Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
CODUL AERIAN din 22 august 1997 (**republicat**)(*actualizat*) ORDONANTA nr. 29 din 22 august 1997 - republicata - privind Codul aerian civil (actualizat pana la data de 1 septembrie 2011*)
Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor.
**) Republicat în temeiul art. III din Legea nr. 130 din 21 iulie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 31 iulie 2000, dându-se articolelor şi alineatelor numerotarea corespunzãtoare. Ordonanţa Guvernului nr. 29 din 22 august 1997 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 26 august 1997 şi a fost aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 130/2000.
-------------- ***) Titlul codului a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
CAP. I Prevederi generale
SECŢIUNEA I Domeniul de aplicare ART. 1 (1) Prevederile prezentului Cod aerian se aplica tuturor activitãţilor aeronautice civile, precum şi tuturor persoanelor fizice sau juridice care desfãşoarã activitãţile aeronautice civile respective în spaţiul aerian naţional şi pe teritoriul României. (2) România are suveranitate deplina şi exclusiva asupra spaţiului aerian naţional, care face obiectul proprietãţii publice. ART. 1 Prevederile prezentului cod aerian se aplicã activitãţilor aeronautice civile şi persoanelor fizice sau juridice care desfãşoarã aceste activitãţi în spaţiul aerian naţional şi pe teritoriul României, precum şi celor care, prin activitãţile desfãşurate, pot pune în pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronauticã. -------------- Art. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 2 Activitatea aeronautica civilã pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional este reglementatã prin prezentul Cod aerian, prin actele normative interne din domeniu, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilã internaţionala, semnatã la Chicago, ale altor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte. ART. 2 (1) Activitãţile aeronautice civile pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional sunt reglementate prin prezentul cod aerian şi prin alte acte normative în materie, prin Convenţia privind aviaţia civilã internaţionalã, semnatã la Chicago la 7 decembrie 1944, denumitã în continuare Convenţia de la Chicago, precum şi prin tratatele bi- şi multilaterale, la care România este parte. (2) Aplicarea prezentului cod aerian se face fãrã a aduce atingere suveranitãţii depline şi exclusive asupra spaţiului aerian naţional, precum şi reglementãrilor specifice referitoare la apãrare, ordine şi siguranţã naţionalã. -------------- Art. 2 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
SECŢIUNEA a II-a Termeni şi definiţii ART. 3 In sensul prezentului Cod aerian, termenii şi definiţiile utilizate au urmãtorul înţeles: 3.1. accident - eveniment legat de operarea unei aeronave, care se produce între momentul în care o persoana se imbarca la bordul acesteia cu intenţia de a efectua un zbor şi momentul în care toate persoanele aflate la bord sunt debarcate, şi în cursul cãruia: a) o persoana este ranita grav sau mortal datoritã faptului ca se gãseşte: - în aeronava; - în contact direct cu aceasta sau cu un obiect care este fixat în aeronava; - în contact direct cu o parte oarecare a aeronavei, inclusiv cu pãrţile care se detaşeazã din aceasta; - expusã direct aspiratiei sau suflului motoarelor ori elicelor; b) aeronava suferã deteriorãri, avarii sau cedari structurale, care altereaza caracteristicile de rezistenta structuralã sau performanţele de zbor, necesita o reparaţie importanta care nu poate fi fãcuta în mod normal cu mijloacele existente la bord sau necesita înlocuirea elementelor deteriorate; c) aeronava a fost distrusa; d) aeronava a dispãrut sau este total inaccesibila. Aeronava este consideratã disparuta atunci când cautarile s-au încheiat oficial şi epava nu a fost localizata. Se exclud din categoria accidentelor urmãtoarele situaţii: - la lit. a), decesul la bordul aeronavelor, provenit dintr-o cauza naturala; ranirea grava sau decesul oricãrei persoane aflate la bord, ca urmare a unei tentative de sinucidere sau a neglijentei proprii; ranirile cauzate pasagerilor clandestini care se ascund în afarã zonelor care sunt în mod normal accesibile pasagerilor şi echipajului; - la lit. b), când deteriorarea este limitatã la accesoriile motorului sau când este vorba despre deteriorãri limitate la elice, la extremitatile aripii, la antene, pneuri, frâne, carenaje sau mici perforatii în invelis şi care nu pericliteazã siguranţa în zbor sau la sol a aeronavei; 3.2. act de intervenţie ilicitã - act produs în mod ilicit, cu intenţie, constând in: a) violenta impotriva uneia sau mai multor persoane la bordul unei aeronave la sol şi în zbor, dacã acel act poate sa pericliteze siguranţa aeronavei respective; b) distrugere a unei aeronave în serviciu sau provocare de avarii unei astfel de aeronave, care o fac indisponibilã pentru zbor sau care ii pot periclita siguranţa în zbor; c) amplasare sau favorizare a amplasãrii prin orice mijloace a unui dispozitiv sau a unei substanţe care poate distruge o aeronava aflatã în serviciu sau ii poate provoca avarii care sa o facã indisponibilã pentru zbor ori care ii poate periclita siguranţa în zbor; d) distrugere sau avariere a mijloacelor de navigaţie aerianã sau de intervenţie în funcţionarea lor, dacã un asemenea act poate periclita siguranţa aeronavelor în zbor; e) comunicare intenţionatã a unor informaţii false, punând astfel în pericol siguranţa unei aeronave în zbor; f) folosirea ilegala a oricãrui dispozitiv, substanta sau arma pentru: - producerea unui act de violenta impotriva uneia sau mai multor persoane, care provoacã ranirea grava sau moartea acestora, pe un aeroport care deserveşte aviaţia civilã; - distrugerea sau avarierea grava a facilitãţilor care aparţin aviaţiei civile sau a aeronavelor care nu sunt în serviciu, dar se afla pe acel aeroport, ori pentru întreruperea serviciilor aeroportului, dacã un asemenea act pune în pericol sau poate periclita siguranţa aeroportului; 3.3. activitãţi aeronautice civile - totalitatea activitãţilor legate de proiectarea, construcţia, atestarea, reparaţia, întreţinerea şi operarea aeronavelor civile, a aerodromurilor şi a altor obiective de infrastructura aeronauticii civile, de dirijarea şi controlul traficului aerian, de informarea aeronautica şi meteorologica a operatorilor aerieni, de pregãtirea şi perfecţionarea personalului aeronautic civil, precum şi a activitãţilor aeronautice civile conexe acestora; 3.4. activitãţi aeronautice civile conexe - totalitatea serviciilor care contribuie direct la asigurarea desfãşurãrii activitãţilor aeronautice civile; 3.5. administrator al aerodromului - persoana fizica sau juridicã care conduce şi gestioneazã un aerodrom aflat în proprietatea publica sau în proprietatea privatã a unor persoane fizice ori juridice; 3.6. aerodrom - suprafaţa delimitata pe pãmânt sau pe apa, care cuprinde, eventual, clãdiri, instalaţii şi materiale, destinatã sa fie utilizata, în totalitate sau în parte, pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor. Aerodromul utilizat exclusiv pentru elicoptere se numeşte heliport; 3.7. aeronava - aparatul care se poate menţine în atmosfera cu ajutorul altor reactii ale aerului decât cele asupra suprafeţei pãmântului; 3.8. aeronave de stat - aeronavele folosite pentru servicii militare, vamale sau de poliţie; 3.9. aeroport - aerodromul deschis pentru operaţiuni comerciale de transport aerian; 3.10. aeroport internaţional - aeroportul nominalizat ca aeroport de intrare şi de plecare, destinat traficului internaţional al aeronavelor, şi în care sunt asigurate facilitãţile de control pentru trecerea frontierei de stat, pentru controlul vamal, de sãnãtate publica, pentru controlul veterinar şi fitosanitar, precum şi pentru alte facilitãţi similare; 3.11. agent aeronautic civil - orice persoana fizica sau juridicã autorizata sa desfãşoare activitãţi aeronautice civile; 3.12. ancheta administrativã - activitatea concretã de identificare, de strangere şi de analiza a informaţiilor pentru determinarea cauzelor, emiterea concluziilor si, pe baza lor, stabilirea unor recomandãri privind siguranţa zborurilor, precum şi formularea unor propuneri şi recomandãri de îmbunãtãţire a activitãţilor în vederea prevenirii accidentelor şi incidentelor de aviaţie; 3.13. autorizare - confirmare oficialã data printr-un document eliberat în conformitate cu prevederile reglementãrilor aeronautice romane prin care se atesta capacitatea deţinãtorului de a desfãşura activitãţile aeronautice civile menţionate în acest document; 3.14. autorizaţie de operator aerian - documentul care atesta autorizarea unui operator aerian sa efectueze activitãţi de lucru aerian sau de aviaţie generalã; 3.15. certificat de operator aerian - documentul care atesta capacitatea unui operator aerian de a efectua activitãţi de transport aerian civil; 3.16. certificat de navigabilitate - documentul individual, aflat obligatoriu la bordul fiecãrei aeronave, prin care se atesta navigabilitatea acesteia; 3.17. drept de trafic - dreptul unui operator aerian autorizat de a transporta pasageri, bagaje, mãrfuri si/sau posta pe o ruta aerianã care deserveşte doua sau mai multe aeroporturi interne ori internaţionale; 3.18. facilitãţi - totalitatea serviciilor şi baza materialã asociata acestora, asigurate pe un aerodrom în legãtura cu intrarea şi ieşirea aeronavelor, persoanelor, bagajelor, mãrfurilor şi altele asemenea, în traficul aerian intern şi internaţional; 3.19. incident - un eveniment, altul decât un accident, asociat cu utilizarea unei aeronave, care afecteazã sau ar putea afecta siguranţa exploatãrii; 3.20. licentiere - confirmarea oficialã data printr-un document eliberat de Ministerul Transporturilor*), prin care se acorda deţinãtorului dreptul de a exercita activitãţile aeronavelor civile menţionate în acest document; ------------- *) Conform Hotãrârii nr. 3/2001 Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei preia toate drepturilor şi obligaţiile Ministerului Transporturilor. 3.21. licenţa de lucru în perimetrul infrastructurii aeroportuare - document individual prin care se acorda unui agent economic dreptul de a desfãşura activitãţi în perimetrul infrastructurii aeroportuare; 3.22. licenţa de transport aerian - document individual prin care unui operator aerian autorizat i se acorda dreptul de a efectua operaţiuni de transport aerian public, în condiţiile prevãzute în licenţa; 3.23. misiune - activitatea unui membru al echipajului din momentul în care acesta intra în serviciu, dupã o perioada de odihna corespunzãtoare, dar înaintea începerii unui zbor sau a unei serii de zboruri, pana în momentul în care acel membru al echipajului iese din serviciu dupã încheierea acelui zbor sau a seriei de zboruri; 3.24. navigabilitate - caracteristica aeronavei pregãtite pentru zbor, constând în conformarea acesteia la reglementãrile de admisibilitate la zbor; 3.25. operarea aeronavei - folosirea aeronavei pentru scopuri de navigaţie aerianã, care include navigarea aeronavei. Orice persoana fizica sau juridicã care efectueazã operaţiuni cu aeronave, inclusiv în calitate de proprietar sau deţinãtor, cu sau fãrã drept legal de comanda asupra aeronavei, va fi consideratã angajata în operarea aeronavei în înţelesul prezentului Cod aerian; 3.26. operator aerian - persoana fizica sau juridicã autorizata si/sau licentiata, angajata în operarea aeronavelor; 3.27. pilot comandant - pilotul responsabil cu comanda şi siguranţa aeronavei pe durata zborului; 3.28. plan de zbor - ansamblu de informaţii specifice unui zbor planificat sau unei porţiuni din acesta, transmise organelor care asigura serviciile de navigaţie aerianã; 3.29. reglementãri aeronautice - norme, proceduri sau standarde specifice activitãţilor aeronautice civile; 3.30. securitatea aeronautica - ansamblu de mãsuri, resurse materiale şi forte umane, coordonate, mobilizate şi utilizate în scopul protecţiei aeronauticii civile impotriva actelor de intervenţie ilicitã; 3.31. serviciu de navigaţie aerianã - termen generic ce include serviciile de trafic aerian, serviciul de telecomunicaţii aeronautice, serviciile pentru asigurarea asistenţei meteorologice a navigaţiei aeriene, serviciile de cãutare şi salvare, precum şi serviciile de informare aeronautica. Aceste servicii sunt asigurate în timpul tuturor fazelor de operare: apropiere, aerodrom şi ruta; 3.32. servitute aeronautica - condiţii, restricţii, obligaţii, impuse sau recomandate de prevederile reglementãrilor aeronautice naţionale si/sau internaţionale în interesul sigu rantei zborului aeronautic; 3.33. siguranţa zborului - capacitate a activitãţii aeronautice constând în evitarea afectãrii sãnãtãţii sau pierderii de vieţi omeneşti, precum şi a producerii de pagube materiale; 3.34. tehnica aeronautica - tehnica folositã în aeronautica, care intra sub incidenta normelor privind siguranţa zborului; 3.35. trafic aerian - ansamblu de aeronave aflate în zbor la un moment dat, într-un spaţiu aerian determinat, si, respectiv, de aeronave care se afla în suprafaţa de manevra a unui aerodrom; 3.36. transportator aerian - operator aerian autorizat, deţinãtor al unei licenţe de transport aerian, în termen de valabilitate; 3.37. zona de siguranţa - zona adiacenta unui aerodrom, indiferent de proprietar, definitã în scopul de a limita înãlţimea obstacolelor şi de a preveni efectele negative de orice natura, directe si/sau indirecte, asupra operarii aeronavelor şi ansamblului activitãţilor aeronautice - în interesul siguranţei zborurilor aeronavelor şi securitãţii aeronautice; 3.38. zona de protecţie - zona adiacenta amplasamentelor mijloacelor de navigaţie aerianã şi meteorologice, indiferent de proprietar, delimitata în scopul de a preveni interferentele negative de orice natura, directe si/sau indirecte, asupra performantelor operaţionale ale acestor echipamente - în interesul siguranţei zborului aeronavelor; 3.39. zbor V.F.R zbor efectuat dupã regulile zborului la vedere. ART. 3 În sensul prezentului cod aerian, termenii şi definiţiile utilizate au urmãtorul înţeles: 3.1. accident - eveniment legat de operarea/utilizarea unei aeronave, care se produce între momentul în care o persoanã se îmbarcã la bordul acesteia, cu intenţia şi cu dreptul legal de a efectua un zbor, şi momentul în care toate persoanele aflate la bord sunt debarcate şi în cursul cãruia: a) o persoanã este rãnitã grav sau mortal, datoritã faptului cã se gãseşte: - în aeronavã; - în contact direct cu orice parte a aeronavei, inclusiv cu bucãţile care se detaşeazã din aceasta; - expusã direct jetului (aspiraţiei sau suflului motoarelor ori elicelor), cu excepţia cazurilor în care rãnile se datoreazã unor cauze naturale, autorãnirilor sau sunt produse de altã persoanã ori a cazurilor în care rãnirile sunt produse în afara zonei ce este în mod normal disponibilã pasagerilor sau membrilor echipajului; b) aeronava suferã deteriorãri sau o cedare de structurã, care altereazã caracteristicile de rezistenţã structuralã, de performanţã şi de zbor şi care, în mod normal, necesitã o reparaţie importantã sau înlocuirea componentelor afectate, cu excepţia defectãrii motorului ori deteriorãrii, când deteriorarea este limitatã la motor, capote sau la accesoriile sale ori când este vorba despre deteriorãri limitate la elice, la extremitãţile aripii, pneuri, frâne, carenaje sau mici înfundãri ori perforaţii în înveliş; c) aeronava a dispãrut sau este total inaccesibilã; 3.2. act de intervenţie ilicitã - act produs în mod ilicit, cu intenţie, constând în: a) violenţã împotriva uneia sau mai multor persoane la bordul unei aeronave la sol şi în zbor, dacã acel act poate sã pericliteze siguranţa aeronavei respective; b) distrugere a unei aeronave în serviciu sau provocare de avarii unei astfel de aeronave, care o fac indisponibilã pentru zbor ori care îi pot periclita siguranţa în zbor; c) amplasare sau favorizare a amplasãrii prin orice mijloace a unui dispozitiv ori a unei substanţe care poate distruge o aeronavã aflatã în serviciu sau îi poate provoca avarii care sã o facã indisponibilã pentru zbor ori care îi poate periclita siguranţa în zbor; d) distrugere sau avariere a mijloacelor de navigaţie aerianã ori de intervenţie în funcţionarea lor, dacã un asemenea act poate periclita siguranţa aeronavelor în zbor; e) comunicare intenţionatã a unor informaţii false, punând astfel în pericol siguranţa unei aeronave în zbor; f) folosirea ilegalã a oricãrui dispozitiv, substanţã sau armã pentru: - producerea unui act de violenţã împotriva uneia sau mai multor persoane, care provoacã rãnirea gravã ori moartea acestora, pe un aeroport care deserveşte aviaţia civilã; - distrugerea sau avarierea gravã a facilitãţilor care aparţin aviaţiei civile sau a aeronavelor care nu sunt în serviciu, dar se aflã pe acel aeroport, ori pentru întreruperea serviciilor aeroportului, dacã un asemenea act pune în pericol sau poate periclita siguranţa aeroportului; 3.3. activitãţi aeronautice civile - totalitatea activitãţilor legate de proiectarea, construcţia, atestarea, reparaţia, întreţinerea şi operarea aeronavelor civile, a aerodromurilor şi a altor obiective de infrastructurã de aeronauticã civilã, de serviciile de navigaţie aerianã, de pregãtirea personalului aeronautic civil, precum şi a activitãţilor aeronautice civile conexe acestora; 3.4. activitãţi aeronautice civile conexe - totalitatea serviciilor care contribuie direct la asigurarea desfãşurãrii activitãţilor aeronautice civile; 3.5. administrator al aerodromului - persoana fizicã sau juridicã care conduce şi gestioneazã un aerodrom aflat în proprietatea publicã ori în proprietatea privatã a unor persoane fizice ori juridice; 3.6. aerodrom - suprafaţa delimitatã pe pãmânt sau pe apã, care cuprinde, eventual, clãdiri, instalaţii şi echipamente, destinatã sã fie utilizatã, în totalitate ori în parte, pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor. Aerodromul utilizat exclusiv pentru elicoptere se numeşte heliport; 3.7. aeronavã - aparatul care se poate menţine în atmosferã cu ajutorul altor reacţii ale aerului decât cele asupra suprafeţei pãmântului; 3.8. aeronave de stat - aeronavele folosite pentru servicii militare, vamale sau de poliţie; 3.9. aeroport - aerodromul certificat pentru operaţiuni de transport aerian public; 3.10. aeroport internaţional - aeroportul nominalizat ca aeroport de intrare şi de plecare, destinat traficului internaţional al aeronavelor, şi în care sunt asigurate facilitãţile de control pentru trecerea frontierei de stat, pentru controlul vamal, de sãnãtate publicã, pentru controlul veterinar şi fitosanitar, precum şi pentru alte facilitãţi similare; 3.11. agent aeronautic civil - orice persoanã fizicã sau juridicã certificatã sã desfãşoare activitãţi aeronautice civile; 3.12. autorizare - confirmare oficialã datã printr-un document eliberat în conformitate cu prevederile reglementãrilor aeronautice române, prin care