cu terenuri cu altă destinaţie. ART. 57 Fragmentarea suprafeţelor de fond forestier De la data intrării în vigoare a prezentei legi nu pot fi dezmembrate ori dezlipite sub limita de 0,5 hectare prevăzută la art. 2 alin. (1), prin acte notariale de dezmembrare sau partaj, terenurile din FFN având categoria de folosinţă pădure, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 40 şi 41. SECŢIUNEA a 7-a Accesul pe terenurile din FFN ART. 58 Accesul în scop recreativ pe terenurile din FFN (1) Accesul persoanelor, pedestru sau cu bicicleta, pe terenurile din FFN este liber şi se realizează pe propria răspundere a acestora, fără a se produce prejudicii. (2) Accesul persoanelor prevăzute la alin. (1) se restricţionează de către administrator/proprietar pentru perioade limitate în zonele de risc la incendii, în zonele de risc în care se realizează lucrări de exploatare forestieră sau activităţi de vânătoare, în zonele de protecţie strictă în care accesul persoanelor este interzis pentru considerente privind protecţia mediului, pe terenurile prevăzute la art. 1 alin. (3) lit. g), cu excepţia drumurilor forestiere, în situaţia în care nu sunt localizate în perimetrele care fac obiectul situaţiilor enumerate. (3) Structurile de administrare pot restricţiona temporar accesul în condiţiile alin. (2) pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă a persoanelor, prin afişarea acestor restricţii la loc vizibil. (4) În pădurile situate în ariile naturale protejate, accesul public în pădure poate fi restricţionat prin reglementările planurilor de management ale ariilor naturale protejate. (5) Amenajarea în FFN de poteci şi trasee pentru plimbare, alergare, turism ecvestru şi biciclete se face cu acordul administratorului, pentru pădurile proprietate publică sau privată a statului, sau cu acordul proprietarului, în cazul celorlalte forme de proprietate. În pădurile din arii naturale protejate, amenajările se pot realiza numai cu aprobarea administratorului ariei naturale protejate. (6) Potecile şi traseele pentru plimbare, alergare, turism ecvestru şi biciclete pot fi realizate numai din pământ, lemn şi pietriş. Realizarea acestora nu face obiectul scoaterii ori ocupărilor temporare din FFN, nu necesită autorizaţie de construire, iar pentru amenajarea acestora pot fi recoltaţi maximum 5 arbori/hectar. (7) Accesul public în FFN cu vehicule cu mijloace de autopropulsare sau cu tracţiune animală este interzis. (8) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), evenimentele sportive, utilitare, de recreere şi turism care au un organizator desemnat şi care implică folosirea acestor mijloace motorizate se pot organiza numai în afara ariilor naturale protejate, pe trasee special marcate, şi numai cu acordul administratorului terenului proprietate publică sau al proprietarului, în celelalte cazuri. (9) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), accesul cu vehicule cu mijloace de autopropulsare sau cu tracţiune animală pe drumurile forestiere în scop de tranzitare poate fi permis în condiţiile stabilite de către proprietar/administrator atunci când drumurile deservesc obiective turistice, utilitare sau de agrement, dacă acest lucru nu pune în pericol integritatea FFN. (10) Pentru asigurarea accesului în perimetrul iazurilor de decantare, drumurile forestiere au statut de drum de servitute. Pentru buna gestionare a siguranţei în funcţionare a iazurilor de decantare şi a sistemelor de gestionare a apelor şi securităţii structurale a acestora, se constituie o zonă de siguranţă cu o lăţime de maximum 30 metri de la limita iazului de decantare sau a sistemului de gestionare a apelor. ART. 59 Accesul în fondul forestier în alte scopuri Accesul pe terenurile din FFN este permis pentru: a) personalul din cadrul structurilor de administrare/prestare servicii silvice; b) personalul cu atribuţii de control şi de constatare a încălcării prevederilor prezentei legi; c) personalul din cadrul structurilor de administrare a ariilor naturale protejate; d) personalul împuternicit pentru gestionarea fondurilor cinegetice; e) personalul implicat în activităţi de proiectare, dezvoltare tehnologică şi cercetare ştiinţifică; f) personalul responsabil cu realizarea IFN; g) personalul din cadrul entităţilor care desfăşoară legal activităţi în FFN; h) reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale sau jurnalişti, pe răspunderea proprie, în condiţiile prezentei legi. SECŢIUNEA a 8-a Reprezentarea juridică în litigii privind terenurile din FFN ART. 60 Litigii referitoare la terenurile din FFN proprietate publică (1) În litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra FFN proprietate publică a statului, titularul dreptului de administrare are obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Titularul dreptului de administrare răspunde pentru prejudiciile/prejudiciile forestiere cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestor obligaţii. (2) În litigiile referitoare la dreptul de administrare a fondului forestier proprietate publică, titularul acestui drept stă în instanţă în nume propriu. CAP. IV Amenajamentul silvic ART. 61 Amenajarea pădurilor (1) Modul de gestionare a FFN se reglementează prin amenajamente silvice. În cazul terenurilor proprietate publică a statului, amenajamentele furnizează date şi informaţii necesare înregistrării/actualizării acestora în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi înregistrării în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. (2) Înregistrarea terenurilor din FFN în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum şi actualizarea acestuia, până la înregistrarea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, se face de către Autoritate în baza prevederilor amenajamentelor silvice în vigoare. (3) Ţelurile de gospodărire a FFN se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordanţă cu obiectivele ecologice, sociale şi economice şi cu respectarea dreptului de proprietate asupra pădurilor, exercitat potrivit prevederilor prezentei legi. ART. 62 Grupe funcţionale (1) În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în două grupe funcţionale: a) grupa I, care cuprinde păduri cu funcţii speciale de protecţie; b) grupa a II-a, care cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de protecţie. (2) Încadrarea pădurilor în grupe funcţionale se face în baza normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor. (3) Modul de gestionare a pădurilor din fiecare grupă funcţională se diferenţiază în raport cu intensitatea şi natura funcţiilor atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice. ART. 63 Elaborarea amenajamentelor silvice (1) Amenajamentul silvic se elaborează pe unităţi de producţie şi/sau de protecţie, în baza normelor tehnice de amenajare a pădurilor. Unităţile de producţie/protecţie se constituie la nivelul fondului forestier proprietate publică şi privată a statului, precum şi al fondului forestier aparţinând unui proprietar, unei asociaţii de proprietari sau unei unităţi administrativ-teritoriale. (2) Elaborarea amenajamentelor silvice este obligatorie pentru terenurile din FFN cu suprafaţa mai mare de 10 hectare. Suprafaţa minimă pentru elaborarea unui amenajament silvic este de 100 hectare. (3) Pentru terenurile cu o suprafaţă de până la 100 hectare, inclusiv, incluse într-un amenajament silvic, reglementarea procesului de producţie lemnoasă se face la nivel de unitate de gospodărire sau pe baza deciziilor de conducere structurală la nivel de arboret cu condiţia asigurării continuităţii la acest nivel, aplicând tratamente adecvate. Modul de elaborare a amenajamentului silvic se stabileşte la avizarea temei de proiectare. (4) Normele tehnice prevăzute la alin. (1) se elaborează şi se aprobă de către Autoritate, cu respectarea următoarelor principii: a) principiul continuităţii; b) principiul eficacităţii funcţionale; c) principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii; d) principiul economic. (5) Începând cu anul 2025, amenajamentele silvice se elaborează pentru o perioadă de 20 de ani, cu excepţia celor întocmite pentru pădurile de plop, salcie şi alte specii repede crescătoare, care se elaborează pentru o perioadă de 5 sau de 10 ani. (6) Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisă aprobarea elaborării altui amenajament silvic pentru terenul respectiv sau pentru o parte din acesta, cu excepţia următoarelor cazuri: a) atunci când volumul recoltat din produse principale, inclusiv din produse accidentale I, pentru care există aprobările legale, depăşeşte posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic; b) pentru terenurile forestiere retrocedate ca urmare a aplicării prevederilor legilor funciare, la cererea proprietarului; în caz contrar se aplică prevederile amenajamentului silvic în vigoare pentru fondul forestier proprietate publică a statului din care s-a retrocedat proprietatea forestieră, până la expirarea valabilităţii acestuia în condiţiile prezentei legi; c) când un proprietar solicită elaborarea unui amenajament silvic pentru proprietăţile pe care le deţine şi pentru care există amenajamente silvice elaborate la momente diferite; acest tip de amenajament silvic se elaborează şi se poate aplica numai de la data la care expiră amenajamentul/amenajamentele silvic/silvice cu suprafaţa/suprafaţa cumulată mai mare, iar volumul recoltat prin aplicarea celuilalt/celorlalte amenajament(e) silvic(e) nu depăşeşte posibilitatea anuală, multiplicată cu numărul de ani de aplicare a amenajamentului silvic; d) la solicitarea Romsilva, ca urmare a rearondării, pe ocoale silvice, a fondului forestier proprietate publică a statului; e) când unui amenajament silvic îi încetează valabilitatea în cursul unui an calendaristic, înainte de data de 31 decembrie a anului respectiv; în această situaţie amenajamentul silvic îşi păstrează valabilitatea până la data de 31 decembrie a anului respectiv; f) în situaţia unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care se dispune suspendarea/anularea unui amenajament silvic. (7) Grăniţuirea terenurilor din FFN se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu se aplică în interiorul acestora. (8) Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea şi controlul Autorităţii. Toate şedinţele de preavizare a soluţiilor tehnice, conferinţele I şi II de amenajare, precum şi şedinţele de avizare din Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură se organizează cu informarea prealabilă a publicului şi cu posibilitatea participării publicului. (9) Autoritatea verifică în baza metodologiei adoptate modul de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice. (10) Amenajamentele silvice se elaborează prin persoane juridice specializate atestate în baza metodologiei privind procedura şi condiţiile de atestare, aprobată prin ordin al conducătorului Autorităţii, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (11) Amenajamentele silvice pentru terenurile proprietate publică a statului se elaborează pe bază de proceduri de achiziţie publică de către institute/instituţii de cercetare-dezvoltare-inovare acreditate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, iar începând cu anul 2026 acestea se elaborează pe bază de proceduri de achiziţie publică de către persoane juridice atestate în condiţiile alin. (10). (12) Cheltuielile aferente elaborării amenajamentelor silvice pentru proprietatea publică şi privată a statului se suportă de administratorul acestora. (13) Cheltuielile aferente elaborării amenajamentelor silvice pentru alte tipuri de proprietate forestieră decât cea prevăzută la alin. (12) se suportă de către administrator în baza unui contract de administrare sau de către proprietar dacă acesta nu are contract de administrare încheiat cu un ocol silvic. ART. 64 Evaluarea de mediu şi avizarea amenajamentelor silvice (1) În vederea gestionării unitare a FFN, Autoritatea elaborează planuri de gestionare durabilă a pădurilor, cu o valabilitate de 20 de ani, elaborat la nivel de regiune, în termen de maximum 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările ulterioare. (2) Autoritatea organizează dezbateri publice cu factorii interesaţi pentru a asigura elaborarea planurilor de gestionare durabilă a pădurilor prevăzute la alin. (1). După elaborare, planurile se aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii. (3) Amenajamentele silvice stabilesc lucrările silviculturale cu încadrarea în planul de gestionare durabilă a pădurilor aferent. (4) Procedura de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice începe odată cu avizarea temei de proiectare la Conferinţa I de amenajare a pădurilor, se desfăşoară concomitent cu elaborarea amenajamentului silvic şi se finalizează prin emiterea actului de reglementare de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului după şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice - Conferinţa a II-a de amenajare a pădurilor. (5) Avizarea amenajamentelor silvice se realizează în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură din cadrul Autorităţii, a cărei funcţionare se reglementează prin metodologia aprobată prin ordin al conducătorului Autorităţii. (6) Planurile de gestionare durabilă şi amenajamentele silvice aprobate se publică de către Autoritate pe pagina de internet a acesteia. (7) Amenajamentele silvice care se suprapun total cu arii naturale protejate de interes comunitar se supun evaluării adecvate, conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Amenajamentele silvice care se suprapun parţial cu arii naturale protejate de interes comunitar şi care conţin proiectele enumerate în anexa nr. 1 sau 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului se supun evaluării adecvate, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (8) Amenajamentele silvice, altele decât cele prevăzute la alin. (7), se supun etapei de încadrare în procedura de evaluare adecvată, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (9) Amenajamentele silvice care se suprapun, parţial sau total, cu arii naturale protejate de interes comunitar, valabile şi aprobate la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pentru care nu s-au elaborat studiul de evaluare adecvată şi raportul de mediu în cadrul procedurii de evaluare de mediu, potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare, se supun revizuirii, prin reluarea procedurii de evaluare de mediu şi a celei de evaluare adecvată. (10) Pentru amenajamentele silvice prevăzute la alin. (7) şi (9) se aplică metodologia de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 236/2023. (11) Titularii amenajamentelor silvice prevăzuţi la alin. (9) au obligaţia de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului în vederea reluării procedurii de evaluare de mediu, inclusiv evaluare adecvată, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. ART. 65 Aprobarea amenajamentelor silvice şi intrarea acestora în vigoare (1) Amenajamentele silvice şi modificările acestora se aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii. (2) Amenajamentul silvic intră în vigoare la data aprobării acestuia şi este valabil până la data de 31 decembrie a anului al douăzecilea sau, după caz, a anului al zecelea de aplicare, calculat din anul în care a avut loc şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice - Conferinţa a II-a de amenajare a pădurilor. (3) Amenajamentele silvice intrate în vigoare anterior prezentei legi îşi păstrează valabilitatea până la data aprobării noului amenajament, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie a anului următor expirării acestuia. Până la data intrării în vigoare a noului amenajament silvic, în amenajamentul silvic care îşi păstrează valabilitatea sunt permise următoarele activităţi şi acţiuni: a) acordarea de compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, ca urmare a funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de lemn; b) realizarea împăduririlor, a reîmpăduririlor, a lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere prevăzute în amenajamentul silvic şi a lucrărilor de protecţie a pădurilor, inclusiv prin recoltarea produselor accidentale şi extraordinare; volumul produselor accidentale I şi extraordinare recoltat, cu care se depăşeşte posibilitatea stabilită pentru amenajamentul silvic care îşi păstrează valabilitatea, se precomptează din posibilitatea stabilită prin noul amenajament silvic; c) punerea în valoare şi exploatarea lemnului pe picior rămas neexploatat, până la volumul aferent posibilităţii stabilite prin amenajamentul silvic, şi transportul stocurilor de lemn din partizile autorizate spre exploatare anterior aprobării noului amenajament silvic şi neexploatate integral până la data aprobării noului amenajament silvic. (4) Produsele accidentale apărute în perioada prevăzută la alin. (3) se precomptează din posibilitatea noului amenajament silvic. CAP. V Gestionarea durabilă a terenurilor din FFN SECŢIUNEA 1 Norme şi ghiduri tehnice şi monitorizarea pădurilor prin indicatori de stare ART. 66 Norme şi ghiduri tehnice pentru gestionarea durabilă a pădurilor (1) Autoritatea elaborează normele tehnice prin care se asigură gestionarea durabilă a pădurilor, pe care le aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii. (2) Normele tehnice stabilesc cerinţele minime obligatorii pentru gestionarea pădurilor, inclusiv indicatori de stare. (3) Autoritatea elaborează ghiduri de bune practici suplimentare normelor tehnice, ghiduri care nu au caracter obligatoriu. (4) Acceptarea de către proprietarul de pădure a unor opţiuni din ghidurile de bune practici prevăzute la alin. (3) este încurajată prin aplicarea instrumentelor de stimulare financiară şi/sau compensaţii pentru proprietari, prevăzute la art. 121 şi 123, şi de sprijin al proprietarilor, prevăzute la art. 125 şi 126. ART. 67 Indicatorii de stare a pădurilor (1) Indicatorii de stare a pădurilor trebuie să permită monitorizarea: a) menţinerii şi îmbunătăţirii principalelor caracteristici ale fondului de producţie; b) gradului de îndeplinire a obiectivelor urmărite la efectuarea lucrărilor silvotehnice în arborete şi monitorizarea calităţii acestora; c) eficacităţii funcţionale în privinţa funcţiilor ecologice, economice şi sociale atribuite; d) stării de sănătate a pădurilor; e) stării de conservare a habitatelor forestiere; f) rezilienţei la schimbările climatice. (2) Modul de implementare a amenajamentelor silvice se verifică la jumătatea perioadei de amenajare, prin raportare la valorile indicatorilor de stare a pădurilor. ART. 68 Informarea şi conştientizarea proprietarilor terenurilor din FFN (1) Statul sprijină gestionarea durabilă a terenurilor din FFN prin acţiuni de informare şi conştientizare a proprietarilor. (2) Autoritatea promovează, prin programe specifice, activităţile de conştientizare, de consiliere, de cooperare, de formare a abilităţilor proprietarilor privaţi în sprijinul înţelegerii necesităţii practicilor de gestiune durabilă. (3) Ghidurile de bune practici definite la art. 66 alin. (3) prevăd măsuri specifice pentru gestionarea pădurilor private. SECŢIUNEA a 2-a Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor şi tratamentele silviculturale ART. 69 Silvicultura apropiată de natură Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor şi tratamentele silviculturale sunt parte componentă a modelului silviculturii apropiate de natură, aplicat pentru gestionarea FFN, iar executarea acestora se realizează prin norme şi, după caz, prin ghiduri de bune practici, prevăzute la art. 66 alin. (2) şi (3). ART. 70 Aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor (1) Suprafaţa prevăzută în amenajamentul silvic pentru parcurgerea cu lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor este minimală. Suprafeţele de parcurs suplimentar cu astfel de lucrări se selectează luând în considerare criteriile din ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 alin. (3). (2) Volumul de lemn prevăzut în amenajamentul silvic pentru extragere prin lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor este orientativ şi se recoltează cu respectarea prevederilor normei tehnice specifice. (3) Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor se realizează de către ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate. (4) Realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor este obligatorie pentru toţi deţinătorii de păduri. Nerealizarea lucrărilor prevăzute la alin. (1) conform prevederilor amenajamentelor silvice se sancţionează conform legii. (5) Lemnul rezultat din realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor care nu se poate valorifica prin licitaţii se valorifică cu prioritate ca lemn de foc pentru aprovizionarea populaţiei. ART. 71 Aplicarea tratamentului tăierilor rase (1) Tratamentul tăierilor rase pe parchete mici este admis numai în arboretele de molid, pin, larice, echiene şi relativ echiene, de plop euramerican, de salcie selecţionată, precum şi în cazul lucrărilor de substituire ori refacere a unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeţei de pădure care se parcurge cu tratamentul tăierilor rase pe parchete mici este de maximum 3 hectare inclusiv, cu excepţia arboretelor de plop euramerican şi salcie selecţionată, amplasate în incintele îndiguite, care necesită pregătirea mecanizată a terenului în vederea reîmpăduririi, situaţie în care suprafaţa este de maximum 5 hectare inclusiv. Între parchetele cu tăieri rase pe parchete mici se păstrează o distanţă de minimum două înălţimi de arbori. Alăturarea parchetelor în cazul tăierilor rase pe parchete mici este permisă numai după realizarea stării de masiv pe suprafeţele parcurse anterior. (3) În situaţia apariţiei de produse accidentale pe suprafeţe compacte, mărimea parchetului este determinată de mărimea suprafeţei pe care s-a manifestat factorul dăunător şi de modul de intervenţie pentru înlăturarea efectelor generate de acesta. (4) În cazul produselor extraordinare, suprafaţa parchetului este determinată de mărimea suprafeţei pe care se constituie aceste produse. (5) Tratamentul tăierilor rase în ariile naturale protejate este interzis, cu excepţia arboretelor cu cicluri scurte de producţie. ART. 72 Reguli de recoltare a lemnului (1) Volumul maxim de lemn care se recoltează ca produse principale într-o unitate de gospodărire nu poate depăşi posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia. (2) Volumul maxim de lemn prevăzut la alin. (1), care se recoltează anual ca produse principale într-o unitate de gospodărire, nu poate depăşi posibilitatea anuală. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), se poate depăşi posibilitatea anuală în următoarele situaţii: a) dacă reglementarea procesului de producţie lemnoasă se realizează la nivel de arboret, precum şi în cazul în care există un singur arboret în planul decenal de recoltare a produselor principale; b) cu volumul de lemn nerecoltat, până la nivelul posibilităţii anuale, în anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic în vigoare; c) pentru recoltarea produselor accidentale I şi extraordinare, cu aprobarea Gărzii Forestiere; d) cu volumul de lemn prevăzut a se recolta din arboretele cuprinse în planul decenal, pentru valorificarea anilor de sămânţă în arborete cu baza în cvercinee; e) cu recoltarea anticipată a unui volum cumulat maxim echivalent cu o posibilitate anuală, pe întreaga perioadă de valabilitate a amenajamentului silvic. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), posibilitatea stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia, se poate depăşi prin recoltarea produselor accidentale I şi extraordinare, care se precomptează, la nivel de unitate de gospodărire, din posibilitatea stabilită prin noul amenajament silvic pentru perioada de valabilitate a acestuia. (5) Produsele accidentale şi extraordinare se recoltează, în regim de urgenţă, fără excepţie, în integralitate de pe toată suprafaţa afectată din FFN; în situaţia în care volumul produselor accidentale I, cumulat cu volumul tăierilor ilegale şi cu volumul recoltat anterior apariţiei acestora depăşeşte posibilitatea/posibilitatea anuală, ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, după caz, întocmeşte documentaţia potrivit metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului Autorităţii şi o transmite spre aprobare Gărzii Forestiere competente teritorial. În ariile naturale protejate se respectă legislaţia specifică protecţiei mediului; avizele pentru recoltarea produselor accidentale I şi a celor extraordinare din ariile naturale protejate se eliberează în termen maxim de 30 de zile de la solicitare, neemiterea avizului în termen de 30 de zile considerându-se adoptare tacită. (6) În pădurile virgine, cvasivirgine şi rezervaţiile ştiinţifice recoltarea lemnului este strict interzisă. (7) Depăşirea posibilităţii prevăzute la alin. (5) se aprobă prin decizie a conducătorului Gărzii Forestiere competente teritorial. (8) Volumul produselor accidentale I şi extraordinare, înregistrate în unităţi de gospodărire în care se reglementează procesul de producţie lemnoasă, precum şi volumul arborilor tăiaţi ilegal se precomptează din posibilitate. (9) Precomptarea se realizează în cadrul aceleiaşi proprietăţi la nivelul unităţii de gospodărire. (10) Volumul lemnului prevăzut la alin. (5), care depăşeşte posibilitatea anuală, se precomptează proporţional în anii următori de aplicare a amenajamentului silvic. (11) Sortarea lemnului fasonat valorificat din FFN proprietate publică a statului se face pe specii, sortimente şi clase de calitate, conform standardelor în vigoare, astfel încât să se asigure creşterea valorii adăugate şi utilizarea lemnului în cascadă. Piesele care formează un lot de lemn fasonat trebuie concentrate în tasoane. (12) Lemnul fasonat provenit din proprietatea publică se valorifică din depozite în proporţie de cel puţin 50% din lemnul fasonat începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi de cel puţin 70% din lemnul fasonat începând cu 2030. (13) Nerespectarea clasei de calitate prezentate la licitaţie se constată de către reprezentanţi ai vânzătorului şi cumpărătorului, iar volumul de lemn fasonat care nu corespunde calitativ sortimentului adjudecat poate fi refuzat de producătorul atestat din industria mobilei fără consecinţe asupra acestuia. (14) Preţul de pornire la licitaţiile de vânzare de masă lemnoasă şi lemn fasonat din fondul forestier proprietate publică şi pasul de licitare vor fi anunţate de organizatorul licitaţiei în lei/metru cub volum brut, pentru fiecare partidă/lot de lemn fasonat. Preţul este fără TVA. SECŢIUNEA a 3-a Regenerarea şi reconstrucţia ecologică a pădurilor ART. 73 Regimul şi regenerarea arboretelor (1) Regenerarea şi reconstrucţia ecologică a pădurilor se realizează în concordanţă cu prevederile amenajamentelor silvice sau ale studiilor de specialitate/proiectelor tehnice. (2) La regenerarea pădurilor se aplică regimul codrului, urmărindu-se realizarea de arborete de calitate superioară, precum şi exercitarea cu continuitate de către acestea a funcţiilor de protecţie. (3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi, de salcie, de salcâm, de anin, precum şi zăvoaiele, în care este admis regimul crângului. ART. 74 Condiţii de asigurare a regenerării pădurilor (1) Lucrările de regenerare artificială, de completare a regenerărilor naturale şi împădurirea terenurilor oferite în compensare în cadrul procedurilor de scoatere din FFN şi schimb de terenuri se execută în termen de cel mult 2 ani de la tăierea unică/definitivă/după tăieri de produse accidentale sau de la data aprobării operaţiunii în celelalte cazuri. