Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin Hotărârea nr. 2 din 24 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 144 din 22 februarie 2019.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Psihologul cu drept de liberă practică, denumit în continuare psiholog, îşi desfăşoară activitatea cu respectarea prevederilor legale, a Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi a deciziilor obligatorii adoptate de forurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu.
ART. 2
(1) Nerespectarea prevederilor art. 1 atrage răspunderea disciplinară a psihologului.
(2) Procedura cercetării disciplinare se desfăşoară, conform Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare, denumită în continuare lege, de către Comisia de deontologie şi disciplină.
CAP. II
Răspunderea disciplinară
ART. 3
(1) Încălcarea de către psiholog a normelor etice şi profesionale instituite de Colegiu sau a dispoziţiilor legale care reglementează profesia de psiholog constituie, după caz, abatere şi angajează răspunderea sa disciplinară.
(2) Răspunderea disciplinară a psihologului nu exclude răspunderea penală, civilă sau administrativă.
ART. 4
(1) În cazul în care aspectele sesizate în plângere nu pot fi probate, Comisia de deontologie şi disciplină va clasa dosarul fără a aplica sancţiuni.
(2) Conform legii, sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate psihologilor sunt:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea temporară, pe un interval de 6-12 luni, a avizului de exercitare a profesiei;
d) retragerea definitivă a atestatului de liberă practică.
(3) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) se aplică de către Comisia de deontologie şi disciplină, denumită în continuare Comisie, la propunerea comisiilor de specialitate ale Comitetului director.
(4) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d) se aplică de către Comitetul director, la propunerea Comisiei. Analiza propunerii Comisiei se va face în prima şedinţă de lucru a Comitetului director.
(5) În cazul în care Comitetul director respinge sancţiunile propuse de către Comisie, acesta este obligat să specifice modalitatea de finalizare a cercetării disciplinare.
ART. 5
Complementar sancţiunilor prevăzute la art. 4 alin. (1), Comisia de deontologie şi disciplină poate stabili următoarele măsuri suplimentare pentru persoana sancţionată, care să vizeze îmbunătăţirea calităţii actului şi/sau comportamentului profesional:
1. măsuri complementare corective:
a) suspendarea dreptului de desfăşurare a unor activităţi profesionale pe o perioadă de 6-12 luni;
b) suspendarea dreptului de supervizare/formare profesională pe o perioadă de 6-12 luni;
2. măsuri complementare preventive:
a) dezvoltare profesională;
b) supervizarea practicii profesionale pentru o perioadă de 6-12 luni;
c) parcurgerea unui număr de ore de dezvoltare personală.
ART. 6
(1) Sancţiunile disciplinare se stabilesc şi se aplică numai după parcurgerea procedurii cercetării disciplinare, garantându-se, astfel, atât dreptul beneficiarului serviciilor psihologice de a se apăra împotriva unor practici ilegale sau nedeontologice, cât şi dreptul psihologului la o analiză specializată a actului şi/sau comportamentului profesional contestat de beneficiar.
(2) În cazul în care se constată incompatibilitatea psihologului ca urmare a stării de sănătate necorespunzătoare, conform prevederilor art. 10 alin. (2) din prezentul cod, Comisia înaintează Comitetului director propunerea suspendării temporare a avizului de exercitare a profesiei până la ieşirea acestuia din situaţia de incompatibilitate.
CAP. III
Procedura cercetării disciplinare
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 7
(1) Cercetarea disciplinară reprezintă ansamblul măsurilor cu caracter procedural desfăşurate în scopul stabilirii existenţei sau inexistenţei unei culpe deontologice, cu privire la aspectele care au fost sesizate sau despre care s-a luat la cunoştinţă în mod direct, la cauzele şi împrejurările concrete în care acestea s-au produs.
(2) Procedura cercetării disciplinare implică două etape distincte, etapa cercetării prealabile şi etapa cercetării disciplinare.
(3) Analizarea şi, după caz, sancţionarea unei fapte relevante din punct de vedere deontologic se realizează numai în urma parcurgerii procedurii disciplinare.
(4) Procedura disciplinară, indiferent de stadiul acesteia, nu are caracter public.