se atestã capacitatea deţinãtorului de a desfãşura activitãţile aeronautice civile menţionate în acest document; 3.13. autorizaţie de operator aerian - documentul care certificã faptul cã un operator aerian poate sã efectueze activitãţi de lucru aerian sau de aviaţie generalã; 3.14. bloc de spaţiu aerian - un volum de spaţiu aerian de dimensiuni definite în spaţiu şi timp, în cadrul cãruia se furnizeazã servicii de navigaţie aerianã; 3.15. bloc funcţional de spaţiu aerian - un bloc de spaţiu aerian care are la bazã cerinţe operaţionale şi care reflectã necesitatea asigurãrii unui management al spaţiului aerian la un nivel mai integrat, fãrã a ţine seama de graniţele existente; 3.16. certificare - recunoaşterea faptului cã un serviciu, un produs, o piesã sau un echipament, o organizaţie sau o persoanã se conformeazã cerinţelor aplicabile, precum şi eliberarea unui certificat relevant care atestã aceastã conformare; certificarea poate avea ca rezultat şi conferirea unui drept, potrivit reglementãrilor în vigoare; 3.17. certificat - documentul emis ca rezultat al certificãrii în conformitate cu reglementãrile specifice aplicabile; 3.18. certificat de operator aerian - documentul care certificã faptul cã un operator aerian are capacitatea de a efectua activitãţile de transport aerian public prevãzute în acesta; 3.19. certificat de navigabilitate/autorizaţie - document individual prin care se atestã navigabilitatea unei aeronave; 3.20. certificat de înmatriculare/identificare - document individual care atestã înregistrarea unei aeronave, conferindu-i acesteia naţionalitatea; 3.21. certificat de tip - documentul care defineşte proiectul de tip al unei aeronave şi atestã faptul cã acest proiect de tip se conformeazã cerinţelor de navigabilitate aplicabile; 3.22. drept de trafic - dreptul unui operator aerian certificat de a transporta pasageri, bagaje, mãrfuri şi/sau poştã pe o rutã aerianã care deserveşte douã sau mai multe aeroporturi interne ori internaţionale; 3.23. eveniment de aviaţie civilã - întrerupere operaţionalã, defect, greşealã sau orice altã circumstanţã care are sau poate avea influenţã asupra siguranţei zborului şi care nu are ca rezultat un accident sau un incident grav; 3.24. facilitãţi - totalitatea serviciilor şi baza materialã asociatã acestora, asigurate pe un aerodrom în legãturã cu intrarea şi ieşirea aeronavelor, persoanelor, bagajelor, mãrfurilor şi altele asemenea, în traficul aerian intern şi internaţional; 3.25. forţã majorã - evenimentul de aviaţie civilã, incidentul sau orice circumstanţã imprevizibilã şi inevitabilã care genereazã imposibilitatea temporarã sau definitivã de a respecta cerinţele autorizãrii acordate; 3.26. incident - eveniment, altul decât un accident, asociat cu exploatarea unei aeronave, care afecteazã sau poate afecta siguranţa exploatãrii aeronavei; 3.27. incident grav - un incident ale cãrui circumstanţe aratã cã un accident ar fi fost pe cale sã se producã; 3.28. investigaţie tehnicã - activitatea concretã de identificare, de strângere şi de analizã a informaţiilor pentru determinarea cauzelor unui incident sau accident de aviaţie civilã, emiterea concluziilor şi, pe baza lor, stabilirea unor recomandãri privind siguranţa zborurilor, precum şi formularea unor propuneri şi recomandãri de îmbunãtãţire a activitãţilor în vederea prevenirii accidentelor şi incidentelor de aviaţie; 3.29. licenţã de lucru în perimetrul infrastructurii aeroportuare - document individual prin care se acordã unui agent economic deptul de a desfãşura activitãţi în perimetrul infrastructurii aeroportuare; 3.30. licenţã de tansport aerian - document individual prin care unui operator aerian, deţinãtor al unui certificat, i se acordã dreptul de a efectua operaţiunile de transport aerian public prevãzute în acesta; --------- Pct. 3.30 al art. 3 a fost abrogat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA nr. 19 din 24 august 2011, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 29 august 2011.
3.31. misiune - activitatea unui membru al echipajului din momentul în care acesta intrã în serviciu, dupã o perioadã de odihnã corespunzãtoare, dar înaintea începerii unui zbor sau a unei serii de zboruri, pânã în momentul în care acel membru al echipajului iese din serviciu dupã încheierea acelui zbor sau a seriei de zboruri; 3.32. navigabilitate - caracteristica aeronavei pregãtite pentru zbor, constând în conformarea acesteia la reglementãrile de admisibilitate la zbor; 3.33. operator aerian - persoanã fizicã sau juridicã angajatã în operarea aeronavelor; 3.34. reglementãri specifice - acte normative, proceduri sau standarde specifice unui domeniu de activitate; 3.35. securitate aeronauticã - ansamblu de mãsuri, resurse materiale şi forţe umane, coordonate, mobilizate şi utilizate în scopul protecţiei aeronauticii civile împotriva actelor de intervenţie ilicitã; 3.36. serviciu de navigaţie aerianã - termen generic ce include serviciile de trafic aerian, serviciile de comunicaţii aeronautice, navigaţie şi supraveghere în domeniul aeronautic, serviciile meteorologice aeronautice şi serviciile de informare aeronauticã, definite conform reglementãrilor specifice aplicabile; 3.37. servicii de trafic aerian - serviciile de control al traficului aerian (serviciile de control regional, de apropiere şi de aerodrom), serviciile de informare a zborului, serviciile consultative de trafic aerian şi serviciile de alarmare, definite conform reglementãrilor specifice aplicabile; 3.38. servitute aeronauticã - condiţii, restricţii, obligaţii impuse de reglementãrile naţionale şi/sau internaţionale, în interesul siguranţei zborului; 3.39. siguranţa zborului - capacitate a activitãţii aeronautice constând în evitarea afectãrii sãnãtãţii sau pierderii de vieţi omeneşti, precum şi a producerii de pagube materiale; 3.40. supervizarea siguranţei zborului - activitate constând în acordarea de certificate, supravegherea continuã a menţinerii condiţiilor asociate certificatelor respective, precum şi a îndeplinirii obiectivelor şi nivelurilor de siguranţã, potrivit reglementãrilor specifice aplicabile; 3.41. supraveghere continuã - procesele de verificare a îndeplinirii în mod continuu şi sistematic a condiţiilor asociate acordãrii unui certificat pe parcursul perioadei sale de valabilitate, precum şi de luare a mãsurilor de siguranţã necesare; 3.42. tehnicã aeronauticã - tehnicã folositã în aeronauticã, care intrã sub incidenţa normelor privind siguranţa zborului; 3.43. trafic aerian - ansamblu de aeronave care, la un moment dat, se aflã în zbor într-un spaţiu aerian determinat sau opereazã pe suprafaţa de manevrã a unui aerodrom; 3.44. trafic aerian general - toate mişcãrile aeronavelor civile, precum şi toate mişcãrile aeronavelor de stat, inclusiv cele ale aeronavelor militare, de vamã şi poliţie, care se efectueazã în conformitate cu procedurile Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale; 3.45. trafic aerian operaţional - toate mişcãrile aeronavelor civile şi de stat care se efectueazã în conformitate cu reglementãrile naţionale, altele decât în conformitate cu procedurile Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale; 3.46. transportator aerian - operator aerian deţinãtor al unui certificat de operator aerian în termen de valabilitate şi, dupã caz, al unei licenţe de transport aerian; 3.46. transportator aerian - operator aerian deţinãtor al unui certificat de operator aerian în termen de valabilitate şi, dupã caz, al unei licenţe de operare; ----------- Pct. 3.46 al art. 3 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA nr. 19 din 24 august 2011, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 29 august 2011, prin înlocuirea sintagmei "licenţe de transport aerian" cu sintagma "licenţe de operare".
3.47. zbor V.F.R. - zbor efectuat dupã regulile zborului la vedere. -------------- Art. 3 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
CAP. II Administrarea aviaţiei civile în România ART. 4 Ministerul Transporturilor, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale şi de autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile, are urmãtoarele atribuţii specifice: a) elaboreazã strategia de dezvoltare a aviaţiei civile, în conformitate cu politica economicã a Guvernului şi cu planurile de dezvoltare a transporturilor; b) emite, în conformitate cu strategia de dezvoltare, precum şi cu reglementãrile şi recomandãrile organizaţiilor internaţionale de aviaţie civilã la care România este parte contractantã, reglementãri specifice care stau la baza desfãşurãrii serviciilor de transport aerian şi a exploatãrii infrastructurii aferente, precum şi a celorlalte activitãţi aeronautice civile; c) reprezintã Guvernul, în domeniul aviaţiei civile, în organismele internaţionale specifice şi în relaţiile bilaterale cu alte state; d) asigura administrarea proprietãţii publice a statului din domeniul aviaţiei civile; e) emite reglementãri obligatorii de autorizare si/sau de licentiere a agenţilor aeronautici şi a operatorilor civili pentru efectuarea activitãţilor aeronautice civile, elibereazã, prelungeşte valabilitatea, valideazã, echivaleazã, suspenda şi retrage documentele de autorizare si/sau de licentiere a agenţilor aeronautici şi a operatorilor civili; f) emite reglementãri aeronautice obligatorii privind siguranţa traficului în transporturile aeriene şi supravegheazã respectarea acestora; g) emite reglementãri aeronautice obligatorii pentru efectuarea transporturilor aeriene de mãrfuri periculoase; h) asigura reglementarea şi organizarea circulaţiei aeronavelor civile în spaţiul aerian naţional, în colaborare cu organele specializate ale Ministerului Apãrãrii Naţionale; i) coordoneazã sistemul de securitate în domeniul aviaţiei civile; j) ancheteaza incidentele şi accidentele din domeniul aviaţiei civile; k) organizeazã şi exercita activitãţile de registru, de inspecţie şi de control în aviaţia civilã; l) asigura certificarea tehnicii de aviaţie civilã; m) emite reglementãri aeronautice obligatorii privind atestarea, certificarea, licentierea şi brevetarea personalului aeronautic civil, organizeazã examene şi emite atestate, certificate, licenţe şi brevete pentru aceasta categorie de personal; n) gestioneazã frecventele de telecomunicaţii alocate aviaţiei civile; o) asigura organizarea şi funcţionarea serviciilor civile de navigaţie aerianã în spaţiul aerian al României, aproba survolarea teritoriului naţional al României, organizat potrivit art. 10, precum şi decolarea şi aterizarea aeronavelor civile de pe şi pe aeroporturile situate pe teritoriul României, în conformitate cu prevederile reglementãrilor aeronautice specifice; p) autorizeazã efectuarea de lucrãri în zonele de siguranţa şi de protecţie a infrastructurilor de transport aerian civil; r) asigura, împreunã cu organele specializate ale ministerelor abilitate prin lege, asistenta operaţiunilor de cãutare şi de salvare a aeronavelor civile implicate în accidente; s) emite reglementãri pentru uniformizarea definitiilor şi a abrevierilor utilizate în aviaţia civilã, în conformitate cu legislaţia internaţionala; t) autorizeazã funcţionarea aerodromurilor civile; u) organizeazã activitatea pentru constituirea fondului propriu de date statistice din domeniul aviaţiei civile; v) aproba tarifele de utilizare a infrastructurilor de transport aerian de interes public naţional; x) asigura cadrul legislativ şi reglementãrile necesare pentru dezvoltarea unui mediu concurenţial normal în domeniul transporturilor aeriene; y) aproba tarifele de examinare a personalului aeronautic civil în vederea obţinerii atestatelor, certificatelor, brevetelor şi licenţelor; z) aproba tarifele percepute de cãtre societãţile comerciale, instituţiile publice şi organismele tehnice specializate, ca urmare a prestãrii activitãţilor pentru care le-au fost delegate competente în conformitate cu prevederile prezentei legi. ART. 4 Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale şi de autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile, are urmãtoarele atribuţii specifice: a) elaboreazã strategia de dezvoltare a aviaţiei civile, în conformitate cu politica economicã a Guvernului şi cu planurile de dezvoltare a transporturilor; b) emite, în conformitate cu strategia de dezvoltare, cerinţele, standardele şi recomandãrile organizaţiilor internaţionale de aviaţie civilã şi tratatele internaţionale la care România este parte, reglementãri specifice care stau la baza desfãşurãrii activitãţilor aeronautice civile; c) reprezintã Guvernul, în domeniul aviaţiei civile, în organismele internaţionale şi comunitare specifice şi în relaţiile bilaterale cu alte state; d) asigurã administrarea proprietãţii publice a statului din domeniul aviaţiei civile; e) emite reglementãri specifice privind certificarea agenţilor aeronautici civili şi asigurã eliberarea, prelungirea valabilitãţii, validarea, echivalarea, modificarea, limitarea, suspendarea şi revocarea licenţelor şi a documentelor de certificare a agenţilor aeronautici civili; f) emite reglementãri specifice privind siguranţa şi securitatea activitãţilor aeronautice civile şi supravegheazã respectarea acestora; g) emite reglementãri specifice obligatorii pentru efectuarea transporturilor aeriene de mãrfuri periculoase; h) asigurã organizarea spaţiului aerian naţional, în condiţiile prezentei legi, în colaborare cu organele specializate ale Ministerului Apãrãrii Naţionale; i) coordoneazã sistemul de securitate în domeniul aviaţiei civile, aprobã sistemele de facilitãţi aeronautice la nivelul aeroporturilor civile; j) investigheazã incidentele şi accidentele din domeniul aviaţiei civile şi emite reglementãri specifice privind raportarea şi investigarea tehnicã a acestora, în condiţiile prezentei legi; k) reglementeazã şi asigurã exercitarea activitãţilor de registru în aviaţia civilã; l) emite reglementãri specifice privind certificarea tehnicii aeronautice şi asigurã certificarea acesteia; m) emite reglementãri specifice privind certificarea personalului aeronautic civil şi asigurã eliberarea, prelungirea valabilitãţii, validarea, echivalarea, modificarea, limitarea, suspendarea şi revocarea licenţelor şi a documentelor de certificare pentru aceastã categorie de personal; n) asigurã gestionarea frecvenţelor de telecomunicaţii alocate aviaţiei civile; o) asigurã organizarea şi funcţionarea serviciilor civile de navigaţie aerianã în spaţiul aerian al României, autorizeazã efectuarea zborurilor în spaţiul aerian naţional, în limita competenţelor legale; p) avizeazã, împreunã cu Ministerul Apãrãrii Naţionale, în cazul aerodromurilor exploatate în comun, efectuarea de lucrãri supuse servituţilor de aeronauticã civilã; r) asigurã, împreunã cu organele specializate ale ministerelor abilitate prin lege, asistenţa operaţiunilor de cãutare şi de salvare a aeronavelor civile implicate în accidente; s) emite reglementãri pentru uniformizarea definiţiilor şi a abrevierilor utilizate în aviaţia civilã, în conformitate cu legislaţia internaţionalã; t) asigurã certificarea aerodromurilor civile; u) organizeazã activitatea pentru constituirea fondului propriu de date statistice din domeniul aviaţiei civile care se pune la dispoziţie instituţiilor abilitate; v) asigurã cadrul legislativ şi reglementãrile necesare pentru dezvoltarea unui mediu concurenţial normal în domeniul transporturilor aeriene; x) emite reglementãri specifice privind raportarea şi investigarea evenimentelor de aviaţie civilã, precum şi a actelor de intervenţie ilicitã asupra aeronavelor civile; y) aprobã tarifele percepute de organismele tehnice specializate, instituţii publice sau operatori economici, ca urmare a prestãrii activitãţilor pentru care le-au fost delegate competenţe în conformitate cu prevederile prezentului cod aerian. -------------- Art. 4 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 5 (1) Ministerul Transporturilor asigura, direct sau prin delegare de competenta unor organisme tehnice specializate, instituţii publice sau, dupã caz, societãţi comerciale autorizate, elaborarea şi punerea în aplicare a reglementãrilor aeronautice corespunzãtoare, pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã, precum şi atestarea personalului aeronautic civil, certificarea tehnicii de aviaţie civilã, înmatricularea aeronavelor civile, inspecţia şi controlul acestora, controlul acestora, controlul, inspecţia, supravegherea şi autorizarea agenţilor aeronautici civili, dirijarea şi controlul traficului aerian în spaţiul aerian naţional, protecţia navigaţiei aeriene, anchetarea incidentelor şi a accidentelor de aviaţie civilã, precum şi controlul tehnic şi inspecţia de siguranţa a zborului şi de securitate aeronautica pentru transportul aerian. (2) Organismele tehnice specializate, instituţiile publice şi societãţile comerciale prevãzute la alin. (1) vor fi finanţate integral din tarife şi comisioane obţinute din prestaţiile respective. (3) Delegarea de competente organismelor tehnice specializate sau societãţilor comerciale autorizate, menţionate la alin. (1), precum şi autorizarea sau licentierea agenţilor aeronautici civili în conformitate cu prevederile prezentului Cod aerian se fac cu perceperea unor taxe sau tarife. (4) Delegarea de competente se poate realiza în domenii de stricta specialitate, pentru care Ministerul Transporturilor trebuie sa aibã compartimente de specialitate. ART. 5 (1) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului asigurã, direct sau prin delegare de competenţã, şi desemnarea unor organisme tehnice specializate - instituţii publice sau operatori economici -, elaborarea şi punerea în aplicare a reglementãrilor specifice, supervizarea siguranţei zborului, certificarea agenţilor aeronautici civili, a personalului aeronautic civil şi a tehnicii aeronautice, avizarea lucrãrilor efectuate în zonele supuse servituţilor de aeronauticã civilã, inspecţia de siguranţã a zborului, investigarea tehnicã a incidentelor şi accidentelor în domeniul aviaţiei civile, precum şi inspecţia şi controlul de securitate aeronauticã. (1) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii asigurã, direct sau prin delegare de competenţã şi desemnarea unor organisme tehnice specializate - instituţii publice sau operatori economici care funcţioneazã în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii -, elaborarea şi punerea în aplicare a reglementãrilor specifice, supervizarea siguranţei zborului, certificarea agenţilor aeronautici civili, a personalului aeronautic civil şi a tehnicii aeronautice, avizarea lucrãrilor efectuate în zonele supuse servituţilor de aeronauticã civilã, inspecţia de siguranţã a zborului, investigarea tehnicã a incidentelor şi accidentelor în domeniul aviaţiei civile, elaborarea, punerea în aplicare şi supravegherea respectãrii reglementãrilor în domeniul securitãţii aeronautice. ------------ Alin. (1) al art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA nr. 19 din 24 august 2011, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 29 august 2011.