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) arboretele afectate de doborâturi şi rupturi masive provocate de vânt şi zăpadă. În cazul acestora, în funcţie de amploarea fenomenului, Garda Forestieră stabileşte perioada maximă de regenerare artificială şi completarea regenerărilor naturale, care nu poate să fie mai mare de 5 ani de la data manifestării fenomenului care le-a cauzat. (3) Compoziţia, schemele şi tehnologiile de împădurire care se aplică respectă prevederile din normele tehnice de specialitate şi/sau din studiile de specialitate aprobate. (4) Lucrările de regenerare a pădurilor şi de întreţinere a seminţişurilor naturale şi plantaţiilor se realizează de către ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate. (5) Atestarea persoanelor fizice şi juridice care realizează lucrări de regenerare a pădurilor şi de întreţinere a seminţişurilor naturale şi plantaţiilor se realizează de Comisia de atestare care funcţionează în cadrul asociaţiei tehnico-profesionale din domeniul silvic recunoscute la nivel naţional. Comisia funcţionează pe baza Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi componenţa comisiei de atestare a persoanelor fizice şi juridice care realizează lucrări de regenerare a pădurilor şi de întreţinere a seminţişurilor naturale şi plantaţiilor, aprobat prin ordin al conducătorului Autorităţii. (6) Asociaţia tehnico-profesională din domeniul silvic recunoscută la nivel naţional are obligaţia organizării de cursuri de formare profesională pentru persoanele atestate în condiţiile alin. (5), în vederea creşterii gradului de cunoaştere a legislaţiei şi a principiilor de execuţie a lucrărilor. Cursurile de formare profesională sunt realizate cu participarea personalului din instituţiile de învăţământ superior de specialitate, iar durata acestor cursuri trebuie să fie de minimum 8 ore/an. ART. 75 Condiţii de executare a reconstrucţiei ecologice Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate din afara FFN se realizează pe baza soluţiilor tehnice stabilite prin proiectele tehnice elaborate de persoane fizice şi juridice atestate în baza metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului Autorităţii. ART. 76 Materiale forestiere de reproducere (1) Modalităţile de producere, de comercializare şi de utilizare a materialelor forestiere de reproducere se aprobă prin lege, în concordanţă cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene în domeniu. (2) În vederea conservării şi ameliorării diversităţii genetice a pădurilor, Autoritatea asigură trasabilitatea materialelor forestiere de reproducere. ART. 77 Asigurarea respectării obligaţiei de regenerare a pădurilor (1) În cazul în care proprietarul nu îşi îndeplineşte obligaţia privind lucrările de regenerare, prevăzută la art. 23 alin. (2) lit. d) şi e) şi alin. (4) lit. c), din motive imputabile, Garda Forestieră competentă teritorial dispune ocolului silvic executarea lucrărilor de control anual al regenerărilor, de regenerare artificială şi de întreţinere a culturilor, pe bază de deviz, contravaloarea acestor lucrări fiind suportată de proprietar. (2) Devizul lucrărilor prevăzut la alin. (1), întocmit de ocolul silvic sau de prestatorul atestat şi aprobat de Garda Forestieră, se comunică proprietarului. (3) Devizul prevăzut la alin. (1), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de către proprietar în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, constituie titlu executoriu, reprezentând temei pentru executarea lucrărilor de regenerare. (4) Contravaloarea lucrărilor de control anual al regenerărilor şi de regenerare efectuate şi recepţionate în conformitate cu devizul aprobat este suportată de la bugetul de stat, din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, precum şi din fonduri europene, până la recuperarea creanţei de la proprietar. (5) Creanţa prevăzută la alin. (4) se recuperează prin executare silită, potrivit procedurii de recuperare a creanţelor bugetare. (6) În situaţia terenurilor pentru care nu s-a îndeplinit obligaţia de regenerare, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală, Garda Forestieră dispune executarea lucrărilor de control anual al regenerărilor, de regenerare artificială şi de întreţinere a culturilor, pe bază de deviz. Garda Forestieră notifică în scris unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se găseşte terenul cu privire la intenţia de a se asigura regenerarea pentru aceste suprafeţe, precum şi ocolul silvic nominalizat, care întocmeşte devizul lucrărilor şi efectuează lucrările de regenerare artificială şi întreţinere a culturilor. (7) Pentru recuperarea creanţei în condiţiile alin. (6), Garda Forestieră va dispune una dintre următoarele căi de acţiune: a) executarea lucrărilor de către ocolul silvic nominalizat şi transferarea creanţei la deţinător cu acordul acestuia, indiferent dacă acesta este unul dintre potenţialii succesori sau un deţinător fără titlu care asigură gestiunea economică a terenului forestier; b) declanşarea procedurii privitoare la bunurile abandonate conform dispoziţiilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau succesiunii vacante dacă cerinţele legale sunt îndeplinite în acest caz şi efectuarea lucrării de regenerare în termen de 3 ani de la finalizarea procedurii; c) declanşarea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică şi efectuarea lucrării de regenerare în termen de 3 ani de la finalizarea procedurii, expropriator fiind Autoritatea, prin Romsilva. Sumele necesare exproprierii se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Autorităţii. SECŢIUNEA a 4-a Protecţia pădurilor ART. 78 Păşunatul în FFN (1) Se interzice păşunatul în FFN în perdelele forestiere de protecţie şi în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în situaţii de urgenţă, Garda forestieră poate aproba păşunatul în FFN, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) se desfăşoară pe durată limitată; b) se practică doar în anumite perimetre ale pădurii; c) solicitările de aprobare aparţin autorităţilor publice locale; d) s-a obţinut acordul proprietarului şi al ocolului silvic prestator al serviciilor silvice. (3) Se interzice păşunatul în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările tinere, precum şi în arboretele incluse în tipurile funcţionale I şi II. (4) În cazul pădurilor proprietate publică a statului, acordul prevăzut la alin. (2) lit. d) se dă de către administrator. (5) Trecerea animalelor domestice prin terenurile din FFN spre zonele de păşunat, adăpat şi adăpostire se aprobă de către ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate şi în perioade precizate. Pentru terenurile proprietate publică a statului, aprobarea se emite de către conducătorii structurilor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a). (6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările tinere, în ariile naturale protejate de interes naţional, în perimetrele de ameliorare, precum şi în perdelele forestiere de protecţie. (7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea, în mod gratuit, a stupilor de albine pe terenurile din FFN proprietate publică a statului, pe perioada pastoralului. (8) Cuantumul plăţii pentru acţiunile prevăzute la alin. (2) şi (5) se stabileşte prin înţelegerea părţilor. ART. 79 Monitorizarea stării de sănătate a pădurilor (1) Coordonarea monitorizării stării de sănătate a pădurilor se realizează de către Autoritate. (2) Ocoalele silvice realizează lucrările de depistare, prognoză, prevenire şi combatere a atacurilor bolilor şi dăunătorilor pădurii, în conformitate cu normele tehnice privind protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor. ART. 80 Măsuri de protecţie a pădurilor (1) Costul lucrărilor de protecţie a pădurilor se suportă, după caz, de proprietar, respectiv de către administrator, din fondul de conservare şi regenerare sau din surse proprii. (2) Proprietarii şi deţinătorii de păduri au obligaţia de a executa lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor. SECŢIUNEA a 5-a Limitarea efectelor schimbărilor climatice ART. 81 Consolidarea rezilienţei pădurilor şi creşterea contribuţiei acestora la limitarea efectelor schimbărilor climatice (1) Normele tehnice şi ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 includ măsuri specifice pentru creşterea rezistenţei şi rezilienţei arboretelor la efectele schimbărilor climatice. (2) Proprietarul poate implementa măsuri de management silvic specifice creşterii cantităţii de dioxid de carbon sechestrat de arborete în pădurile pentru care există amenajament silvic valabil. (3) Evaluarea cantităţii de dioxid de carbon sechestrat se va efectua în conformitate cu normele tehnice, care includ atât măsurile specifice de creştere a cantităţii de carbon sechestrat de arborete, cât şi metodologia de determinare/acordare şi determinare/valorificare a creditelor de carbon. (4) Dreptul de valorificare a creditelor de carbon stabilite conform alineatului precedent revine proprietarului sau administratorului FFN. Sumele rezultate din valorificarea creditelor de carbon constituie venituri ale proprietarului sau administratorului FFN. (5) Autoritatea finanţează programe naţionale care au ca scop creşterea cantităţii de carbon sechestrate prin utilizarea lemnului în domeniul construcţiilor şi al industriei mobilei. (6) Din sumele provenite în urma valorificării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, conform Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea va aloca plăţi compensatorii persoanelor fizice şi persoanelor juridice proprietari de fond forestier, respectiv unităţilor administrativ-teritoriale care deţin în proprietate fond forestier. SECŢIUNEA a 6-a Conservarea biodiversităţii ART. 82 Luna plantării arborilor (1) În perioada 15 martie-15 aprilie a fiecărui an, Autoritatea organizează „Luna plantării arborilor“ în vederea promovării mijloacelor de limitare a efectelor schimbărilor climatice. (2) „Luna plantării arborilor“ se organizează cu participarea consiliilor judeţene, a prefecturilor, a primăriilor, a inspectoratelor şcolare teritoriale, a instituţiilor confesionale, a unităţilor militare, precum şi a altor instituţii publice. (3) Cu prilejul organizării manifestărilor prevăzute la alin. (1), Autoritatea, prin unităţile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, pune la dispoziţia celor interesaţi materialul săditor şi logistica necesară. (4) În perioada prevăzută la alin. (1), Autoritatea, administratorii pădurilor proprietate publică a statului şi ocoalele silvice de regim sunt obligaţi să desfăşoare acţiuni publice de popularizare şi educare privind rolul şi importanţa pădurii şi activităţi practice de realizare de plantaţii forestiere, întreţinere şi conducere a arboretelor. ART. 83 Forme şi modalităţi de conservare şi ameliorare a biodiversităţii (1) Pentru conservarea sau, după caz, ameliorarea biodiversităţii pădurilor se vor lua în considerare cele 3 forme ale acesteia: diversitatea genetică, diversitatea speciilor, diversitatea ecosistemică. (2) Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii pădurilor se realizează prin: a) adoptarea de măsuri specifice silviculturii apropiate de natură; b) adoptarea de măsuri pentru crearea şi/sau menţinerea peisajului forestier mozaicat; c) asigurarea conectivităţii ecologice, inclusiv prin coridoare ecologice; d) menţinerea de lemn mort pe picior şi pe sol în limitele ecologice necesare; e) menţinerea şi protejarea arborilor-habitat; f) constituirea de insule de îmbătrânire ca arborete sau părţi de arborete; g) menţinerea unui procent cât mai ridicat de păduri regenerate natural din sămânţă; h) menţinerea sau, după caz, crearea unor culoare de vegetaţie forestieră în lungul cursurilor de apă; i) menţinerea unui nivel ridicat de diversitate a speciilor de floră şi faună sălbatică prin ocrotirea elementelor de biodiversitate cu valoare deosebită definite prin normele tehnice. (3) Nivelul de implementare a formelor şi modalităţilor de conservare şi ameliorare a biodiversităţii, cu caracter obligatoriu, este reglementat în normele tehnice prevăzute la art. 66 alin. (2). (4) Nivelul de implementare a formelor şi modalităţilor de conservare şi ameliorare a biodiversităţii, recomandate cu caracter voluntar, este stabilit în ghidurile de bune practici prevăzute la art. 66 alin. (3). (5) Planurile de management, planurile de reconstrucţie ecologică şi amenajamentele silvice cuprind măsuri de îmbunătăţire sau menţinere a biodiversităţii ecosistemelor forestiere. (6) Proprietarul poate opta pentru implementarea unor măsuri de conservare, cu caracter voluntar, cu excepţia lucrărilor obligatorii de îngrijire prevăzute la art. 70. ART. 84 Stimularea conservării biodiversităţii (1) Proprietarii terenurilor din FFN, alţii decât statul, care aplică măsurile cu caracter obligatoriu necesare pentru conservarea şi ameliorarea biodiversităţii pădurilor, conform prevederilor art. 83 alin. (3), beneficiază de compensaţii financiare acordate de către stat pentru restricţiile impuse, conform metodologiei definite la art. 123 alin. (2). (2) Proprietarii terenurilor din FFN, alţii decât statul, care îşi asumă angajamente de mediu, conform dispoziţiilor art. 83 alin. (4), prin care aplică măsuri de conservare a biodiversităţii beneficiază de stimulente financiare conform metodologiei definite la art. 123 alin. (2). ART. 85 Monitorizarea conservării şi ameliorării biodiversităţii Realizarea obiectivelor de gospodărire a pădurilor şi de conservare a biodiversităţii şi funcţiilor acestora se monitorizează cu ajutorul unor indicatori de stare fundamentaţi ştiinţific şi reglementaţi prin normele tehnice din silvicultură, în conformitate cu art. 66 alin. (2). ART. 86 Ecosisteme forestiere şi alte elemente cu valoare ridicată de conservare (1) Constituie ecosisteme forestiere cu valoare ridicată de conservare şi sunt strict protejate: a) pădurile virgine şi cvasivirgine cuprinse în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine; b) rezervaţiile ştiinţifice; c) arboretele din rezervaţiile naturale cu regim strict de protecţie; d) arboretele declarate monumente ale naturii; e) arboretele din zonele strict protejate şi de protecţie integrală ale ariilor naturale protejate; f) jnepenişurile din FFN; g) pădurile incluse în patrimoniul UNESCO. (2) Au valoare ridicată de conservare: arborii-habitat, arborii cu valoare deosebită identificaţi ca atare în diferite acte normative, arborii remarcabili din afara FFN, precum şi cei din FFN, arborii din insulele de îmbătrânire, precum şi habitate marginale naturale cu valoare conservativă care se găsesc pe terenurile neproductive din FFN sau de-a lungul apelor situate în FFN. ART. 87 Catalogul naţional al ecosistemelor forestiere strict protejate (1) Se înfiinţează Catalogul naţional al ecosistemelor forestiere strict protejate, care se actualizează prin includerea de arborete identificate în baza unor criterii ştiinţifice aprobate de Autoritate. (2) Ecosistemele cu valoare ridicată de conservare existente se declară cu acordul proprietarului şi se înscriu în Catalogul naţional al ecosistemelor forestiere strict protejate. (3) Pădurile virgine şi cvasivirgine sunt strict protejate şi se includ în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine, parte integrantă a Catalogului naţional al ecosistemelor forestiere strict protejate. (4) Arboretele nou-identificate, care îndeplinesc criteriile de încadrare în una dintre categoriile ecosistemelor forestiere cu valoare ridicată de conservare prevăzute la art. 86, se încadrează în categoria respectivă. (5) Statul, atât la solicitarea proprietarului, cât şi din proprie iniţiativă, prin administratorul fondului forestier proprietate publică, achiziţionează cu prioritate terenuri din fondul forestier încadrate în categoria ecosistemelor cu valoare ridicată de conservare. ART. 88 Reguli de conservare a biodiversităţii în regenerări (1) Regenerarea pădurilor se realizează preponderent pe cale naturală din sămânţă, în vederea conservării diversităţii genetice a speciilor de arbori. (2) În cazul regenerărilor artificiale, conservarea şi ameliorarea biodiversităţii pădurilor constituie principalul mijloc de creştere a rezilienţei acestora şi se asigură prin: a) utilizarea resurselor genetice incluse în Catalogul naţional al materialelor de bază pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, care se revizuieşte; b) promovarea cu prioritate a speciilor autohtone; c) utilizarea provenienţelor adaptate la condiţiile de vegetaţie. ART. 89 Asigurarea conservării şi ameliorării biodiversităţii pădurilor (1) Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii pădurilor se realizează în concordanţă cu obiectivele de conservare, în mod unitar la nivel naţional, în baza măsurilor de gestionare aprobate prin normele tehnice. (2) Obiectivele de conservare pentru pădurile situate în arii naturale protejate se stabilesc având în vedere cu prioritate menţinerea sau restabilirea stării de conservare favorabilă a habitatelor naturale. Amenajamentul silvic al acestor păduri este instrument de planificare pentru atingerea obiectivelor ariilor naturale protejate. (3) În procesul de amenajare a pădurilor situate în arii naturale protejate prevederile planurilor de management sau, după caz, setul de măsuri minime de conservare ale ariilor naturale protejate cu care acestea se suprapun sunt prioritare în raport cu prevederile normelor tehnice. (4) Amenajamentele silvice pentru terenurile din FFN incluse în arii naturale protejate preiau şi implementează măsurile de management din planurile de management aprobate sau măsurile minime de conservare dacă nu există planuri de management aprobate şi se armonizează prin încadrarea în categorii funcţionale specifice şi stabilirea de soluţii tehnice corespunzătoare. (5) Amenajamentele silvice elaborate pentru pădurile situate în arii naturale protejate stau la baza acordării, pentru restricţiile impuse de măsurile prevăzute la alin. (4), a compensaţiilor aferente aplicării măsurilor de conservare din planurile de management ale ariilor naturale protejate; compensaţiile reprezintă contravaloarea produselor/serviciilor pe care proprietarii nu le recoltează sau de care nu beneficiază, după caz. ART. 90 (1) Pentru pădurile de pe raza teritorială a unităţii administrativ-teritoriale Ilfov sunt permise doar lucrări în scop de reconstrucţie ecologică, lucrări de împăduriri, reîmpăduriri şi completare a regenerării naturale, lucrări de îngrijire a culturilor şi seminţişurilor până la realizarea stării de masiv şi lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor din categoria degajărilor, depresajului, curăţirilor şi răriturilor. În cazuri strict justificate se poate proceda la doborârea arborilor care creează o stare de pericol pentru siguranţa utilizatorilor pădurii. (2) Lucrările de rărituri prevăzute la alin. (1) ce implică tăieri de arbori se execută în perioada 1 noiembrie-31 martie a anului. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul pădurilor încadrate la tipul funcţional TI, se aplică regimul juridic specific acestei încadrări. În cazul pădurilor cuprinse în arii naturale protejate, în privinţa recoltării de lemn, se aplică măsurile cele mai restrictive dintre cele prevăzute în planul de management sau cele de la alin. (1). (4) Titularii dreptului de proprietate privată asupra pădurilor de pe raza teritorială a unităţii administrativ-teritoriale Ilfov beneficiază de compensaţii, la cerere, pentru implementarea prevederilor alin. (1). Cuantumul şi metodologia acordării compensaţiilor sunt cele stabilite prin normele metodologice de acordare, utilizare şi control al compensaţiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă. ART. 91 Comunităţile dependente critic de pădure din arii naturale protejate La elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate şi stabilirea măsurilor prevăzute de acestea se ţine cont de asigurarea accesului la resursele forestiere tradiţionale pentru comunităţile dependente critic de pădure, aşa cum sunt definite în prezenta lege. ART. 92 Transferul obligaţiilor de conservare a biodiversităţii Proprietarul care intenţionează să transmită dreptul de proprietate asupra terenurilor din FFN încadrate în categoria ecosistemelor cu valoare ridicată de conservare sau în arii naturale protejate este obligat să informeze dobânditorul în legătură cu obligaţiile referitoare la conservarea biodiversităţii, cu minimum 30 de zile înainte de transmiterea dreptului de proprietate. SECŢIUNEA a 7-a Paza FFN ART. 93 Reguli de organizare a pazei (1) Paza FFN se realizează potrivit dispoziţiilor prezentei legi, iar scopul pazei îl constituie preîntâmpinarea, descurajarea, combaterea actelor păgubitoare pentru integritatea FFN şi a obiectivelor, bunurilor şi produselor acestuia. (2) Măsurile de pază şi securitate ale FFN se stabilesc pe bază de analiză de risc elaborată de către structurile de administrare a FFN sau de prestare a serviciilor silvice şi avizată de către Garda Forestieră şi de către inspectoratul de poliţie judeţean, competente teritorial. (3) Conducătorii structurilor de administrare a FFN sau de prestare a serviciilor silvice elaborează regulamentul propriu privind organizarea pazei. (4) Modelul-cadru al regulamentului privind organizarea pazei, prevăzut la alin. (3), criteriile şi procedurile privind realizarea analizei de risc se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (5) Paza se asigură prin personal silvic propriu al structurii de administrare. În cazuri justificate, pe baza informaţiilor rezultate din analiza de risc, structura de administrare poate asigura paza fondului forestier şi cu structuri specializate autorizate conform reglementărilor specifice în domeniul pazei bunurilor. (6) Structura de administrare a FFN are obligaţia asigurării continuităţii pazei FFN aflat în responsabilitate. (7) Paza poate fi organizată, după caz, de mai multe ocoale silvice în comun. (8) Conducătorul structurii de administrare a FFN răspunde pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (3). (9) Prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale actelor normative subsecvente nu au aplicabilitate în ceea ce priveşte realizarea şi implementarea măsurilor de pază şi de securitate în FFN. (10) Unităţile de poliţie şi jandarmerie, potrivit atribuţiilor ce le revin conform legii, asigură sprijin de specialitate în asigurarea pazei FFN. ART. 94 Obligaţiile generale ale personalului silvic cu atribuţii de pază (1) Personalul silvic cu atribuţii de pază are următoarele obligaţii generale în timpul serviciului: a) să cunoască locurile şi punctele vulnerabile din fondul forestier în pază, pentru a preveni producerea faptelor de natură să aducă prejudicii fondului forestier; b) să păzească suprafeţele de fond forestier predate spre pază; c) să oprească şi să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârşit fapte care pot fi încadrate ca infracţiuni, contravenţii silvice ori alte fapte ilicite în fondul forestier aflat în pază; d) să sesizeze poliţia, de îndată, în legătură cu fapte de natură a prejudicia fondul forestier aflat în pază şi să îşi dea concursul ori de câte ori este solicitat de către organele de urmărire penală sau de organele de poliţie; e) să poarte în timpul serviciului mijloacele de apărare, de protecţie şi armamentul cu care este dotat şi să facă uz de armă numai în cazurile şi în condiţiile Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; f) să execute alte sarcini care i-au fost încredinţate, potrivit regulamentului şi planului de pază; g) să execute patrulări în vederea prevenirii incendiilor în zonele şi perioadele de risc, iar în cazul declanşării unui incendiu să alarmeze ocolul silvic şi celelalte instituţii abilitate pentru astfel de situaţii şi să acţioneze imediat pentru localizarea şi stingerea incendiului; h) să asigure măsuri de identificare şi conservare a mijloacelor de probă cu ocazia constatării infracţiunilor până la sosirea personalului împuternicit pentru control sau a organelor de urmărire penală. (2) Regulamentul privind organizarea pazei, elaborat conform art. 93 alin. (3), trebuie să cuprindă cel puţin următoarele obligaţii ale personalului silvic cu atribuţii de pază: a) să execute patrulări şi să desfăşoare activităţi de prevenire şi de combatere a faptelor penale şi contravenţionale care ar putea aduce atingere integrităţii FFN; b) să constate nerespectarea prevederilor legale privind exploatarea lemnului şi a tăierilor fără drept; c) să execute patrulări în vederea prevenirii incendiilor în zonele şi perioadele de risc, iar în cazul declanşării unui incendiu să alarmeze ocolul silvic şi celelalte instituţii abilitate pentru a interveni în astfel de situaţii; d) să ia măsuri de prevenire şi combatere a depozitării de deşeuri de orice tip pe terenurile din FFN; e) să ia măsuri de asigurare a integrităţii FFN împotriva ocupării sau folosirii ilegale de terenuri, sustragerii de lemn sau a altor produse ale pădurii, distrugerii construcţiilor, instalaţiilor, bornelor, culturilor, degradării arborilor, puieţilor şi lăstarilor, precum şi a oricăror fapte ilegale; f) să controleze circulaţia materialului lemnos în FFN pentru care asigură paza în vederea stabilirii provenienţei şi legalităţii transportului de materiale lemnoase; g) să stabilească prejudiciul produs în FFN aflat în pază şi să acţioneze pentru identificarea autorilor acestor fapte. (3) În cazul asigurării pazei FFN şi cu structuri specializate, regulamentul de pază cuprinde şi atribuţiile acestora. ART. 95 Răspunderea structurii de administrare a FFN (1) Structura de administrare prestatoare a serviciilor de pază răspunde civil în cazul producerii de prejudicii în terenul forestier obiect al contractului de administrare/prestare a serviciilor de pază. (2) Contractele de administrare/asigurare a serviciilor de pază vor conţine clauze de angajare a răspunderii civile menţionate la alin. (1). (3) În cazul pagubelor constatate în FFN, proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, administratorul/ proprietarul terenului este obligat să se constituie parte civilă în instanţă pentru recuperarea pagubei. (4) În cazul valorilor nerecuperate ale funcţiilor nerealizate ale pădurii, constatate pe terenurile din FFN, Garda Forestieră cu competenţă teritorială se constituie parte civilă în instanţă pentru recuperarea valorii funcţiilor nerealizate. ART. 96 Răspunderea personalului cu atribuţii de pază (1) Personalul silvic cu atribuţii de pază a FFN răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru pagubele în FFN pe care îl are în pază, produse de terţi sau din fapta proprie, în situaţia în care acesta nu depune o informare scrisă către ocolul silvic de îndată ce constată existenţa pagubelor. (2) Conducătorul ocolului silvic are obligaţia de a sesiza de îndată de la primirea informării scrise menţionate la alin. (1) unităţile de poliţie sau de parchet competente teritorial. (3) Acţiunile în răspundere patrimonială formulate împotriva personalului silvic cu atribuţii de pază a FFN pentru pagubele produse în FFN pe care îl are în pază, în condiţiile prezentei legi, sunt de competenţa materială a instanţelor de conflicte de muncă. (4) Constatarea şi evaluarea pagubelor care angajează răspunderea patrimonială se fac de către personalul silvic cu atribuţii de control, prin fişa postului sau prin delegare, după caz, pe bază de proces-verbal. Încălcarea obligaţiilor de serviciu atrage răspunderea penală sau disciplinară, după caz. (5) Contravaloarea pagubelor constatate şi evaluate în condiţiile alin. (4) se încasează de către ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice şi are destinaţiile prevăzute de prezenta lege. În cazul pagubelor constatate în FFN, proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, administratorul/proprietarul terenului este obligat să se constituie parte civilă în instanţă pentru recuperarea pagubei, sub sancţiunea recuperării acestei pagube pe cale civilă de la conducătorul structurii de administrare. (6) În cazul terenurilor din FFN preluate în pază de ocolul silvic în baza actelor de constatare menţionate la art. 31 alin. (3) şi pentru care nu sunt încheiate contracte de administrare sau de servicii silvice minimale, sumele încasate ca despăgubiri şi care, potrivit prezentei legi, ar trebui să se acorde proprietarului pădurii în care s-a produs paguba se fac venit la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică şi se utilizează, la cerere, de către ocolul silvic care asigură administrarea/ serviciile silvice. (7) Transferul sumelor prevăzute la alin. (5) şi (6) care, potrivit prezentei legi, revin proprietarilor/deţinătorilor cu orice titlu de fond forestier se face de ocolul silvic în maximum 30 de zile de la data încasării acestora. ART. 97 Utilizarea instrumentelor şi tehnologiilor moderne de supraveghere (1) Pentru asigurarea integrităţii FFN, prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale şi asigurarea trasabilităţii lemnului recoltat din pădure, precum şi pentru administrarea mijloacelor de probă, administratorii de fond forestier instalează sisteme de supraveghere video, pentru care termenul de stocare a imaginilor video este de minimum 3 luni. Locaţiile sistemelor de supraveghere video se vor amplasa în punctele stabilite pe baza analizei de risc prevăzute la art. 93 alin. (2). (2) Structurile de administrare de fond forestier care utilizează sisteme proprii de supraveghere video sunt obligate să asigure accesul nemijlocit, în timp real, la aceste sisteme şi accesul la informaţiile stocate, la cererea Autorităţii, a Gărzii Forestiere Naţionale, a Gărzilor Forestiere, poliţiei şi jandarmeriei. (3) Autoritatea asigură conectarea sistemelor de monitorizare instalate de structurile de administrare ale fondului forestier la sistemul informaţional integrat pentru păduri. (4) Sistemele prevăzute la alin. (1) şi Sistemul informaţional integrat pentru păduri se dezvoltă inclusiv cu capacităţi automate de detectare şi alertare a posibilelor activităţi ilegale la regimul silvic. Mecanismul de monitorizare şi alertare şi procedura de intervenţie a autorităţilor prevăzute la art. 136 se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 20. (5) Prelucrarea datelor cu caracter personal, efectuată de entităţile care utilizează informaţiile şi datele preluate din sistemele de supraveghere video prevăzute la alin. (1), se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46 CE, precum şi a legislaţiei naţionale aplicabile domeniului protecţiei datelor. SECŢIUNEA a 8-a Prevenirea şi stingerea incendiilor ART. 98 Obligaţii referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor (1) Proprietarii terenurilor din FFN, ai perdelelor forestiere de protecţie şi ai terenurilor degradate din afara FFN pe care s-au realizat lucrări de împădurire, precum şi ocoalele silvice care asigură servicii silvice sau administrarea acestora sunt obligaţi să aplice şi să respecte normele specifice de prevenire şi apărare împotriva incendiilor, aprobate prin ordin al conducătorului Autorităţii. (2) Persoana fizică care observă un incendiu de pădure are obligaţia să întreprindă toate demersurile pentru informarea autorităţilor, inclusiv apelarea numărului unic de urgenţă 112, şi să ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului. SECŢIUNEA a 9-a Produsele pădurii ART. 99 Produsele pădurii (1) În sensul prezentei legi, produsele specifice FFN sunt lemnul, produsele lemnoase asimilate lemnului şi produsele nelemnoase. (2) Lemnul este reprezentat prin: a) produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor; b) produse secundare, rezultate din tăieri de îngrijire şi conducere a arboretelor; c) produse accidentale, rezultate în urma acţiunii factorilor biotici şi abiotici destabilizatori; d) produse extraordinare. (3) Produsele lemnoase asimilate lemnului sunt: arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun, răchită, puieţi şi diferite produse din lemn. (4) În sensul prezentei legi, produsele nelemnoase specifice FFN sunt reprezentate prin: a) fructe de pădure; b) seminţe forestiere; c) trufe şi alte ciuperci comestibile din flora spontană din cuprinsul acestuia; d) plante medicinale şi aromatice din cuprinsul acestuia; e) răşină; f) alte produse. (5) Produsele nelemnoase se recoltează cu acordul administratorului în cazul FFN proprietate publică sau al proprietarului în celelalte cazuri, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului Autorităţii. (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), nu este necesar acordul administratorului în cazul FFN proprietate publică sau al proprietarului în celelalte cazuri, în cazul recoltării produselor nelemnoase pentru uz casnic. ART. 100 Sprijinirea comunităţilor dependente de produsele pădurii (1) Comunităţile locale dependente de pădure sunt comunităţi locale tradiţionale care depind în mare măsură de resursele oferite de pădure pentru asigurarea subzistenţei, păstrarea identităţii culturale sau îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale, cu îndeplinirea în mod cumulativ a următoarelor criterii: a) dependenţa de resursele forestiere; b) fezabilitatea procurării resurselor forestiere din alte zone; c) activităţi tradiţionale care ţin de lucrul la pădure sau de practicarea lemnăritului; d) recoltarea resurselor nu contribuie la degradarea pădurilor. (2) Indicatorii de desemnare, procedurile de identificare a comunităţilor dependente de pădure definite la alin. (1) şi a terenurilor forestiere de care acestea depind se stabilesc prin metodologie aprobată prin hotărâre a Guvernului. (3) Este interzisă cesionarea dreptului de recoltare a produselor nelemnoase pentru pădurile proprietate publică, care oferă resurse forestiere de bază pentru comunităţile locale dependente de pădure. Proprietarii/Administratorii FFN proprietate publică au obligaţia să acorde acces gratuit pentru comunităţile dependente de pădure pentru consum propriu al produselor nelemnoase ale pădurii prevăzute la art. 99 alin. (4) lit. c)-f), cu respectarea condiţiilor legale de recoltare. (4) Valorificarea lemnului din FFN proprietate publică de care comunităţile locale dependente de pădure depind şi achiziţionarea de servicii de către administratorii de FFN proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale respective trebuie să contribuie la dezvoltarea socioeconomică a comunităţilor locale definite la alin. (1). (5) Beneficiarii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni, republicată, sunt consideraţi comunităţi locale dependente de pădure şi beneficiază de drepturile acordate acestor comunităţi. SECŢIUNEA a 10-a Exploatarea lemnului ART. 101 Atestarea agenţilor economici care efectuează exploatarea lemnului (1) Exploatarea lemnului include toate fazele tehnologice/procesele care se aplică pentru obţinerea sortimentelor de lemn brut. (2) Exploatarea lemnului se realizează de către persoane juridice atestate. (3) Atestarea persoanelor juridice pentru activitatea de exploatare a lemnului se face de către Comisia de atestare care funcţionează în cadrul asociaţiei patronale şi profesionale din domeniul forestier, recunoscută la nivel naţional. Comisia de atestare funcţionează pe baza Regulamentului privind aprobarea criteriilor şi procedura de atestare/reatestare, organizarea, funcţionarea şi componenţa comisiei de atestare a agenţilor economici pentru exploatarea lemnului, aprobat prin ordin al conducătorului Autorităţii. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), exploatarea lemnului se poate realiza şi fără atestare, în următoarele cazuri: a) de către proprietarii de fond forestier persoane juridice şi fizice care pot exploata din proprietatea lor un volum de până la 20 metri cubi/an/teren forestier în proprietate, precum şi persoanele fizice membre ale formelor asociative prevăzute la art. 8 alin. (1); b) la exploatarea lemnului din parchetele de curăţiri; c) la intervenţia de urgenţă în cazul calamităţilor în albia minoră a râurilor sau pe suprafaţa construcţiilor hidrotehnice, în scopul prevenirii inundaţiilor, precum şi la intervenţia de urgenţă în vederea deblocării infrastructurii de transport; d) de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, în scopul asigurării apei preluate prin sistemele de desecare-drenaj şi evacuate în emisari prin canale deschise în zona dig-mal sau pentru asigurarea aducerii apei de la staţia de pompare de bază, prin canale deschise executate; e) la executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii pe terenurile amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, respectiv amenajări de irigaţii, de desecare sau de combatere a eroziunii solului, după caz, inclusiv în zonele de protecţie aferente acestora; f) pentru prevenirea deteriorării elementelor infrastructurii rutiere şi feroviare şi pentru asigurarea circulaţiei rutiere şi feroviare. (5) La nivelul Comisiei de atestare se înfiinţează Registrul electronic naţional al evidenţei utilajelor specifice de exploatare. Dezvoltarea şi operaţionalizarea registrului se fac de către asociaţia profesională în cadrul căreia funcţionează Comisia de atestare. (6) Retragerea certificatelor de atestare se face de către Comisia de atestare în baza propunerii de retragere din raportul de control întocmit de Garda Forestieră Naţională şi structurile acesteia sau alte instituţii cu rol de control. Retragerea poate fi contestată în condiţiile legii. (7) Asociaţia profesională în cadrul căreia funcţionează Comisia de atestare are obligaţia organizării de cursuri de formare profesională pentru administratorii agenţilor economici şi personalul de specialitate, în vederea creşterii gradului de cunoaştere a legislaţiei şi a regulilor de exploatare a lemnului. Durata acestor cursuri trebuie să fie de minimum 8 ore/an. ART. 102 Impactul exploatării lemnului asupra ecosistemelor forestiere (1) În organizarea si derularea activităţii de exploatare a lemnului se urmăreşte reducerea impactului, exprimat ca durată şi intensitate, asupra ecosistemului forestier. (2) Instrucţiunile privind aprobarea criteriilor specifice impactului exploatării lemnului în ariile naturale protejate, a termenelor, modalităţilor şi perioadelor de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos se aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii. (3) Criteriile specifice ale impactului exploatării lemnului în ariile naturale protejate sunt: a) la punerea în valoare a arboretelor din FFN şi a vegetaţiei forestiere din afara acestuia, situate în ariile naturale protejate, la nivel de unitate de producţie, necesare menţinerii/îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor/habitatelor, precum şi a celorlalte elemente naturale/de patrimoniu natural prezente în arboretele pentru care a fost desemnată aria naturală protejată; b) pentru desfăşurarea activităţii de exploatare forestieră în ariile naturale protejate, care vor fi introduse în cuprinsul autorizaţiei de exploatare forestieră, în vederea menţinerii/îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor/habitatelor, precum şi a celorlalte elemente naturale/de patrimoniu natural prezente în arboretele pentru care a fost desemnată aria naturală protejată. ART. 103 Autorizaţia de exploatare (1) Exploatarea lemnului se realizează pe baza autorizaţiei de exploatare/procesului-verbal de inventariere înregistrate/înregistrat în sistemul informatic integrat şi emise/emis, după caz, de ocolul care asigură administrarea sau serviciile silvice sau de personalul silvic prevăzut la art. 35. (2) În ariile naturale protejate autorizaţiile de exploatare/procesul-verbal de inventariere trebuie să cuprindă condiţiile specifice de mediu pentru desfăşurarea activităţii de exploatare forestieră şi măsurile pentru monitorizarea acesteia. (3) Emiterea autorizaţiei de exploatare/procesului-verbal de inventariere se face în condiţiile Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducătorului Autorităţii. (4) Titularului autorizaţiei de exploatare i se interzice începerea exploatării lemnului înaintea predării parchetului. (5) Este interzisă tăierea sau extragerea prin orice mijloc a arborilor care nu sunt destinaţi extragerii conform autorizaţiei de exploatare/procesului-verbal de inventariere. (6) Titularii autorizaţiilor de exploatare/procesului-verbal de inventariere sunt direct răspunzători pentru prejudiciile produse în şantierul de exploatare a lemnului. ART. 104 Marcarea arborilor (1) Arborii destinaţi tăierii se inventariază şi, în funcţie de natura tăierii, se marchează, după caz, cu dispozitive speciale de marcat, în conformitate cu regulamentul prevăzut la alin. (4). Pentru lucrările de conducere şi îngrijire a arboretelor cu vârsta până la 30 de ani nu se folosesc dispozitive speciale de marcat. (2) Dispozitivele speciale de marcat se folosesc şi de către personalul cu atribuţii de control pentru marcarea cioatelor arborilor tăiaţi ilegal. (3) Dispozitivelor speciale de marcat li se aplică regimul juridic al mărcilor şi sigiliilor. (4) Forma şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum şi modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament, aprobat prin ordin al conducătorului Autorităţii. (5) Folosirea dispozitivelor speciale de marcat se face numai de către personalul împuternicit. (6) Personalul împuternicit pentru folosirea dispozitivului special de marcat are obligaţia de a nu îl folosi în alte scopuri sau în alte locaţii decât cele prevăzute în delegaţia de marcare emisă sau după expirarea termenului înscris în delegaţie. (7) Pentru marcarea arborilor pot fi utilizate şi alte sisteme de marcare în baza regulamentului prevăzut la alin. (4). (8) Prin regulamentul prevăzut la alin. (4) se pot stabili, pe zone-pilot, şi modalităţi de recoltare a arborilor fără folosirea dispozitivelor speciale de marcat. (9) Administratorii de terenuri cu destinaţie forestieră pot alege să implementeze un sistem alternativ de marcare, care să consemneze elemente de identificare a arborilor de viitor, cu renunţarea marcării arborilor de extras. Experimentarea acestor sisteme este supusă avizării prealabile a Gărzii Forestiere competente teritorial şi este condiţionată de existenţa unei monitorizări video permanente a tuturor ieşirilor posibile din fondul forestier administrat. ART. 105 Riscul normal şi prejudiciile asociate exploatării lemnului (1) Volumul arborilor vătămaţi sau distruşi prin procesul tehnologic de exploatare a lemnului nu poate depăşi 3% din volumul autorizat la exploatare. (2) Vătămarea sau distrugerea arborilor sub volumul prevăzut la alin. (1) reprezintă risc normal al exploatării lemnului, nu constituie pagubă adusă pădurii şi nu se sancţionează contravenţional sau penal, după caz. (3) Dacă în procesul de exploatare sunt afectaţi arbori în volum care depăşeşte limita stabilită la alin. (1), aceştia constituie pagubă adusă pădurii. (4) Acoperirea riscurilor privind prejudiciile cauzate de exploatarea lemnului asupra solului, drumurilor forestiere, a lucrărilor de artă şi malurilor apelor, distrugerea sau vătămarea seminţişului utilizabil, precum şi a arborilor nedestinaţi exploatării, peste limitele admise de instrucţiunile prevăzute la art. 102 alin. (2), se face prin asigurarea riscului la asigurători autorizaţi sau prin depunerea unei cauţiuni de către persoana contractantă a exploatării lemnului, în valoare de 5% din valoarea contractului, în contul proprietarului/administratorului, anterior emiterii autorizaţiei de exploatare. (5) Este obligatorie notificarea de către titularul autorizaţiei de exploatare a ocolului silvic cu privire la prejudiciile care decurg din riscul normal al activităţii de exploatare, apărute asupra arborilor care nu sunt destinaţi extragerii, în termen de 5 zile de la data producerii; în caz contrar titularul autorizaţiei de exploatare răspunde contravenţional sau penal, după caz. ART. 106 Platforme primare şi accesul la parchete (1) Pentru exploatarea lemnului, în şantierele de exploatare a lemnului, se folosesc căi de colectare, se amenajează platforme primare şi amenajări necesare lucrărilor de exploatare a lemnului, în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare şi transport al lemnului, aprobate prin ordin al conducătorului Autorităţii. (2) Colectarea lemnului prin traversarea terenurilor, respectiv depozitarea lemnului pe terenuri aparţinând altor proprietari se face cu plata servituţii de trecere şi, după caz, a despăgubirilor stabilite prin înţelegerea părţilor sau în instanţă. (3) Conţinutul-cadru al caietului de sarcini pentru licitaţiile/negocierile care se organizează pentru vânzarea lemnului din proprietatea publică cuprinde informaţii privind asigurarea condiţiilor de acces la lemnul care se oferă spre vânzare, cu menţionarea părţii responsabile pentru efectuarea diligenţelor necesare obţinerii acestui drept. SECŢIUNEA a 11-a Provenienţa şi circulaţia lemnului ART. 107 Provenienţa lemnului (1) Provenienţa lemnului, înţeleasă ca porţiunea de teren poziţionată geografic, se certifică în baza documentelor legal aprobate introduse în sistemul informatic integrat. (2) Obligaţiile operatorului şi comercianţilor privind provenienţa lemnului şi trasabilitatea materialelor lemnoase se reglementează prin hotărârea prevăzută la art. 20 alin. (1). ART. 108 Transportul materialelor lemnoase (1) Lemnul/Materialele lemnoase se transportă numai însoţit(e) de documente specifice de transport înregistrate în sistemul informatic integrat pentru păduri, din care să rezulte provenienţa legală a acestuia/acestora. Documentele specifice de transport al lemnului/materialelor lemnoase sunt documente cu regim special. (2) Se interzice transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neînsoţite de documentele prevăzute la alin. (1) sau din care nu rezultă provenienţa legală a acestora. (3) Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea şi comercializarea materialelor lemnoase fără avizul de însoţire a materialelor lemnoase prevăzut la alin. (1) sau din care nu rezultă provenienţa legală a acestora. SECŢIUNEA a 12-a Introducerea pe piaţă a lemnului ART. 109 Introducerea pe piaţă a lemnului (1) Recoltarea lemnului şi introducerea pe piaţă a lemnului se realizează în condiţiile prezentei legi. (2) Introducerea lemnului pe piaţă se realizează în platforma primară definită ca locul poziţionat geografic, raportat în sistemul informaţional integrat pentru păduri, unde se încheie exploatarea lemnului şi se asigură îndeplinirea condiţiilor necesare prevăzute de normele reglementate la art. 20 alin. (1). (3) Măsurarea lemnului/materialelor lemnoase se face la încărcarea în vederea transportului, potrivit hotărârii prevăzute la art. 20 alin. (1). (4) Evaluarea cantitativă a materialelor lemnoase se face prin metodele incluse în normele prevăzute la art. 20 alin. (1) şi prin alte metode cu utilizarea tehnologiilor moderne, aprobate de Autoritate. ART. 110 Reguli de valorificare a lemnului (1) Valorificarea lemnului de pe terenurile din FFN proprietate publică se face în conformitate cu regulamentul de valorificare aprobat prin hotărâre a Guvernului şi se realizează ţinând cont de următoarele obiective: a) valorificarea superioară a lemnului; b) sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a lemnului, care să vizeze inclusiv dimensionarea adecvată a grupajului de partizi sau a loturilor de lemn fasonat, astfel încât să ţină cont de capacitatea de prelucrare locală; c) prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publică, necesare încălzirii locuinţelor; d) asigurarea condiţiilor concurenţiale pe piaţa lemnului, care să vizeze inclusiv adoptarea unor criterii obiective şi transparente de selectare a partizilor care se valorifică ca lemn pe picior sau fasonat la drum auto; e) transparenţa comercializării lemnului şi materialelor lemnoase; f) minimizarea impactului exploatării lemnului, conform criteriilor prevăzute la art. 102; g) crearea cadrului de dezvoltare şi stabilitate pentru sectorul de exploatare prin contracte-cadru multianuale pentru prestări de servicii de exploatare; h) asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei, din păduri proprietate publică a statului, sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat. Aceştia au drept de preempţiune la cumpărarea de lemn fasonat, după depunerea ultimei oferte la fiecare lot, la un nivel egal de preţ cu ultima ofertă, în condiţiile exprimării unei oferte pentru lotul respectiv; i) asigurarea accesului comunităţilor locale dependente de pădure la cumpărarea lemnului şi materialelor lemnoase de care acestea depind, în acord cu prevederile art. 100 alin. (4). (2) Producătorii atestaţi din industria mobilei pot încheia contracte-cadru multianuale, pentru o perioadă de maximum 5 ani, în baza unei proceduri reglementate prin regulamentul de valorificare prevăzut la alin. (1), încheiate cu administratorii fondului forestier proprietate publică a statului, pentru sortimentele lemn rotund furnir şi lemn rotund gater. (3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cel puţin 50% din lemnul recoltat din fondul forestier proprietate publică se valorifică ca lemn fasonat situat în depozitele pentru materiale lemnoase. (4) Începând cu data de 1 ianuarie 2030, cel puţin 70% din lemnul recoltat din fondul forestier proprietate publică se valorifică ca lemn fasonat situat în depozitele pentru materiale lemnoase. (5) Administratorii fondului forestier proprietate publică a statului prevăzuţi la art. 32 alin. (1) şi (6) sau proprietarii/administratorii fondului forestier proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale sunt obligaţi să ia măsuri pentru încadrarea în prevederile alin. (3) şi (4). ART. 111 Limitarea volumului de lemn achiziţionat O întreprindere economică/Un grup de întreprinderi economice legate nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment de lemn din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate. ART. 112 Valorificarea superioară a lemnului (1) În sensul prezentei legi, valorificarea superioară a lemnului semnifică modul de valorificare a lemnului în produse de folosinţă îndelungată, apte pentru utilizarea lemnului în cascadă şi cu valoare socioeconomică şi de mediu ridicată. (2) Statul încurajează, prin politici de achiziţie publică şi instrumente economice, utilizarea lemnului în construcţii cel puţin pentru clădirile şi infrastructura aparţinând domeniului public. (3) Statul încurajează, prin politici publice şi instrumente economice, utilizarea energetică eficientă a resursei de lemn. SECŢIUNEA a 13-a Accesibilitatea FFN ART. 113 Accesibilizarea FFN (1) Mărirea gradului de accesibilizare a terenurilor din FFN, parte integrantă a Strategiei naţionale pentru păduri, constituie o condiţie de bază a gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea prevederilor planurilor de management aprobate, în cazul ariilor naturale protejate. (2) Drumurile auto forestiere sunt căi de transport tehnologic, de utilitate privată, utilizate pentru: gestionarea pădurilor, desfăşurarea activităţilor de vânătoare şi pescuit sportiv, intervenţii în caz de avarii, calamităţi sau dezastre, fiind închise circulaţiei publice, precum şi pentru accesul proprietarilor la propriile terenuri. (3) Condiţiile de acces se afişează pe indicatoare specifice, la intrarea pe drumul forestier. (4) Accesibilizarea FFN se realizează, alături de alte surse, prin constituirea şi utilizarea Fondului de accesibilizare a pădurilor. (5) Fondul de accesibilizare a pădurilor se constituie din următoarele surse: a) între 10-20% din valoarea lemnului vândut şi încasat sau autorizat spre exploatare, provenit din produse principale şi accidentale I, calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de lemn pe picior; b) suma cuvenită administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, stabilită potrivit prevederilor art. 46 alin. (1) lit. b). (6) Procentul prevăzut la alin. (5) lit. a) se aprobă prin ordin al conducătorului Autorităţii pentru FFN proprietate publică a statului şi de proprietarul fondului forestier în alte situaţii. (7) Alimentarea Fondului de accesibilizare a pădurilor se face la data la care obligaţiile de plată decurgând din sursele de finanţare prevăzute la alin. (5) devin exigibile. (8) Prin derogare de la prevederile art. 6 din Legea nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier naţional, republicată, Fondul de accesibilizare a pădurilor se utilizează şi pentru dezvoltarea infrastructurii de depozitare a materialelor lemnoase necesare valorificării superioare a lemnului, respectiv pentru: a) proiectarea şi executarea lucrărilor de construire de depozite permanente pentru comercializarea masei lemnoase sub formă fasonată, inclusiv a lucrărilor de modernizare a depozitelor existente, precum şi dotarea acestora cu bunuri de capital; b) achiziţia de terenuri de către administratorii FFN proprietate publică a statului, în numele statului, pentru înfiinţarea de noi depozite pentru materiale lemnoase; terenurile achiziţionate se includ în FFN; c) achiziţionarea de utilaje pentru construcţia şi întreţinerea drumurilor forestiere; d) lucrări de întreţinere a drumurilor forestiere existente. ART. 114 Proiectarea şi construirea drumurilor forestiere (1) Proiectarea şi construirea drumurilor forestiere se realizează pe baza principiilor care respectă încadrarea în peisaj şi a evaluării impactului de mediu, cu obligaţia de a nu afecta calitatea apei, a solului şi a habitatelor. (2) Proiectarea de drumuri forestiere se realizează de persoane fizice sau juridice atestate în baza unei metodologii. (3) Metodologia, criteriile de atestare şi comisia de atestare se stabilesc prin ordin al conducătorului Autorităţii, cu consultarea asociaţiilor profesionale de profil. (4) Construirea drumurilor forestiere se realizează numai după aprobarea schimbării categoriei de folosinţă forestieră, în condiţiile prevăzute la art. 47. (5) Studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere se realizează în corelare cu cele pentru lucrările de corectare a torenţilor, după caz. ART. 115 Întreţinerea şi utilizarea drumurilor forestiere (1) Întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere sunt responsabilitatea proprietarului, respectiv a administratorului, în cazul drumurilor forestiere aflate în fondul forestier proprietate a statului, cu respectarea normativelor aprobate prin ordin al conducătorului Autorităţii. (2) Deţinătorii drumurilor forestiere care nu se află în proprietatea statului pot să îşi adopte propriile regulamente de utilizare şi transport pe aceste drumuri forestiere, cu respectarea prevederilor art. 58 şi 59. (3) Drumurile forestiere şi terenurile aferente acestora aflate în FFN proprietate publică a statului, administrate de Romsilva, şi care deservesc FFN proprietate publică a unei unităţi administrativ-teritoriale pot fi date în concesiune acesteia, cu titlu gratuit, cu acordul Romsilva. (4) Contractul de concesiune se încheie pe o perioadă ce nu poate depăşi data trecerii drumului forestier şi a terenului aferent acestuia în proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale potrivit procedurii reglementate de Legea nr. 192/2010, cu modificările şi completările ulterioare, dar nu mai mult de 5 ani, fără posibilitate de prelungire. ART. 116 Lucrări de corectare a torenţilor Lucrările de corectare a torenţilor din FFN, precum şi cele de întreţinere şi reparaţii ale acestora sunt de interes naţional şi de utilitate publică şi se realizează în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale pentru păduri - 2030 şi ale Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung. TITLUL IV Dezvoltarea FFN şi a vegetaţiei forestiere din afara FFN ART. 117 Programul naţional de împădurire (1) Dezvoltarea FFN şi extinderea suprafeţelor de pădure constituie o obligaţie a statului şi o prioritate naţională, în vederea asigurării echilibrului ecologic la nivel local, naţional şi global, şi se realizează prin Programul naţional de împădurire. (2) Programul naţional de împădurire prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii. (3) Realizarea Programului naţional de împădurire prevăzut la alin. (1) se face prin lucrări de împădurire a terenurilor din afara FFN în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi a optimizării peisajului, a asigurării şi creşterii recoltelor agricole, a prevenirii şi combaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicaţie, a digurilor şi a malurilor, a localităţilor şi a obiectivelor economice, sociale şi strategice, urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de cel puţin 60.000 de hectare până în 2030. (4) Romsilva, în numele statului român, poate să achiziţioneze terenuri astfel încât suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului să crească. (5) Finanţarea acţiunilor prevăzute la alin. (3) şi (4) se asigură din: fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, fonduri europene, fonduri de la bugetul de stat, precum şi fonduri proprii ale Romsilva. ART. 118 Perdelele forestiere de protecţie (1) Autoritatea asigură realizarea cu continuitate a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, în care se includ perdelele forestiere de protecţie existente, precum şi cele care se înfiinţează cu fonduri publice sau fonduri private, după caz. (2) Realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie constituie obiectiv de utilitate publică. (3) Execuţia lucrărilor de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie se face în baza studiilor tehnico-economice prevăzute la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 289/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu respectarea cerinţelor prevăzute la art. 7 alin. (4) şi (6)-(8) din aceeaşi lege, fără a fi necesară obţinerea altor avize/aprobări/autorizaţii/acorduri. ART. 119 Împădurirea terenurilor cu destinaţie agricolă Înfiinţarea de plantaţii cu specii forestiere şi de perdele forestiere de protecţie pe terenurile cu destinaţie agricolă se poate face cu orice specii lemnoase forestiere adaptate condiţiilor locale, dar care ating minimum 5 metri la maturitate, inclusiv arbuştii forestieri. ART. 120 Împădurirea terenurilor degradate (1) Împădurirea terenurilor agricole degradate este de utilitate publică şi de interes naţional. (2) Terenurile agricole degradate proprietate privată care vor fi ameliorate prin împădurire vor constitui terenuri agricole cu folosinţă agrosilvică. Proprietarul terenurilor degradate private poate opta pentru includerea lor în FFN, caz în care se schimbă categoria de folosinţă a terenului. TITLUL V Scheme de sprijin CAP. I Sprijinirea furnizării serviciilor ecosistemice ART. 121 Sisteme de finanţare pentru servicii ecosistemice (1) Crearea condiţiilor de furnizare a serviciilor ecosistemice peste nivelul serviciilor ecosistemice minimale, astfel cum sunt ele definite la art. 24, este susţinută prin sisteme de finanţare. (2) Sistemul de plăţi compensatorii este destinat proprietarilor de păduri pentru compensarea dezavantajelor suplimentare celor determinate de asigurarea serviciilor ecosistemice minimale, create ca urmare a impunerii obligatorii a unor restricţii, provenite din asumarea de către autorităţile publice a implementării unui regim de conservare a biodiversităţii/furnizare servicii ecosistemice. (3) Sistemul de subvenţionare este un sistem de finanţare pentru stimularea proprietarilor de păduri în vederea atingerii unor obiective suplimentare asigurării serviciilor ecosistemice minimale sau pentru stimularea atingerii serviciilor minime în situaţia micilor proprietăţi. (4) Sistemul de plăţi reglementat al serviciilor ecosistemice se realizează prin alimentarea Fondului de mediu. Fondurile respective se utilizează, cu destinaţie specială, pentru plata funcţiilor de protecţie identificate prin amenajamentele silvice conform prevederilor art. 122. (5) Autoritatea, prin Romsilva, are obligaţia de a cumpăra terenuri din FFN proprietate privată pe care sunt amplasate păduri virgine şi cvasivirgine, zone strict protejate din parcurile naţionale şi naturale, păduri urbane şi periurbane, de la proprietarii de terenuri care îşi manifestă intenţia de înstrăinare, în condiţiile art. 53 alin. (6). Cumpărarea terenurilor se face în condiţiile hotărârii Guvernului prevăzute la art. 55 ART. 122 Reglementarea producţiei silvice în scopul finanţării serviciilor ecosistemice Pentru suprafeţele incluse în amenajamente silvice, nivelul minimal de reglementare a producţiei silvice se stabileşte corespunzător cerinţelor grupei a II-a funcţionale, în acord cu prevederile normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor. ART. 123 Sprijin pentru proprietarii de păduri (1) Statul sprijină gestionarea pădurilor prin stimulente şi compensaţii financiare pentru proprietarii de terenuri din FFN, cu respectarea regulilor de ajutor de stat. (2) Metodologia privind schemele de finanţare şi modul de implementare şi control se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Compensaţiile şi stimulentele stabilite prin hotărâre a Guvernului se acordă de la data aprobării de către Comisia Europeană a schemelor de ajutor de stat. CAP. II Fonduri speciale ART. 124 Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor (1) Administratorii terenurilor din FFN proprietate a statului şi ceilalţi proprietari de terenuri din FFN au obligaţia să înfiinţeze fondul de conservare şi regenerare a pădurilor purtător de dobândă, neimpozabil, deductibil fiscal şi având regimul rezervelor fiscale. Fondul se află la dispoziţia şi în contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice. (2) Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se constituie din următoarele surse: a) contravaloarea terenului scos definitiv din FFN proprietate publică a statului, în cazul în care nu se oferă teren în compensare; b) contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea lemnului înainte de vârsta exploatabilităţii de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din FFN proprietate publică a statului; c) 30% din cuantumul chiriei, pentru ocuparea temporară a terenurilor din FFN proprietate publică a statului; d) contravaloarea despăgubirilor pentru pagubele produse FFN proprietate publică; e) 100% din cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse FFN proprietate privată; f) 10-25% din valoarea lemnului vândut şi încasat, provenit din produse principale şi accidentale I, calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de lemn, pentru terenurile proprietate publică a statului; nivelul procentului se stabileşte anual de Romsilva, respectiv de INCDS şi de RAAPPS, prin ocolul silvic propriu; g) 10-25% din valoarea lemnului autorizat spre exploatare, provenit din produse principale şi accidentale I, calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de lemn, pentru celelalte forme de proprietate; nivelul procentului se stabileşte anual de proprietar în baza fundamentării realizate de ocolul silvic; h) sumele reprezentând cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile care fac obiectul compensării/ocupării temporare, precum şi cheltuielile necesare până la realizarea stării de masiv pentru terenurile din FFN; i) sumele reprezentând contravaloarea efectelor determinate de funcţiile de protecţie, ecologice şi sociale ale pădurilor; j) sumele rezultate în situaţia descrisă la art. 22 alin. (3); k) alocaţii de la bugetul de stat. (3) Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se foloseşte pentru: a) regenerarea suprafeţelor parcurse cu tăieri; b) împădurirea terenurilor goale înregistrate în amenajamentul silvic sau a celor preluate în scopul împăduririi; c) reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate temporar din FFN; d) efectuarea lucrărilor de ajutorare şi de îngrijire a regenerărilor naturale şi artificiale şi de îngrijire a culturilor tinere existente; e) efectuarea lucrărilor în resursele genetice forestiere înscrise în Catalogul naţional al materialelor de bază; f) acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea pădurilor afectate de calamităţi; g) efectuarea lucrărilor de degajări, curăţiri şi elagaj artificial; h) cumpărarea de terenuri cu destinaţie agricolă sau forestieră; i) gospodărirea pădurilor cu funcţii speciale de protecţie, în condiţiile în care nu este reglementat procesul de producţie lemnoasă; j) efectuarea studiilor şi lucrărilor de protecţie a pădurilor; k) împrejmuirea terenurilor pe care sunt instalate regenerări naturale şi a plantaţiilor; l) decontarea costurilor puieţilor produşi în pepinierele proprii sau achiziţionaţi, utilizaţi la împădurire sau reîmpădurire pe terenurile din FFN pentru care sunt încheiate contracte de servicii silvice tehnice; m) plata serviciilor de administrare/pază din disponibilul rămas la finele anului; n) înfiinţarea de pepiniere noi; o) asigurarea irigării plantaţiilor şi pepinierelor; p) achiziţionarea de echipamente şi utilaje necesare pentru regenerarea artificială a pădurilor. (4) Alimentarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se face la data la care obligaţiile de plată decurgând din sursele de finanţare prevăzute la alin. (2) devin exigibile. (5) Evidenţa fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se ţine pe proprietar/deţinător. (6) Sumele rămase disponibile din acest fond la sfârşitul anului calendaristic se reportează în anul următor, cu aceeaşi destinaţie, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) lit. k). (7) În cazul terenurilor din FFN proprietate privată şi proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, după acoperirea cheltuielilor anului curent din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor constituit în anul anterior pentru destinaţiile prevăzute la alin. (3) lit. a)-d) şi n) sumele rămase disponibile se restituie, la cerere, proprietarului. (8) Lucrările prevăzute a fi finanţate din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor pot fi realizate şi cu resurse proprii. CAP. III Alocări de la bugetul de stat ART. 125 Tipuri de alocări de la bugetul statului (1) În scopul gestionării durabile a terenurilor din FFN proprietate privată prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. e) şi a celor proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) şi d), statul alocă prin bugetul Autorităţii sume pentru: a) asigurarea integrală de la bugetul de stat a contravalorii pazei şi serviciilor minimale pentru terenurile din FFN de maximum 30 hectare, aflate în proprietatea sau în deţinerea persoanelor fizice sau juridice, inclusiv cele deţinute de persoanele înscrise în Registrul agricol naţional, indiferent dacă acestea sunt sau nu cuprinse într-o asociaţie, care au încheiate contracte de servicii silvice minimale/acte de constatare cu ocoale silvice nominalizate; plata se face către ocolul silvic nominalizat, în baza devizului întocmit de acesta, pentru suprafeţele pentru care are încheiate contracte de servicii silvice minimale/acte de constatare; b) devizul prevăzut la lit. a) se calculează ca produs între suprafaţa prevăzută în contractele de servicii silvice minimale/actele de constatare şi costurile medii/hectar, pe suprafeţele aferente formelor de relief, potrivit anexei nr. 2; c) acordarea unor compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, din cauza funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea lemnului; d) asigurarea diferenţei dintre sumele necesare pentru finanţarea integrală a lucrărilor prevăzute la art. 124 alin. (3) lit. a)-d) şi sumele calculate la nivelul maxim în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor; e) contravaloarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor prevăzute la art. 80, numai pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică sau egală cu 30 hectare, indiferent dacă aceasta este sau nu cuprinsă într-o asociaţie; f) refacerea pădurilor, dacă sumele constituite la nivelul maxim din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor sunt insuficiente, şi a căilor forestiere de transport afectate de calamităţi naturale sau de incendii, cu autor necunoscut; g) sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării asociaţiilor de proprietari de păduri; h) punerea la dispoziţia proprietarilor de păduri a materialelor de educaţie forestieră privind ocrotirea şi conservarea pădurilor. (2) Limitarea dreptului de proprietate asupra terenurilor din FFN peste nivelul de reglementare definit la art. 122 se stabileşte numai cu acordarea de compensaţii, cu excepţia situaţiilor în care dreptul de proprietate este limitat la iniţiativa şi prin voinţa expresă a proprietarului. (3) Pentru gestionarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului se alocă administratorului acestuia, prin bugetul Autorităţii, sume pentru construirea/reabilitarea/refacerea căilor forestiere de transport şi construirii/întreţinerii/refacerii/reparaţiilor lucrărilor pentru corectarea torenţilor. (4) Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor prevăzute la alin. (1) lit. c) se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea Autorităţii. (5) Condiţiile de acordare a sumelor prevăzute la alin. (1) lit. d)-g) se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (6) Orice măsură de sprijin/facilitate prevăzută de prezentul articol, care constituie ajutor de stat, se acordă cu respectarea prevederilor europene şi naţionale din domeniul ajutorului de stat. ART. 126 Alte ajutoare de stat în silvicultură (1) În scopul gestionării durabile a terenurilor din FFN proprietate privată şi a celor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, statul acordă ajutoare de stat în silvicultură, în conformitate cu regulamentele UE şi reglementările naţionale, cu respectarea prevederilor europene şi naţionale din domeniul ajutorului de stat. (2) Autoritatea asigură elaborarea reglementărilor sectoriale şi gestionarea fondurilor financiare necesare acordării ajutoarelor de stat prevăzute la alin. (1), prin bugetul propriu, respectiv prin bugetul autorităţii publice care gestionează Fondul pentru mediu, constituit conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Instituţiile responsabile pentru implementarea ajutoarelor de stat prevăzute la alin. (1) sunt Administraţia Fondului pentru Mediu, respectiv Autoritatea. (4) Beneficiarii ajutoarelor de stat prevăzute la alin. (1) sunt proprietarii terenurilor din FFN proprietate privată şi proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale. (5) Ajutorul de stat prevăzut la alin. (1) se acordă pentru: a) costurile reprezentând contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe suprafeţele compacte de fond forestier, de minimum 0,5 hectare, afectate de factori biotici şi/sau abiotici; costurile se aprobă pe bază de deviz de către Garda Forestieră competentă teritorial; b) contravaloarea pierderii de creştere, care se acordă anual, pe o perioadă de 10 ani, pentru suprafeţele prevăzute la lit. a); compensaţia se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a produs afectarea; c) contravaloarea costurilor generate de recoltarea produselor accidentale. (6) Pentru terenurile din FFN proprietate a statului, costurile reprezentând contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe suprafeţele compacte de fond forestier, de minimum 0,5 hectare, afectate de factori biotici şi/sau abiotici, respectiv doborâturi şi rupturi masive de vânt şi zăpadă, uscări în masă, incendii, se suportă din fondul de rezervă al Guvernului. (7) Ocoalele silvice şi administratorii fondului forestier pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 10% din impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor şi pot redirecţiona pentru susţinerea unităţilor care se ocupă de educaţie forestieră. ART. 127 Beneficiarii finanţărilor Sumele prevăzute la art. 125 alin. (1) lit. a) şi d)-f) se pun la dispoziţia ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, după caz, iar cele prevăzute art. 125 alin. (1) lit. c), g) şi h) şi alin. (3) se pun la dispoziţia proprietarilor. ART. 128 Finanţarea instrumentelor de monitorizare Instrumentele de monitorizare prevăzute la art. 18 şi 19 sunt finanţate anual de la bugetul de stat, prin bugetul Autorităţii. ART. 129 Finanţarea educaţiei forestiere, proiectelor de informare publică şi cercetării aplicative Finanţarea programelor şi proiectelor de informare publică, de educaţie şi a cercetării ştiinţifice aplicative în sectorul forestier se realizează prin Fondul de ameliorare a fondului funciar, cu destinaţie silvică, cu respectarea prevederilor europene şi naţionale din domeniul ajutorului de stat. ART. 130 Compensări pentru perdele forestiere Persoanele juridice care au concesionate terenuri proprietate publică a statului cu altă destinaţie decât cea forestieră pe care se realizează perdele forestiere de protecţie sunt scutite de la plata redevenţei aferente suprafeţei ocupate de perdelele forestiere, cu respectarea prevederilor europene şi naţionale din domeniul ajutorului de stat. TITLUL VI Controlul aplicării şi respectării regimului silvic ART. 131 Controlul de stat de specialitate şi atribuţiile de control ce revin personalului silvic împuternicit (1) Controlul de specialitate este efectuat de către personalul silvic din cadrul Autorităţii, din cadrul Gărzii Forestiere Naţionale şi al Gărzilor Forestiere, precum şi de personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice/structurilor de administrare a fondului forestier, potrivit competenţelor legale. (2) Autoritatea, prin Garda Forestieră Naţională sau structurile teritoriale ale acesteia, poate dispune în scris ocoalelor silvice efectuarea de controale, inclusiv nominalizarea personalului silvic implicat în această activitate, ocolul silvic fiind obligat să dea curs solicitării în cel mult 10 zile calendaristice de la primirea solicitării. (3) În exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în constatarea contravenţiilor şi a faptelor ce constituie infracţiuni silvice, personalul silvic cu atribuţii de control este învestit cu exerciţiul autorităţii de stat, în limitele competenţelor stabilite de lege. (4) În situaţia constatării de fapte care pot fi încadrate ca infracţiuni silvice, personalul pentru control din cadrul Autorităţii, Gărzii Forestiere Naţionale şi al Gărzilor Forestiere şi personalul din cadrul ocoalelor silvice/structurilor de administrare a fondului forestier are următoarele obligaţii: a) legitimează şi stabileşte identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale silvice; b) dispune suspendarea lucrărilor silvotehnice în curs, astfel încât urmele rezultate prin săvârşirea faptelor, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă să nu dispară, şi asigură măsurile de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de probă; prezentele dispoziţii se completează în mod corespunzător cu prevederile art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare; c) sesizează poliţia sau parchetul competent de îndată ce a constatat săvârşirea unei fapte prevăzute ca infracţiune silvică potrivit art. 291 alin. (1) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare; d) întocmeşte actul de constatare pentru faptele prevăzute de legea penală săvârşite pe terenuri din FFN conform competenţei legale. (5) Personalul de control din cadrul Autorităţii, al Gărzii Forestiere Naţionale şi al Gărzilor Forestiere şi personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice/structurilor de administrare a fondului forestier are următoarele atribuţii cu privire la constatarea şi sancţionarea contravenţiilor silvice: a) legitimează şi stabileşte identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale silvice; b) întocmeşte actul de constatare pentru faptele contravenţionale săvârşite pe terenurile din FFN conform competenţei legale; c) confiscă sau reţine, după caz, toate bunurile destinate, folosite sau produse ca urmare a săvârşirii contravenţiei, în condiţiile Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare; d) evaluează prejudiciul forestier produs prin fapte de natură contravenţională şi acţionează pentru identificarea autorilor acestor fapte; e) opreşte autovehiculele pe drumurile forestiere, în vederea exercitării controlului circulaţiei materialului lemnos. (6) Personalul cu atribuţii de pază a FFN poate avea şi atribuţii de control. ART. 132 Organizarea şi îndeplinirea atribuţiilor de control prin structurile Autorităţii (1) Autoritatea organizează şi realizează controlul de stat de specialitate prin personalul propriu cu atribuţii de control şi prin personalul cu atribuţii de control din cadrul Gărzii Forestiere Naţionale şi din cadrul Gărzilor Forestiere: a) controlul aplicării şi respectării regimului silvic; b) controlul modului în care se aplică şi se respectă normele specifice în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier; c) controlul provenienţei şi al circulaţiei materialelor lemnoase, precum şi al trasabilităţii acestora; d) controlul legalităţii recoltării produselor nelemnoase din FFN. (2) În exercitarea atribuţiilor de serviciu privind controlul de stat de specialitate, precum şi în constatarea contravenţiilor şi a faptelor ce constituie infracţiuni silvice, personalul silvic este învestit cu exerciţiul autorităţii de stat, în limitele competenţelor stabilite de lege. (3) Autoritatea, prin Garda Forestieră Naţională sau structurile teritoriale ale acesteia, poate dispune în scris ocoalelor silvice efectuarea de controale, nominalizând în dispoziţia de control personalul silvic care desfăşoară această activitate. Ocolul silvic este obligat să efectueze controlul de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile calendaristice de la primirea dispoziţiei de efectuare a controlului. ART. 133 Reguli de executare a controlului (1) Controlul de specialitate exercitat de Autoritate trebuie să fie: a) eficient, urmărind problemele reale şi relevante, bazat pe abordare de risc; b) transparent, organizat după reguli explicite; c) adaptabil, în funcţie de necesităţi. (2) Autoritatea integrează informaţiile din sistemele de monitorizare pe care le are la dispoziţie şi stabileşte liniile de acţiune pentru programele naţionale de control tematic pe care le comunică Gărzii Forestiere Naţionale şi structurilor din subordine. (3) Controlul are obligatoriu o componentă de prevenţie şi informare, prin raportarea la un plan de măsuri, în cazul constatării pentru prima dată a unei abateri de la legislaţia silvică la entitatea controlată conform Legii prevenirii nr. 270/2017. (4) Controlul vizează şi conformitatea modului în care, prin administrarea, respectiv prin prestarea serviciilor silvice, sunt îndeplinite obligaţiile de menţinere şi/sau îmbunătăţire, după caz, a indicatorilor de stare ai pădurii prevăzuţi în normele tehnice şi juridice. (5) Acţiunile civile care vizează pagube sau prejudicii aduse FFN, iniţiate de către Ministerul Finanţelor, de către Autoritate, de către Garda Forestieră Naţională, de către Gărzile Forestiere sau de către administratorii fondului forestier proprietate publică a statului, sunt scutite de taxele judiciare de timbru. (6) În cazul anulării prin hotărâre judecătorească definitivă a unui document de proprietate cu privire la un teren forestier, fără stabilirea noului titular, Garda Forestieră competentă teritorial stabileşte prin decizie a conducătorului acesteia ocolul silvic de stat competent teritorial care va prelua suprafaţa în baza unui control de fond şi care va asigura în continuare administrarea fondului forestier în cauză. ART. 134 Controlul efectuat de personalul silvic cu atribuţii de control din cadrul structurilor de administrare şi de prestări servicii silvice (1) Ocolul silvic/Structura de administrare are obligaţia organizării, în primăvara şi toamna fiecărui an, a câte unui control de fond în scopul: a) verificării stării limitelor şi bornelor amenajistice; b) identificării, inventarierii şi evaluării valorice a arborilor tăiaţi fără drept, a seminţişurilor utilizabile distruse sau vătămate, a oricăror alte pagube aduse pădurii, precum şi a stabilirii cauzelor care le-au produs; c) verificării calităţii lucrărilor silvice executate conform normelor tehnice; d) stabilirii pagubelor/prejudiciilor şi/sau a daunelor aduse pădurii, precum şi propunerilor de recuperare a acestora. (2) În scopul verificării modului de respectare a regimului silvic, Garda Forestieră Naţională sau Gărzile Forestiere realizează controlul de fond sau controlul de fond parţial sau dispune efectuarea acestuia ori de câte ori este nevoie. (3) Condiţiile de efectuare a controlului de fond/parţial se stabilesc în regulamentul propriu de pază menţionat la art. 93 alin. (3). (4) Este interzisă efectuarea controlului de fond de către aceeaşi persoană sau de către superiorul ierarhic al acesteia în 2 ani consecutivi. (5) Procesul-verbal încheiat în urma controlului de fond devine titlu executoriu, după comunicare şi necontestarea acestuia în termen de 15 zile. ART. 135 Accesul personalului de control în incinte pentru depozite, instalaţii şi alte asemenea Deţinătorii terenurilor din FFN şi ai vegetaţiei forestiere din afara FFN, inclusiv ocoalele silvice, precum şi deţinătorii de instalaţii de prelucrare a materialului lemnos şi de depozite sunt obligaţi să permită accesul personalului împuternicit pentru controlul respectării regimului silvic sau a normelor tehnice specifice, cu notificarea acestora, cu excepţia controalelor inopinate, caz în care notificarea nu este necesară. ART. 136 Competenţe privind constatarea faptelor stabilite drept infracţiuni (1) Au competenţa să constate faptele stabilite drept infracţiuni prin prezenta lege următoarele organe de constatare: a) personalul silvic din cadrul Autorităţii, al Gărzii Forestiere Naţionale şi al Gărzilor Forestiere; b) personalul silvic din cadrul administratorilor terenurilor din FFN proprietate publică a statului; c) personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice de regim; d) organele de urmărire penală; e) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române; f) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei de Frontieră Române; g) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române. (2) Organele de constatare din categoria personalului silvic prevăzut la alin. (1) lit. a)-c) au competenţa să identifice arborii destinaţi recoltării, cioatele provenite de la arbori care au fost tăiaţi fără drept şi să inventarieze, în locurile unde se află, materialele lemnoase provenite din săvârşirea faptelor descrise de prezenta lege ca infracţiuni. (3) Organele de constatare prevăzute la alin. (1) lit. e)-g) care nu sunt din categoria personalului silvic au aceleaşi competenţe ca organele de constatare prevăzute la alin. (2) dacă sunt absolvenţi ai învăţământului superior de lungă durată cu diplomă de licenţă şi completată, după caz, cu masterat/doctorat în ştiinţe inginereşti din domeniul silvicultură sau absolvenţi, cu diplomă, ai învăţământului superior de scurtă durată, de profil tehnic cu calificări în domeniul silvicultură, dacă au pregătire de specialitate silvică atestată prin actul de absolvire a unei forme de învăţământ recunoscute în România ori dacă au absolvit un program de formare profesională în domeniul silvicultură, organizat în instituţiile de formare ale Ministerului Afacerilor Interne sau de un furnizor de formare profesională acreditat. Autoritatea asigură suportul de specialitate pentru pregătirea şi perfecţionarea organelor de constatare din instituţiile de formare existente la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. (4) Controlul depozitelor materialelor lemnoase se efectuează şi de către personalul cu atribuţii de control din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la solicitarea Autorităţii, Gărzii Forestiere Naţionale sau a structurilor sale teritoriale. (5) Prevederile prezentului titlu se completează, după caz, cu dispoziţiile Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 137 Drepturile şi obligaţiile personalului silvic (1) Personalul silvic de toate gradele este obligat să poarte, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, uniforma şi însemnele distinctive stabilite prin ordin al conducătorului Autorităţii. În anumite situaţii, în realizarea atribuţiilor de serviciu, personalul silvic poate îmbrăca ţinuta civilă. (2) Uniforma şi însemnele prevăzute la alin. (1) se asigură gratuit de angajator, iar pentru personalul silvic din cadrul Autorităţii, Gărzii Forestiere Naţionale şi Gărzilor Forestiere se asigură gratuit, prin bugetul acesteia. (3) Gradele profesionale, indemnizaţiile aferente gradelor profesionale, drepturile şi îndatoririle personalului silvic se stabilesc prin Statutul personalului silvic, aprobat prin lege specială. (4) Personalul silvic din cadrul Autorităţii, al Gărzii Forestiere Naţionale, al Gărzilor Forestiere, al ocoalelor silvice de regim, al Romsilva şi al INCDS beneficiază de o majorare cu 25% a salariului de bază. (5) Perioadele în care personalul silvic a desfăşurat activităţi în entităţile prevăzute la alin. (4) reprezintă stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă, determinând reducerea vârstei standard de pensionare cu un an pentru fiecare 5 ani, precum şi majorarea punctajelor lunare de pensie. (6) Inginerii silvici cu pregătire superioară de lungă durată, cu cel puţin 3 ani vechime în domeniul silviculturii, se autorizează să execute măsurători topografice, în condiţiile Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului privind autorizarea şi recunoaşterea autorizării persoanelor fizice şi juridice în vederea realizării şi verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei pe teritoriul României, aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. (7) Executarea măsurătorilor topografice de către inginerii silvici prevăzuţi la alin. (5) se realizează cu respectarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 138 Conflictul de interese (1) Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care personalul silvic are un interes personal care influenţează sau poate să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu cu imparţialitate şi obiectivitate. Interesele personale ale personalului silvic pot include un beneficiu material sau de altă natură pentru sine, soţ/soţie, rudele şi afinii până la gradul II. (2) Calitatea de personal silvic ce îşi desfăşoară activitatea în domeniile prevăzute la art. 2 lit. a)-d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările şi completările ulterioare, este incompatibilă cu orice calitate care presupune conducerea, controlarea, funcţionarea sau administrarea, în fapt sau în drept, precum şi aceea de salariat al unei persoane juridice care desfăşoară orice activitate în domeniul silvicultură şi exploatare forestieră. (3) Incompatibilitatea are loc şi atunci când soţul/soţia, rudele şi afinii de până la gradul II ai personalului silvic de la alin. (2) se află în orice calitate care presupune conducerea, controlarea, funcţionarea sau administrarea, în fapt sau în drept, precum şi aceea de salariat al unei persoane juridice care desfăşoară orice activitate în domeniul silvicultură şi exploatare forestieră, dacă aceasta se află în relaţii comerciale cu persoana juridică în care este angajat personalul silvic, iar în cazul Romsilva, cu unitatea din subordinea acesteia în care personalul silvic îşi desfăşoară activitatea. (4) Personalul silvic cu funcţii de conducere şi cel de execuţie, cu excepţia personalului silvic care are statut de funcţionar public, are obligaţia de a completa şi depune la angajare şi anual până la 15 iunie a fiecărui an o declaraţie de avere şi declaraţie de interese şi incompatibilităţi. Modelul acestor declaraţii este stabilit prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3). (5) Starea de conflict de interese şi de incompatibilitate se constată de Autoritate ca urmare a sesizării din oficiu sau a sesizării venite din partea oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim. (6) Conflictul de interese sau starea de incompatibilitate poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii. (7) Personalului silvic, altul decât cel care are statutul de funcţionar public, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul, precum şi pentru cele prevăzute de prezenta lege i se suspendă de drept contractul individual de muncă. (8) Personalului silvic, altul decât cel care are statutul de funcţionar public, pentru care a rămas definitivă hotărârea de condamnare pentru săvârşirea unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul, precum şi pentru cele prevăzute de prezenta lege i se încetează de drept contractul individual de muncă. TITLUL VII Răspunderi şi sancţiuni ART. 139 Paguba şi prejudiciul forestier (1) Paguba adusă vegetaţiei forestiere din FFN sau vegetaţiei forestiere din afara FFN, indiferent de natura juridică a proprietăţii, se evaluează în condiţiile titlului VIII - Evaluarea pagubei şi a prejudiciului forestier. (2) Prejudiciul forestier produs prin fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii se stabileşte prin însumarea valorii pagubei produse vegetaţiei forestiere din FFN cu valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii conform titlului VIII - Evaluarea pagubei şi a prejudiciului forestier. (3) Valoarea pagubei produse vegetaţiei forestiere şi valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii se evidenţiază distinct în actele încheiate de agenţii constatatori. (4) Paguba stabilită potrivit prevederilor alin. (1) se evaluează de către personalul prevăzut la art. 136 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (3) şi se recuperează de către ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea FFN, în baza procesului-verbal sau a actului de control de fond/parţial întocmit de personalul silvic şi aprobat de conducătorul unităţii, care constituie titlu executoriu prin necontestare în termen de 15 zile de la data comunicării. Sumele astfel realizate se fac venit la fondul de conservare şi regenerare constituit potrivit prezentei legi. (5) Valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii se stabileşte de către agenţii constatatori prevăzuţi la art. 136 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (3) şi se individualizează într-un proces-verbal, care constituie titlu de creanţă. În situaţia în care se achită sumele aferente funcţiilor nerealizate ale pădurii în termen de 30 de zile de la data comunicării procesului-verbal, nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, iar sumele încasate se fac venit integral la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică. (6) După expirarea termenului de plată prevăzut la alin. (5), pentru funcţiile nerealizate ale pădurii, Autoritatea/Garda Forestieră Naţională/Gărzile Forestiere transmite/transmit titlurile de creanţă devenite executorii, împreună cu dovada comunicării acestora, organelor fiscale competente din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în vederea recuperării, în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru aceste sume se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, care vor fi calculate de organele fiscale competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, conform Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, de la data procesului-verbal prevăzut la alin. (5) până la data recuperării integrale. Sumele astfel recuperate se fac venit la bugetul de stat şi se încasează într-un cont de venituri distinct. (7) Structurile de administrare au obligaţia de a formula acţiuni în instanţă pentru recuperarea pagubelor produse FFN prin fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii şi de a înştiinţa Garda Forestieră competentă teritorial cu privire la demersurile întreprinse în scopul realizării acestei obligaţii, iar