(2) În cazul operatorilor economici, costurile aferente activitãţilor delegate conform alin. (1) se acoperã integral din tarifele percepute pentru activitãţile respective. (3) Delegarea de competenţe se poate realiza în domenii de strictã specialitate, pentru care Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului trebuie sã aibã compartimente de specialitate. -------------- Art. 5 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
CAP. III Spaţiul aerian naţional
SECŢIUNEA I Generalitati
ART. 6 (1) Spaţiul aerian naţional reprezintã coloana de aer situata deasupra teritoriului de suveranitate al României, pana la limita inferioarã a spaţiului extraatmosferic. (2) In spaţiul aerian naţional se desfãşoarã atât trafic aerian civil, cat şi trafic aerian militar. (2) În spaţiul aerian naţional se desfãşoarã atât trafic aerian general, cât şi trafic aerian operaţional. -------------- Alin. (2) al art. 6 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 7 Spaţiul aerian naţional cuprinde: a) spaţiul de trafic aerian ce reprezintã porţiunea din spaţiul aerian naţional unde se permite activitatea aeronautica, precum şi terenurile destinate decolarilor şi aterizarilor, indiferent de apartenenţa şi de natura activitãţii de zbor; b) zonele rezervate reprezentând porţiunile din spaţiul aerian naţional, destinate activitãţilor aeronautice de şcoala, de sport aeronautic, de încercare şi de omologare a aeronavelor, de natura utilitara şi altele similare; c) zonele reglementate constituite din zone periculoase, zone restrictionate sau zone interzise, precum şi cãile aeriene condiţionale şi zonele de activitate comuna la graniţa. ART. 7 În spaţiul aerian naţional se pot stabili, în conformitate cu reglementãrile specifice aplicabile: a) spaţii aeriene rezervate, destinate unor activitãţi aeronautice militare, de şcoalã, de sport aeronautic, de încercare şi omologare a aeronavelor, precum şi altor activitãţi stabilite prin reglementãri specifice; b) spaţii aeriene restricţionate, constituite din zone periculoase, zone restricţionate sau zone interzise. -------------- Art. 7 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 8 Sunt asimilate, din punct de vedere al navigaţiei aeriene, cu spaţiul aerian naţional: a) spaţiul aerian de deasupra zonei internaţionale a Marii Negre, alocat de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (O.A.C.I.) în baza acordurilor regionale de navigaţie aerianã; b) spaţiul aerian al altor tari, stabilit prin acorduri şi convenţii internaţionale, cu delegarea permanenta sau pe termen limitat, în scopul asigurãrii serviciilor de trafic aerian, şi numai pe durata delegãrii. ART. 8 (1) Sunt asimilate din punct de vedere al furnizãrii serviciilor de navigaţie aerianã cu spaţiul aerian naţional: a) spaţiul aerian de deasupra zonei internaţionale a Mãrii Negre alocat României de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, în baza acordurilor regionale de navigaţie aerianã; b) spaţiul aerian al altor ţãri, în care a fost delegatã României, permanent sau pe termen limitat, prin tratate internaţionale, furnizarea serviciilor de navigaţie aerianã. (2) Spaţiul aerian naţional poate fi integrat din punct de vedere al furnizãrii serviciilor de navigaţie aerianã în unul sau mai multe blocuri funcţionale de spaţiu aerian stabilite prin tratate încheiate de România cu alte state, în baza reglementãrilor specifice aplicabile. -------------- Art. 8 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 9 Clasificarea spaţiului aerian naţional din punct de vedere al asigurãrii serviciilor de trafic aerian se stabileşte în conformitate cu standardele elaborate de organizaţiile internaţionale de aviaţie civilã la care România este parte contractantã. ART. 10 In timp de pace Ministerul Transporturilor, împreunã cu Ministerul Apãrãrii Naţionale, organizeazã spaţiul aerian naţional şi stabileşte principiile şi regulile de folosire a acestuia pentru activitãţile aeronautice civile sau militare, dupã caz.
SECŢIUNEA a II-a Traficul aerian Utilizarea spaţiului aerian naţional -------------- Titlul Secţiunii a II-a a Capitolului III a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 11 (1) Reglementãrile în domeniul traficului aerian în spaţiul aerian naţional se aplica zborurilor tuturor aeronavelor, indiferent de categoria şi de naţionalitatea acestora. (2) Aeronavele de stat sunt supuse prevederilor alin. (1) atunci când zborul lor se efectueazã în spaţiul aerian naţional repartizat aviaţiei civile. ART. 11 (1) Orice zbor în spaţiul aerian naţional trebuie sã fie autorizat. Procedura de autorizare a zborurilor se reglementeazã prin hotãrâre a Guvernului. (2) Decolarea şi aterizarea aeronavelor civile se efectueazã pe aerodromuri certificate în acest scop, potrivit reglementãrilor specifice, precum şi pe alte terenuri sau suprafeţe de apã, în condiţiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului. (3) Aeronavele de stat care opereazã într-o porţiune de spaţiu aerian aflatã sub controlul serviciilor de trafic aerian civile trebuie sã opereze ca trafic aerian general, respectând reglementãrile specifice aviaţiei civile, cu excepţia cazului în care se prevede altfel, prin procedurile de coordonare stabilite între unitãţile civile şi militare ale serviciilor de trafic aerian, în conformitate cu prevederile art. 10 din prezentul cod aerian. (4) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, respectiv Ministerul Apãrãrii Naţionale, poate restricţiona sau interzice temporar desfãşurarea traficului aerian general într-o porţiune ori în întreg spaţiul aerian naţional din motive privind apãrarea, ordinea publicã şi siguranţa naţionalã, conform atribuţiilor ce le revin. -------------- Art. 11 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 11^1 În spaţiul aerian naţional este interzisã operarea aeronavelor: a) care sunt echipate cu sau care transportã arme nucleare, chimice ori alte arme de distrugere în masã, cu excepţia celor prevãzute de tratatele la care România este parte; b) la viteze supersonice, la altitudini mai mici de 10.000 m, cu excepţia zborurilor aeronavelor militare române sau ale statelor aliate executate pentru îndeplinirea misiunilor de luptã; c) care executã activitãţi de publicitate, folosind mijloace sonore. -------------- Art. 11^1 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 11^2 (1) Aeronavele civile cu capabilitate de flotabilitate, pe timpul cât se deplaseazã pe porţiuni din apele teritoriale, care sunt organizate ca aerodromuri, se supun reglementãrilor specifice aplicabile aeronavelor care opereazã pe aerodromuri. (2) Aeronavele civile cu capabilitate de flotabilitate, pe timpul cât se deplaseazã pe ape, care nu sunt organizate ca aerodromuri, se supun reglementãrilor specifice aplicabile navelor maritime, fluviale sau ambarcaţiunilor pentru apele interioare. (3) Aeronavele civile care opereazã pe navele maritime ori fluviale, pe timpul cât sunt pe nave, se supun reglementãrilor specifice aplicabile navelor. -------------- Art. 11^2 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 11^3 (1) Orice activitate care nu intrã în categoria activitãţilor aeronautice civile, având drept efect ajungerea în spaţiul aerian a diverselor corpuri materiale care pot constitui un pericol pentru siguranţa zborurilor aeronavelor, poate fi efectuatã numai în condiţiile autorizãrii. (2) Activitãţile prevãzute la alin. (1) şi modul de autorizare a acestora se stabilesc prin reglementãri specifice comune ale Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Ministerului Apãrãrii Naţionale. -------------- Art. 11^3 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
SECŢIUNEA a III-a Aterizarea şi decolarea aeronavelor civile Serviciile de navigaţie aerianã -------------- Titlul Secţiunii a III-a a Capitolului III a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 12 In spaţiul aerian naţional repartizat aviaţiei civile traficul aerian este permis dupã cum urmeazã: a) aeronavelor civile, în baza unei aprobãri corespunzãtoare acordate în conformitate cu prevederile reglementãrilor aeronautice specifice; b) aeronavelor de stat româneşti, în conformitate cu reglementãrile specifice; c) aeronavelor militare strãine, inclusiv celor care transporta trupe, armament, tehnica de lupta, materiale militare, materiale periculoase şi orice alte tipuri de încãrcãtura, care, prin natura lor, pot afecta siguranţa naţionala, conform aprobãrii de survol acordate de Ministerul Transporturilor, cu avizul Ministerului Apãrãrii Naţionale. ART. 12 (1) Serviciile de navigaţie aerianã se furnizeazã traficului aerian numai de cãtre agenţi aeronautici certificaţi şi desemnaţi în acest scop, potrivit reglementãrilor specifice aplicabile. (2) Porţiunile de spaţiu aerian naţional unde se furnizeazã servicii de trafic aerian civile se stabilesc în conformitate cu prevederile prezentului cod aerian şi cu reglementãrile specifice aplicabile. (3) Furnizarea serviciilor de navigaţie aerianã într-un bloc funcţional de spaţiu aerian, care include şi spaţiul aerian naţional, parţial sau integral, se face în conformitate cu prevederile tratatului internaţional referitor la acesta. -------------- Art. 12 din cadrul Secţiunii a II-a a Capitolului III a devenit articolul 12 în cadrul Secţiunii a III-a a aceluiaşi capitol, fiind modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 13 (1) Toate aeronavele civile care survoleaza teritoriul României au obligaţia achitãrii unor tarife pentru utilizarea instalaţiilor şi serviciilor de navigaţie aerianã. (2) Tarifele prevãzute la alin. (1) sunt nediscriminatorii pentru aceleaşi categorii de zboruri, indiferent de naţionalitatea operatorilor aerieni şi a statului de înmatriculare. (3) Sunt scutite de la plata tarifelor prevãzute la alin. (1) urmãtoarele categorii de zboruri: a) zborurile V.F.R.; b) zborurile militare efectuate de aeronave militare româneşti, iar în cazul aeronavelor militare strãine, pe baza de reciprocitate; c) zborurile efectuate exclusiv pentru transportul în misiune oficialã al monarhilor domnitori şi al familiilor lor apropiate, al sefilor de stat, al sefilor de guvern şi al ministrilor. In toate cazurile misiunile oficiale vor fi confirmate prin indicatorul de statut corespunzãtor pe planul de zbor; d) zborurile de cãutare şi salvare autorizate de un organ competent SAR; e) zborurile terminate la aerodromul de la care aeronava a decolat şi în timpul cãrora nu s-a efectuat nici o aterizare intermediara; f) zborurile efectuate de aeronave a cãror masa maxima certificatã la decolare este strict mai mica de doua tone; g) zborurile-şcoala executate exclusiv în cadrul examinãrilor în vederea obţinerii licenţei sau a unei calificãri pentru echipajul de comanda si, pentru aceasta, este confirmatã prin menţiunea corespunzãtoare pe planul de zbor; h) zborurile efectuate exclusiv în scopul verificãrii sau testarii echipamentelor folosite sau care se intenţioneazã sa fie folosite ca mijloace de sol pentru navigaţia aerianã, precum şi pentru zborurile de verificare a aeronavelor ce urmeazã sa execute zboruri conform lit. c); i) alte categorii de aeronave prevãzute de lege. (4) Pot fi scutite, total sau parţial, de plata tarifelor prevãzute la alin. (1) şi alte categorii de aeronave sau de zboruri, cu aprobarea Ministerului Transporturilor. ART. 13 (1) Toate aeronavele care opereazã în spaţiul aerian naţional au obligaţia achitãrii unor tarife pentru utilizarea serviciilor de navigaţie aerianã. (2) Tarifele prevãzute la alin. (1) sunt nediscriminatorii pentru aceleaşi categorii de zboruri civile, indiferent de naţionalitatea operatorilor aerieni şi de statul de înmatriculare a aeronavei utilizate. (3) Sunt scutite de la plata tarifelor pentru servicii de navigaţie aerianã de rutã urmãtoarele categorii de aeronave numai în cazul în care costurile acestor scutiri nu sunt aplicate celorlalţi utilizatori care nu beneficiazã de astfel de facilitãţi: a) aeronave care efectueazã zboruri V.F.R.; b) aeronave militare româneşti care efectueazã zboruri militare, iar în cazul aeronavelor militare strãine care efectueazã zboruri militare, pe bazã de reciprocitate; c) aeronave utilizate pentru intervenţii în zone calamitate; d) aeronave care efectueazã zboruri exclusiv pentru transportul în misiune oficialã al monarhilor domnitori şi al membrilor apropiaţi ai familiei, al şefilor de stat, al şefilor de guvern şi al miniştrilor. În toate cazurile misiunile oficiale vor fi confirmate prin indicatorul de statut corespunzãtor pe planul de zbor; e) aeronave care efectueazã zboruri de cãutare şi salvare autorizate de un organ competent de cãutare şi salvare (SAR); f) aeronave care efectueazã zboruri ce se terminã la aerodromul de la care aeronava a decolat şi în timpul cãrora nu s-a efectuat nici o aterizare intermediarã; g) aeronave a cãror masã maximã certificatã la decolare este strict mai micã de douã tone; h) aeronave care efectueazã zboruri-şcoalã executate exclusiv în cadrul examinãrilor în vederea obţinerii licenţei sau a unei calificãri pentru echipajul de comandã şi, pentru aceasta, este confirmatã prin menţiunea corespunzãtoare pe planul de zbor; i) aeronave care efectueazã zboruri exclusiv în scopul verificãrii sau testãrii echipamentelor folosite ori care se intenţioneazã sã fie folosite ca mijloace de sol pentru navigaţia aerianã; j) alte categorii de aeronave prevãzute de lege. (4) Pot fi scutite, total sau parţial, de la plata tarifelor prevãzute la alin. (1) şi alte categorii de aeronave, cu aprobarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. (5) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului poate interzice temporar accesul în spaţiul aerian naţional al aeronavelor operatorilor aerieni care înregistreazã restanţe la achitarea tarifelor pentru utilizarea serviciilor de navigaţie aerianã. -------------- Art. 13 din cadrul Secţiunii a II-a a Capitolului III a devenit articolul 13 în cadrul Secţiunii a III-a a aceluiaşi capitol, fiind modificat de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 14 Decolarea şi aterizarea aeronavelor civile se efectueazã numai pe aerodromurile autorizate. -------------- Art. 14 a fost abrogat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 15 Este interzis ca aeronavele civile sa decoleze sau sa aterizeze pe alte aerodromuri civile decât cele autorizate, cu excepţia cazurilor de forta majorã, a aeronavelor folosite pentru practicarea unor sporturi aeronautice, a aeronavelor care aterizeaza din dispoziţia Ministerului Transporturilor si/sau a Ministerului Apãrãrii Naţionale, precum şi a altor aeronave pentru care se stabilesc derogãri de la prevederile acestui articol prin reglementãri specifice emise de Ministerul Transporturilor. -------------- Art. 15 a fost abrogat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
SECŢIUNEA a IV-a Raporturi juridice la bordul aeronavei civile
ART. 16 Faptele şi actele juridice petrecute la bordul aeronavelor civile înmatriculate în România, precum şi statutul juridic al încãrcãturii aflate la bordul acestora, în timpul unui zbor internaţional, dincolo de granitele României, sunt reglementate de legislaţia romana, dacã prin acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte contractantã nu s-a stabilit altfel.
CAP. IV Naţionalitatea şi drepturile asupra aeronavelor civile
SECŢIUNEA I Naţionalitatea şi înmatricularea aeronavelor civile ART. 17 (1) Aeronavele civile romane pot zbura în spaţiul aerian naţional numai dacã sunt înmatriculate în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile, ţinut de Ministerul Transporturilor. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) aeronavele civile stabilite prin reglementãri aeronautice specifice, emise de Ministerul Transporturilor. (3) Aeronavele de stat româneşti pot efectua operaţiuni aeriene civile şi fãrã a fi înmatriculate în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile, dacã îndeplinesc cerinţele de navigabilitate pentru astfel de zboruri şi sunt identificate de cãtre ministerul care are jurisdicţia asupra acestora, în conformitate cu reglementãrile special emise în acest scop de cãtre instituţia respectiva. (4) Operatorii aerieni romani pot executa operaţiuni aeriene civile cu aeronave înmatriculate în alt stat, pentru perioade limitate de timp, dupã ce au obţinut dreptul de folosinţa în temeiul unui contract de închiriere pe o durata determinata, cu respectarea reglementãrilor emise în acest sens de Ministerul Transporturilor. ART. 17 (1) O aeronavã civilã poate opera în spaţiul aerian naţional numai dacã deţine un certificat de înmatriculare în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Chicago. (2) Certificatul de înmatriculare este document obligatoriu la bordul aeronavelor. (3) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului poate stabili, prin reglementãri specifice, categorii de aeronave civile care pot opera în spaţiul aerian naţional fãrã a deţine un certificat de înmatriculare. -------------- Art. 17 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 18 (1) O aeronava civilã poate fi înmatriculatã în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile, numai dacã: a) poseda un certificat de tip valid, emis sau echivalat de Ministerul Transporturilor; b) poseda un certificat de navigabilitate valid, emis sau echivalat de Ministerul Transporturilor; c) satisface cerinţele reglementãrilor naţionale privind nivelul de zgomot şi de emisii toxice; d) nu este înregistratã în alt stat şi satisface una dintre urmãtoarele situaţii: - aparţine unei persoane fizice sau juridice romane ori unui cetãţean strãin cu domiciliul sau reşedinţa în România sau unei persoane juridice strãine, constituitã în mod legal, care desfãşoarã activitãţi economice în conformitate cu legislaţia romana, iar aeronava civilã respectiva îşi are baza şi este utilizata, în principal, în România; - aparţine unei persoane fizice sau juridice a unui stat strãin cu care România a încheiat o convenţie prin care cele doua state îşi acorda reciproc tratamentul naţional în ceea ce priveşte regimul de înmatriculare a aeronavelor civile; - aparţine Guvernului sau statului roman. (1) O aeronavã civilã înmatriculatã în România nu poate fi înmatriculatã şi în alt stat. -------------- Alin. (1) al art. 18 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
(2) Certificatul de înmatriculare emis de Ministerul Transporturilor va conţine datele de identificare a aeronavei civile, însemnul de naţionalitate şi marca de ordine, care vor fi inscripţionate în mod vizibil pe aeronava civilã, cat şi datele de identificare a deţinãtorului si/sau a proprietarului. ART. 19 (1) Prin înmatricularea în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile, aeronava respectiva capata naţionalitatea romana. (1) Prin înmatricularea în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile din România, aeronava respectivã capãtã naţionalitatea românã. -------------- Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
(2) Înmatricularea unei aeronave civile în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile şi certificatul de înmatriculare nu constituie dovada deţinerii legale sau a proprietãţii asupra aeronavei civile în nici o acţiune juridicã în care deţinerea sau proprietatea aeronavei respective este în litigiu. ART. 20 Metodologia înmatriculãrii în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile, precum şi prevederile privind emiterea, suspendarea sau revocarea certificatului de înmatriculare sunt conţinute în reglementãri aeronautice specifice, emise de Ministerul Transporturilor. -------------- Art. 20 a fost abrogat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
SECŢIUNEA a II-a Drepturile asupra aeronavelor civile
ART. 21 Sunt recunoscute, fãrã discriminare, persoanelor fizice sau juridice, romane sau strãine, urmãtoarele drepturi reale asupra aeronavelor civile: Sunt recunoscute, fãrã discriminare, persoanelor fizice şi juridice, române sau strãine, urmãtoarele drepturi asupra aeronavelor civile: -------------- Partea introductivã a art. 21 a fost modificatã de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005 publicatã, în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
a) dreptul de proprietate; b) dreptul de folosinţa în temeiul unui contract de închiriere încheiat pe o durata determinata, caz în care locatarul capata şi calitatea de deţinãtor; c) dreptul deţinãtorului legal de a dobândi proprietatea prin cumpãrare, caz în care cumpãrãtorul capata calitatea de proprietar; d) dreptul de a ipoteca ori de a greva aeronava civilã sau componente ale acesteia cu orice drept real asemãnãtor, constituit ca garanţie a plãţii unei datorii, cu condiţia ca un asemenea drept sa fie constituit conform legii statului de înmatriculare şi transcris în registrul de sarcini al statului de înmatriculare a aeronavei civile. ART. 22 (1) Actele de proprietate sau de transmitere a proprietãţii, de constituire de ipoteci sau a altor drepturi reale care privesc o aeronava civilã sunt reglementate de legislaţia naţionala şi se înscriu în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile. (2) Înscrierea în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile nu este constitutivã de drepturi şi are ca efect numai opozabilitatea fata de terţi a dreptului înscris.
CAP. V Aerodromurile civile ART. 23 Aerodromurile civile pot fi proprietate publica sau proprietate privatã a persoanelor fizice ori juridice, dupã caz, iar din punct de vedere operaţional pot fi deschise sau închise circulaţiei aeriene publice. ART. 23 Aerodromurile civile pot fi proprietate publicã sau proprietate privatã, deschise ori închise utilizãrii publice. -------------- Art. 23 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 24 Înfiinţarea, funcţionarea şi dezafectarea aerodromurilor civile sunt supuse reglementãrilor aeronautice specifice, emise de Ministerul Transporturilor cu avizul ministerelor abilitate, prin care se stabilesc cerinţele tehnice, operaţionale şi procedurale. ART. 24 Înfiinţarea, funcţionarea şi dezafectarea aerodromurilor civile sunt supuse reglementãrilor specifice emise de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu avizul ministerelor abilitate, prin care se stabilesc cerinţele tehnice, operaţionale, de siguranţã a zborului, de securitate aeronauticã şi de protecţie a mediului. -------------- Art. 24 a fost modificat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 25 Aerodromurile civile pot fi administrate de persoane juridice romane sau de persoane fizice cu domiciliul permanent în România. -------------- Art. 25 a fost abrogat de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 26 (1) Toate aerodromurile deschise pentru operarea aeronavelor civile trebuie sa fie autorizate de Ministerul Transporturilor din punct de vedere al îndeplinirii cerinţelor tehnice, operaţionale, de siguranţa a zborului, de securitate aeronautica şi de protecţie a mediului, potrivit reglementãrilor aeronautice interne în vigoare şi acordurilor sau convenţiilor internaţionale la care România este parte. (2) Ministerul Transporturilor va tine un registru de evidenta a tuturor aerodromurilor civile autorizate din România. ART. 26 (1) Un aerodrom este deschis pentru operarea aeronavelor civile numai dacã este certificat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. (2) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului ţine registrul de evidenţã a aerodromurilor civile certificate din România. -------------- Art. 26 a fost modificat de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 27 Toate aeronavele civile care executa zboruri internaţionale cu originea/destinaţia România sunt obligate sa decoleze şi sa aterizeze pe un aeroport deschis traficului aerian internaţional. ART. 27 (1) Toate aeronavele civile care executã zboruri internaţionale cu originea/destinaţia România sunt obligate sã decoleze şi sã aterizeze pe un aeroport internaţional sau deschis traficului aerian internaţional. (2) Condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. -------------- Art. 27 a fost modificat de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 28 Administratorii aerodromurilor civile au obligaţia de a asigura toate condiţiile necesare pentru aterizarea şi decolarea în siguranţa a aeronavelor, protecţia şi serviciile necesare aeronavelor la sol, precum şi pentru lupta impotriva incendiilor, iar în aeroporturi, ordinea, securitatea şi protecţia impotriva actelor ilicite, precum si, dupã caz, existenta facilitãţilor de vama, graniţa, ambulanta, fitosanitare, sanitar-veterinare şi sanitar-umane. ART. 28 (1) Administratorii aerodromurilor civile au obligaţia de a asigura condiţiile prevãzute de reglementãrile specifice aplicabile privind aterizarea şi decolarea în siguranţã a aeronavelor, securitatea aeronauticã, serviciile necesare aeronavelor la sol, precum şi cele privind lupta împotriva incendiilor. (2) Administratorii aeroporturilor civile vor asigura şi existenţa facilitãţilor de ambulanţã şi prim ajutor pentru cazuri de urgenţã şi, dupã caz, a celor de vamã, graniţã, fitosanitare, sanitar-veterinare şi sanitar-umane. -------------- Art. 28 a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 29 (1) Agenţii economici si, dupã caz, organele specifice ale autoritãţii de stat, care desfãşoarã activitãţi pe aerodromuri civile, au obligaţia de a respecta normele stabilite, în temeiul prezentului Cod aerian şi al reglementãrilor aeronautice, de cãtre administratorii acestora în interesul public şi al dezvoltãrii transporturilor aeriene. (2) Toate activitãţile care se deruleazã în perimetrul unui aerodrom civil se desfãşoarã sub unica şi directa coordonare a administratorului aerodromului. (3) Agenţii economici care desfãşoarã activitãţi în perimetrul infrastructurii aeroportuare trebuie sa deţinã o licenţa de lucru în acest perimetru, eliberata de Ministerul Transporturilor. ART. 29 (1) Operatorii economici şi, dupã caz, organele competente ale statului care desfãşoarã activitãţi pe aerodromurile civile au obligaţia de a respecta normele stabilite, în temeiul prezentului cod aerian şi al reglementãrilor specifice aplicabile, de cãtre administratorii aerodromurilor. (2) Toate activitãţile care se deruleazã în perimetrul unui aerodrom civil se desfãşoarã sub coordonarea administratorului aerodromului. (3) Operatorii economici care desfãşoarã activitãţi în perimetrul aerodromurilor civile trebuie sã deţinã o licenţã de lucru în acest perimetru, eliberatã de administratorul aerodromului, în conformitate cu reglementãrile specifice emise de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. -------------- Art. 29 a fost modificat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 30 Instalaţiile şi echipamentele aeroportuare, inclusiv cele radioelectrice şi meteorologice, precum şi serviciile de navigaţie aerianã sunt accesibile, fãrã discriminare, tuturor aeronavelor civile. ART. 30 Facilitãţile şi serviciile asigurate pe un aerodrom civil deschis utilizãrii publice sunt accesibile, fãrã discriminare, tuturor aeronavelor civile. -------------- Art. 30 a fost modificat de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 31 (1) Tarifele, taxele şi redevenţele stabilite pentru utilizarea facilitãţilor aeroportuare prevãzute la art. 30 se aplica nediscriminatoriu, indiferent de naţionalitatea aeronavei civile, şi se publica în conformitate cu reglementãrile internaţionale de aviaţie. (2) Ministerul Transporturilor emite reglementãri specifice privind principiile generale de stabilire şi aplicare a tarifelor menţionate în alin. (1). (3) Sunt scutite de la plata tarifelor, taxelor şi redevenţelor prevãzute la alin. (1) urmãtoarele categorii de aeronave: a) aeronavele de stat româneşti; b) aeronavele de stat strãine, pentru care exista acorduri bilaterale în acest sens, la cererea instituţiei româneşti interesate; c) aeronavele civile româneşti, care executa misiuni oficiale, prezidenţiale sau guvernamentale, iar în cazul celor strãine, pe baza de reciprocitate; d) aeronavele care aparţin Organizaţiei Naţiunilor Unite, Crucii Roşii şi Semilunii Roşii; e) aeronavele civile care efectueazã misiuni de cãutare şi de salvare sau transporta personal şi materiale în cadrul acestor misiuni; f) aeronavele care efectueazã misiuni umanitare şi de ajutorare urgenta; g) aeronavele care sunt nevoite sa aterizeze datoritã unor cauze tehnice, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a unor situaţii de forta majorã; h) aeronavele care aterizeaza din dispoziţia Ministerului Transporturilor si/sau a Ministerului Apãrãrii Naţionale; i) alte categorii de aeronave prevãzute de lege. (4) Pot fi scutite, total sau parţial, de la plata tarifelor prevãzute la alin. (1) şi alte categorii de aeronave sau zboruri, cu aprobarea Ministerului Transporturilor. ART. 31 (1) Tarifele stabilite pentru utilizarea facilitãţilor şi furnizarea serviciilor prevãzute la art. 30 se aplicã în mod nediscriminatoriu, indiferent de naţionalitatea aeronavei civile, şi se publicã în conformitate cu reglementãrile internaţionale de aviaţie. (2) Pe aerodromurile civile deschise utilizãrii publice sunt scutite de la plata tarifelor aeroportuare de pasager, aterizare, staţionare şi iluminat, precum şi a tarifelor pentru servicii de navigaţie aerianã terminalã urmãtoarele categorii de aeronave: a) aeronavele militare româneşti; b) aeronavele militare strãine, pentru care existã acorduri bilaterale în acest sens, încheiate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la cererea Ministerului Apãrãrii Naţionale; c) aeronavele care executã zboruri exclusiv pentru transportul în misiune oficialã al monarhilor domnitori şi al membrilor apropiaţi ai familiei, al şefilor de stat, al şefilor de guvern şi al miniştrilor. În toate cazurile misiunile oficiale vor fi confirmate prin indicatorul de statut corespunzãtor pe planul de zbor; d) aeronavele care executã zboruri în folosul Organizaţiei Naţiunilor Unite, Crucii Roşii sau al Semilunii Roşii; e) aeronavele civile care efectueazã misiuni de cãutare şi de salvare sau transportã personal şi materiale în cadrul acestor misiuni; f) aeronavele care efectueazã misiuni umanitare şi de ajutorare urgentã; g) aeronavele care sunt nevoite sã aterizeze datoritã unor cauze tehnice, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a unor situaţii de forţã majorã; h) aeronavele care aterizeazã din dispoziţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi/sau a Ministerului Apãrãrii Naţionale; i) alte categorii de aeronave prevãzute de lege. (3) Pot fi scutite, total sau parţial, de la plata tarifelor prevãzute la alin. (1) şi alte categorii de aeronave, cu aprobarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. (4) Scutirile prevãzute la alin. (2) lit. a)-c) se aplicã numai pe aerodromurile civile unde statul român este acţionar majoritar. (5) Administratorii aerodromurilor au dreptul de a reţine la sol o aeronavã civilã, în situaţia în care aceasta nu a achitat contravaloarea tarifelor prevãzute la alin. (1), pânã la stingerea debitelor sau pânã se face dovada constituirii unor garanţii suficiente în raport cu creanţa invocatã şi aceasta este acceptatã de administratorul aerodromului, cu respectarea reglementãrilor în vigoare. -------------- Art. 31 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
CAP. VI Personalul aeronautic civil
SECŢIUNEA I Prevederi generale