acestea se recuperează potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare. (8) Preţul mediu al unui metru cub de lemn se aprobă prin lege. ART. 140 (1) Distrugerea, degradarea, în orice mod, fără drept, a vegetaţiei forestiere instalate pe spaţiile verzi, conform Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Tentativa se pedepseşte. ART. 141 Prin legea privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice se instituie un sistem de puncte de penalizare proporţional cu gravitatea faptei şi în baza căruia se poate suspenda sau retrage dreptul de acces în sistemul informaţional integrat pentru păduri al contravenientului, respectiv al mijlocului de transport folosit la comiterea faptei. ART. 142 Infracţiunea de distrugere a vegetaţiei din FFN (1) Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din FFN, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează: a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei; b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului forestier produs nu depăşeşte limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte limita prevăzută la lit. a); c) cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei. (2) Tentativa se pedepseşte. ART. 143 Infracţiunea de tăiere fără drept de arbori (1) Tăierea fără drept de arbori din FFN, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează: a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei; b) cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita prevăzută la lit. a) şi de cel mult 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei; c) cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, dacă valoarea prejudiciului produs este de peste 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei. (2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă tăierea jnepenişurilor din FFN şi din afara FFN dacă a fost afectată o suprafaţă mai mare de 100 metri pătraţi. (3) Tentativa se pedepseşte. (4) Nu constituie infracţiune tăierea arborilor în vederea asigurării siguranţei circulaţiei rutiere sau feroviare sau arborii rezultaţi din deblocarea circulaţiei rutiere sau feroviare. (5) Prejudiciile inevitabile constatate de către personalul silvic abilitat, ca urmare a activităţilor autorizate de exploatare a lemnului, nu constituie infracţiuni, cu condiţia ca operatorul economic care exploatează să depună la ocolul silvic o solicitare scrisă în care să specifice volumul prejudiciat. ART. 144 (1) Încălcarea prevederilor art. 90 alin. (1) şi (2) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. ART. 145 Variante agravante şi forme agravate (1) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la art. 142, 143 şi 150 se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârşite după cum urmează: a) de către o persoană având asupra sa o armă, substanţe explozive, narcotice sau paralizante; b) de personal silvic; c) în timpul nopţii; d) de către o persoană mascată; e) în ecosistemele forestiere şi elementele forestiere cu valoare ridicată de conservare prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. a)-e) şi alin. (2). (2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la art. 151 se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârşite după cum urmează: a) de către o persoană având asupra sa o armă, substanţe explozive, narcotice sau paralizante; b) de personal silvic; c) în timpul nopţii; d) de către o persoană mascată. ART. 146 Infracţiuni privind integritatea FFN (1) Constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani realizarea de lucrări şi/sau amplasarea de obiective în FFN fără acte de aprobare privind ocuparea temporară sau scoaterea definitivă. (2) Constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani reducerea suprafeţei FFN cu încălcarea metodologiei stabilite prin art. 39 alin. (3). (3) Limitele speciale ale pedepsei prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârşite în ecosistemele forestiere şi elementele forestiere cu valoare ridicată de conservare prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. a)-e). ART. 147 Suspendarea dreptului de acces în sistemul informaţional integrat pentru păduri (1) Accesul unui utilizator în sistemul informaţional integrat pentru păduri se suspendă de către Autoritate, Garda Forestieră Naţională sau structurile sale teritoriale, pe o perioadă de maximum 90 de zile, la solicitarea organelor de cercetare penală, cu posibilitatea de prelungire succesivă, în situaţia în care împotriva acestuia s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de prezenta lege sau a unei infracţiuni de corupţie sau de serviciu, prevăzute în titlul V din Partea specială a Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Accesul unui utilizator în sistemul informaţional integrat pentru păduri poate fi suspendat de către Autoritate, Garda Forestieră Naţională sau structurile sale teritoriale, pentru alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (1), în condiţiile reglementate prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 20. (3) Utilizatorul sistemului informaţional integrat pentru păduri poate contesta măsura suspendării prevăzută la alin. (1) şi (2) în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării în scris a acesteia. ART. 148 Folosirea fără drept şi falsificarea dispozitivului special de marcat (1) Folosirea dispozitivelor speciale de marcat prevăzute la art. 104 fără drept sau cu nerespectarea reglementărilor specifice în vigoare constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) În cazul falsificării dispozitivelor speciale de marcat sunt aplicabile dispoziţiile art. 317 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 149 (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani fapta de a introduce, modifica sau şterge date informatice în sistemul informaţional integrat pentru păduri, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii de consecinţe juridice. (2) La încadrarea faptelor ca infracţiuni se au în vedere toleranţele reglementate prin actele normative. ART. 150 Furtul de arbori (1) Furtul de puieţi sau lăstari care au fost rupţi, tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie sau din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire constituie infracţiune şi se pedepseşte după cum urmează: a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puţin 5 ori preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei; b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este mai mare decât limita prevăzută la lit. a), dar nu mai mare de 20 de ori preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei; c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este egală sau depăşeşte de 20 de ori preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei. (2) Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror alte produse specifice ale fondului forestier naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte după cum urmează: a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel mult 5 ori preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei; b) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este mai mare decât limita prevăzută la lit. a), dar nu mai mare de 20 de ori preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei; c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este egală sau depăşeşte de 20 de ori preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei. (3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt comise de persoane care sunt autorizate pentru a exploata volum de lemn pe picior, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. (4) Tentativa se pedepseşte. ART. 151 Infracţiuni privind depozitarea şi circulaţia materialelor lemnoase (1) Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la un an la 5 ani sau amendă şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal deţinerea în depozite de către operatorul economic sau comerciant a unui volum total de materiale lemnoase pentru care diferenţa în plus sau în minus dintre volumul stocului fizic şi volumul stocului scriptic, înregistrat în sistemul informaţional integrat pentru păduri, depăşeşte 20% raportat la stocul scriptic, dar nu mai puţin de 10 metri cubi, la momentul constatării faptei. (2) Transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neînsoţite de avizul de însoţire a materialelor lemnoase sau fără provenienţă legală constituie infracţiune şi se sancţionează cu: a) închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, dacă volumul materialelor lemnoase transportate fără provenienţă legală este cuprins între 5,01 metri cubi şi 10,00 metri cubi inclusiv; b) închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, dacă volumul materialelor lemnoase transportate fără provenienţă legală este cuprins între 10,01 metri cubi şi 20,00 metri cubi inclusiv; c) închisoare de la 2 la 7 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, dacă volumul materialelor lemnoase transportate fără provenienţă legală este de cel puţin 20,01 metri cubi. (3) Se sancţionează potrivit alin. (2) lit. a) transportul de materiale lemnoase cu aviz de însoţire emis în mod legal pentru care diferenţa dintre volumul înscris în avizul de însoţire şi volumul constatat cu ocazia controlului diferă cu minimum 20%, dar nu mai puţin de 5,01 metri cubi materiale lemnoase. (4) Se sancţionează potrivit alin. (3) transportul în mod repetat de materiale lemnoase, dacă valoarea prejudiciului produs nu depăşeşte limita prevăzută la alin. (2) lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte limita prevăzută la alin. (2) lit. a). (5) Bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la alin. (2)-(4), inclusiv mijloacele de transport, se confiscă în mod obligatoriu în natură. ART. 152 Regimul măsurilor asigurătorii şi confiscarea (1) Materialele lemnoase rezultate ca urmare a săvârşirii unor fapte ce pot fi încadrate ca infracţiuni conform prezentei legi se confiscă în natură sau prin echivalent. În cazul confiscării în natură, materialele lemnoase se ridică şi se predau în custodie ocolului silvic care are sediul social cel mai apropiat de locul constatării, acesta fiind obligat să le preia. Transportatorul este obligat să transporte materialele lemnoase confiscate la locul de predare în custodie, indicat de agentul constatator. În cazul confiscării prin echivalent, calculul contravalorii materialelor lemnoase se face la preţuri de referinţă, pe specii şi sortimente, stabilite anual în raport cu valoarea de circulaţie a materialelor lemnoase, prin ordin al conducătorului Autorităţii, pe baza preţului pieţei, rezultat prin calcularea mediei ultimelor preţuri de vânzare, comunicate de administratorii fondului forestier proprietate publică care au vândut sortimentul respectiv în ultimele 6 luni. (2) Produsele din lemn obţinute din lemn brut, rezultate ca urmare a săvârşirii unor fapte care sunt încadrate ca infracţiuni potrivit prezentei legi, se retrag şi, după caz, se recheamă imediat de pe piaţă. (3) Ocoalele silvice au obligaţia înfiinţării cel puţin a unui depozit/depozit temporar, cu obligaţia asigurării unui spaţiu destinat preluării şi depozitării materialelor lemnoase ridicate/confiscate. (4) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. 143, 150 şi 151, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie. (5) În cazul în care se dispune măsura sechestrului asupra materialelor lemnoase sunt aplicabile, după caz, dispoziţiile art. 252^1-252^4 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare. (6) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) sunt produse perisabile şi se valorifică de către custozi în condiţiile Regulamentului privind valorificarea lemnului din terenurile FFN proprietate publică, prevăzut la art. 110 alin. (1); preţurile de pornire la licitaţie sunt cele din lista preţurilor de referinţă, pe specii şi sortimente stabilite anual, pentru materialele lemnoase care nu se găsesc sau care nu pot fi identificate, stabilită anual de Autoritate, denumită în continuare Lista preţurilor de referinţă. (7) Sumele rezultate din valorificarea materialelor lemnoase în condiţiile alin. (6), din care se scad cheltuielile ocazionate custodelui de manipulare şi/sau valorificare, se depun într-un cont bancar indicat de organul de urmărire penală. ART. 153 Amenda pentru persoana juridică Prin derogare de la dispoziţiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este cuprinsă între 500 lei şi 25.000 lei. ART. 154 Obligaţia de a transporta bunul la locul de predare în custodie În cazul măsurii sechestrului asigurător asupra vehiculului, făptuitorul este obligat să transporte, pe cheltuiala sa, bunul care a făcut obiectul măsurii sechestrului asigurător, la locul de predare în custodie stabilit de organul de urmărire penală. ART. 155 Detaşarea personalului cu atribuţii de control În cazul infracţiunilor prevăzute de prezenta lege, pentru cauze de complexitate ridicată, procurorul poate solicita, după caz, conducătorului Gărzii Forestiere Naţionale ori conducătorului Gărzii Forestiere detaşarea de personal cu atribuţii de control în cadrul unităţilor de parchet, cu respectarea dispoziţiilor art. 127 alin. (5) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare. ART. 156 Completarea cu dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură penală Prevederile prezentului titlu se completează cu dispoziţiile Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare. TITLUL VIII Evaluarea pagubei şi a prejudiciului forestier ART. 157 Paguba şi prejudiciul forestier (1) Paguba adusă vegetaţiei forestiere din FFN şi din afara FFN şi prejudiciul forestier în cazul vegetaţiei forestiere din FFN, indiferent de natura juridică a proprietăţii, se evaluează de către agenţii constatatori prevăzuţi la art. 136 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (3). (2) În FFN, valoarea prejudiciului forestier se stabileşte prin însumarea valorii pagubei cu valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii. (3) La măsurarea elementelor dendrometrice ale arborilor sustraşi se pot utiliza şi mijloace electronice de măsurare pe baza metodologiei aprobate de Autoritate. (4) Evaluarea pagubelor produse prin afectarea arborilor se face în conformitate cu metodele dendrometrice pentru evaluarea volumului de lemn destinat valorificării şi a valorilor necesare calculului volumului de lemn destinat valorificării, aprobate prin ordin al conducătorului Autorităţii, prin: a) determinarea volumului arborilor sustraşi în raport cu diametrul măsurat la cioată, în terenurile din FFN şi din afara FFN; b) determinarea volumului arborilor sustraşi în raport cu un arboret similar. (5) Încadrarea în limitele valorii pagubelor şi/sau a prejudiciului forestier stabilite în condiţiile prezentei legi are în vedere calculul acestora fără aplicarea cotei de TVA. ART. 158 Stabilirea pagubei produse arborilor prin tăiere fără drept, rupere, scoatere din rădăcini şi distrugere (1) Valoarea unitară a pagubei produse arborilor se stabileşte prin multiplicarea factorului „k“ specific, prevăzut în tabelul nr. 1 din anexa nr. 3, cu valoarea medie a unui metru cub de lemn pe picior. (2) Valoarea factorului „k“ care se foloseşte este cea corespunzătoare categoriei de diametre în care se încadrează diametrul calculat pentru arborele afectat/prejudiciat/tăiat şi pentru specia sau grupa de specii a acestuia. (3) Pe terenurile plane, diametrul arborelui tăiat se stabileşte prin măsurarea cioatei în plan orizontal la înălţimea la care s-a făcut secţionarea arborelui, dar nu mai mult de 30 centimetri de la nivelul solului. (4) Pe terenurile înclinate, diametrul arborelui tăiat se măsoară în partea din amonte, în conformitate cu prevederile alin. (3). (5) În cazul în care forma secţiunii arborelui sau a cioatei nu este circulară, diametrul se determină conform prevederilor alin. (3) şi (4), ca medie a două diametre perpendiculare, din care primul diametru măsurat este diametrul cel mai mic de pe toată secţiunea cioatei. (6) În cazul arborilor scoşi din rădăcini, fără a fi sustraşi, precum şi al celor afectaţi/prejudiciaţi fără tăiere, diametrul arborelui se măsoară la distanţa de 30 centimetri de la colet. (7) În cazul arborilor scoşi din rădăcini şi sustraşi sau în cazul arborilor tăiaţi, prin a căror tăiere nu a rămas cioată, diametrul cioatei se stabileşte după cum urmează: a) prin calculul mediei aritmetice a diametrelor măsurate la 30 centimetri de la nivelul solului pentru cel puţin 3 arbori din imediata apropiere a gropii şi din aceeaşi specie cu arborele extras, dacă aceasta poate fi identificată; b) prin calculul mediei aritmetice a diametrelor măsurate la 30 centimetri de la nivelul solului pentru cei mai apropiaţi 3 arbori aparţinând aceleiaşi specii. (8) În cazul secuirii arborilor, calculul valorii pagubei şi măsurarea diametrului se fac potrivit prevederilor alin. (1)-(4). (9) În situaţia în care sunt înlăturaţi toţi arborii, fără a exista posibilitatea de a aplica dispoziţiile alin. (1)-(8), valoarea pagubei se calculează prin înmulţirea volumului mediu/hectar pe specii corespunzător compoziţiei din amenajamentul silvic cu suprafaţa afectată aferentă şi cu valoarea preţului unui metru cub de lemn de foc din Lista preţurilor de referinţă. (10) În situaţia în care, pentru suprafaţa de pe care s-au înlăturat toţi arborii şi nu există amenajament silvic, valoarea pagubei se calculează prin multiplicarea suprafeţei afectate cu volumul mediu la hectar, clasa a treia de producţie, la vârsta de 50 de ani, şi cu preţul mediu al unui metru cub de lemn, după cum urmează: a) pentru specia stejar pedunculat la câmpie; b) pentru specia fag la deal; c) pentru specia molid la munte. (11) Stabilirea suprafeţei care este utilizată în formula de calcul prevăzută la alin. (9) pe unitate amenajistică se face pe bază de măsurători de către agenţii constatatori prevăzuţi în art. 136 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (3). (12) Pentru infracţiunile prevăzute la art. 148, valoarea pagubei se stabileşte ca produs dintre volumul rezultat pe specii, reconstituit conform metodelor dendrometrice pentru evaluarea volumului de lemn destinat valorificării şi valorile necesare calculului volumului de lemn destinat valorificării, aprobate prin ordin al conducătorului Autorităţii, şi preţul de referinţă aferent sortimentului lemn de foc din Lista preţurilor de referinţă, multiplicat de 3 ori. ART. 159 Stabilirea pagubei produse prin afectarea puieţilor şi/sau lăstarilor (1) Valoarea pagubei produse puieţilor şi lăstarilor se determină prin înmulţirea valorii factorului „k“, prevăzută în tabelul nr. 2 din anexa nr. 3, corespunzătoare speciei, cu valoarea medie a unui metru cub de lemn. (2) Valoarea unitară a pagubei prevăzută la alin. (1) se stabileşte luându-se în calcul un puiet/metru pătrat, respectiv un lăstar/metru pătrat. ART. 160 Stabilirea pagubei produse prin furtul de arbori (1) Valoarea pagubei produse prin furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiaţi, distruşi ori scoşi din rădăcini, din păduri, din perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara FFN se calculează după cum urmează: a) dacă partea supraterană a arborelui a fost sustrasă şi nu este identificată nici la cioată şi nici în alte locaţii, volumul acesteia se preia din tabelul nr. 1 din anexa nr. 3; b) corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează cioata rezultată prin tăierea arborelui. Valoarea pagubei produse prin furt se obţine prin multiplicarea volumului rezultat cu valoarea preţului unui metru cub de lemn de foc din Lista preţurilor de referinţă; c) dacă doar o parte din partea supraterană a arborelui a fost sustrasă, iar cealaltă parte se găseşte la cioată, volumul părţii de arbore care a fost furat se determină ca diferenţă dintre volumul arborelui întreg, preluat din anexa nr. 3, corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează cioata rezultată prin tăierea arborelui, şi volumul părţii de arbore identificate. Valoarea pagubei produse prin furt se obţine prin multiplicarea volumului rezultat cu valoarea preţului unui metru cub de lemn de foc din Lista preţurilor de referinţă; d) dacă partea supraterană a arborelui a fost sustrasă în întregime şi se identifică în diferite locaţii se procedează după cum urmează: (i) în cazul în care volumul lemnului identificat în alte locaţii este egal cu sau mai mare decât volumul stabilit cu ajutorul tabelului nr. 1 din anexa nr. 3, valoarea pagubei prin furt se obţine prin multiplicarea volumului rezultat, pe sortimente, cu valoarea preţului unui metru cub de lemn din Lista preţurilor de referinţă; (ii) în cazul în care volumul lemnului identificat în diferite locaţii este mai mic decât volumul stabilit cu ajutorul tabelului nr. 1 din anexa nr. 3, pentru lemnul identificat se determină volumul pe sortimente, care se multiplică cu valoarea preţului unui metru cub de lemn din Lista preţurilor de referinţă, şi astfel se stabileşte valoarea lemnului sustras; volumul determinat ca diferenţă între cel stabilit cu ajutorul tabelului nr. 1 din anexa nr. 3 şi cel identificat se consideră sustras şi neidentificat, iar valoarea acestuia se determină prin înmulţirea volumului rezultat ca diferenţă cu valoarea preţului unui metru cub de lemn de foc din Lista preţurilor de referinţă. În acest caz, paguba pentru furt de arbori se calculează ca sumă între valoarea volumului neidentificat şi valoarea volumului identificat; (iii) în cazul în care cioatele/materialul lemnos au/a fost îndepărtat(e) de pe suprafaţa compactă de pe care arborii au fost tăiaţi şi sustraşi, valoarea pagubei se calculează prin înmulţirea volumului mediu/hectar pe specii, corespunzător amenajamentului silvic, cu suprafaţa pe care nu se mai găsesc cioatele/ materialul lemnos şi cu valoarea preţului unui metru cub de lemn de foc din Lista preţurilor de referinţă. În cazul în care amenajamentul silvic este expirat, pentru calcul se vor lua în considerare informaţiile din ultimul amenajament silvic: volumul mediu la hectar, pe specii, precum şi creşterea anuală înmulţită cu numărul de ani scurşi de la data expirării amenajamentului silvic până la data constatării faptei; e) în situaţia în care, pentru suprafaţa de pe care s-au sustras toţi arborii, nu există amenajament silvic, valoarea pagubei se calculează prin multiplicarea suprafeţei afectate cu volumul mediu la hectar, clasa a treia de producţie şi la vârsta de 50 de ani, şi cu preţul mediu al unui metru cub de lemn, după cum urmează: (i) pentru specia stejar pedunculat la câmpie; (ii) pentru specia fag la deal; (iii) pentru specia molid la munte. (2) Stabilirea mărimii suprafeţei care intră în formula de calcul prevăzută la alin. (1) lit. e) pe unitate amenajistică se face prin măsurători de către agenţii constatatori prevăzuţi la art. 136 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (3). ART. 161 Stabilirea prejudiciului forestier (1) Prejudiciul forestier se calculează prin însumarea valorii pagubei produse prin vătămare (P) cu valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii (VFN). (2) Valoarea VFN se stabileşte prin produsul dintre valoarea pagubei (P) şi un coeficient (K) diferenţiat în raport cu cele 6 tipuri funcţionale în care se încadrează pădurile prin amenajamentul silvic, după cum urmează: a) tipul funcţional I (T.I): păduri cu funcţii speciale de protecţie, în care este interzisă, prin reglementări, exploatarea lemnului sau a altor produse, fără aprobări emise în baza actelor administrative privind protecţia mediului şi/sau acordul administratorului ariei naturale protejate - K = 1,5; b) tipul funcţional II (T.II): păduri cu funcţii speciale de protecţie, în care nu este permisă reglementarea procesului de producţie lemnoasă - produse principale. În cadrul acestui tip sunt admise numai lucrările speciale de conservare - K = 1,0; c) tipul funcţional III (T.III): păduri cu funcţii speciale de protecţie, pentru care se reglementează procesul de producţie lemnoasă - produse principale, fiind admise, de regulă, tratamentul tăierilor grădinărite şi tratamentul tăierilor cvasigrădinărite - K = 0,7; d) tipul funcţional IV (T.IV): păduri cu funcţii speciale de protecţie, pentru care se reglementează procesul de producţie lemnoasă - produse principale, fiind admise, de regulă, tratamentele care promovează regenerarea naturală, cu impunerea unor restricţii speciale - K = 0,7; e) tipul funcţional V (T.V): păduri cu funcţii de producţie şi protecţie destinate producţiei de lemn de calitate superioară, în care sunt admise tratamentele adecvate ţelurilor urmărite - K = 0,5; f) tipul funcţional VI (T.VI): păduri cu funcţii de producţie şi protecţie în care se poate aplica întreaga gamă a tratamentelor silviculturale - K = 0,5. (3) În cazul în care fapta este constatată în FFN pentru care nu există un amenajament silvic în vigoare, valoarea prejudiciului forestier se stabileşte conform alin. (2) lit. d). ART. 162 Măsurile reparatorii pentru lucrările şi/sau obiectivele amplasate în FFN fără aprobări legale (1) În situaţia realizării de lucrări şi/sau amplasării de obiective fără aprobări legale în FFN, prejudiciul se calculează cu luarea în considerare a următoarelor: a) valoarea pagubei; b) valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii; c) valoarea pierderii de creştere, asimilată contravalorii pierderii de creştere determinate de exploatarea lemnului înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, calculată la data constatării faptei; d) valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv. (2) La calcularea prejudiciului, Garda Forestieră competentă teritorial constată dacă terenul mai poate fi adus în starea iniţială sau dacă a fost schimbată ireversibil categoria de folosinţă a terenului, conform art. 142 alin. (5). (3) În cazul în care, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, se dispune desfiinţarea lucrărilor şi/sau obiectivelor amplasate în FFN fără aprobări legale, pe lângă obligaţia prevăzută la art. 143 alin. (3), persoana ocupantă fără aprobări legale are obligaţia achitării prejudiciului, reprezentat de: a) valoarea pagubei; b) valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii; c) valoarea pierderii de creştere, asimilată contravalorii pierderii de creştere determinate de exploatarea lemnului înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, calculată la data constatării faptei; d) valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv; e) plata unei despăgubiri cu titlu de lipsă de folosinţă, calculată de la data constatării faptei până la data reintroducerii terenului în circuitul silvic. (4) În cazul în care persoana ocupantă fără aprobări legale este proprietarul terenului forestier pe care au fost amplasate lucrări şi/sau obiective în FFN fără aprobări legale, valoarea pagubei şi valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, prevăzute la alin. (3) lit. a) şi d), se virează în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, iar valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii şi plata despăgubirii cu titlu de lipsă de folosinţă, prevăzute la alin. (3) lit. b) şi c), încasate de către ocolul silvic, se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică. (5) În cazul în care se dispune emiterea aprobării folosirii temporare pentru intrarea în legalitate, persoana ocupantă fără aprobări legale are obligaţia achitării prejudiciului reprezentat de: a) valoarea pagubei; b) valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii; c) valoarea pierderii de creştere, asimilată contravalorii pierderii de creştere determinate de exploatarea lemnului înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, calculată la data constatării faptei; d) valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv; e) plata unei despăgubiri cu titlu de lipsă de folosinţă, calculată de la data constatării faptei până la data obţinerii aprobării folosirii terenului în circuitul silvic; f) valoarea garanţiei, asimilată garanţiei pentru ocuparea temporară a terenului; g) chiria pentru folosirea temporară a terenului, datorată de la data obţinerii aprobării pentru intrarea în legalitate, care se calculează şi se achită similar chiriei în cazul ocupării temporare a terenurilor din FFN. (6) În cazul în care persoana ocupantă fără aprobări legale este proprietarul terenului forestier pe care au fost amplasate lucrări şi/sau obiective în FFN fără aprobări legale, valoarea pagubei şi valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, prevăzute la alin. (5) lit. a) şi d), se virează în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, iar valorile prevăzute la alin. (5) lit. b), c) şi f), încasate de către ocolul silvic, se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică. (7) În cazul în care se dispune emiterea aprobării folosirii definitive pentru intrarea în legalitate, persoana ocupantă fără aprobări legale are obligaţia achitării prejudiciului reprezentat de: a) valoarea pagubei; b) valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii: c) valoarea pierderii de creştere, asimilată contravalorii pierderii de creştere determinate de exploatarea lemnului înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, calculată la data constatării faptei; d) valoarea taxei, asimilată taxei pentru scoaterea definitivă a terenului din FFN, calculată fără compensare cu terenuri; e) valoarea terenului, asimilată contravalorii terenului pentru care se emite aprobarea legală de intrare în legalitate; f) plata unei despăgubiri cu titlu de lipsă de folosinţă, calculată de la data constatării faptei până la data emiterii aprobării pentru folosirea definitivă a terenului. (8) În cazul în care persoana ocupantă fără aprobări legale este proprietarul terenului forestier pe care au fost amplasate lucrări şi/sau obiective în FFN fără aprobări legale, valoarea pagubei prevăzută la alin. (7) lit. a) se