ART. 32 In aeronautica civilã funcţioneazã personal aeronautic civil, precum şi alte categorii de personal. ART. 33 (1) Personalul aeronautic civil cuprinde: - personal aeronautic civil navigant; - personal aeronautic civil nenavigant. (2) Personalul aeronautic civil trebuie sa fie titularul unui atestat, brevet sau certificat corespunzãtor. (2) Drepturile şi obligaţiile personalului aeronautic civil se stabilesc prin reglementãri specifice, în condiţiile legii. -------------- Alin. (2) al art. 33 a fost modificat de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 34 (1) Personalul aeronautic civil navigant cuprinde: a) personalul care constituie echipajul de conducere de la bordul aeronavelor civile: piloti, navigatori, mecanici si/sau ingineri de bord şi operatori radionaviganti; b) personalul tehnic sau auxiliar de la bordul aeronavelor civile, calificat pentru tipul sau categoria respectiva de aeronava civilã, care, neparticipand la conducerea acestora, exercita la bord servicii cu privire la pasageri, mãrfuri sau aparatura specialã a aeronavelor în zbor, activitãţi de control tehnic, la sol şi în zbor, în vederea constatãrii stãrii de navigabilitate, precum şi activitãţi de verificare în zbor a funcţionarii echipamentelor de protecţie a navigaţiei aeriene. (2) Orice alta persoana aflatã la bordul unei aeronave civile este consideratã pasager şi nu are calitatea de personal aeronautic civil navigant. ART. 34 Personalul aeronautic civil navigant cuprinde: a) personalul care constituie echipajul de conducere de la bordul aeronavelor civile: piloţi, navigatori, mecanici şi/sau ingineri de bord şi operatori radionaviganţi; b) personalul de cabinã, tehnic sau care îndeplineşte alte funcţii la bordul aeronavelor civile, calificat pentru categoria respectivã de aeronavã civilã, care, neparticipând la conducerea acestora, exercitã la bord activitãţi cu privire la pasageri şi mãrfuri, activitãţi de control tehnic în vederea constatãrii stãrii de navigabilitate, activitãţi de verificare în zbor a funcţionãrii mijloacelor serviciilor de comunicaţii, navigaţie şi supraveghere, precum şi alte activitãţi aeronautice civile, potrivit reglementãrilor specifice aplicabile; c) personalul de inspecţie în zbor a operaţiunilor aeriene; d) paraşutiştii. -------------- Art. 34 a fost modificat de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 35 Personalul aeronautic civil nenavigant cuprinde personalul tehnic calificat, care lucreazã direct la planificarea şi pregãtirea operaţionalã a zborurilor, la proiectarea, construirea, controlul, omologarea, certificarea, pregãtirea, exploatarea, întreţinerea şi repararea tehnicii aeronautice, precum şi personalul care desfãşoarã activitãţi de control şi dirijare a zborurilor. ART. 35 Personalul aeronautic civil nenavigant cuprinde: a) personalul tehnic calificat care lucreazã direct la planificarea şi pregãtirea operaţionalã a zborurilor, la proiectarea, certificarea, fabricaţia, inspecţia, întreţinerea, reparaţia şi operarea tehnicii aeronautice; b) personalul care furnizeazã şi/sau asigurã serviciile de navigaţie aerianã; c) inspectorii aeronautici care exercitã activitãţi de supervizare a siguranţei zborului; d) personalul de aerodrom care executã activitãţi specifice, cu impact asupra siguranţei zborului. -------------- Art. 35 a fost modificat de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
SECŢIUNEA a II-a Comandantul şi echipajul aeronavei civile ART. 36 (1) Echipajul aeronavei civile este constituit din personal cu calificare corespunzãtoare, care desfãşoarã activitãţi la bord în conformitate cu reglementãrile în vigoare. (2) Echipajul se afla în subordinea comandantului de aeronava civilã, care este desemnat, de cãtre operatorul aerian, pentru fiecare zbor. ART. 36 (1) Echipajul aeronavei civile este constituit din personal certificat în mod corespunzãtor, care desfãşoarã activitãţi la bord în conformitate cu reglementãrile specifice aplicabile. (2) Membrii echipajului aeronavei au obligaţia ca, pe întreaga perioadã a misiunii, sã aibã asupra lor documentele de certificare individuale obligatorii prevãzute de reglementãrile specifice aplicabile. (3) Echipajul se aflã în subordinea comandantului de aeronavã civilã. (4) Comandantul aeronavei civile este desemnat de operatorul aerian, pentru fiecare zbor, cu excepţia cazului când prin reglementãri specifice se prevede altfel. -------------- Art. 36 a fost modificat de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 37 (1) Funcţia de comandant de aeronava civilã este îndeplinitã de pilotul comandant, calificat pentru categoria, clasa şi tipul aeronavei civile respective şi având licenţa în termen de valabilitate. (2) Calitatea de comandant de aeronava civilã începe din momentul încredinţãrii misiunii şi se pãstreazã pana la terminarea acesteia. (3) Comandantul aeronavei civile care remorcheaza alte aeronave este comandantul acestora pana la declanşarea lor. ART. 37 (1) Funcţia de comandant de aeronavã civilã este îndeplinitã de pilotul comandant, certificat pentru categoria, clasa sau tipul aeronavei civile respective şi având licenţa corespunzãtoare în termen de valabilitate. (2) Persoana care îndeplineşte condiţiile prevãzute la alin. (1) are funcţia de comandant de aeronavã din momentul începerii misiunii şi pânã în momentul terminãrii acesteia. (3) Comandantul aeronavei civile care remorcheazã alte aeronave este comandantul acestora pânã la declanşarea lor. -------------- Art. 37 a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 38 (1) Comandantul de aeronava civilã rãspunde de pregãtirea şi executarea în siguranţa a fiecãrui zbor si, în acest scop, el este obligat sa respecte reglementãrile aeronautice şi documentele tehnice, în vigoare. (2) Comandantul de aeronava civilã trebuie sa refuze decolarea, dacã constata nereguli cu ocazia îndeplinirii sarcinilor prevãzute în prezentul articol. ART. 38 (1) Comandantul aeronavei civile rãspunde de pregãtirea şi executarea în siguranţã a fiecãrui zbor, precum şi de comportamentul şi disciplina echipajului la bord şi la sol, cu respectarea prevederilor prezentului cod aerian şi ale reglementãrilor specifice aplicabile. (2) Acesta va refuza decolarea atunci când constatã nereguli cu ocazia îndeplinirii sarcinilor ce îi revin, în conformitate cu reglementãrile specifice în vigoare. -------------- Art. 38 a fost modificat de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 39 (1) In timpul misiunii comandantul de aeronava civilã rãspunde fata de entitatea care i-a încredinţat misiunea, de executarea ei în bune condiţii, de stricta respectare a dispoziţiilor prezentului Cod aerian, privitoare la zboruri, şi a reglementãrilor de circulaţie aerianã, de comportare şi disciplina a echipajului în zbor şi la sol, precum şi de folosirea şi pãstrarea aeronavei civile în bune condiţii de zbor. (2) In timpul zborului comandantul de aeronava civilã nu poate sa îşi delege responsabilitãţile. Dacã însã comandantul de aeronava civilã este împiedicat, din orice cauza, în cursul zborului sau la sol, sa îşi îndeplineascã funcţia si, în lipsa desemnãrii prealabile a unei alte persoane pentru a-l înlocui, funcţia de comandant de aeronava civilã va fi exercitatã de ceilalţi membri ai echipajului de conducere, în ordinea stabilitã de reglementãrile specifice în vigoare. ART. 39 (1) În timpul misiunii sale comandantul de aeronavã civilã poate delega atribuţii, dar nu poate sã îşi delege responsabilitãţile. (2) În cazul în care acesta este împiedicat din orice cauzã, în cursul zborului sau la sol, sã îşi îndeplineascã funcţia, în lipsa desemnãrii prealabile a unei alte persoane pentru a-l înlocui, funcţia de comandant de aeronavã civilã va fi exercitatã de unul dintre ceilalţi membri ai echipajului de conducere, în ordinea stabilitã prin reglementãrile specifice aplicabile. -------------- Art. 39 a fost modificat de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 40 (1) Comandantul unei aeronave civile aflate în zbor are jurisdicţie asupra întregului personal aeronautic civil aflat la bord. (2) Dispoziţiile date de comandantul de aeronava civilã în timpul zborului, în scopul asigurãrii siguranţei zborului, sunt obligatorii pentru toate persoanele aflate la bord. (3) Comandantul de aeronava civilã poate debarca orice membru al echipajului şi orice pasager la o escala intermediara, pentru motive determinate de siguranţa zborului şi de pãstrarea ordinii în aeronava civilã. (4) In caz de primejdie, comandantul de aeronava civilã este dator sa ia toate mãsurile pentru salvarea pasagerilor, a echipajului şi a încãrcãturii. De asemenea, pentru salvarea aeronavei civile, el poate ordona delestarea ei. (4) În caz de pericol, comandantul de aeronavã civilã va lua mãsurile necesare pentru salvarea pasagerilor, a echipajului, a încãrcãturii, precum şi a aeronavei, dupã caz. -------------- Alin. (4) al art. 40 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. (5) Comandantul unei aeronave civile îşi menţine, în cazul unui accident de zbor, toate îndatoririle sale, pana în momentul când organul în drept îl elibereazã de misiunea pe care o îndeplineşte cu aceasta aeronava. (5) În cazul unui accident, comandantul de aeronavã civilã îşi menţine toate prerogativele pânã în momentul când autoritatea în drept îl elibereazã de atribuţiile ce îi revin în legãturã cu operarea aeronavei. -------------- Alin. (4) al art. 40 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 41 La sol comandantul de aeronava civilã are obligaţia sa întreprindã demersurile necesare, în cazul unei reţineri a aeronavei sale sau în cazul unor mãsuri similare luate cu privire la echipaj, pasageri sau încãrcãtura. -------------- Art. 41 a fost abrogat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 42 In lipsa unei împuterniciri speciale, comandantul de aeronava civilã nu are voie sa înstrãineze, sub nici o forma, aeronava, pãrţi din aeronava sau orice alte bunuri din inventarul ei. -------------- Art. 42 a fost abrogat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 43 (1) Prin derogare de la prevederile art. 37 se poate desemna în funcţia de comandant de aeronava civilã şi o alta persoana autorizata decât pilotul comandant. (2) Obligaţiile şi rãspunderile pentru executarea misiunii se împart între comandantul de aeronava civilã şi pilotul comandant, dupã cum urmeazã: - pilotul comandant, de la decolarea şi pana la aterizarea aeronavei civile, este însãrcinat şi rãspunde de conducerea tehnica şi de siguranţa aeronavei în zbor, putând lua orice mãsuri pentru realizarea siguranţei zborului; - comandantul de aeronava este însãrcinat şi rãspunde, în conformitate cu dispoziţiile prezentului cod aerian, de executarea misiunii în bune condiţii, pentru toate celelalte operaţiuni care nu privesc conducerea propriu-zisa şi siguranţa aeronavei în zbor. ART. 43 (1) Prin derogare de la prevederile art. 37, operatorul poate desemna în funcţia de comandant de aeronavã civilã şi o altã persoanã decât pilotul comandant. (2) Obligaţiile şi rãspunderile pentru executarea misiunii se împart între comandantul de aeronavã civilã şi pilotul comandant, dupã cum urmeazã: a) pilotul comandant rãspunde, de la începerea şi pânã la terminarea operaţiunii de zbor cu aeronava civilã, de conducerea tehnicã şi de siguranţã a aeronavei, putând lua orice mãsuri pentru realizarea siguranţei zborului; b) comandantul de aeronavã rãspunde, în conformitate cu dispoziţiile prezentului cod aerian de executarea misiunii în bune condiţii, pentru toate celelalte aspecte care nu privesc conducerea tehnicã şi operarea în siguranţã a aeronavei. -------------- Art. 43 a fost modificat de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
CAP. VII Operaţiuni aeriene civile
SECŢIUNEA I Generalitati
ART. 44 Operaţiunile aeriene civile care pot fi efectuate pe teritoriul României se clasifica astfel: a) operaţiuni de transport aerian public; b) operaţiuni de aviaţie generalã; c) operaţiuni de lucru aerian.
SECŢIUNEA a II-a Operaţiuni de transport aerian public ART. 45 Operaţiunile de transport aerian public sunt transporturile de pasageri, bagaje, mãrfuri şi posta, executate pe baze comerciale de cãtre operatori aerieni care poseda certificat de operator aerian şi licenţa de transport aerian, prin curse regulate sau neregulate. Transporturile aeriene internaţionale de pasageri, bagaje, mãrfuri şi posta sunt supuse acordurilor şi convenţiilor internaţionale în domeniul transporturilor aeriene la care România este parte. ART. 45 Operaţiunile de transport aerian public sunt transporturile de pasageri, bagaje, mãrfuri şi/sau poştã, efectuate pe baze comerciale, prin curse regulate sau neregulate, de cãtre transportatorii aerieni. Transporturile aeriene publice executate în spaţiul aerian naţional sunt supuse tratatelor internaţionale la care România este parte. -------------- Art. 45 a fost modificat de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 46 (1) Transporturile aeriene publice se executa pe baza de contract de transport, încheiat între operatorul aerian şi pasager sau expeditorul de marfa si/sau posta. (2) Prin contractul de transport aerian, operatorul aerian se obliga sa ducã pe calea aerului la destinaţie pasagerii, bagajele, marfa si/sau posta, iar beneficiarul, sa plãteascã preţul transportului. ART. 46 (1) Transporturile aeriene publice se executã pe bazã de contract de transport încheiat între transportatorul aerian şi beneficiarul transportului. (2) Prin contractul de transport aerian, transportatorul aerian se obligã sã ducã la destinaţie pasagerii, bagajele, marfa şi/sau poşta, iar beneficiarul sã plãteascã preţul transportului. -------------- Art. 46 a fost modificat de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 47 (1) Operatorul aerian rãspunde pentru orice prejudiciu care a produs decesul sau vãtãmarea sãnãtãţii pasagerilor ori avarierea sau pierderea bagajelor, a mãrfii si/sau a poştei. (2) Regimul rãspunderii operatorului aerian este, pentru transporturile aeriene internaţionale, stabilit în conformitate cu convenţiile şi înţelegerile internaţionale la care România este parte, iar pentru transporturile aeriene interne, în conformitate cu prevederile dreptului comun, în mãsura în care nu s-a stabilit altfel printr-o lege specialã. ART. 47 (1) Transportatorul aerian rãspunde pentru orice prejudiciu produs prin decesul sau vãtãmarea sãnãtãţii pasagerilor ori avarierea sau pierderea bagajelor, a mãrfii şi/sau a poştei transportate. (2) Regimul rãspunderii transportatorului aerian este, pentru transporturile aeriene publice internaţionale, reglementat în conformitate cu tratatele internaţionale la care România este parte, iar pentru transporturile aeriene publice interne, în conformitate cu prevederile dreptului comun, în mãsura în care nu s-a stabilit altfel printr-o lege specialã sau printr-un tratat internaţional la care România este parte. -------------- Art. 47 a fost modificat de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 48 Transporturile aeriene publice efectuate prin curse regulate sunt transporturile aeriene executate dupã orare publicate şi rute prestabilite, destinate sa asigure legãtura între doua sau mai multe aeroporturi şi în care capacitatea comercialã disponibilã este pusã la dispoziţie publicului contra cost. ART. 49 Transporturile aeriene publice, altele decât cele prevãzute la art. 48, se efectueazã prin curse neregulate. ART. 49 (1) Transporturile aeriene publice, altele decât cele prevãzute la art. 48, se efectueazã prin curse neregulate. (2) Transporturile aeriene publice prin curse neregulate includ şi zborurile care nu implicã transportul pasagerilor între douã sau mai multe aerodromuri, efectuate pe baze comerciale, cu unul sau mai mulţi pasageri la bord. -------------- Art. 49 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 50 (1) Operatorii aerieni romani, deţinãtori ai unui certificat de operator aerian în termen de valabilitate, pot efectua transporturi aeriene publice interne şi internaţionale, prin curse regulate sau neregulate, numai în urma obţinerii unei licenţe de transport aerian, eliberata de Ministerul Transporturilor. (2) Excepţiile de la prevederile alin. (1) se stabilesc de Ministerul Transporturilor prin reglementãri specifice. (3) Operatorii aerieni strãini pot efectua transporturi aeriene publice, prin curse regulate sau neregulate, spre sau dinspre România, pe baza drepturilor de trafic acordate de Ministerul Transporturilor, în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. (4) Ministerul Transporturilor emite reglementãri aeronautice privind desfãşurarea activitãţilor de transport aerian public. ART. 50 (1) Transportatorii aerieni români pot efectua transporturi aeriene publice pe rute interne sau internaţionale, prin curse regulate sau neregulate, numai în condiţiile deţinerii unui certificat de operator aerian în termen de valabilitate şi a unei licenţe de transport aerian eliberate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. (1) Transportatorii aerieni români pot efectua transporturi aeriene publice pe rute interne sau internaţionale, prin curse regulate sau neregulate, numai în condiţiile deţinerii unui certificat de operator aerian în termen de valabilitate şi a unei licenţe de operare, eliberatã de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.008/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate. ------------ Alin. (1) al art. 50 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA nr. 19 din 24 august 2011, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 29 august 2011.