virează în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, iar valorile prevăzute la alin. (7) lit. b)-e), încasate de către ocolul silvic, se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică. (9) Menţinerea lucrărilor şi/sau obiectivelor amplasate în FFN fără aprobări legale are la bază acordul prealabil al: a) persoanei ocupante fără aprobări legale prin care se angajează la achitarea integrală a obligaţiilor băneşti şi a prejudiciului; b) agenţiei teritoriale competente pentru protecţia mediului pentru menţinerea lucrărilor şi/sau obiectivelor amplasate în FFN fără aprobări legale, după caz, şi pentru stabilirea eventuală a unor măsuri specifice pentru protecţia mediului; c) Gărzii Forestiere teritoriale competente, care confirmă încadrarea în categoria celor pentru care este permisă scoaterea definitivă/ocuparea temporară. (10) Despăgubirea cu titlu de lipsă de folosinţă este egală cu dublul chiriei calculate conform metodologiei prevăzute la art. 49. Despăgubirea cu titlu de lipsă de folosinţă are următoarele destinaţii: a) 50% din sumă se achită în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică; b) 50% din sumă se achită administratorului în cazul terenurilor proprietate publică a statului şi se repartizează similar chiriei achitate pentru ocuparea temporară a terenurilor din FFN sau se achită proprietarului pentru FFN, altul decât cel proprietate publică a statului. (11) Excepţiile prevăzute de prezenta lege de la plata unor taxe şi obligaţii băneşti, în vigoare la data emiterii aprobării pentru intrarea în legalitate, se aplică în mod corespunzător. (12) Competenţa pentru emiterea aprobării în vederea intrării în legalitate este cea prevăzută la art. 44 alin. (1). ART. 163 Stabilirea volumului materialelor lemnoase în cazul controlului efectuat la operatorii economici care depozitează/prelucrează/comercializează/transportă materiale lemnoase (1) Stabilirea volumului materialelor lemnoase în cazul controlului efectuat la operatorii economici care transportă/ depozitează/prelucrează/comercializează materiale lemnoase se poate face prin măsurarea fiecărei piese sau prin metode de cubaj expeditiv. (2) În cazul controlului transportului, agentul constatator din categoria personalului silvic sau agentul constatator prevăzut la art. 136 alin. (3) este obligat să realizeze un cubaj expeditiv al volumului încărcat în mijlocul de transport. La stabilirea volumului faptic al materialelor lemnoase prin metoda cubajului expeditiv se vor aplica factorii de cubaj medii pe sortimente/grupe de specii şi toleranţele admise, stabiliţi conform hotărârii Guvernului prevăzute la art. 20 alin. (1). (3) În situaţia în care, în urma măsurătorilor realizate potrivit alin. (2), s-a constatat o diferenţă de cel puţin 5% la cherestele şi 10% pentru celelalte materiale lemnoase între volumul determinat prin cubaj expeditiv şi volumul înscris în avizul de însoţire şi dacă operatorul economic/transportatorul acceptă rezultatul măsurătorii, agentul constatator dispune măsurile legale, în baza acestor măsurători. (4) Dacă operatorul economic/transportatorul nu acceptă rezultatul cubajului expeditiv, acesta este obligat să asigure transportul, descărcarea şi manipularea în vederea inventarierii piesă cu piesă conform măsurilor dispuse de agentul constatator. TITLUL IX Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 164 Dispoziţii tranzitorii (1) Autorizaţiile de funcţionare a ocoalelor silvice prevăzute la art. 10 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rămân valabile pentru ocoalele silvice de stat înfiinţate de administratorii fondului forestier proprietate publică a statului şi pentru ocoalele silvice de regim care funcţionează ca regii autonome de interes local, similar asociaţiilor şi fundaţiilor sau ca societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (2) În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ocoalele silvice de regim care nu funcţionează ca regii autonome de interes local, similar asociaţiilor şi fundaţiilor sau ca societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligate să se autorizeze în condiţiile prezentei legi. (3) Ocoalele silvice nominalizate în vederea asigurării principiului teritorialităţii în baza Legii nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează această calitate după intrarea în vigoare a prezentei legi. (4) Şefii ocoalelor silvice de regim angajaţi în condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (5) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (4), mai pot exercita această funcţie maximum 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (5) Până la data publicării regulamentului prevăzut la art. 15 alin. (4), numirea şi revocarea şefilor de ocoale silvice se fac cu avizul favorabil al Autorităţii. (6) Sintagma autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură prevăzută de Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se va utiliza până la aprobarea legislaţiei subsecvente prevăzute de prezenta lege. (7) Contractele de administrare sau serviciile silvice prevăzute la art. 16 din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile în condiţiile legii aflate în vigoare la momentul încheierii acestora. (8) Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi cele privind provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului şi unele măsuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 497/2020, cu modificările şi completările ulterioare, rămân valabile până la data aprobării acestora în condiţiile prezentei legi. (9) Sistemul informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase dezvoltat în aplicarea normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi cele privind provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului este utilizat şi după data intrării în vigoare a prezentei legi, până la data operaţionalizării sistemului informaţional integrat pentru păduri, în condiţiile prezentei legi. Până la operaţionalizarea sistemului informaţional integrat pentru păduri, prevederile din prezenta lege se aplică sistemului informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase. (10) Datele, informaţiile şi procesele generate în sistemul informaţional integrat privind trasabilitatea materialelor lemnoase sunt folosite cu continuitate şi după intrarea în vigoare a prezentei legi. (11) Aprobările privind scoaterea definitivă sau ocuparea temporară din FFN emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile. (12) Documentaţiile de scoatere definitivă sau ocupare temporară din FFN, depuse anterior intrării în vigoare a prezentei legi, dar care nu au fost aprobate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se refac cu respectarea prevederilor art. 38-48. (13) Orice trimitere la art. 36-42 din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face la art. 38-48. (14) Contractele de concesiune încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data la care acestea au fost încheiate, în tot ceea ce priveşte încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea acestora. (15) Amenajamentele silvice în vigoare sau aprobate anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse dispoziţiilor legii la data la care acestea au intrat în vigoare sau au fost aprobate. În situaţia în care prevederile din amenajamentele silvice contravin prevederilor prezentei legi, acestea se modifică în mod corespunzător în termen de maximum 12 luni de la data intrării în vigoare a legii. (16) Normele tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate şi Ghidul de bune practici privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate, aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.533/2022 pentru aprobarea Normelor tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate şi a Ghidului de bune practici privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi împădurire a terenurilor, rămân valabile până la data aprobării acestora în condiţiile prezentei legi. (17) Normele tehnice privind îngrijirea şi conducerea arboretelor şi Ghidul de bune practici privind îngrijirea şi conducerea arboretelor, aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.534/2022 pentru aprobarea Normelor tehnice privind îngrijirea şi conducerea arboretelor şi a Ghidului de bune practici privind îngrijirea şi conducerea arboretelor, rămân valabile până la data aprobării acestora în condiţiile prezentei legi. (18) Normele tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor şi Ghidul de bune practici privind alegerea şi aplicarea tratamentelor, aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.535/2022 pentru aprobarea Normelor tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor şi a Ghidului de bune practici privind alegerea şi aplicarea tratamentelor, rămân valabile până la data aprobării acestora în condiţiile prezentei legi. (19) Normele tehnice privind amenajarea pădurilor şi Ghidul de bune practici privind amenajarea pădurilor, aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.536/2022 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amenajarea pădurilor şi a Ghidului de bune practici privind amenajarea pădurilor, rămân valabile până la data aprobării acestora în condiţiile prezentei legi. (20) Normele tehnice privind regenerarea pădurilor si efectuarea controlului anual al regenerărilor şi Ghidul de bune practici privind regenerarea pădurilor şi efectuarea controlului anual al regenerărilor, aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.537/2022 pentru aprobarea Normelor tehnice privind regenerarea pădurilor şi efectuarea controlului anual al regenerărilor şi a Ghidului de bune practici privind regenerarea pădurilor şi efectuarea controlului anual al regenerărilor, rămân valabile până la data aprobării acestora în condiţiile prezentei legi. (21) Indicatorii de stare a pădurilor prevăzuţi la art. 67 se aprobă până la data de 31 decembrie 2028. (22) Certificatele de atestare pentru lucrările de exploatare forestieră emise în temeiul Legii nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează valabilitatea până la data expirării acestora. (23) Sintagma masă lemnoasă prevăzută de Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se utilizează până la aprobarea legislaţiei subsecvente prevăzute de prezenta lege. (24) Studiile de specialitate pentru pădurile-parc, parcurile recreative şi tematice avizate în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură până la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează valabilitatea. (25) Strategia naţională pentru păduri 2030 şi Planul naţional de acţiune, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.227/2022 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru păduri 2030, îşi păstrează valabilitatea până la data de 31 decembrie 2030. (26) Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a fondului forestier, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 26 octombrie 2009, rămâne în vigoare 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (27) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Autoritatea stabileşte, prin ordin al conducătorului Autorităţii, structurile de administrare care elaborează şi implementează, pe zone-pilot, regulamente proprii de pază conform normelor prezentei legi; stabilirea acestor structuri de administrare se face prin desemnare şi/sau la solicitare. (28) În termen de maximum 90 de zile de la data emiterii ordinului conducătorului Autorităţii prevăzut la alin. (27), structurile de administrare desemnate vor elabora regulamente proprii de pază pe care le vor implementa într-o perioadă de maximum 12 luni de la data aprobării acestora. (29) Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, aprobat prin Legea nr. 265/2017 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, se menţine, până la data de 31 decembrie 2025, la valoarea existentă la data intrării în vigoare a prezentei legi. (30) Până la aprobarea legislaţiei subsecvente prevăzute de prezenta lege se utilizează termenii şi expresiile din anexa nr. 1 la Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (31) Regulamentul de valorificare al masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 715/2017 pentru aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează valabilitatea până la aprobarea regulamentului de valorificare prevăzut la art. 110 alin. (1), în condiţiile prezentei legi. (32) La data intrării în vigoare a prezentei legi se suspendă aplicarea prevederilor legale sau contractuale referitoare la recoltarea de masă lemnoasă în arboretele din unitatea administrativ-teritorială Ilfov. (33) Sunt exceptate de la prevederile alin. (32) contractele referitoare la recoltarea de masă lemnoasă din partizile care au fost autorizate spre exploatare până la data intrării în vigoare a prezentei legi. (34) Amenajamentele silvice în vigoare pentru pădurile de pe raza unităţii administrativ-teritoriale Ilfov se aplică în continuare, cu excepţia prevederilor referitoare la tratamente şi recoltarea de produse principale, a căror aplicare se suspendă pe toată durata de valabilitate a amenajamentelor. ART. 165 Modificarea legii speciale privind contravenţiile silvice La articolul 19 din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Constituie contravenţii silvice, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă şi cu confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte: a) transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, cu un volum cuprins între 0,1 şi 5 metri cubi, neînsoţit de documentele specifice de transport, aşa cum sunt stabilite de normele privind circulaţia materialelor lemnoase. Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează: 1. 1.000 lei până la 2.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 şi 1 metru cub inclusiv; 2. 2.000 lei până la 4.000 lei, pentru un volum cuprins între 1,01 şi 3,00 metri cubi inclusiv; 3. 4.000 lei până la 6.000 lei, pentru un volum cuprins între 3,01 şi 5,00 metri cubi inclusiv; b) transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, însoţit de documente specifice de transport, aşa cum sunt stabilite de normele privind circulaţia materialelor lemnoase, la care diferenţa dintre volumul constatat la momentul verificării şi cel înscris în avizul de însoţire este de cel mult 5 metri cubi inclusiv, cu luarea în considerare a toleranţelor legale şi a contragerilor specifice. Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează: 1. 1.000 lei până la 2.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 şi 1 metru cub inclusiv; 2. 2.000 lei până la 4.000 lei, pentru un volum cuprins între 1,01 şi 3,00 metri cubi inclusiv; 3. 4.000 lei până la 6.000 lei, pentru un volum cuprins între 3,01 şi 5,00 metri cubi inclusiv; c) transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase fără provenienţă legală, aşa cum sunt stabilite de normele privind circulaţia materialelor lemnoase. Cuantumul amenzii care se aplică este cuprins între 5.000 lei până la 10.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 şi 5 metri cubi inclusiv; d) transportul de materiale lemnoase ale căror caracteristici nu corespund cu cel puţin unul dintre elementele înscrise în avizul de însoţire referitoare la: (i) volum pe specii/grupe de specii, cu luarea în considerare a toleranţelor/contragerilor specifice; (ii) specie/grupe de specii; (iii) numărul de piese de lemn rotund cu diametrul la capătul subţire mai mare sau egal cu 24 centimetri sau numărul de bucăţi/colete de cherestele. Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează: 1. 1.000 lei până la 2.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 şi 1 metru cub inclusiv; 2. 2.000 lei până la 4.000 lei, pentru un volum cuprins între 1,01 şi 3,00 metri cubi inclusiv; 3. 4.000 lei până la 6.000 lei, pentru un volum cuprins între 3,01 şi 5,00 metri cubi inclusiv. Sancţiunea complementară de confiscare se aplică pentru diferenţa de volum în plus constatată faţă de volumul pe specii/grupe de specii înscris în avizul de însoţire, cu luarea în considerare a toleranţelor legale şi a contragerilor specifice; e) deţinerea materialelor lemnoase de către deţinătorii depozitelor, ai altor spaţii destinate depozitării temporare şi/sau ai instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase pe grupe de specii şi sortimente industriale, determinate ca diferenţe în plus dintre volumul stocului fizic şi volumul stocului scriptic înregistrat în aplicaţia SUMAL 2.0 este de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi la momentul constatării faptei; Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează: 1. 5.000 lei până la 10.000 lei, pentru un volum de până la 5% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 4 metri cubi inclusiv; 2. 15.000 lei până la 20.000 lei, pentru un volum de până la 10% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 8 metri cubi inclusiv; 3. 30.000 lei până la 50.000 lei, pentru un volum de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi inclusiv; f) nedeţinerea materialelor lemnoase de către deţinătorii depozitelor, ai altor spaţii destinate depozitării temporare şi/sau ai instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase pe grupe de specii şi sortimente industriale, determinate ca diferenţe în minus dintre volumul stocului fizic şi volumul stocului scriptic înregistrat în aplicaţia SUMAL 2.0, este de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi la momentul constatării faptei; Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează: 1. 5.000 lei până la 10.000 lei, pentru un volum de până la 5% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 4 metri cubi inclusiv; 2. 15.000 lei până la 20.000 lei, pentru un volum de până la 10% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 8 metri cubi inclusiv; 3. 30.000 lei până la 50.000 lei, pentru un volum de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi inclusiv." ART. 166 Promovare de acte normative subsecvente (1) Legislaţia subsecventă Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rămâne în vigoare până la adoptarea legislaţiei subsecvente în condiţiile prezentei legi. (2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul României adoptă, prin hotărâre, la propunerea Autorităţii, Regulamentul de organizare şi funcţionare al Romsilva, prevăzut la art. 32 alin. (2). (3) În termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Autoritatea emite norme tehnice speciale cu privire la amenajarea pădurilor cu rol social şi a celor care necesită măsuri de conservare activă fără reglementarea recoltării de produse principale, inclusiv pentru pădurile incluse în centurile verzi din jurul oraşelor. (4) În termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Autoritatea aprobă metodologia pentru crearea centurilor verzi din jurul oraşelor, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru silvicultură. (5) În termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Consiliul Judeţean Ilfov, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, cu consultarea proprietarilor şi administratorilor de păduri, a societăţii civile, a autorităţilor pentru protecţia mediului şi a celor cu atribuţii în domeniul ariilor naturale protejate, pădurilor şi apelor, adoptă Planul de management al pădurilor de pe raza teritorială a unităţii administrativ-teritoriale Ilfov, pentru implementarea prevederilor art. 90. ART. 167 Abrogări La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: a) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare; b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007; c) dispoziţiile art. 10 şi 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 20 octombrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare; d) dispoziţiile art. 2 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Legea nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier naţional, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 6 septembrie 2018; e) Hotărârea Guvernului nr. 954/2002 privind aprobarea Regulamentului pentru stabilirea modalităţilor concrete de gospodărire a pădurilor şi de repartizare a resurselor materiale şi a surselor financiare cuvenite persoanelor fizice şi juridice pentru pădurile pe care le au în proprietate şi pe care le administrează prin structuri silvice de stat, pe baza contractuală, precum şi a obligaţiilor acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 17 septembrie 2002, cu modificările ulterioare; f) Hotărârea Guvernului nr. 2.293/2004 privind gestionarea deşeurilor rezultate în urma procesului de obţinere a materialelor lemnoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1261 din 28 decembrie 2004, cu modificările ulterioare; g) Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale şi pentru aprobarea Procedurii de realizare a serviciilor silvice şi de efectuare a controalelor de fond, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 18 august 2009, cu modificările ulterioare. ART. 168 Anexe Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VASILE-DANIEL SUCIU p. PREŞEDINTELE SENATULUI, SORIN-MIHAI CÎMPEANU Bucureşti, 20 decembrie 2024. Nr. 331. ANEXA 1 Termeni şi expresii
┌────────────────┬──────────────────────────┐
│ │Actul încheiat între │
│ │reprezentantul ocolului │
│ │silvic nominalizat şi │
│ │reprezentantul Gărzii │
│ │Forestiere competente │
│ │teritorial, în vederea │
│ │asigurării pazei şi a │
│ │serviciilor silvice │
│ │minimale de către ocolul │
│ │silvic nominalizat pentru │
│ │suprafeţe de FFN de │
│Act de │maximum 30 hectare pentru │
│constatare │care nu există │
│ │administrare sau pentru │
│ │care nu sunt asigurate │
│ │servicii silvice minimale,│
│ │al căror proprietar nu se │
│ │poate identifica ori a │
│ │cărui succesiune nu a fost│
│ │dezbătută, precum şi │
│ │pentru suprafeţele din FFN│
│ │de peste 30 hectare pentru│
│ │care nu este asigurată │
│ │administrarea sau │
│ │serviciile silvice │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Ansamblu de activităţi cu │
│ │caracter tehnic, economic │
│Administrarea │şi juridic menite să │
│pădurilor │asigure gestionarea │
│ │durabilă a terenurilor din│
│ │FFN, cu respectarea │
│ │regimului silvic │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Ansamblu de entităţi prin │
│Administraţie │care se realizează │
│silvică │gestionarea fondului │
│ │forestier în condiţiile │
│ │prezentei legi │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Produs al activităţii de │
│ │amenajare cu conţinut │
│ │tehnico-organizatoric, │
│ │fundamentat ecologic, prin│
│ │care se stabilesc, pentru │
│ │o perioadă de timp, │
│ │lucrările necesare a fi │
│ │executate într-o unitate │
│ │de producţie, în scopul │
│ │aducerii şi, ulterior, al │
│Amenajament │menţinerii │
│silvic │caracteristicilor │
│ │structurale ale │
│ │arboretelor şi ale pădurii│
│ │în ansamblu la valorile │
│ │aferente modelului │
│ │structural optim definit │
│ │în concordanţă cu │
│ │obiectivele de natură │
│ │ecologică, socială şi │
│ │economică urmărite prin │
│ │gestionarea durabilă │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Amenajările permise în │
│ │pădurile-parc sunt: │
│ ├──────────────────────────┤
│ │a) alei realizate din │
│ │materiale ecologice, cu │
│ │lăţimea de maximum 2 metri│
│ │sau piste pentru │
│ │biciclete; │
│ ├──────────────────────────┤
│ │b) bănci; │
│ ├──────────────────────────┤
│ │c) iluminat; │
│ ├──────────────────────────┤
│ │d) puncte de informare cu │
│ │suprafaţa de maximum 4 │
│ │metri pătraţi; │
│ ├──────────────────────────┤
│ │e) toalete ecologice; │
│ ├──────────────────────────┤
│ │f) construcţii provizorii │
│ │din lemn cu suprafaţa │
│Amenajările │construită de maximum 15 │
│pădurilor │metri pătraţi. │
│specifice ├──────────────────────────┤
│pădurilor-parc │În pădurile-parc se pot │
│ │realiza împăduriri cu │
│ │specii care nu sunt din │
│ │tipul natural fundamental │
│ │în locul arborilor │
│ │extraşi. │
│ │Pădurile-parc se vor │
│ │constitui la solicitarea │
│ │proprietarului/ │
│ │administratorului, în baza│
│ │unor studii de │
│ │fundamentare, avizate în │
│ │Comisia tehnică de avizare│
│ │pentru silvicultură. │
│ ├──────────────────────────┤
│ │Suprafaţa de constituire a│
│ │unei păduri-parc este de │
│ │minimum 3 hectare, iar │
│ │suprafaţa ocupată cu │
│ │amenajări permise este de │
│ │maximum 10% din suprafaţa │
│ │încadrată ca pădure-parc. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Activitate de dezvoltare │
│ │tehnologică, cu caracter │
│ │permanent şi continuu, │
│ │având drept scop │
│Amenajarea │conducerea structurală a │
│pădurilor │pădurilor spre starea de │
│ │maximă eficacitate │
│ │funcţională aferentă │
│ │obiectivelor urmărite de │
│ │natură ecologică, socială │
│ │şi economică │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Arbore cu atribute │
│ │ecologice importante care,│
│ │prin forma şi │
│ │caracteristicile │
│ │sistemului radicelar, │
│ │trunchiului, ramurilor şi │
│ │coroanei în ansamblu, │
│Arbore-habitat/ │constituie habitat pentru │
│Arbore de │alte specii. Sunt incluşi │
│biodiversitate │aici arbori scorburoşi, de│
│ │regulă bătrâni (arbori │
│ │veterani), cu cuiburi de │
│ │păsări, cavităţi de │
│ │reproducere, cu lemn mort │
│ │în coroană, cu coroane │
│ │mari etc., sau din specii │
│ │rare. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Porţiune omogenă de pădure│
│ │atât din punctul de vedere│
│ │al fitocenozei de arbori, │
│Arboret │cât şi al condiţiilor │
│ │staţionale, care necesită │
│ │aceleaşi lucrări │
│ │silviculturale │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Suprafaţa de teren pe care│
│ │este cultivată, în scop │
│ │ştiinţific sau │
│ │educaţional, o colecţie de│
│ │plante lemnoase, │
│Arboretum │arborescente şi arbustive,│
│ │autohtone şi exotice, │
│ │constituite din exemplare │
│ │deosebit de valoroase care│
│ │aparţin unui număr mare de│
│ │unităţi sistematice de │
│ │clasificare │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Persoane fizice şi │
│Beneficiari │juridice care beneficiază │
│direcţi ai │nemijlocit de │
│serviciilor │contribuţiile │
│ecosistemelor │ecosistemelor forestiere │
│forestiere │pentru creşterea calităţii│
│ │vieţii oamenilor şi a │
│ │societăţii în ansamblul ei│
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Persoane fizice sau │
│ │juridice care nu sunt │
│Beneficiari │beneficiare directe, dar │
│indirecţi ai │care în mod indirect au │
│serviciilor │acces la contribuţiile │
│ecosistemelor │ecosistemelor forestiere │
│forestiere │pentru creşterea calităţii│
│ │vieţii oamenilor şi a │
│ │societăţii în ansamblul ei│
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │O amenajare, construcţie │
│ │sau instalaţie folosită │
│ │pentru colectarea lemnului│
│ │care ocupă şi poate să │
│ │schimbe temporar, pe │
│ │durata lucrărilor de │
│ │exploatare, folosinţa unui│
│ │spaţiu din cadrul │
│ │şantierului de exploatare │
│ │a lemnului. Ea cuprinde │
│ │spaţiul folosit efectiv │
│ │pentru colectarea │
│Cale de │lemnului, precum şi alte │
│colectare a │amenajări, construcţii şi │
│lemnului │instalaţii necesare │
│ │funcţionării ei. Din punct│
│ │de vedere teritorial, │
│ │căile de colectare pot fi │
│ │situate atât în │
│ │interiorul, cât şi în │
│ │exteriorul parchetelor, │
│ │dar se încadrează în │
│ │şantierul de exploatare a │
│ │lemnului. Se poate folosi │
│ │şi termenul de instalaţie │
│ │pasageră pentru colectarea│
│ │lemnului. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Sistem naţional informatic│
│ │de evidenţă a tuturor │
│ │arboretelor incluse în │
│ │categoria ecosistemelor │
│Catalogul │forestiere strict │
│naţional al │protejate, cu actualizare │
│ecosistemelor │periodică şi cu o secţiune│
│strict protejate│publică care permite │
│ │vizualizarea amplasării │
│ │spaţiale a respectivelor │
│ │arborete pe o hartă │
│ │interactivă │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Zone din jurul oraşelor │
│ │constituite din păduri, │
│ │vegetaţie forestieră şi │
│ │alte terenuri cu înaltă │
│ │valoare naturală, │
│ │socioculturală, recreativă│
│ │sau ecologică, în care │
│ │gestionarea pădurilor şi a│
│Centuri verzi │vegetaţiei forestiere se │
│ │face în conformitate cu │
│ │normele tehnice speciale │
│ │elaborate în temeiul art. │
│ │166 alin. (3) din prezenta│
│ │lege, prin aplicarea de │
│ │măsuri de conservare │
│ │activă, fără reglementarea│
│ │recoltării de produse │
│ │principale │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Transportul materialelor │
│ │lemnoase între două │
│Circulaţia │locaţii, folosindu-se în │
│materialelor │acest scop orice mijloc de│
│lemnoase │transport, şi/sau │
│ │transmiterea proprietăţii │
│ │asupra materialelor │
│ │lemnoase │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Partea din arbore care │
│Cioata │rămâne după doborâre atât │
│ │deasupra solului, cât şi │
│ │în sol │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Totalitatea terenurilor │
│ │existente în cuprinsul │
│ │unei unităţi de producţie │
│ │care, la data elaborării │
│Clasa de │unui amenajament, nu sunt │
│regenerare │acoperite cu arbori, │
│ │urmând, în conformitate cu│
│ │lucrările propuse în │
│ │amenajament, să fie │
│ │împădurite │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Orice persoană fizică sau │
│ │juridică din lanţul de │
│ │aprovizionare, alta decât │
│ │operatorul, care, în │
│Comerciant │cursul unei activităţi │
│ │comerciale, pune la │
│ │dispoziţie pe piaţa │
│ │Uniunii Europene produse │
│ │de bază şi alte produse │
│ │relevante │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Formă de ajutor sau de │
│ │sprijin financiar acordat │
│ │de către stat │
│ │proprietarilor terenurilor│
│ │din FFN, alţii decât │
│ │statul, pentru gestionarea│
│Compensaţie │durabilă a terenurilor din│
│financiară │FFN proprietate privată şi│
│ │pentru proprietarii care │
│ │aplică măsurile cu │
│ │caracter obligatoriu, │
│ │necesare pentru │
│ │conservarea şi ameliorarea│
│ │biodiversităţii pădurilor │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Asortimentul de specii │
│ │dintr-un arboret care │
│ │îmbină, în orice moment al│
│ │existenţei sale, în modul │
│ │cel mai favorabil, atât │
│Compoziţie-ţel │prin proporţie, cât şi │
│ │prin gruparea lor, │
│ │exigenţele biologice ale │
│ │pădurii cu cerinţele │
│ │social-economice ori │
│ │ecologice │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Comunităţi reprezentate de│
│ │locuitorii unor localităţi│
│ │ale căror necesităţi │
│ │vitale de natură │
│Comunităţi │energetică, de realizare a│
│locale │unor produse sau de │
│dependente │oferire a unor servicii │
│critic de păduri│sunt restricţionate prin │
│ │încadrarea pădurilor ce │
│ │satisfăceau aceste │
│ │necesităţi în zone cu │
│ │restricţii │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Structura spaţială a │
│ │ecosistemelor ce permite │
│Conectivitate │deplasarea nestingherită a│
│ecologică │speciilor şi asigurarea │
│ │fluxului proceselor │
│ │naturale care susţin viaţa│
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Caracteristică generală a │
│ │unui arboret de a fi │
│ │constituit din arbori │
│ │apropiaţi între ei, în aşa│
│ │fel încât raportul spaţial│
│ │al acestora să determine │
│ │un mediu specific │
│Consistenţă │ecosistemelor forestiere, │
│ │diferit de cel din afară. │
│ │Se exprimă, în mod │
│ │indirect, prin indicele de│
│ │desime, indicele de │
│ │densitate, indicele de │
│ │acoperire, indicele de │
│ │închidere a │
│ │coronamentului. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Asigurarea permanentă de │
│ │către structura de │
│ │administrare a │
│ │supravegherii în │
│Continuitatea │integralitate a FFN aflat │
│pazei FFN │în pază prin diverse │
│ │mijloace tehnice şi │
│ │organizatorice în funcţie │
│ │de rezultatele evaluării │
│ │proprii la risc │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Controlul care se │
│ │realizează prin │
│ │parcurgerea, conform │
│ │regulamentului de pază, a │
│ │unei suprafeţe aflate în │
│ │administrarea ocolului │
│ │silvic sau pentru care │
│ │ocolul silvic prestează │
│Control de fond │servicii de pază în scopul│
│ │verificării integrităţii │
│ │fondului forestier şi │
│ │respectării regimului │
│ │silvic. Controlul parţial │
│ │vizează aceleaşi obiective│
│ │precum controlul de fond, │
│ │dar se desfăşoară doar pe │
│ │o parte a suprafeţei │
│ │aflate în pază. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Spaţiu geografic clar │
│ │delimitat şi desemnat │
│Coridor ecologic│pentru a menţine sau │
│ │pentru a restabili │
│ │eficient conectivitatea │
│ │ecologică │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Alte construcţii şi │
│ │amenajări provizorii │
│ │necesare lucrărilor de │
│ │exploatare a lemnului pot │
│ │fi, nelimitativ, spaţiile │
│ │pe care se depozitează │
│ │carburanţi, lubrifianţi şi│
│ │piese de schimb, atunci │
│ │când acestea nu sunt │
│ │depozitate pe suprafaţa │
│Construcţii şi │platformelor primare, │
│amenajări │precum şi spaţiile │
│necesare │necesare amenajării │
│lucrărilor de │facilităţilor temporare de│
│exploatare a │locuit pentru forţa de │
│lemnului │muncă, atunci când acestea│
│ │nu sunt amenajate pe │
│ │suprafaţa platformelor │
│ │primare. Aceste │
│ │construcţii provizorii se │
│ │edifică şi deservesc │
│ │scopului pentru care au │
│ │fost edificate numai în │
│ │perioada de valabilitate a│
│ │autorizaţiei de │
│ │exploatare. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Metodă de stabilire a │
│ │volumului real al │
│ │materialelor lemnoase │
│ │aşezate în figuri │
│ │geometrice, prin │
│Cubaj expeditiv │utilizarea, după caz, a │
│ │factorilor de cubaj sau a │
│ │coeficienţilor de │
│ │echivalenţă specifici │
│ │sortimentului la volumul │
│ │aparent al figurilor. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Acţiunea de înlăturare, de│
│ │pe un teren inclus în FFN,│
│ │a vegetaţiei forestiere, │
│Defrişare │fără a fi urmată de │
│ │regenerarea acesteia, cu │
│ │schimbarea folosinţei şi/ │
│ │sau a destinaţiei │
│ │forestiere a terenului │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Modificări structurale ale│
│ │suprafeţelor împădurite │
│ │care constau în │
│ │transformarea: │
│ ├──────────────────────────┤
│Degradarea │a) pădurilor primare sau a│
│pădurilor │pădurilor regenerate în │
│ │mod natural în culturi │
│ │forestiere intensive; sau │
│ ├──────────────────────────┤
│ │b) pădurilor primare în │
│ │păduri regenerate │
│ │artificial │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Reducerea până la anulare │
│ │a potenţialului productiv │
│Degradarea │al terenurilor, ca urmare │
│terenurilor │a pierderii totale sau │
│ │parţiale a fertilităţii │
│ │potenţiale a solului │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Proprietarul, │
│ │administratorul, │
│ │prestatorul de servicii │
│ │silvice, transportatorul, │
│ │depozitarul, custodele, │
│Deţinător │precum şi orice altă │
│ │persoană fizică sau │
│ │juridică, în temeiul unui │
│ │titlu legal, de fond │
│ │forestier sau de materiale│
│ │lemnoase │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Instrument cu regim │
│ │special care se foloseşte │
│ │de personalul silvic │
│ │împuternicit pentru │
│ │marcarea arborilor │
│ │destinaţi recoltării, a │
│Dispozitiv │arborilor care delimitează│
│special de │parchetele de exploatare │
│marcat │şi a cioatelor arborilor │
│ │tăiaţi ilegal, precum şi a│
│ │arborilor ce permit │
│ │identificarea locului de │
│ │unde un arbore a fost │
│ │extras fără lăsarea de │
│ │cioată în teren │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Cale de transport │
│ │forestier cu caracter │
│ │permanent, care serveşte │
│ │cerinţelor proprii de │
│ │transport auto în │
│ │activitatea forestieră, │
│Drum forestier │precum şi altor necesităţi│
│ │de transport, fiind │
│ │construită şi menţinută în│
│ │acest scop, în cuprinsul │
│ │FFN, prin schimbarea │
│ │categoriei de folosinţă │
│ │forestieră │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Unitatea funcţională a │
│ │biosferei, constituită din│
│Ecosistem │biocenoză, în care rolul │
│forestier │predominant îl are │
│ │populaţia de arbori, şi │
│ │staţiunea în care se află │
│ │aceasta │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Arboret sau ansamblu de │
│ │arborete cu caracteristici│
│ │floristice, faunistice, │
│Ecosistem │geologice, geomorfologice,│
│forestier cu │hidrologice, climatice, │
│valoare │paleontologice sau de altă│
│conservativă │natură, care au valoare │
│ridicată │ecologică, ştiinţifică sau│
│ │culturală deosebită şi │
│ │care sunt strict protejate│
│ │prin încadrare în tipul I │
│ │de categorii funcţionale │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Acţiunea de culegere de │
│ │informaţii privind │
│ │locaţia, suprafaţa pe care│
│ │se găsesc arborii care │
│Evaluarea │urmează a fi selectaţi în │
│lemnului │vederea exploatării şi │
│ │caracteristicile │
│ │dendrometrice ale │
│ │acestora, necesare │
│ │calculului volumului de │
│ │lemn pe picior │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Calitatea de a fi │
│ │exploatabil atribuită unui│
│ │arbore sau arboret în │
│ │momentul în care │
│Exploatabilitate│recoltarea lor devine │
│ │necesară pentru a se putea│
│ │realiza în mod optim │
│ │obiectivele urmărite prin │
│ │gospodărirea pădurii din │
│ │care face parte │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Procesul de producţie prin│
│ │care se extrage lemnul │
│ │brut din păduri şi de pe │
│Exploatare a │alte terenuri acoperite cu│
│lemnului │vegetaţie forestieră, în │
│ │condiţiile impuse de │
│ │regimul silvic, de regimul│
│ │terenurilor acoperite cu │
│ │vegetaţie forestieră │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Administrarea şi │
│ │utilizarea pădurilor şi a │
│ │terenurilor forestiere │
│ │într-un mod şi într-un │
│ │ritm care să le menţină │
│ │biodiversitatea, │
│ │productivitatea, │
│Gestionarea │capacitatea de regenerare,│
│durabilă a │vitalitatea şi potenţialul│
│pădurilor │lor de a îndeplini, acum │
│ │şi în viitor, funcţiile │
│ │ecologice, economice şi │
│ │sociale relevante, la │
│ │nivel local, naţional şi │
│ │global, şi care nu │
│ │provoacă daune altor │
│ │ecosisteme │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Cadrul instituţional, │
│ │organizaţiile şi procesele│
│ │prin care factorii │
│Guvernanţa │interesaţi din sectorul │
│sectorului │silvic iau şi aplică │
│silvic │decizii cu privire la │
│ │managementul, utilizarea │
│ │şi conservarea resurselor │
│ │forestiere │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Menţinerea suprafeţei FFN,│
│ │a stării de sănătate │
│ │corespunzătoare a │
│Integritatea │arboretelor şi a │
│fondului │structurii care asigură │
│forestier │eficacitatea funcţională │
│ │cea mai ridicată în raport│
│ │cu funcţiile atribuite │
│ │pădurii │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Grup de arbori exceptaţi │
│ │de la exploatarea │
│ │forestieră pe o suprafaţă │
│ │de minimum 0,1 hectare, cu│
│ │rol în conservarea şi │
│ │ameliorarea │
│Insulă de │biodiversităţii, pentru a │
│îmbătrânire │constitui, prin evoluţie │
│ │naturală, habitat sau │
│ │adăpost temporar pentru │
│ │speciile de faună care │
│ │depind de existenţa │
│ │arborilor cu vârste mari │
│ │sau a arborilor morţi │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Punere la dispoziţie │
│Introducere pe │pentru prima oară a unui │
│piaţă │produs de bază sau a unui │
│ │alt produs pe piaţa │
│ │Uniunii Europene │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Întreprinderea care face │
│ │parte dintr-un grup, prin │
│ │controlul direct sau │
│ │indirect al majorităţii │
│ │drepturilor de vot sau al │
│ │capitalului social, │
│Întreprindere │inclusiv prin acorduri, │
│legată │sau, în anumite cazuri, │
│ │prin intermediul │
│ │acţionarilor, persoane │
│ │fizice, ori prin │
│ │posibilitatea de a │
│ │exercita o influenţă │
│ │dominantă asupra unei │
│ │întreprinderi │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Judeţul în care suprafaţa │
│Judeţ deficitar │fondului forestier │
│în păduri │reprezintă mai puţin de │
│ │30% din suprafaţa totală a│
│ │acestuia │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Produsul exploatării │
│ │lemnului reprezentat de │
│ │fragmente, părţi sau │
│ │segmente de arbore aduse │
│ │la forme, dimensiuni şi │
│ │calităţi corespunzătoare │
│ │prelucrării industriale │
│ │sau utilizării directe │
│ ├──────────────────────────┤
│Lemn │Există mai multe criterii │
│ │de clasificare a lemnului │
│ │brut, cum sunt: specia, │
│ │caracteristicile │
│ │fizico-mecanice, forma în │
│ │secţiune transversală, │
│ │stadiul de transformare în│
│ │cursul procesului de │
│ │exploatare, modul de │
│ │livrare şi destinaţia │
│ │lemnului. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Ramură tânără care se │
│Lăstar │dezvoltă din rădăcina sau │
│ │tulpina unui arbore │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Lemnul rotund sau │
│ │despicat, cu sau fără │
│ │coajă, şi lemnul de foc │
│ │sub formă de trunchiuri, │
│ │butuci, crăci, vreascuri │
│ │sau forme similare; │
│ │cherestelele tivite şi │
│ │netivite, capetele şi │
│ │flancurile buştenilor; │
│ │traversele neimpregnate │
│Materiale │din lemn pentru căi │
│lemnoase │ferate, mangalul, lemnul │
│ │ecarisat şi lemnul │
│ │cioplit; lemnul sub formă │
│ │de aşchii sau particule, │
│ │rumeguşul, tocătura │
│ │provenită din lemn, coaja │
│ │arborilor şi resturile de │
│ │lemn. Puieţii forestieri │
│ │se încadrează în categoria│
│ │materialelor lemnoase. │
│ │Materialele lemnoase nu │
│ │sunt bunuri divizibile. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Materialul biologic │
│ │vegetal prin care se │
│Material │realizează regenerarea │
│forestier de │arborilor din speciile şi │
│reproducere │hibrizii artificiali, │
│ │importanţi pentru scopuri │
│ │forestiere │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Unitatea silvică │
│ │înfiinţată în scopul │
│ │administrării şi/sau │
│Ocol silvic │asigurării serviciilor │
│ │pentru terenurile din FFN,│
│ │având suprafaţa minimă de │
│ │constituire după cum │
│ │urmează: │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │a) în regiunea de câmpie -│
│ │3.000 hectare fond │
│ │forestier; │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │b) în regiunea de deal - │
│ │5.000 hectare fond │
│ │forestier; │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │c) în regiunea de munte - │
│ │7.000 hectare fond │
│ │forestier. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Ocolul silvic se │
│ │constituie de către: │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │a) unităţile │
│ │administrativ-teritoriale,│
│ │pentru terenuri forestiere│
│ │proprietate publică sau │
│ │privată pe care le au în │
│ │proprietate sau în │
│ │administrare; │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │b) persoanele fizice şi/ │
│ │sau persoanele juridice, │
│ │pentru terenuri forestiere│
│ │proprietate privată pe │
│ │care le au în proprietate;│
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │c) persoanele juridice │
│ │rezultate în urma │
│ │asocierii persoanelor │
│ │prevăzute la lit. a) şi/ │
│ │sau b) la Registrul │
│ │asociaţiilor şi │
│ │fundaţiilor, la Oficiul │
│ │Naţional al Registrului │
│ │Comerţului; │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │d) administratorii │
│ │fondului forestier │
│ │proprietate publică a │
│ │statului, pentru │
│ │terenurile forestiere │
│ │proprietate publică a │
│ │statului şi/sau a │
│ │unităţilor │
│ │administrativ-teritoriale │
│ │pe care le administrează. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│Ocupare │Utilizarea temporară a │
│temporară a unui│unui teren inclus în FFN, │
│teren inclus în │doar în scopuri şi │
│FFN │perioade stabilite în │
│ │condiţiile prezentei legi │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Terenurile forestiere │
│ │înscrise în amenajamentele│
│Ocupaţii │silvice în vigoare la │
│ │categoria „ocupaţii şi │
│ │litigii“ - „M“ │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Orice persoană fizică sau │
│ │juridică ce, în cursul │
│ │unei activităţi │
│Operator │comerciale, introduce pe │
│ │piaţa Uniunii Europene şi │
│ │alte produse relevante sau│
│ │le exportă de pe piaţa │
│ │Uniunii Europene │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Suprafaţa de teren │
│ │forestier de pe care se │
│ │recoltează arborii │
│ │selectaţi prin lucrări de │
│ │îngrijire şi conducere, │
│ │prin tratamente │
│Parchet │silviculturale, prin │
│ │lucrări de conservare sau │
│ │prin extragerea produselor│
│ │accidentale şi │
│ │extraordinare. Parchetul │
│ │este parte integrantă a │
│ │şantierului de exploatare │
│ │a lemnului. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Amenajările cu caracter │
│ │permanent sau nepermanent,│
│Parc recreativ/ │care se execută în scopul │
│tematic/ │desfăşurării activităţilor│
│educaţional │recreative, cu sau fără │
│ │defrişarea vegetaţiei │
│ │forestiere, de tipul: │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │a) pergole şi/sau locuri │
│ │de joacă pentru copii; │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │b) aventura-parc, │
│ │instalaţii pentru căţărare│
│ │sau iniţiere în alpinism; │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │c) terenuri pentru │
│ │paintball; │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │d) piste pentru biciclete │
│ │şi alte infrastructuri │
│ │specifice sau favorabile │
│ │circulaţiei bicicletelor, │
│ │precum şi, după caz, │
│ │poteci de pământ pentru │
│ │deplasare pedestră şi │
│ │alergare şi, separat, │
│ │pentru ciclism montan şi │
│ │pentru deplasare ecvestră,│
│ │piste pentru alergare, │
│ │piste pentru deplasare pe │
│ │dispozitive cu role, │
│ │punţi, pasarele şi podeţe │
│ │aferente acestor căi de │
│ │comunicaţie; │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │e) căi de acces aferente. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Pierderea economică │
│ │directă rezultată prin │
│ │modificarea aspectului, a │
│ │integrităţii fizice şi/sau│
│ │a caracteristicilor │
│ │fiziologice ale arborelui/│
│ │arborilor ori ale │
│ │arboretului/plantaţiei/ │
│Pagubă │regenerării naturale, după│
│ │caz, rezultată prin │
│ │tăierea, ruperea, │
│ │degradarea, distrugerea, │
│ │scoaterea din rădăcini a │
│ │arborilor, puieţilor sau │
│ │lăstarilor, tăierea │
│ │crăcilor arborilor în │
│ │picioare │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Pădure care prezintă o │
│ │dinamică naturală a │
│ │proceselor ecosistemice │
│ │(cu specii naturale, │
│ │structură plurienă, │
│ │regenerare naturală, │
│ │eliminare naturală │
│ │nedirijată a arborilor) pe│
│ │o suprafaţă a cărei mărime│
│Pădure primară │permite menţinerea │
│ │caracteristicilor naturale│
│ │şi în care nu se practică │
│ │o intervenţie umană │
│ │semnificativă sau în care │
│ │ultimele intervenţii umane│
│ │semnificative s-au făcut │
│ │cu mult timp în urmă │
│ │astfel încât procesele │
│ │naturale caracteristice │
│ │s-au restabilit │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │O suprafaţă de pădure │
│ │pentru care există un │
│ │certificat valid emis de o│
│ │organizaţie independentă │
│ │acreditată internaţional │
│ │care, în urma unui audit, │
│Pădure │confirmă faptul că │
│certificată │suprafaţa respectivă este │
│ │gospodărită în │
│ │conformitate cu un │
│ │standard de certificare a │
│ │managementului forestier │
│ │agreat la nivel │
│ │internaţional │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Acea pădure care s-a │
│ │format şi dezvoltat │
│ │exclusiv sub acţiunea │
│ │factorilor naturali şi în │
│Pădure virgină │care procesele │
│ │ecosistemice în dinamica │
│ │lor se produc fără nicio │
│ │influenţă antropică │
│ │directă sau indirectă │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Pădurea virgină din trecut│
│ │care, între timp, a │
│Pădure │suferit modificări │
│cvasivirgină │antropice observabile, │
│ │nesemnificative asupra │
│ │structurii, staţiunii şi │
│ │proceselor ecosistemice │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Păduri şi terenuri │
│ │forestiere din interiorul │
│ │şi din jurul oraşelor care│
│ │îndeplinesc o funcţie │
│ │ecologică, sanogenă şi │
│ │recreativă pentru │
│ │locuitorii zonelor urbane,│
│Păduri urbane şi│dar care pot furniza în │
│periurbane │subsidiar şi alte bunuri │
│ │şi servicii periurbane cum│
│ │ar fi lemn, fibre, fructe │
│ │sau alte produse │
│ │forestiere nelemnoase, în │
│ │condiţiile aplicării │
│ │normelor prevăzute la art.│
│ │166 alin. (3) din prezenta│
│ │lege │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Suprafaţa de teren │
│ │compactă, de minimum 100 │
│ │metri pătraţi, situată în │
│ │intravilanul unei │
│ │localităţi urbane (oraş, │
│ │municipiu) sau în zona │
│ │periurbană, cu o lăţime de│
│ │cel puţin 2 metri, pe care│
│Minipăduri │au fost plantate specii │
│urbane │forestiere arborescente, │
│ │ce oferă societăţii │
│ │beneficii psihologice, │
│ │sociale, estetice, │
│ │economice şi de mediu, în │
│ │condiţiile aplicării │
│ │normelor prevăzute la art.│
│ │166 alin. (3) din prezenta│
│ │lege │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Păduri localizate în │
│ │jurul, în lungul, în │
│ │apropierea sau în │
│ │interiorul unor zone/ │
│Păduri cu rol │obiective de interes │
│sociocultural │social sau cultural, fiind│
│ │destinate să îndeplinească│
│ │în principal sau în │
│ │totalitate funcţii │
│ │socioculturale. Aceste │
│ │zone/obiective pot fi: │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │a) staţiuni │
│ │balneoclimaterice, │
│ │climaterice sau sanatorii │
│ │de importanţă naţională; │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │b) obiective esenţiale │
│ │pentru păstrarea │
│ │identităţii culturale a │
│ │comunităţilor locale; │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │c) obiective speciale │
│ │culturale (cetăţi, │
│ │fortificaţii, mănăstiri │
│ │etc.). │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Suprafaţă întinsă cu │
│ │destinaţie forestieră, │
│ │formată din terenuri cu │
│ │folosinţe diverse, dar în │
│ │care predomină terenurile │
│ │acoperite cu păduri, în │
│ │care arboretele se află în│
│ │diverse stadii de │
│Peisaj forestier│dezvoltare, iar diversele │
│mozaicat │asociaţii de specii şi │
│ │vârste creează un mozaic │
│ │cu o dinamică determinată │
│ │de modul de gospodărire, │
│ │dar a cărui eterogenitate │
│ │se menţine relativ │
│ │constantă în timp ca │
│ │urmare a aplicării │
│ │măsurilor cu caracter │
│ │silvicultural │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Acţiunea de înlocuire a │
│ │volumului de lemn prevăzut│
│ │a fi recoltat din │
│ │arboretele incluse în │
│ │planul decenal de │
│ │recoltare a produselor │
│ │principale dintr-o unitate│
│ │de gospodărire cu volume │
│ │echivalente rezultate din │
│ │arboretele incluse în │
│Precomptare │aceasta, afectate integral│
│ │de factori biotici sau │
│ │abiotici, ori din arborete│
│ │cu vârste mai mari de 1/2 │
│ │din vârsta │
│ │exploatabilităţii tehnice │
│ │afectate parţial de │
│ │factori biotici sau │
│ │abiotici ori provenite din│
│ │defrişări legale şi tăieri│
│ │ilegale │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Pierderile rezultate prin │
│ │alte acţiuni/inacţiuni │
│Prejudiciu │care nu depind de │
│ │producerea unei pagube în │
│ │înţelesul prezentei legi │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Suma dintre pagubă şi │
│ │valoarea funcţiilor │
│Prejudiciul │nerealizate ale pădurii şi│
│forestier │se calculează numai în │
│ │cazul vegetaţiei │
│ │forestiere din FFN │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Efectuarea, în baza unui │
│ │contract, a unei │
│Prestare a │activităţi cu caracter │
│serviciilor │tehnic de către personalul│
│silvice │silvic al ocoalelor │
│ │silvice sau al altor │
│ │entităţi atestate în │
│ │condiţiile prezentei legi │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Prelucrare a lemnului brut│
│ │care modifică substanţial │
│ │caracteristicile │
│ │geometrice şi defineşte │
│Prima │modul de utilizare │
│transformare a │ulterioară. Sortarea, │
│lemnului brut │cojirea şi prelucrarea │
│ │superficială nu sunt │
│ │considerate prime │
│ │transformări ale lemnului │
│ │brut. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Formaţiunile cu vegetaţie │
│ │forestieră, amplasate la o│
│ │anumită distanţă unele │
│ │faţă de altele sau faţă de│
│Perdele │un obiectiv cu scopul de │
│forestiere de │a-l proteja împotriva │
│protecţie │efectelor unor factori │
│ │dăunători şi/sau pentru │
│ │ameliorarea climatică, │
│ │economică şi │
│ │estetico-sanitară a │
│ │terenurilor │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Terenurile degradate sau │
│ │neproductive agricol care │
│ │pot fi ameliorate prin │
│ │împădurire, a căror punere│
│Perimetru de │în valoare este necesară │
│ameliorare │din punctul de vedere al │
│ │protecţiei solului, al │
│ │regimului apelor, al │
│ │îmbunătăţirii condiţiilor │
│ │de mediu şi al │
│ │diversităţii biologice │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Cultura forestieră │
│ │constituită din arbori │
│ │proveniţi din mai multe │
│ │clone sau familii, │
│ │identificate, în proporţii│
│Plantaj │definite, izolată faţă de │
│ │surse de polen străin şi │
│ │care este condusă astfel │
│ │încât să producă în mod │
│ │frecvent recolte abundente│
│ │de seminţe, uşor de │
│ │recoltat │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Spaţiu amenajat în mod │
│ │special pentru a permite │
│ │executarea lucrărilor de │
│ │pregătire şi încărcare a │
│ │lemnului în mijloacele de │
│ │transport. În mod │
│Platforma │obişnuit, platformele │
│primară │primare se amenajează │
│ │lângă căi de transport cu │
│ │caracter permanent. │
│ │Platformele primare sunt │
│ │părţi integrante ale │
│ │şantierului de exploatare │
│ │a lemnului. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Volumul de lemn care │
│ │urmează a fi recoltat ca │
│ │produse principale dintr-o│
│Posibilitate │unitate de gospodărire, în│
│ │baza amenajamentului │
│ │silvic, pe perioada de │
│ │aplicare a acestuia │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Volumul de lemn care poate│
│ │fi recoltat anual ca │
│ │produs principal dintr-o │
│Posibilitate │unitate de gospodărire, │
│anuală │egal cu raportul dintre │
│ │posibilitate şi numărul │
│ │anilor de valabilitate a │
│ │amenajamentului │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Principiu fundamental al │
│ │amenajării pădurilor care │
│ │reflectă preocuparea │
│ │permanentă de a asigura │
│ │prin amenajament │
│ │condiţiile necesare pentru│
│ │gestionarea durabilă a │
│Principiul │pădurilor, astfel încât │
│continuităţii │acestea să asigure │
│ │satisfacerea permanentă a │
│ │nevoilor de natură │
│ │ecologică, socială şi │
│ │economică ale generaţiei │
│ │actuale, fără a compromite│
│ │posibilitatea generaţiilor│
│ │viitoare de a-şi satisface│
│ │propriile cerinţe │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Actul care face dovada │
│ │provenienţei la locul de │
│ │recoltare, prin care se │
│ │calculează volumul │
│ │lemnului pe picior de până│
│ │la 20 metri cubi de pe │
│ │suprafeţele de FFN pentru │
│ │care legea nu obligă la │
│Proces-verbal de│elaborarea amenajamentelor│
│inventariere │silvice, volumul de până │
│ │la 20 metri cubi al │
│ │lemnului pe picior din │
│ │vegetaţia forestieră din │
│ │afara fondului forestier │
│ │şi volumul pe picior sau │
│ │exploatat din culturile │
│ │energetice sau din │
│ │parcurile din intravilan │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Volumul de lemn provenit │
│ │din arborii dintr-un │
│ │arboret/dintr-o parte de │
│ │arboret cu suprafaţa de │
│ │minimum 0,5 hectare, │
│ │afectat în cel mai ridicat│
│ │grad de vătămare de │
│ │factori biotici şi/sau │
│Produse │abiotici, respectiv │
│accidentale I │arborii dintr-un arboret │
│ │cu vârsta mai mare de 1/2 │
│ │din vârsta │
│ │exploatabilităţii tehnice,│
│ │afectat parţial de factori│
│ │biotici şi/sau abiotici. │
│ │Aceste produse se │
│ │asimilează cu produsele │
│ │principale şi se │
│ │recoltează integral. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Volumul de lemn provenit │
│ │din arborii dintr-un │
│ │arboret cu vârsta mai mică│
│ │sau egală cu 1/2 din │
│Produse │vârsta exploatabilităţii │
│accidentale II │tehnice, afectat parţial │
│ │de factori biotici şi/sau │
│ │abiotici. Aceste produse │
│ │se asimilează cu produsele│
│ │secundare şi se recoltează│
│ │integral. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Volumul de lemn care se │
│ │exploatează de pe │
│ │drumurile şi instalaţiile │
│ │de scos-apropiat, de pe │
│ │suprafaţa destinată │
│ │realizării platformelor │
│ │primare, de pe terenuri │
│ │din FFN amplasate sub/ │
│ │peste reţelele de │
│ │transport sau distribuţie │
│ │a petrolului, a gazelor │
│ │naturale sau a energiei │
│ │electrice sau cea │
│ │rezultată din exploatarea │
│ │arborilor care │
│ │periclitează circulaţia pe│
│Produse │căile de transport, │
│extraordinare │inclusiv de pe suprafeţele│
│ │pentru care este suspendat│
│ │serviciul silvic, la │
│ │solicitarea scrisă a │
│ │deţinătorului sau │
│ │administratorului reţelei │
│ │sau căii de transport, din│
│ │interiorul şi/sau │
│ │proximitatea obiectivelor │
│ │militare în scopul │
│ │menţinerii în stare de │
│ │operativitate a acestora, │
│ │pentru protecţia │
│ │obiectivelor arheologice, │
│ │culturale sau publice, şi │
│ │cele rezultate din │
│ │defrişări legal aprobate │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│Produse │Volumul de lemn rezultat │
│principale │din tăieri de regenerare a│
│ │pădurilor │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│Produse │Volumul de lemn provenit │
│secundare │din tăierile de îngrijire │
│ │şi conducere a arboretelor│
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Locul de recoltare a │
│ │lemnului, pentru care │
│ │există drept de tăiere, │
│Provenienţa │înregistrat în sistemul │
│lemnului │informaţional integrat │
│ │pentru păduri prin │
│ │poligonul/punctul │
│ │identificat cu coordonate │
│ │geografice certe │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Preţul mediu de vânzare al│
│ │unui metru cub de lemn pe │
│Preţul mediu al │picior la nivel naţional, │
│unui metru cub │determinat ca medie a │
│de lemn │datelor statistice │
│ │publicate pentru ultimii 3│
│ │ani de Institutul Naţional│
│ │de Statistică │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Plantă lemnoasă tânără │
│ │calendaristic şi stadial │
│Puiet │provenită din sămânţă sau │
│ │părţi de arbori, apărută │
│ │spontan sau cultivată │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Ansamblul de măsuri, │
│ │iniţiate şi derulate de │
│ │către om, prin care se │
│ │asigură restabilirea │
│ │structurii, funcţiilor │
│ │naturale, diversităţii şi │
│ │dinamicii naturale în │
│ │vederea refacerii unui │
│ │ecosistem degradat în urma│
│ │intervenţiei umane. În │
│ │ceea ce priveşte │
│Reconstrucţie │reconstrucţia ecologică a │
│ecologică │ecosistemelor forestiere, │
│ │aceasta cuprinde doar │
│ │lucrările menite să │
│ │asigure readucerea lor la │
│ │tipul natural fundamental │
│ │de pădure, refacerea │
│ │structurii acelor │
│ │ecosisteme, precum şi │
│ │aducerea la nivel optim a │
│ │funcţiilor lor şi │
│ │refacerea conectivităţii │
│ │în ecosistemele │
│ │fragmentate. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Proces de înnoire a │
│ │arboretelor/pădurii prin │
│ │înlocuirea unei generaţii │
│Regenerare │vechi cu una nouă; se │
│ │poate realiza pe cale │
│ │naturală, artificială sau │
│ │mixtă. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Reînnoirea arboretelor/ │