(2) Excepţiile de la prevederile alin. (1) se stabilesc de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului prin reglementãri specifice. (3) Transportatorii aerieni strãini pot efectua transporturi aeriene publice în spaţiul aerian naţional, în conformitate cu drepturile de trafic acordate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului sau în condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale la care România este parte. -------------- Art. 50 a fost modificat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
SECŢIUNEA a III-a Operaţiuni de lucru aerian şi aviaţie generalã ART. 51 (1) Operaţiunile de aviaţie generalã cuprind transporturile aeriene în interes propriu şi alte zboruri, precum: - zboruri în interes propriu; - zboruri particulare; - zboruri-şcoala; - zboruri sportive. (2) Transporturile aeriene în folos propriu cuprind transporturile în interes propriu şi transporturile în interes personal, ca operaţiuni de aviaţie generalã. (3) Transporturile aeriene în folos propriu sunt operaţiunile de aviaţie generalã executate de o persoana fizica sau juridicã, fãrã perceperea unui tarif sau a echivalentului acestuia în bunuri ori servicii, utilizându-se aeronave civile proprii sau închiriate, care constituie accesoriul unei alte activitãţi economice executate de persoana respectiva, beneficiarul transportului. (4) Transporturile aeriene în interes personal sunt activitãţi de aviaţie generalã executate de persoane fizice cu aeronave proprii sau închiriate pentru transportul de bunuri proprii si/sau de persoane, pentru nevoile proprii, exclusiv în scop necomercial. (5) Zborurile în interes propriu reprezintã operaţiunile aeriene civile, altele decât transporturile în folos propriu, efectuate de deţinãtorii de aeronave civile, persoane fizice sau juridice, pentru şi în susţinerea nevoilor activitãţilor proprii. (6) Zborurile particulare reprezintã operaţiunile aeriene, altele decât cele de transport în interes personal, efectuate de deţinãtorii de aeronave civile, persoane fizice, exclusiv în scop necomercial. (7) Zborurile sportive reprezintã operaţiunile aeriene civile efectuate de persoane fizice sau juridice, utilizându-se aeronave civile proprii sau închiriate, exclusiv în scop sportiv. (8) Zborurile-şcoala reprezintã operaţiunile aeriene civile organizate de persoane juridice în scopul initierii, pregãtirii, instruirii şi perfecţionãrii personalului aeronautic navigant. (9) Operatorii aerieni romani care efectueazã operaţiuni de lucru aerian sau de aviaţie generalã pe teritoriul României sunt obligaţi sa încheie contracte de asigurare pentru pagube produse terţilor. Plafonul minim al politelor de asigurare încheiate în acest caz se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului. ART. 51 (1) Operaţiunile de aviaţie generalã cuprind: a) transporturile aeriene în interes propriu; b) zborurile în interes propriu; c) zborurile particulare; d) zborurile şcoalã. (2) Transporturile aeriene în interes propriu reprezintã operaţiunile de aviaţie generalã executate de o persoanã juridicã, fãrã perceperea unui tarif sau a echivalentului acestuia în bunuri ori servicii, utilizându-se aeronave civile proprii sau închiriate, care constituie accesoriul unei alte activitãţi economice executate de persoana respectivã, beneficiarul transportului. (3) Zborurile în interes propriu reprezintã operaţiunile de aviaţie generalã, altele decât transporturile în interes propriu, efectuate de persoane fizice sau juridice, cu aeronave civile proprii sau închiriate, pentru şi în susţinerea nevoilor activitãţilor proprii, fãrã perceperea de tarife. Zborurile în interes propriu includ şi zborurile efectuate exclusiv în scop sportiv. (4) Zborurile particulare reprezintã operaţiunile de aviaţie generalã efectuate de deţinãtorii de aeronave civile, persoane fizice, exclusiv în scop necomercial. (5)Zborurile şcoalã reprezintã operaţiunile aeriene civile organizate de persoane fizice sau juridice în scopul pregãtirii personalului aeronautic civil navigant. -------------- Art. 51 a fost modificat de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 52 (1) Operaţiunile de lucru aerian sunt activitãţile efectuate de operatori aerieni pentru nevoile industriei, agriculturii, silviculturii, sãnãtãţii publice şi protecţiei mediului, de cãutare şi salvare, cercetare ştiinţificã, fotografiere, monitorizare, publicitate, precum şi în alte scopuri, pe baza autorizaţiei si/sau a licenţei eliberate de Ministerul Transporturilor. (2) Ministerul Transporturilor va emite reglementãrile privind autorizarea si/sau licentierea operatorilor aerieni pentru desfãşurarea operaţiunilor de lucru aerian pe teritoriul României. (3) Operatorii aerieni romani autorizaţi pot desfãşura operaţiuni de lucru aerian pe teritoriul României cu aeronave înmatriculate în alt stat, numai în urma obţinerii unei licenţe corespunzãtoare, eliberata de Ministerul Transporturilor. ART. 52 Operaţiunile de lucru aerian sunt operaţiunile aeriene civile efectuate pentru nevoile industriei, agriculturii, silviculturii, sãnãtãţii publice şi protecţiei mediului, de cãutare şi salvare, cercetare ştiinţificã, fotografiere, monitorizare, publicitate, precum şi în alte scopuri de cãtre operatori aerieni certificaţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. -------------- Art. 52 a fost modificat de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 53 Ministerul Transporturilor va emite reglementãrile aeronautice privind desfãşurarea operaţiunilor de aviaţie generalã. ART. 53 Regimul rãspunderii operatorilor aerieni care efectueazã operaţiuni aeriene de aviaţie generalã sau de lucru aerian pe teritoriul României este reglementat în conformitate cu prevederile dreptului comun, în mãsura în care nu s-a stabilit altfel printr-o lege specialã sau printr-un tratat internaţional la care România este parte. -------------- Art. 53 a fost modificat de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
CAP. VIII Protecţia mediului ART. 54 Protecţia mediului reuneste toate activitãţile ce au ca scop evaluarea şi minimalizarea impactului aviaţiei civile asupra mediului, datorat zgomotului produs de aeronavele civile, emisiilor motoarelor de aviaţie, evacuãrii substanţelor folosite la spalarea, degivrarea şi tratarea aeronavelor civile sau în cadrul altor activitãţi din domeniul aeronautic. ART. 54 În sensul prezentului cod aerian, protecţia mediului reuneşte toate activitãţile ce au ca scop reducerea impactului aviaţiei civile asupra mediului, datorat zgomotului produs de aeronavele civile, emisiilor motoarelor de aviaţie, substanţelor folosite în cadrul activitãţilor aeronautice civile şi reziduurilor rezultate în urma desfãşurãrii acestor activitãţi. -------------- Art. 54 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 55 (1) Ministerul Transporturilor va statua principiile directoare, limitarile şi mãsurile corespunzãtoare privind protecţia mediului, specifice acestui domeniu. (2) Ministerul Transporturilor adopta politici de stimulare a implementãrii tehnologiilor moderne nepoluante în aviaţia civilã. ART. 55 Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului stabileşte, împreunã cu autoritatea de mediu, politici şi reglementãri specifice în domeniul protecţiei mediului. -------------- Art. 55 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 56 In scopul protecţiei mediului, Ministerul Transporturilor poate restrictiona operarea aeronavelor civile pe aeroporturile din România sau în spaţiul aerian naţional. ART. 57 Ministerul Transporturilor, cu avizul Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului*), stabileşte aeroporturile din România care, în urma derulãrii activitãţilor specifice, au un impact semnificativ asupra mediului, în vederea implementãrii de programe de protecţie a mediului. ---------------- *) A se vedea Hotãrârea Guvernului nr. 17/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 10 ianuarie 2001. ART. 58 Ministerul Transporturilor asigura, prin reglementãri specifice: 1. un sistem unic de monitorizare a zgomotului pe aeroporturi, care a) sa permitã evaluarea zgomotului produs de operarea unei aeronave civile pe aeroport; b) sa asigure o corelaţie între nivelul de zgomot şi efectul acestuia asupra populaţiei şi mediului; c) sa fie în conformitate cu reglementãrile, standardele, practicile, recomandãrile şi procedeele elaborate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, Conferinţa Europeanã a Aviaţiei Civile şi de alte organizaţii internaţionale de aviaţie civilã la care România este parte si, de asemenea, sa asigure controlul respectãrii acestor reglementãri; 2. un sistem de cartografiere fonica a zonelor adiacente aeroporturilor, care sa permitã utilizarea ecologica a acestora. -------------- Art. 58 a fost abrogat de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 59 Ministerul Transporturilor, la solicitarea administratorului aeroportului, poate aproba mãsuri temporare şi derogãri ce permit operarea aeronavelor civile, care au impact semnificativ asupra mediului. ART. 60 Prevederile art. 56 nu se aplica urmãtoarelor categorii de aeronave civile: a) aeronavele de stat româneşti; b) aeronavele româneşti care executa misiuni oficiale, prezidenţiale sau guvernamentale, iar în cazul celor strãine, pe baza de reciprocitate; c) aeronavele ce opereazã în folosul Organizaţiei Naţiunilor Unite, Crucii Roşii şi Semilunii Roşii; d) aeronavele civile care efectueazã misiuni de cãutare şi de salvare ori care transporta personal sau materiale în cadrul acestor misiuni; e) aeronavele care efectueazã misiuni umanitare şi de ajutorare urgenta; f) aeronavele care sunt nevoite sa aterizeze din cauze tehnice, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a unor situaţii de forta majorã; g) aeronavele care aterizeaza din dispoziţia Ministerului Transporturilor si/sau a Ministerului Apãrãrii Naţionale.
CAP. IX Siguranţa zborului
SECŢIUNEA I Generalitati ART. 61 Reglementãrile legale din România referitoare la siguranţa zborului în spaţiul aerian naţional se aplica oricãrei aeronave civile, indiferent de statul de înmatriculare, precum şi echipajului şi cãlãtorilor aflaţi la bord. ART. 61 (1) Siguranţa zborului reprezintã o cerinţã obligatorie şi, totodatã, un criteriu de performanţã fundamental pentru orice activitate aeronauticã civilã. (2) Siguranţa zborului se realizeazã prin: a) emiterea de reglementãri specifice, inclusiv stabilirea obiectivelor de siguranţã, precum şi a nivelurilor de siguranţã cerute sau minim acceptabile; b) asigurarea cadrului de implementare a reglementãrilor, obiectivelor şi nivelurilor de siguranţã; c) exercitarea funcţiei de supervizare a siguranţei zborului. -------------- Art. 61 a fost modificat de pct. 52 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 62 In scopul asigurãrii siguranţei zborului Ministerul Transporturilor emite şi revizuieste ori de câte ori este cazul reglementãri aeronautice specifice, conforme cu reglementãrile, standardele, practicile recomandate şi procedurile elaborate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale şi de alte organisme internaţionale de aviaţie civilã la care România este parte, şi asigura controlul respectãrii acestora. ART. 62 (1) Funcţia de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilã la nivel naţional se îndeplineşte prin desemnare şi delegare de competenţã din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în condiţiile art. 5, de cãtre un organism tehnic specializat care funcţioneazã separat de agenţii aeronautici civili supuşi supervizãrii. (2) Organismul tehnic specializat prevãzut la alin. (1) are personalitate juridicã proprie, este autonom din punct de vedere administrativ şi financiar şi îşi exercitã în mod independent atribuţiile de naturã tehnicã stabilite. (3) Pânã la 31 decembrie 2005, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va desemna organismul tehnic specializat, prevãzut la alin. (1), şi va stabili atribuţiile acestuia prin ordin. -------------- Art. 62 a fost modificat de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 62^1 (1) Organismul tehnic specializat prevãzut la art. 62 poate interzice temporar sau poate restricţiona efectuarea de zboruri în spaţiul aerian naţional de cãtre aeronavele civile strãine despre care sunt deţinute informaţii cã operarea ori întreţinerea acestora nu corespunde standardelor minime de siguranţã stabilite în baza prevederilor Convenţiei de la Chicago. (2) În cazul în care astfel de neconformitãţi cu standardele minime de siguranţã stabilite în baza prevederilor Convenţiei de la Chicago sunt sesizate cu ocazia inspecţiilor la sol efectuate pe aerodromurile din România, conform reglementãrilor specifice aplicabile, iar mãsurile corective subsecvente nu sunt aplicate înaintea efectuãrii zborului urmãtor sau sunt necorespunzãtoare, organismul tehnic specializat prevãzut la art. 62 poate decide reţinerea la sol a aeronavei civile respective, pânã la remedierea deficienţelor semnalate, urmând a informa imediat autoritãţile competente române şi pe cele ale statului de înmatriculare a aeronavei reţinute, precum şi operatorul implicat. (3) Mãsurile necesare pentru reţinerea la sol a aeronavei civile prevãzute la alin. (2) vor fi luate de administratorul aerodromului, la solicitarea organismului tehnic specializat prevãzut la art. 62 sau a reprezentantului sãu autorizat. -------------- Art. 62^1 a fost introdus de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
SECŢIUNEA a II-a Autorizarea agenţilor aeronautici civili Certificarea agenţilor aeronautici civili -------------- Titlul Secţiunii a II-a a Capitolului IX a fost modificat de pct. 55 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 63 In acopul realizãrii siguranţei zborurilor urmãtoarele categorii de agenţi aeronautici civili sunt supuşi controlului, evaluãrii şi autorizãrii, precum şi supravegherii permanente de cãtre Ministerul Transporturilor, direct sau prin organisme tehnice specializate, instituţii publice sau societãţi comerciale autorizate, cãrora li se deleagã competente în acest sens: a) operatori aerieni, în funcţie de operaţiunile aeriene civile pe care le desfãşoarã; b) agenţi aeronautici civili care au ca obiect de activitate proiectarea, încercãrile de tip şi specializate, fabricaţia, depozitarea, distribuţia, întreţinerea şi reparaţiile curente şi generale ale aeronavelor civile, motoarelor şi elicelor acestora, precum şi ale componentelor, furnizarea de materiale şi piese de schimb avionabile; c) agenţi aeronautici civili care desfãşoarã activitãţi de proiectare, construcţii, montaj, reparaţii pentru obiective care aparţin aviaţiei civile; d) agenţi aeronautici civili care au ca obiect de activitate dirijarea şi controlul traficului aerian, informarea aeronautica şi serviciile meteorologice pentru aeronautica, protecţia navigaţiei aeriene, precum şi activitãţile aeroportuare; e) agenţi aeronautici civili care se ocupa cu formarea şi perfecţionarea personalului aeronautic civil; f) alte categorii de agenţi aeronautici civili care au ca obiect de activitate orice alt domeniu aeronautic conex. ART. 63 În scopul realizãrii siguranţei zborului, urmãtoarele categorii de agenţi aeronautici civili sunt supuşi certificãrii şi supravegherii continue de cãtre organismul tehnic prevãzut la art. 62 alin. (1): a) operatorii aerieni corespunzãtor cu operaţiunile aeriene civile pe care le desfãşoarã; b) agenţii aeronautici civili care au ca obiect de activitate proiectarea, fabricaţia şi întreţinerea aeronavelor, motoarelor, elicelor, pieselor şi echipamentelor asociate, precum şi cei care au ca obiect de activitate procesele specializate, inclusiv încercãrile de tip, testãrile specializate şi distribuirea produselor aeronautice; c) agenţii aeronautici civili care desfãşoarã activitãţi de proiectare, construcţii, montaj, reparaţii pentru elemente de infrastructurã şi echipamente care concurã direct la siguranţa zborului; d) agenţii aeronautici civili care au ca obiect de activitate furnizarea serviciilor de navigaţie aerianã, precum şi activitãţile aeroportuare; e) agenţii aeronautici civili care se ocupã cu pregãtirea personalului aeronautic civil; f) alte categorii de agenţi aeronautici civili, potrivit reglementãrilor specifice aplicabile. -------------- Art. 63 a fost modificat de pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 64 Ministerul Transporturilor emite reglementãrile, standardele şi procedurile privind autorizarea agenţilor aeronautici civili. -------------- Art. 64 a fost abrogat de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 65 In cazul constatãrii nerespectãrii condiţiilor şi criteriilor de autorizare si/sau de licentiere, Ministerul Transporturilor suspenda sau anuleazã autorizaţia si/sau licenţa agentului aeronautic civil. -------------- Art. 65 a fost abrogat de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
SECŢIUNEA a III-a Personalul aeronautic civil Certificarea personalului aeronautic civil -------------- Titlul Secţiunii a III-a a Capitolului IX a fost modificat de pct. 58 din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 66 (1) Activitãţile aeronautice civile se efectueazã de cãtre personalul atestat în acest scop. (2) Ministerul Transporturilor emite reglementãri specifice privind categoriile de personal aeronautic civil supus atestãrii, precum şi planurile tematice de pregãtire, examinare teoreticã şi practica. (3) Orice persoana care face dovada absolvirii unui curs sau a unui program corespunzãtor de pregãtire de specialitate aeronautica poate solicita atestarea ca personal aeronautic civil pentru acea specialitate. ART. 66 (1) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului stabileşte, prin reglementãri specifice, categoriile de personal aeronautic civil supus certificãrii, precum şi documentele de certificare obligatorii pentru exercitarea activitãţilor aeronautice civile. (2) Oricare persoanã care face dovada îndeplinirii cerinţelor prevãzute în reglementãrile specifice aplicabile poate solicita certificarea ca personal aeronautic civil. -------------- Art. 66 a fost modificat de pct. 59 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 67 Documentele de calificare ale personalului aeronautic civil sunt documente obligatorii pe întreaga durata a desfãşurãrii activitãţii ca personal aeronautic civil. ART. 67 Certificatele personalului aeronautic civil sunt documente nominale individuale, obligatorii pe întreaga duratã a desfãşurãrii activitãţii ca personal aeronautic civil. -------------- Art. 67 a fost modificat de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 68 (1) Licentele sunt valabile pentru o perioada limitatã; ele se reinnoiesc periodic, în urma verificãrii aptitudinilor, în conformitate cu reglementãrile stabilite în acest sens. (2) Prelungirea valabilitãţii, preschimbarea, suspendarea şi retragerea documentelor de calificare ale întregului personal aeronautic civil din România sunt efectuate de Ministerul Transporturilor. -------------- Art. 68 a fost abrogat de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 69 Brevetele şi licentele emise de alte state pot fi recunoscute sau validate în România numai dacã criteriile în baza cãrora au fost eliberate se situeazã cel puţin la nivelul standardelor minime recomandate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale sau de alte organizaţii internaţionale de profil şi dacã sunt acceptate în reglementãrile specifice romane. ART. 69 În condiţiile în care tratatele internaţionale la care România este parte nu prevãd altfel, documentele de certificare emise de alte state pot fi recunoscute sau validate în România numai dacã criteriile în baza cãrora au fost eliberate se situeazã cel puţin la nivelul standardelor şi practicilor recomandate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale şi în condiţiile îndeplinirii cerinţelor reglementãrilor naţionale specifice aplicabile. -------------- Art. 69 a fost modificat de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 70 Examenele medicale ale candidaţilor care solicita atestarea ca personal aeronautic civil pot fi efectuate numai de cãtre o instituţie medicalã autorizata în acest sens. ART. 70 Examinarea medicalã a candidaţilor care solicitã certificarea ca personal aeronautic civil poate fi efectuatã numai de cãtre o instituţie medicalã autorizatã, potrivit reglementãrilor specifice aplicabile. -------------- Art. 70 a fost modificat de pct. 63 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