│Regenerare │pădurii pe cale │
│artificială │artificială, prin │
│ │semănături directe sau │
│ │prin plantaţie │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Proces de reînnoire a │
│ │arboretelor/pădurii pe │
│Regenerare │cale naturală, din sămânţă│
│naturală │(în cazul codrului) sau │
│ │din lăstari şi drajoni (în│
│ │cazul crângului) │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│Regenerare │Refacere a pădurii prin │
│naturală (din │împrăştierea seminţelor pe│
│sămânţă) │terenul de împădurit, sub │
│ │acţiunea forţelor naturii │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Modul general în care se │
│ │realizează regenerarea │
│Regim │unei păduri: din sămânţă, │
│ │din lăstari sau mixt (din │
│ │sămânţă şi lăstari) │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Regim în care arboretele │
│ │se exploatează, de regulă,│
│Regimul codrului│la vârste înaintate şi │
│ │sunt regenerate pe cale │
│ │germinativă (din sămânţă, │
│ │inclusiv prin plantaţii) │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Regim în care arboretele │
│ │se exploatează, de regulă,│
│Regimul │la vârste reduse şi sunt │
│crângului │regenerate pe cale │
│ │vegetativă (din lăstari, │
│ │drajoni) │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Ansamblul de norme tehnice│
│ │şi juridice privind │
│ │administrarea şi │
│Regim silvic │utilizarea pădurilor şi a │
│ │terenurilor forestiere, în│
│ │scopul asigurării │
│ │gestionării durabile │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Capacitatea unui ecosistem│
│ │de a reveni la starea │
│ │iniţială în urma unei │
│Rezilienţă │perturbaţii, menţinându-şi│
│ │compoziţia taxonomică, │
│ │structurile, funcţiile şi │
│ │ratele procesului │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Schimbarea folosinţei │
│ │terenului cu menţinerea │
│ │destinaţiei forestiere, în│
│Schimbarea │scopul executării de │
│categoriei de │lucrări şi realizării de │
│folosinţă │obiective necesare │
│ │administrării şi │
│ │gestionării durabile a │
│ │fondului forestier │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Îndepărtarea cojii │
│Secuire │trunchiului arborelui pe │
│ │circumferinţa acestuia │
│ │pentru a-i provoca uscarea│
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Set de măsuri menite să │
│ │asigure menţinerea stării │
│ │actuale de conservare a │
│Set de măsuri │habitatelor şi speciilor │
│minime de │din ariile naturale │
│conservare │protejate fără plan de │
│ │management, până la │
│ │elaborarea şi aprobarea │
│ │planurilor de management │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada din an cuprinsă │
│Sezon de │între momentul intrării în│
│vegetaţie │vegetaţie şi cel al │
│ │intrării în repausul │
│ │vegetativ al arborilor │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Serviciile ecosistemice │
│ │oferite de pădure sunt │
│ │contribuţiile │
│ │ecosistemelor forestiere │
│ │de care beneficiază │
│Servicii │proprietarul şi societatea│
│ecosistemice │în mod direct sau │
│ │indirect. Serviciile │
│ │ecosistemice oferite de │
│ │păduri, definite în sensul│
│ │prezentei legi, se │
│ │clasifică în: │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │a) servicii de │
│ │aprovizionare, │
│ │reprezentate de produsele │
│ │lemnoase şi nelemnoase; │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │b) servicii de │
│ │regularizare, identificate│
│ │prin corespondenţă cu │
│ │sistemul de zonare │
│ │funcţional a pădurilor din│
│ │grupa I funcţională; │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │c) servicii culturale, │
│ │identificate prin pădurile│
│ │cu rol sociocultural, │
│ │recreativ, sanogen şi de │
│ │protecţie ecologică a │
│ │aşezărilor umane. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Abordare a gestiunii │
│ │pădurilor care urmăreşte │
│ │să imite şi să susţină │
│ │procesele naturale din │
│Silvicultură │pădure, să asigure │
│apropiată de │conservarea │
│natură │biodiversităţii şi să │
│ │ofere servicii │
│ │ecosistemice de calitate, │
│ │în timp ce se asigură şi o│
│ │producţie durabilă de lemn│
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Speciile de arbori sau │
│ │arbuşti care se regăsesc │
│ │în mod natural în România │
│Specie autohtonă│şi nu ca urmare a │
│ │introducerii accidentale │
│ │sau forţate de către om │
│ │de-a lungul secolelor │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Stadiul din care o │
│ │regenerare se poate │
│ │dezvolta independent, ca │
│ │urmare a faptului că │
│ │exemplarele componente ale│
│Stare de masiv │acesteia realizează o │
│ │desime care asigură │
│ │condiţionarea lor │
│ │reciprocă în creştere şi │
│ │dezvoltare, fără a mai fi │
│ │necesare lucrări de │
│ │completări şi întreţineri.│
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Formă de ajutor sau de │
│ │sprijin financiar acordat │
│ │de către stat │
│ │proprietarilor terenurilor│
│Stimulent │din FFN, alţii decât │
│financiar │statul, care îşi asumă │
│ │angajamente voluntare de │
│ │mediu prin care aplică │
│ │măsuri de conservare a │
│ │biodiversităţii │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Unitate silvică sau │
│ │grupare de unităţi silvice│
│ │(direcţie silvică, regie │
│Structură de │autonomă), cu sau fără │
│administrare │personalitate juridică, │
│ │înfiinţată în scopul │
│ │administrării şi/sau │
│ │asigurării serviciilor │
│ │pentru terenurile din FFN │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Sortimentele de materiale │
│ │lemnoase specifice │
│ │introducerii pe piaţă a │
│ │lemnului recoltat din │
│ │fondul forestier naţional,│
│ │şi anume: lemnul rotund │
│Sortiment de │sau despicat, cu sau fără │
│lemn brut │coajă, şi lemnul de foc │
│ │sub formă de trunchiuri, │
│ │butuci, lobde, crăci, │
│ │vreascuri sau forme │
│ │similare, tocătura │
│ │provenită din lemn, coaja │
│ │arborilor şi resturile de │
│ │exploatare │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Spaţiul care se │
│ │organizează pentru │
│ │desfăşurarea lucrărilor de│
│ │exploatare a lemnului, │
│ │care cuprinde parchetul │
│ │sau parchetele, căile de │
│ │colectare a lemnului, una │
│ │sau mai multe platforme │
│ │primare, precum şi alte │
│ │amenajări, construcţii şi │
│Şantier de │instalaţii necesare │
│exploatare a │executării lucrărilor de │
│lemnului │exploatare a lemnului. │
│ │Şantierul de exploatare a │
│ │lemnului poate fi │
│ │organizat pentru două sau │
│ │mai multe parchete │
│ │exploatate concomitent sau│
│ │succesiv. Recoltarea, │
│ │colectarea şi lucrările pe│
│ │platforma primară se │
│ │desfăşoară în cadrul │
│ │şantierului de exploatare │
│ │a lemnului. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Tăiere prin care se │
│ │înlătură integral şi │
│ │printr-o singură │
│Tăiere rasă │intervenţie arboretul │
│ │matur de pe o anumită │
│ │suprafaţă în vederea │
│ │regenerării │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│Tăiere cu drept │Recoltarea arborilor din: │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │a) parchetele autorizate │
│ │spre exploatare, cu │
│ │condiţia respectării │
│ │prevederilor legale │
│ │referitoare la evaluarea │
│ │lemnului destinat │
│ │valorificării; │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │b) vegetaţia din afara │
│ │FFN, cu respectarea │
│ │prevederilor legale │
│ │referitoare la evaluarea │
│ │lemnului destinat │
│ │valorificării │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Tăierea arborilor fără │
│ │autorizaţie de exploatare,│
│Tăiere fără │a celor care nu sunt │
│drept │destinaţi extragerii │
│ │conform autorizaţiei de │
│ │exploatare │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Suprafaţa de teren din │
│ │documentaţia tehnică │
│ │aprobată pentru vânzarea │
│Teren aferent │unui activ al Romsilva. │
│activelor │Suprafaţa din documentaţia│
│vândute │tehnică nu poate depăşi │
│ │suprafaţa unităţii │
│ │amenajistice pe care este │
│ │amplasat activul. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Terenul din FFN, în │
│ │suprafaţă de cel puţin 0,1│
│Teren │hectare, care nu prezintă │
│neproductiv │condiţii staţionale care │
│ │să permită instalarea şi │
│ │dezvoltarea unei vegetaţii│
│ │forestiere │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Terenurile care prin │
│ │eroziune, poluare sau │
│ │acţiunea distructivă a │
│ │unor factori antropici │
│ │şi-au pierdut definitiv │
│ │capacitatea de producţie │
│ │agricolă, dar pot fi │
│ │ameliorate prin │
│ │împădurire, şi anume: │
│ ├──────────────────────────┤
│ │a) terenurile cu eroziune │
│ │de suprafaţă foarte │
│ │puternică şi excesivă; │
│ ├──────────────────────────┤
│ │b) terenurile cu eroziune │
│ │de adâncime - ogaşe, │
│ │ravene, torenţi; │
│ ├──────────────────────────┤
│ │c) terenurile afectate de │
│ │alunecări active, │
│ │prăbuşiri, surpări şi │
│ │scurgeri noroioase; │
│ ├──────────────────────────┤
│ │d) terenurile nisipoase │
│ │expuse erodării de către │
│ │vânt sau apă; │
│ ├──────────────────────────┤
│ │e) terenurile cu │
│ │aglomerări de pietriş, │
│ │bolovăniş, grohotiş, │
│Terenuri │stâncării şi depozite de │
│degradate din │aluviuni torenţiale; │
│afara fondului ├──────────────────────────┤
│forestier │f) terenurile cu exces │
│naţional │permanent de umiditate; │
│ ├──────────────────────────┤
│ │g) terenurile sărăturate │
│ │sau puternic acide; │
│ ├──────────────────────────┤
│ │h) terenurile poluate cu │
│ │substanţe chimice, │
│ │petroliere sau noxe; │
│ ├──────────────────────────┤
│ │i) terenurile ocupate cu │
│ │halde miniere, deşeuri │
│ │industriale sau menajere, │
│ │gropi de împrumut; │
│ ├──────────────────────────┤
│ │j) terenurile │
│ │neproductive, dacă acestea│
│ │nu se constituie ca │
│ │habitate naturale; │
│ ├──────────────────────────┤
│ │k) terenurile cu nisipuri │
│ │mişcătoare, care necesită │
│ │lucrări de împădurire │
│ │pentru fixarea acestora; │
│ ├──────────────────────────┤
│ │l) terenurile din oricare │
│ │dintre categoriile │
│ │menţionate la lit. a)-k), │
│ │care au fost ameliorate │
│ │prin plantaţii silvice şi │
│ │de pe care vegetaţia a │
│ │fost înlăturată │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Totalitatea categoriilor │
│Tip funcţional │funcţionale care necesită │
│ │acelaşi mod de gospodărire│
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Urmărirea sistematică a │
│ │manipulării spaţiale şi │
│ │tehnice a materialelor │
│Trasabilitatea │lemnoase de la locul de │
│materialelor │recoltare până la │
│lemnoase │transformarea în produse │
│ │semifabricate prin │
│ │sistemul informaţional │
│ │integrat pentru păduri │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Modul special în care se │
│ │face recoltarea │
│ │materialului lemnos │
│Tratament │exploatabil şi se asigură │
│silvicultural │regenerarea unei păduri în│
│ │cadrul aceluiaşi regim, │
│ │pentru atingerea unui │
│ │anumit scop │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Caracteristică a modelului│
│ │structural al pădurii │
│ │supuse amenajării, model │
│ │spre realizarea căruia │
│ │trebuie să fie orientate │
│ │toate reglementările şi │
│Ţel de │măsurile preconizate prin │
│gospodărire │amenajamentul silvic; │
│ │ţelurile de gospodărire, │
│ │specifice pentru │
│ │realizarea diverselor │
│ │aspecte structurale ale │
│ │modelului, se stabilesc la│
│ │nivel de arboret şi de │
│ │unitate de gospodărire. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Totalitatea arboretelor │
│ │dintr-o unitate de │
│ │producţie sau dintr-un │
│ │ocol silvic destinate │
│ │realizării unor obiective │
│ │similare şi care formează │
│ │obiectul unei reglementări│
│ │distincte a procesului de │
│Unitate de │producţie. Pentru │
│gospodărire │unităţile de gospodărire │
│ │constituite la nivelul │
│ │unităţilor de producţie se│
│ │foloseşte şi termenul de │
│ │„subunitate de producţie“,│
│ │iar pentru cele │
│ │constituite la nivel de │
│ │ocol silvic, termenul de │
│ │„serie de gospodărire“. │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Unitate teritorială de │
│ │bază în cadrul căreia │
│ │pădurile formează obiect │
│Unitate de │independent de organizare │
│producţie │şi control şi pentru care │
│ │se elaborează un │
│ │amenajament silvic │
│ │distinct │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Terenuri cu vegetaţie │
│ │forestieră având suprafaţa│
│ │mai mare de 0,5 hectare, │
│ │lăţimea mai mare de 20 │
│ │metri şi indicele de │
│ │acoperire (consistenţa) │
│ │fie de 5-10% pentru │
│Vegetaţie │arborii capabili să atingă│
│forestieră │înălţimea minimă de 5 │
│ │metri la maturitate în │
│ │condiţii normale de │
│ │vegetaţie, fie peste 10% │
│ │pentru arborii care nu pot│
│ │atinge 5 metri înălţime la│
│ │maturitate (arbori pitici)│
│ │şi arbuşti │
├────────────────┼──────────────────────────┤
│ │Volumul tuturor arborilor │
│ │situaţi pe o suprafaţă de │
│ │teren acoperită de │
│Volum de lemn pe│aceştia, în care se includ│
│picior │trunchiul, coaja şi │
│ │crăcile. Pentru speciile │
│ │de răşinoase, crăcile nu │
│ │se includ în volumul │
│ │arborilor. │
└────────────────┴──────────────────────────┘
ANEXA 2 METODOLOGIE de calcul al cheltuielilor destinate asigurării pazei şi serviciilor silvice minimale pentru terenurile din FFN în suprafaţă de maximum 30 hectare inclusiv PARTEA I ART. 1 Valoarea sumelor destinate pazei şi serviciilor silvice minimale (Vtss) se calculează cu formula: Vtss = Vss x Sp, unde: Sp - suprafaţa pentru care se asigură serviciile silvice - hectare; Vss - contravaloarea pazei şi serviciilor silvice minimale/an/ha - lei; Vss = [(Smbe x 12/Smc) + Ca x 12/Smc] x 145%, unde: Smbe - salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul Naţional de Statistică pentru luna decembrie a anului precedent efectuării serviciilor silvice - lei; Smc*) - suprafaţa medie a unui canton silvic, respectiv: 400 hectare în zona de câmpie; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine de maximum 300 metri; 700 hectare în zona de deal; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine cuprinsă între 301 şi 800 metri; 1.100 hectare în zona de munte; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine > 800 metri. ART. 2 (1) Ocolul silvic nominalizat întocmeşte cererea de decontare şi fişa de calcul al sumelor pentru asigurarea pazei şi serviciilor silvice minimale, al cărei model este prevăzut în tabelul nr. 1 din prezenta metodologie, semnate de şeful ocolului silvic. (2) Şeful ocolului silvic transmite Gărzii Forestiere competente teritorial cererea de decontare şi fişa de calcul al sumelor pentru asigurarea pazei şi serviciilor silvice minimale, în vederea decontării, trimestrial, în primele 15 zile ale trimestrului următor. ART. 3 (1) Garda Forestieră verifică documentele prevăzute la art. 2 alin. (2) în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii acestora şi, în situaţia în care sunt conforme, procedează astfel: a) inspectorul-şef avizează fişa de calcul; b) întocmeşte decontul justificativ privind acordarea alocaţiilor bugetare proprietarilor de păduri în vederea gestionării durabile a fondului forestier, potrivit modelului prevăzut în tabelul nr. 2 din prezenta metodologie; c) transmite documentele prevăzute la lit. a) şi b), centralizat pe ocoale silvice şi pe unităţi administrativ-teritoriale, cu adresă de înaintare, către Garda Forestieră Naţională. (2) În situaţia în care Garda Forestieră competentă teritorial constată neconformităţi în documentele prevăzute la art. 2 alin. (2), solicită ocolului silvic care asigură serviciile silvice clarificări, informaţii sau documente suplimentare, după caz, returnează pentru refacere sau respinge motivat documentaţia depusă, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii acesteia. ART. 4 Garda Forestieră competentă teritorial transmite către Garda Forestieră Naţională următoarele: a) cererea de decontare; b) fişa de calcul al sumelor pentru asigurarea pazei şi serviciilor silvice minimale, întocmită de ocolul silvic nominalizat care efectuează paza şi serviciile silvice minimale, avizată de Garda Forestieră competentă teritorial; c) formularul de decont justificativ privind acordarea alocaţiilor bugetare proprietarilor de păduri în vederea gestionării durabile a fondului forestier. ART. 5 (1) Garda Forestieră Naţională verifică documentele prevăzute la art. 4 şi le transmite, în termen de 30 de zile de la data depunerii, la direcţia care gestionează bugetul din cadrul Autorităţii. Solicitarea de deschidere de credite va fi însoţită de situaţia centralizată a solicitărilor acceptate la plată. (2) Un exemplar, în copie, al documentelor prevăzute la art. 4 se păstrează şi de către Garda Forestieră Naţională. ART. 6 (1) Direcţia care gestionează bugetul din cadrul Autorităţii primeşte situaţia centralizată a solicitărilor acceptate la plată şi asigură deschiderea de credite bugetare. Garda Forestieră Naţională transmite sumele necesare plăţilor către Gărzile Forestiere competente teritorial pentru a fi virate către ocoalele silvice care asigură serviciile silvice. (2) Documentele prevăzute la art. 5, actele de decontare şi de evidenţă a cheltuielilor efectuate din alocaţiile bugetare pentru pază şi servicii silvice minimale se îndosariază distinct şi se înregistrează în conturi separat de orice alte cheltuieli. (3) Plăţile efectuate din alocaţiile bugetare sunt supuse controlului financiar preventiv. *) La calculul suprafeţei medii a unui canton silvic se are în vedere echivalenţa pe forme de relief, iar la încadrarea pe forme de relief se ia în calcul altitudinea maximă, atunci când aceasta este variabilă. Ca - valoare cote angajator aferente Smbe - lei; 145% - cheltuieli indirecte. PARTEA II (1) Tabelul nr. 1 Se avizează. Inspector-şef, ........................... FIŞA DE CALCUL al sumelor pentru asigurarea pazei şi serviciilor silvice minimale - model -
┌─────┬────────┬─────────┬────────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │ │Valoarea │Număr de │ │
│ │Forma de│ │unitară │zile │ │
│ │relief*)│Suprafaţa│calculată │asigurare│Valoarea │
│Nr. │- │- hectare│conform │pază şi │totală**)│
│crt. │hectare │- │metodologiei│servicii │- lei - │
│ │- │ │- lei/an/ha/│silvice │ │
│ │ │ │forme de │minimale │ │
│ │ │ │relief - │ │ │
├─────┼────────┼─────────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │5 = 2 x 3│
│0 │1 │2 │3 │4 │x 4/nr. │
│ │ │ │ │ │zile an │
├─────┼────────┼─────────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│ │câmpie │ │ │ │ │
├─────┼────────┼─────────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│ │deal │ │ │ │ │
├─────┼────────┼─────────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│ │munte │ │ │ │ │
├─────┼────────┼─────────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│Total│x │ │x │ │ │
└─────┴────────┴─────────┴────────────┴─────────┴─────────┘
Şeful ocolului silvic, ....................... *) Încadrarea pe forme de relief se face în funcţie de amenajamentul silvic în vigoare sau, în situaţia în care amenajamentul silvic nu mai este în vigoare, încadrarea se face în funcţie de ultimul amenajament silvic elaborat pentru suprafaţa respectivă. **) Valoarea se exprimă în lei cu două zecimale. (2) Tabelul nr. 2 Garda Forestieră Naţională Garda Forestieră .................................... DECONT JUSTIFICATIV*) privind acordarea alocaţiilor bugetare pentru fondul forestier în suprafaţă de maximum 30 hectare inclusiv, potrivit prevederilor art. 125 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic al trimestrului ........ anul ........ *) Se întocmeşte un decont pentru toate suprafeţele de fond forestier în suprafaţă de maximum 30 hectare inclusiv, potrivit prevederilor art. 125 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic, pentru care sunt asigurate paza şi serviciile silvice minimale de către acelaşi ocol silvic. 1. Amplasamentul suprafeţei pentru care se asigură paza şi serviciile silvice minimale: judeţul ..........................., localitatea ........................., Ocolul Silvic ......................... 2. Beneficiarii lucrării:
┌────┬─────────────┬─────────────┬──────────┬──┬──┬──────┬─────────┬────────────┬─────────┬────────┐
│ │ │ │Nr. şi │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │data │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │actului de│ │ │ │ │Valoarea │ │ │
│ │ │Titularul │constatare│ │ │ │ │unitară │Număr de │ │
│ │Documente │documentelor │potrivit │ │ │ │ │calculată │zile │ │
│Nr. │privind │privind │art. 31 │ │ │Forma │Suprafaţa│conform │asigurare│Valoarea│
│crt.│identificarea│identificarea│alin. (3) │UP│ua│de │- hectare│metodologiei│pază │totală │
│ │terenului │terenului │din Legea │ │ │relief│- │- lei/an/ha/│servicii │- lei - │
│ │forestier**) │forestier │nr. 331/ │ │ │ │ │forme de │silvice │ │
│ │ │ │2024 │ │ │ │ │relief***) -│minimale │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Codul │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │silvic │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──────┼─────────┼────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │10 = 7 x│
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │8 x 9/ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nr. zile│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │an │
├────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──────┼─────────┼────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──────┼─────────┼────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──────┼─────────┼────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──────┼─────────┼────────────┼─────────┼────────┤
│ │Total ocol │X │X │X │X │X │ │X │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──────┼─────────┼────────────┼─────────┼────────┤
│ │Din care: │câmpie │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──────┼─────────┼────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │deal │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────┼──────────┼──┼──┼──────┼─────────┼────────────┼─────────┼────────┤
│ │ │munte │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────┴─────────────┴──────────┴──┴──┴──────┴─────────┴────────────┴─────────┴────────┘
**) Identificarea terenului se face prin: proces-verbal de punere în posesie/titlu de proprietate/act administrativ, în original, emis de unitatea administrativ-teritorială, prin care se face dovada înregistrării terenului forestier, în care este înscrisă şi suprafaţa. ***) La prima decontare, coloana 8 se calculează de la data din coloana 3 până la sfârşitul perioadei pentru care se întocmeşte decontul. 3. Ocolul silvic care realizează paza şi serviciile silvice minimale/denumirea ............................................ Sediul: comuna/oraşul ..................................................., str. ............................................nr. .............. Numărul de înmatriculare în registrul comerţului/Numărul de înregistrare în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor ................ Codul unic de înregistrare ................................................................................ Contul ocolului silvic în care se transmit sumele ..............................................
┌────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┐
│Inspector-şef, │Şeful serviciului financiar-contabil, │
│................................................│...................................................│
│(numele şi prenumele, semnătura) │(numele şi prenumele, semnătura) │
│L.S./S │ │
└────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┘
(3) Tabelul nr. 3 - model - Garda Forestieră Naţională Garda Forestieră ............................... DECONT JUSTIFICATIV*) privind acordarea alocaţiilor bugetare proprietarilor de păduri în vederea gestionării durabile a fondului forestier *) Se întocmeşte un decont justificativ la nivel de ocol silvic pentru toate suprafeţele de fond forestier pentru care sunt încheiate contracte de pază şi servicii silvice minimale cu proprietari. Trimestrul ........... anul .................. 1. Amplasamentul suprafeţei pentru care se asigură paza şi serviciile silvice minimale: judeţul ......................., localitatea .........................., Ocolul Silvic .................... 2. Beneficiarii lucrării:
┌────┬─────────┬───┬───────────┬────────────┬──┬──┬─────────┬────────┐
│ │Numele şi│ │ │Nr. şi data │ │ │ │ │
│ │prenumele│CNP│Tipul, nr. │contractului│ │ │Suprafaţa│ │
│Nr. │/ │/ │şi data │de pază şi │UP│ua│- hectare│Valoarea│
│crt.│Denumirea│CUI│actului de │servicii │ │ │- │- lei - │
│ │persoanei│ │proprietate│silvice │ │ │ │ │
│ │juridice │ │ │minimale │ │ │ │ │
├────┼─────────┼───┼───────────┼────────────┼──┼──┼─────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼───┼───────────┼────────────┼──┼──┼─────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼───┼───────────┼────────────┼──┼──┼─────────┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼───┼───────────┼────────────┼──┼──┼─────────┼────────┤
│ │Total │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────┴───┴───────────┴────────────┴──┴──┴─────────┴────────┘
3. Ocolul silvic care realizează paza şi serviciile silvice minimale: Denumirea .................................... Sediul: comuna/oraşul ........................., str. .......................... nr. ......... Numărul de înmatriculare în registrul comerţului/Numărul de înregistrare în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor ................ Numărul unic de înregistrare .............................. Contul ocolului silvic în care se transmit sumele .........................................
┌───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│Inspector-şef, │Şeful serviciului financiar-contabil, │
│...................................│.................................................│
│(numele şi prenumele) │(numele şi prenumele, semnătura) │
│L.S./S.S. │ │
└───────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘
ANEXA 3 VALOAREA factorului „k“ pentru evaluarea pagubelor Tabelul nr. 1: Volumele unitare şi valoarea factorului „k“*) pentru pagubele înregistrate la arbori, pe specii sau grupe de specii
┌────┬────────────┬──────────────────┬──────────────────┬──────────────────┐
│ │ │ │Cvercinee, paltin,│ │
│ │ │Răşinoase │frasin, cireş, │Alte foioase │
│ │Categoria de│ │sorb │ │
│Nr. │diametre ├───────┬──────────┼───────┬──────────┼───────┬──────────┤
│crt.│(centimetri)│Volum │Valoarea │Volum │Valoarea │Volum │Valoarea │
│ │ │unitar │factorului│unitar │factorului│unitar │factorului│
│ │ │(mc/ │„k“ │(mc/ │„k“ │(mc/ │„k“ │
│ │ │bucată)│ │bucată)│ │bucată)│ │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│1. │2,1-4,0 │0,0 │0,035 │0,003 │0,070 │0,001 │0,035 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│2. │4,1-8,0 │0,009 │0,070 │0,010 │0,105 │0,003 │0,035 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│3. │8,1-12,0 │0,040 │0,105 │0,028 │0,175 │0,049 │0,035 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│4. │12,1-16,0 │0,086 │0,140 │0,072 │0,227 │0,078 │0,105 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│5. │16,1-20,0 │0,156 │0,210 │0,150 │0,297 │0,124 │0,140 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│6. │20,1-24,0 │0,245 │0,227 │0,266 │0,402 │0,217 │0,175 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│7. │24,1-28,0 │0,366 │0,402 │0,411 │0,735 │0,332 │0,280 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│8. │28,1-32,0 │0,521 │0,682 │0,617 │1,015 │0,508 │0,525 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│9. │32,1-36,0 │0,713 │1,015 │0,866 │2,082 │0,720 │0,892 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│10. │36,1-40,0 │0,900 │1,435 │1,144 │3,237 │0,976 │1,400 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│11. │40,1-44,0 │1,123 │1,837 │1,450 │4,322 │1,271 │1,872 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│12. │44,1-48,0 │1,364 │2,362 │1,782 │5,600 │1,602 │2,397 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│13. │48,1-52,0 │1,629 │3,220 │2,168 │7,507 │1,994 │3,220 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│14. │52,1-56,0 │1,889 │3,920 │2,549 │9,380 │2,411 │4,340 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│15. │56,1-60,0 │2,162 │4,655 │2,981 │11,935 │2,892 │5,775 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│16. │60,1-64,0 │2,464 │5,740 │3,428 │15,260 │3,390 │7,630 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│17. │64,1-68,0 │2,749 │6,545 │3,883 │17,745 │3,960 │9,362 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│18. │68,1-72,0 │2,989 │7,227 │4,362 │20,475 │4,552 │11,200 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│19. │72,1-76,0 │3,164 │8,190 │4,851 │24,517 │5,161 │13,702 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│20. │76,1-80,0 │3,409 │8,872 │5,379 │27,877 │5,763 │15,592 │
├────┼────────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│21. │> 80 │3,583 │9,450 │5,934 │30,975 │6,419 │17,587 │
└────┴────────────┴───────┴──────────┴───────┴──────────┴───────┴──────────┘
*) Valorile din coloanele 3, 5 şi 7 se aplică pentru calculul pagubei. Tabelul nr. 2: Valoarea factorului „k“*) pentru prejudiciile înregistrate la puieţi sau lăstari, pe specii sau grupe de specii
┌────┬───────────┬────────────────────────────┐
│ │ │Valoarea factorului „k“*) │
│ │ │pentru specia sau grupa de │
│ │ │specii │
├────┼───────────┼─────────┬──────────┬───────┤
│ │ │ │Cvercinee,│ │
│Nr. │Prejudiciu │ │paltin, │Alte │
│crt.│înregistrat│Răşinoase│frasin, │foioase│
│ │la: │ │cireş, │ │
│ │ │ │sorb │ │
├────┼───────────┼─────────┼──────────┼───────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │
├────┼───────────┼─────────┼──────────┼───────┤
│1. │Puieţi │0,017 │0,017 │0,017 │
├────┼───────────┼─────────┼──────────┼───────┤
│2. │Lăstari │- │0,017 │0,017 │
└────┴───────────┴─────────┴──────────┴───────┘
*) Valorile din coloanele 2, 3 şi 4 se aplică pentru calculul pagubei. ----- 