SECŢIUNEA a IV-a Certificatele privind aeronavele civile Certificarea aeronavelor civile -------------- Titlul Secţiunii a IV-a a Capitolului IX a fost modificat de pct. 64 din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 71 (1) Aeronavele civile care se înmatriculeazã în România, motoarele şi elicele acestora trebuie sa posede un certificat de tip emis de Ministerul Transporturilor. (2) In certificatul de tip se înscriu durata valabilitãţii acestuia, condiţiile şi limitarile care sunt cerute în interesul siguranţei zborului. ART. 71 (1) Aeronavele civile care se înmatriculeazã în România, motoarele şi elicele acestora vor deţine un certificat de tip emis potrivit reglementãrilor specifice aplicabile, care sã acopere produsul, inclusiv toate piesele şi echipamentele instalate pe acesta. (2) În certificatul de tip se înscriu condiţiile şi limitãrile care sunt cerute în interesul siguranţei zborului. -------------- Art. 71 a fost modificat de pct. 65 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 72 (1) Producţia de serie a aeronavelor civile şi a componentelor acestora se autorizeazã de Ministerul Transporturilor printr-un permis de producţie, în baza constatãrii ca produsele de serie ale oricãrei aeronave civile, pentru care a fost emis un certificat de tip, se conformeazã acestuia. (2) In permisul de producţie se înscriu durata de valabilitate a acestuia, condiţiile şi limitarile care sunt necesare în interesul siguranţei zborului. ART. 72 Piesele şi echipamentele pot deţine un certificat specific în urma demonstrãrii cã acestea sunt conforme cu specificaţiile detaliate de navigabilitate stabilite. -------------- Art. 72 a fost modificat de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 73 (1) Punerea în serviciu a unei aeronave civile nu poate fi fãcuta decât dupã obţinerea certificatului de navigabilitate, eliberat în urma constatãrii ca aeronava civilã este conformã cu certificatul de tip, cu condiţiile prevãzute în permisul de producţie şi ca este apta de zbor. (2) In certificatul de navigabilitate se înscriu durata valabilitãţii, categoriile de activitãţi pentru care aeronava civilã poate fi folositã, alte condiţii şi limitãri impuse de asigurarea siguranţei zborului. ART. 73 (1) Fiecare aeronavã civilã trebuie sã deţinã un certificat de navigabilitate individual, eliberat în urma demonstrãrii cã aeronava civilã este conformã cu proiectul de tip aprobat în certificatul de tip şi cã întreaga documentaţie, inspecţiile şi încercãrile relevante demonstreazã cã aeronava este în condiţie de operare în siguranţã. (2) În certificatul de navigabilitate, care trebuie sã se afle în permanenţã la bordul aeronavei, se înscriu categoriile de activitãţi pentru care aeronava civilã poate fi folositã, precum şi alte condiţii şi limitãri impuse de siguranţa zborului. -------------- Art. 73 a fost modificat de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 74 (1) Ministerul Transporturilor emite reglementãri aeronautice specifice privind certificarea aeronavelor civile. (2) Ministerul Transporturilor poate stabili categorii de aeronave şi parasute care, prin excepţie de la prevederile art. 73, pot efectua zboruri fãrã sa deţinã certificat de tip si/sau de navigabilitate.
SECŢIUNEA a V-a Aerodromuri Zone supuse servituţilor de aeronauticã civilã -------------- Titlul Secţiunii a V-a a Capitolului IX a fost modificat de pct. 68 din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 75 Un aerodrom poate fi utilizat pentru operarea aeronavelor civile, numai dacã administratorul deţine o autorizaţie valabilã, eliberata de Ministerul Transporturilor şi numai în condiţiile prevãzute în aceasta. -------------- Art. 75 a fost abrogat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 76 In scopul asigurãrii siguranţei zborului Ministerul Transporturilor împreunã cu autoritãţile administraţiei publice locale şi cu avizul ministerelor interesate stabilesc zonele supuse servituţilor de aeronautica civilã aferente aerodromurilor şi amplasãrii echipamentelor de protecţie a navigaţiei aeriene. ART. 76 În scopul asigurãrii siguranţei zborului se stabilesc, în conformitate cu reglementãrile specifice emise de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, zone supuse servituţilor de aeronauticã civilã aferente aerodromurilor civile şi echipamentelor serviciilor civile de navigaţie aerianã. -------------- Art. 76 a fost modificat de pct. 70 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 77 In zonele supuse servituţilor de aeronautica civilã nu pot fi construite şi amplasate nici un fel de construcţii, instalaţii şi echipamente noi fãrã avizul Ministerului Transporturilor. ART. 77 În zonele supuse servituţilor de aeronauticã civilã pot fi construite şi amplasate construcţii, instalaţii şi echipamente noi numai cu avizul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, iar în cazul aerodromurilor exploatate în comun, cu avizul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, împreunã cu Ministerul Apãrãrii Naţionale. -------------- Art. 77 a fost modificat de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 78 Administratorii aerodromurilor, ai echipamentelor de protecţie a navigaţiei aeriene, cat şi proprietarii terenurilor, clãdirilor şi amenajãrilor aflate în zonele supuse servituţilor de aeronautica civilã, sunt obligaţi sa respecte restricţiile impuse prin reglementãrile specifice referitoare la aceste zone. ART. 78 Administratorii aerodromurilor civile, ai echipamentelor aferente serviciilor de navigaţie aerianã, cât şi proprietarii terenurilor, clãdirilor şi amenajãrilor aflate în zonele supuse servituţilor de aeronauticã civilã sunt obligaţi sã respecte restricţiile impuse prin reglementãrile specifice referitoare la aceste zone, precum şi prin avizul prevãzut la art. 77. -------------- Art. 78 a fost modificat de pct. 72 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
SECŢIUNEA a VI-a Transferul responsabilitãţilor de supraveghere a siguranţei zborului ------------- Secţiunea a VI-a a Capitolului IX a fost introdusã de pct. 73 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 78^1 În cazul unei aeronave înmatriculate într-un alt stat şi operate de un operator aerian român, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului poate încheia, conform Convenţiei de la Chicago şi potrivit atribuţiilor ce îi revin prin prezentul cod aerian, acorduri bilaterale cu autoritãţile aeronautice din acel stat, prin care se preiau, în totalitate sau în parte, funcţiile şi obligaţiile ce revin statului de înmatriculare a aeronavei. -------------- Art. 78^1 a fost introdus de pct. 74 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 78^2 În cazul unei aeronave înmatriculate în România şi operate de un operator aerian dintr-un alt stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului poate încheia, conform Convenţiei de la Chicago şi potrivit atribuţiilor ce îi revin prin prezentul cod aerian, acorduri bilaterale cu autoritãţile aeronautice din acel stat prin care se transferã, în totalitate sau în parte, funcţiile şi obligaţiile ce revin statului român în calitate de stat de înmatriculare a aeronavei. -------------- Art. 78^2 a fost introdus de pct. 74 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
CAP. X Securitatea aeronautica
ART. 79 Protecţia aviaţiei civile impotriva actelor de intervenţie ilicitã se realizeazã pe baza Programului Naţional de Securitate Aeronautica, elaborat de Ministerul Transporturilor şi aprobat prin hotãrâre a Guvernului. ART. 80 Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat responsabilã pentru dezvoltarea, implementarea şi aplicarea programului prevãzut la art. 79.
CAP. XI Facilitãţi aeronautice ART. 81 Facilitãţile aeronautice se realizeazã pe baza Programului Naţional de Facilitãţi Aeronautice, aprobat prin hotãrâre a Guvernului. ART. 81 Facilitãţile aeronautice se realizeazã în conformitate cu procedurile, standardele şi practicile recomandate, emise de organizaţiile internaţionale de aviaţie civilã la care România este parte, precum şi cu legislaţia europeanã şi naţionalã specificã în vigoare. -------------- Art. 81 a fost modificat de pct. 75 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 82 (1) Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat responsabilã pentru dezvoltarea, implementarea şi operationalitatea programului prevãzut la art. 81. (2) Ministerul Transporturilor este, de asemenea, autoritatea de stat responsabilã pentru stabilirea reglementãrilor privind facilitãţile aeronautice minime obligatorii. ART. 82 Administratorii aerodromurilor civile au obligaţia sã asigure condiţiile pentru implementarea şi asigurarea funcţionãrii sistemului de facilitãţi aeronautice la aerodromurile pe care le administreazã. -------------- Art. 82 a fost modificat de pct. 76 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
CAP. XII Cãutarea şi salvarea aeronavelor civile ART. 83 In spaţiul aerian naţional, precum şi pe teritoriul României operaţiunile de cãutare şi salvare a aeronavelor civile aflate în primejdie şi a supravietuitorilor unui accident de aviaţie se realizeazã prin sistemul naţional de cãutare şi salvare. ART. 83 În spaţiul aerian naţional, precum şi pe teritoriul României operaţiunile de cãutare şi salvare a aeronavelor civile aflate în primejdie şi a supravieţuitorilor unui accident de aviaţie se realizeazã în conformitate cu legislaţia naţionalã referitoare la managementul situaţiilor de urgenţã. -------------- Art. 83 a fost modificat de pct. 77 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 84 Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de cãutare şi salvare se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului. -------------- Art. 84 a fost abrogat de pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 85 Asistenta de cãutare şi de salvare se acorda tuturor aeronavelor civile şi supravietuitorilor unui accident de aviaţie. ART. 86 Toate autoritãţile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice solicitate au obligaţia de a acorda asistenta în cazul operaţiunilor de cãutare şi de salvare, urmãrindu-se prioritar salvarea vietilor omeneşti, precum şi prevenirea amplificarii daunelor şi conservarea dovezilor esenţiale pentru anchetarea adecvatã a accidentelor.
CAP. XIII Anchetarea incidentelor şi a accidentelor de aviaţie civilã Investigaţia tehnicã a incidentelor şi accidentelor de aviaţie ------------- Titlul Capitolului XIII a fost modificat de pct. 79 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 87 Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat pentru reglementarea, organizarea şi desfãşurarea activitãţilor privind ancheta administrativã a incidentelor şi a accidentelor de aviaţie civilã. ART. 87 Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului este autoritatea de stat pentru reglementarea, organizarea şi desfãşurarea activitãţilor privind investigaţia tehnicã a incidentelor şi a accidentelor din aviaţia civilã. -------------- Art. 87 a fost modificat de pct. 80 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 88 (1) Scopul anchetei administrative îl reprezintã determinarea realã a cauzelor şi a împrejurãrilor care au condus la producerea incidentului sau a accidentului de aviaţie civilã, precum şi identificarea mãsurilor preventive corespunzãtoare. (2) Obiectivul anchetei administrative îl reprezintã prevenirea producerii unor incidente sau accidente de aviaţie civilã similare. ART. 88 (1) Scopul investigaţiei tehnice îl reprezintã stabilirea faptelor, cauzelor şi împrejurãrilor care au condus la producerea incidentului sau a accidentului de aviaţie civilã, precum şi identificarea mãsurilor preventive corespunzãtoare. (2) Obiectivul investigaţiei tehnice îl reprezintã creşterea siguranţei zborului prin emiterea de recomandãri în vederea prevenirii producerii unor incidente sau accidente similare în aviaţia civilã. -------------- Art. 88 a fost modificat de pct. 81 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 89 (1) Ancheta administrativã este independenta de ancheta penalã sau disciplinarã. (2) Stabilirea responsabilitãţilor, a persoanelor vinovate, a gradului de vinovãţie, precum şi aplicarea sancţiunilor sunt de competenta organelor abilitate prin lege. ART. 89 (1) Investigaţia tehnicã este independentã de ancheta penalã sau disciplinarã. (2) Stabilirea responsabilitãţilor, a persoanelor vinovate, a gradului de vinovãţie, precum şi aplicarea sancţiunilor sunt de competenţa organelor abilitate prin lege. -------------- Art. 89 a fost modificat de pct. 82 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 90 Operatorii aerieni sau celelalte organisme care au competente tehnice şi operaţionale în domeniul aeronauticii civile sunt obligate sa informeze Ministerul Transporturilor asupra producerii tuturor incidentelor şi accidentelor de aviaţie civilã. ART. 90 (1) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului emite reglementãri specifice cu privire la raportarea, colectarea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor referitoare la evenimentele de aviaţie civilã, în conformitate cu recomandãrile organizaţiilor internaţionale de aviaţie civilã. (2) Agenţii aeronautici civili au obligaţia sã informeze Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului asupra producerii incidentelor şi accidentelor de aviaţie civilã. (3) Confidenţialitatea surselor de informare în timpul investigaţiei tehnice, inclusiv raportãrile voluntare ale personalului aeronautic civil, care stau la baza începerii sau desfãşurãrii unei investigaţii, este garantatã în condiţiile legii. -------------- Art. 90 a fost modificat de pct. 83 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 91 Echipajele aeronavelor civile, precum şi orice persoana fizica sau juridicã sunt obligate sa furnizeze, pe toatã durata anchetei administrative, toate informaţiile şi relaţiile care le sunt cunoscute, cerute de aceasta ancheta. ART. 91 Echipajele aeronavelor civile, precum şi orice persoanã fizicã sau juridicã sunt obligate sã furnizeze, la cererea comisiei de investigare, pe durata investigaţiei tehnice, toate informaţiile şi relaţiile care le sunt cunoscute. -------------- Art. 91 a fost modificat de pct. 84 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
CAP. XIV Sancţiuni
ART. 92 Încãlcarea prevederilor prezentului Cod aerian atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, civilã, contravenţionalã sau penalã a persoanelor vinovate. ART. 93 Constituie contravenţii, dacã nu au fost sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, sa constituie infracţiuni, urmãtoarele fapte: a) lipsa documentelor obligatorii individuale sau de bord, prevãzute de reglementãrile în vigoare; b) încãlcarea reglementãrilor referitoare la condiţiile de exploatare a tehnicii aeronautice; c) delestarea neautorizata a combustibilului sau delestarea acestuia în zone ori în situaţii neautorizate de la bordul unei aeronave civile aflate în evoluţie, precum şi scurgerile de combustibil la sol; d) refuzul operatorului unei aeronave civile de a prezenta persoanelor împuternicite prin lege documentele aeronavei şi ale echipajului şi de a permite efectuarea inspecţiei acestora; e) neinformarea Ministerului Transporturilor cu privire la producerea incidentelor şi accidentelor de aviaţie civilã, de cãtre cei care au aceasta obligaţie şi în condiţiile stabilite de lege. ART. 93 (1) Constituie contravenţii, dacã nu au fost sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, sã constituie infracţiuni, urmãtoarele fapte: a) lipsa de la bordul aeronavei a documentelor obligatorii prevãzute la art. 17 alin. (2), art. 36 alin. (2) şi la art. 73 alin. (2); b) refuzul comandantului unei aeronave civile de a prezenta persoanelor împuternicite, în condiţiile legii, documentele obligatorii prevãzute la art. 17 alin. (2), art. 36 alin. (2) şi la art. 73 alin. (2); c) neinformarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului cu privire la producerea incidentelor şi accidentelor de aviaţie civilã, de cãtre cei care au aceastã obligaţie în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (2); d) desfãşurarea de activitãţi în perimetrul infrastructurii aeroportuare fãrã licenţa prevãzutã la art. 29 alin. (3); e) efectuarea activitãţilor aeronautice civile prevãzute la art. 63, fãrã deţinerea unui certificat valabil, de cãtre persoane fizice sau juridice; f) efectuarea de operaţiuni de transport aerian public fãrã deţinerea licenţei de transport aerian şi/sau a certificatului de operator prevãzute la art. 50 alin. (1); f) efectuarea de operaţiuni de transport aerian public fãrã deţinerea licenţei de operare şi/sau a certificatului de operator prevãzute la art. 50 alin. (1); ----------- Lit. f) a alin. (1) al art. 93 a fost modificatã de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA nr. 19 din 24 august 2011, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 29 august 2011, prin înlocuirea sintagmei "licenţei de transport aerian" cu sintagma "licenţei de operare".
g) amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi echipamentelor în zonele supuse servituţilor de aeronauticã civilã fãrã obţinerea avizului Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, prevãzut la art. 77; h) nerespectarea restricţiilor impuse prin reglementãrile specifice referitoare la zonele supuse servituţilor aeronautice sau prin avizele emise de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, de cãtre persoanele fizice şi juridice prevãzute la art. 78; i) operarea unei aeronave civile cu nerespectarea condiţiilor şi limitãrilor înscrise în certificatul de navigabilitate conform prevederilor art. 73 alin. (2); j) efectuarea serviciului de cãtre personalul aeronautic civil sub influenţa bãuturilor alcoolice sau a altor substanţe interzise de autoritatea de reglementare. Se considerã sub influenţa bãuturilor alcoolice personalul care are o îmbibaţie alcoolicã în sânge de pânã la 0,8 la mie. (2) Prin hotãrâre a Guvernului se pot stabili şi alte fapte contravenţionale din domeniul aviaţiei civile. -------------- Art. 93 a fost modificat de pct. 85 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 94 Contravenţiile prevãzute la art. 93 se sancţioneazã cu amenda. ART. 94 Contravenţiile prevãzute la art. 93 alin. (1) se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) contravenţiile prevãzute la lit. a)-c), cu amendã de la 2.000 lei la 4.000 lei; b) contravenţiile prevãzute la lit. d)-f), cu amendã de la 3.000 lei la 6.000 lei; c) contravenţiile prevãzute la lit. g)-j), cu amendã de la 10.000 lei la 15.000 lei. -------------- Art. 94 a fost modificat de pct. 86 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 95 Nerespectarea normelor privind activitatea aeroportuara constituie contravenţie şi se sancţioneazã conform reglementãrilor aeroportuare. -------------- Art. 95 a fost abrogat de pct. 87 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 96 Contravenţiile privind încãlcarea prevederilor referitoare la servituţile aeronautice civile în interesul circulaţiei aeriene vor fi sancţionate cu amenda. -------------- Art. 96 a fost abrogat de pct. 87 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 97 (1) Constatarea faptelor contravenţionale, precum şi aplicarea sancţiunilor se fac de organele abilitate de Ministerul Transporturilor. (2) Cuantumul amenzilor se stabileşte şi se reactualizeazã prin hotãrâre a Guvernului. (3) Dispoziţiile prezentului capitol se completeazã cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor. ART. 97 (1) Constatarea contravenţiilor prevãzute la art. 93, precum şi aplicarea amenzilor se fac, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, de cãtre persoanele împuternicite în acest scop de ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului. (2) Contravenţiilor prevãzute la art. 93 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. -------------- Art. 97 a fost modificat de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 98 Încãlcarea de cãtre personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor, dacã fapta este de natura sa punã în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. ART. 99 (1) Încredinţarea comenzilor aeronavei civile de cãtre pilotul comandant unei persoane neautorizate se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Pãrãsirea fãrã aprobare a postului de cãtre orice membru al echipajului de conducere sau de cãtre personalul ce asigura direct informarea, dirijarea şi controlul traficului aerian, dacã fapta este de natura sa punã în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. ART. 100 (1) Efectuarea serviciului sub influenta bãuturilor alcoolice sau a altor substanţe interzise de autoritatea de reglementare se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. (2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) este sãvârşitã de cãtre personalul aeronautic civil navigant, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda. (3) Este considerat sub influenta bãuturilor alcoolice personalul care are o îmbibaţie alcoolicã în sânge între 0,5 la mie şi 1 la mie. -------------- Art. 100 a fost abrogat de pct. 89 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 101 (1) Efectuarea serviciului în stare de ebrietate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. (2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) este sãvârşitã de personalul aeronautic navigant pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. (3) Este considerat în stare de ebrietate personalul care are o îmbibaţie alcoolicã în sânge mai mare de 1 la mie. ART. 101 (1) Sãvârşirea faptei prevãzute la art. 93 alin. (1) lit. j), dacã aceasta este de naturã sã punã în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. (2) Efectuarea serviciului în stare de ebrietate de cãtre personalul aeronautic civil se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. (3) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) este sãvârşitã de personalul aeronautic navigant, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. (4) Este considerat în stare de ebrietate personalul care are o îmbibaţie alcoolicã în sânge mai mare de 0,8 la mie. -------------- Art. 101 a fost modificat de pct. 90 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 102 Exercitarea fãrã drept de cãtre orice persoana a atribuţiilor care revin echipajului unei aeronave civile se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. ART. 102 (1) Pilotarea unei aeronave de cãtre o persoanã care nu deţine documentele de certificare prevãzute de reglementãrile în vigoare pentru pilotarea aeronavei respective se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendã. (2) Dacã prin fapta prevãzutã la alin. (1) s-a pus în pericol siguranţa altor zboruri, sãnãtatea publicã sau protecţia mediului, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani. -------------- Art. 102 a fost modificat de pct. 91 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. ART. 103 (1) Se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda urmãtoarele fapte: a) exploatarea unei aeronave fãrã a poseda certificat de înmatriculare şi certificat de navigabilitate; b) exploatarea unei aeronave cu nerespectarea condiţiilor, limitarilor sau a altor cerinţe prevãzute în certificatul de navigabilitate ori în celelalte documente privind aeronava; c) inscriptionarea neconforma cu certificatul de înmatriculare sau suprimarea marcilor de inscriptionare; d) distrugerea sau sustragerea oricãrui document de bord impus de regulile sau reglementãrile aeriene în vigoare; e) încãlcarea regulilor privind survolul. (2) Fapta prevãzutã la lit. a), sãvârşitã dupã refuzul eliberãrii certificatului de înmatriculare sau a certificatului de navigabilitate, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani. ART. 103 (1) Se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendã urmãtoarele fapte: a) exploatarea unei aeronave fãrã ca aceasta sã posede un certificat de înmatriculare/identificare şi un certificat/autorizaţie de navigabilitate ori documente echivalente; b) nerespectarea restricţiilor impuse prin reglementãrile specifice referitoare la zonele supuse servituţilor aeronautice sau prin avizele emise de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, de cãtre persoanele fizice şi juridice prevãzute la art. 78, dacã fapta este de naturã sã punã în pericol siguranţa zborului; c) efectuarea de operaţiuni de transport aerian public fãrã deţinerea licenţei de transport aerian şi/sau a certificatului de operator prevãzute la art. 50 alin. (1), dacã fapta este de naturã sã punã în pericol siguranţa zborului; c) efectuarea de operaţiuni de transport aerian public fãrã deţinerea licenţei de operare şi/sau a certificatului de operator prevãzute la art. 50 alin. (1), dacã fapta este de naturã sã punã în pericol siguranţa zborului; ----------- Lit. c) a alin. (1) al art. 103 a fost modificatã de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA nr. 19 din 24 august 2011, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 29 august 2011, prin înlocuirea sintagmei "licenţei de transport aerian" cu sintagma "licenţei de operare".
d) inscripţionarea neconformã cu certificatul de înmatriculare/identificare sau suprimarea mãrcilor de inscripţionare. (2) Fapta prevãzutã la lit. a), sãvârşitã dupã refuzul eliberãrii certificatului de înmatriculare sau a certificatului de navigabilitate, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani -------------- Art. 103 a fost modificat de pct. 92 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 104 In înţelesul prevederilor prezentului capitol: a) o aeronava se considera a fi în serviciu din momentul în care personalul de la sol sau echipajul începe sa o pregãteascã în vederea unui anumit zbor pana la expirarea unui termen de 24 de ore dupã orice aterizare; perioada de serviciu cuprinde în orice caz întregul timp în care aeronava se afla în zbor, în sensul prevederilor lit. b); b) o aeronava se considera a fi în zbor din momentul în care, imbarcarea fiind terminatã, toate uşile exterioare au fost închise şi pana în momentul în care una dintre aceste usi a fost deschisã în vederea debarcarii; în caz de aterizare forţatã se considera ca zborul se continua pana când autoritatea competenta preia în sarcina aeronava, persoanele şi bunurile de la bord. ART. 105 Se pedepsesc cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda urmãtoarele fapte: a) efectuarea de operaţiuni aeriene civile fãrã autorizaţie sau licenţa prevãzutã de lege, dacã fapta este de natura sa punã în pericol siguranţa zborului, sãnãtatea publica sau protecţia mediului; b) desfãşurarea de activitãţi în perimetrul infrastructurii aeroportuare, fãrã autorizaţie sau licenţa legalã, de cãtre persoane juridice, dacã fapta este de natura sa punã în pericol siguranţa zborului. -------------- Art. 105 a fost abrogat de pct. 93 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 106 Comunicarea de informaţii, ştiind ca acestea sunt false, dacã prin acest fapt se pericliteazã siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani. Dacã fapta se sãvârşeşte în scopul devierii itinerarului de zbor, pedeapsa este de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
ART. 107 (1) Folosirea fãrã drept a oricãrui dispozitiv, arma sau substanta, în scopul producerii unui act de violenta impotriva unei persoane aflate pe un aeroport care deserveşte aviaţia civilã se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. (1) Sãvârşirea, cu ajutorul unui dispozitiv, al unei arme sau al unei substanţe, a unui act de violenţã împotriva unei persoane aflate într-un aeroport civil, dacã fapta pune în pericol sau este de naturã a pune în pericol siguranţa şi securitatea în acest aeroport, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. -------------- Alin. (1) al art. 107 a fost modificat de pct. 94 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
(2) Sãvârşirea oricãrui act de violenta fizica sau psihicã asupra unei persoane aflate la bordul unei aeronave civile în zbor sau în pregãtire de zbor se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. ART. 108 (1) Plasarea sau folosirea ilegala a oricãrui dispozitiv, substanta sau arma pentru distrugerea sau avarierea grava a dotãrilor care aparţin unui aeroport sau unei aeronave care nu este în serviciu, dar se afla pe un aeroport, precum şi pentru întreruperea serviciilor aeroportului, dacã fapta este de natura sa punã în pericol siguranţa aeroportului, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani. (2) Distrugerea sau deteriorarea grava a instalaţiilor şi a echipamentelor pentru protecţia navigaţiei aeriene ori tulburarea în orice mod a funcţionarii serviciilor de navigaţie aerianã, dacã fapta este de natura sa punã în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. (3) Cu pedeapsa prevãzutã la alin. (2) se sancţioneazã şi distrugerea unei aeronave în serviciu sau deteriorarea acesteia, în asa fel încât sa o facã inapta de zbor ori sa ii punã în pericol securitatea în zbor. (4) Plasarea sau înlesnirea plasarii pe o aeronava civilã, prin orice mijloace, a unui dispozitiv, a unei arme sau substanţe apte sa distruga sau sa ii producã deteriorãri care o fac inapta de zbor sau care sunt de natura sa pericliteze siguranţa zborului se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. ART. 108 (1) Distrugerea sau deteriorarea gravã, cu ajutorul unui dispozitiv, al unei arme sau al unei substanţe, a instalaţiilor unui aeroport civil ori a unei aeronave care nu este în serviciu, dar se aflã pe un aeroport, precum şi întreruperea serviciilor de aeroport, dacã fapta compromite sau este de naturã a compromite siguranţa şi securitatea în acest aeroport, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani. (2) Distrugerea sau deteriorarea instalaţiilor ori a serviciilor de navigaţie aerianã sau perturbarea funcţionãrii acestora, dacã fapta este de naturã sã punã în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. (3) Cu pedeapsa prevãzutã la alin. (2) se sancţioneazã şi distrugerea unei aeronave în serviciu sau cauzarea de deteriorãri care o fac indisponibilã de zbor ori care sunt de naturã sã îi punã în pericol siguranţa în zbor. (4) Plasarea sau înlesnirea plasãrii pe o aeronavã civilã, prin orice mijloc, a unui dispozitiv sau a unei substanţe capabile sã distrugã acea aeronavã sau sã îi producã deteriorãri care o fac inaptã de zbor ori care sunt de naturã sã pericliteze siguranţa acesteia în zbor se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. -------------- Art. 108 a fost modificat de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 109 Preluarea fãrã drept a unei aeronave, prin orice mijloace, precum şi exercitarea fãrã drept a controlului asupra aeronavei se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. ART. 110 Dacã faptele prevãzute în prezentul capitol au avut ca urmare decesul uneia sau al mai multor persoane, pedeapsa este detenţiunea pe viaţa sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. ART. 111 (1) Tentativa la infracţiunile prevãzute în prezentul capitol se pedepseşte. (1) Tentativa la infracţiunile prevãzute în prezentul capitol se pedepseşte. -------------- Alin. (1) al art. 111 a fost modificat de pct. 96 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
(2) Se considera tentativa şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de mãsuri în vederea comiterii infracţiunilor prevãzute în prezentul capitol. ART. 112 (1) Acţiunea penalã pentru faptele prevãzute la art. 98-111 se pune în mişcare numai la sesizarea organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul aviaţiei civile. (2) Cercetarea faptelor care fac obiectul prezentului capitol, precum şi punerea în mişcare a acţiunii penale sunt de competenta procurorului de pe lângã curtea de apel în a carei raza teritorialã acestea au fost sãvârşite. ART. 112 Cercetarea faptelor prevãzute la art. 98-111, precum şi punerea în mişcare a acţiunii penale sunt de competenţa procurorului de pe lângã curtea de apel în a cãrei razã teritorialã au fost sãvârşite acestea. -------------- Art. 112 a fost modificat de pct. 97 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
CAP. XV Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 113 Reglementãrile emise de Ministerul Transporturilor în aplicarea prevederilor prezentului Cod aerian sunt obligatorii pentru toţi agenţii aeronautici civili. ART. 113^1 Mãsurile de natura ajutorului de stat prevãzute în prezenta lege vor fi notificate potrivit Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicatã, şi se vor acorda numai dupã autorizarea acestora de cãtre Consiliul Concurenţei. -------------- Art. 113^1 a fost introdus de pct. 98 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006.
ART. 114 La instituirea de cãtre Preşedintele României a stãrii de asediu sau a stãrii de urgenta, precum şi la declararea mobilizãrii parţiale sau generale a Forţelor Armate ori în caz de agresiune armata îndreptatã impotriva tarii aplicarea prevederilor prezentului Cod aerian se suspenda în parte sau în întregime, activitatea aeronautica în spaţiul aerian naţional urmând sa se desfãşoare conform normelor stabilite de autoritãţile militare competente, potrivit legii. ART. 115 Prezentul Cod aerian intra în vigoare la data de 1 ianuarie 1998*). ART. 116 Se abroga integral Codul aerian aprobat prin Decretul nr. 516/1953, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 56 din 30 decembrie 1953, cu modificãrile ulterioare. --------------- *) A se vedea şi data intrãrii în vigoare a actului normativ modificator.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