ART. 8
Procedura cercetării disciplinare are la bază următoarele principii:
1. prezumţia de nevinovăţie:
a) cercetarea şi analiza oricărei sesizări se vor face respectând prezumţia de nevinovăţie a psihologului reclamat. Nevinovăţia acestuia şi buna-credinţă se prezumă până la finalizarea cercetării;
b) membrii Comisiei de deontologie şi disciplină vor acţiona cu tact şi moderaţie fără a se antepronunţa;
2. garantarea dreptului la apărare: se recunoaşte dreptul psihologului de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa şi de a fi asistat de un apărător;
3. celeritatea procedurii: presupune obligaţia Comisiei/ Comitetului director al Colegiului de a proceda fără întârziere la soluţionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevăzute de reglementările în vigoare;
4. proporţionalitatea: presupune asigurarea unui raport corect între gravitatea abaterii, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă;
5. unicitatea sancţiunii: pentru o abatere nu se poate aplica decât o singură sancţiune;
6. imparţialitatea: membrii Comisiei şi/sau raportorii îşi desfăşoară întreaga activitate în condiţii de imparţialitate;
7. respectarea secretului profesional, al confidenţialităţii procedurii disciplinare şi al protecţiei datelor cu caracter personal: pe tot parcursul procedurii disciplinare, persoanele cu atribuţii profesionale în legătură cu această procedură au obligaţia de a păstra confidenţialitatea sau secretul datelor şi actelor de care iau la cunoştinţă cu ocazia îndeplinirii atribuţiilor lor, garantând totodată dreptul la viaţa privată al persoanelor implicate în această procedură.
SECŢIUNEA a 2-a
Cercetarea prealabilă
ART. 9
(1) Completarea în scris a plângerii, conform prevederilor art. 10 alin. (4), reprezintă o condiţie pentru demararea procedurii disciplinare, orice altă formă de plângere se consideră nulă de drept.
(2) În cazuri motivate, cercetarea disciplinară poate fi iniţiată/dispusă şi din oficiu, în baza rolului activ al Comisiei, dacă a luat la cunoştinţă, în mod nemijlocit, despre săvârşirea, de către un psiholog, a unei abateri, potrivit normelor în vigoare. În decizia de autosesizare se vor menţiona elementele care au stat la bază adoptării acestei decizii şi se vor ataşa, acolo unde este cazul, dovezile corespunzătoare.
ART. 10
(1) Plângerea formulată împotriva unui psiholog cu drept de liberă practică, prin care sunt semnalate abateri deontologice, se adresează exclusiv Comisiei de deontologie şi disciplină.
(2) Plângerea se depune în termen de maximum 2 ani de la momentul săvârşirii faptei considerată imputabilă sau de la momentul cunoaşterii consecinţelor prejudiciabile ale acesteia.
(3) Plângerea se depune împreună cu celelalte documente doveditoare, după caz, la secretariatul tehnic al Comisiei, se transmite prin e-mail, pe adresa Comisiei, sau se transmite prin poştă, cu confirmare de primire, pe adresa sediului central al Colegiului Psihologilor din România. Secretariatul tehnic o va înregistra la registratura Colegiului Psihologilor din România.
(4) Plângerea poate sta la baza cercetării prealabile numai dacă conţine datele de identificare ale psihologului reclamat (nume, prenume, telefon, adresă de e-mail), precum şi datele complete şi semnătura olografă ale reclamantului (nume, prenume/denumire instituţie, domiciliu/adresă instituţie, telefon, adresă de e-mail, obiectul plângerii, descrierea faptelor prin care s-au încălcat reglementări profesionale). În cazul plângerilor care vizează mai mulţi psihologi, reclamantul trebuie să specifice, pentru fiecare psiholog în parte, situaţia care face obiectul plângerii.
(5) Sesizările anonime, precum şi cele formulate împotriva mai multor psihologi nenominalizaţi nu vor fi luate în considerare, urmând a fi clasate ca informe.
ART. 11
(1) După înregistrarea plângerii, Comisia va demara analiza acesteia cu celeritate. În urma analizei, Comisia dispune, după caz, clasarea plângerii ca informă, respingerea acesteia ca nefondată sau declanşarea cercetării prealabile.
(2) În urma analizei, Comisia solicită psihologului reclamat un punct de vedere, precum şi înscrisuri profesionale doveditoare în apărarea sa în termen de 15 zile lucrătoare. Documentele se depun, după caz, la secretariatul tehnic al Comisiei, care le va înregistra la registratura Colegiului Psihologilor din România sau se transmit prin e-mail, pe adresa Comisiei.
(3) De asemenea, Comisia poate solicita reclamantului dovezi suplimentare privind aspectele sesizate.
(4) Refuzul psihologului de a transmite documentele solicitate la alin. (2) se consemnează la dosarul cauzei, procedura disciplinară fiind continuată de drept.
(5) Comisia va trimite comisiei/comisiilor de specialitate din cadrul Comitetului director plângerea, punctul de vedere, precum şi documentele profesionale transmise de psihologul reclamat, potrivit alin. (2).
(6) Analiza comisiei/comisiilor de specialitate poate viza un act şi/sau un comportament profesional în legătură cu exercitarea profesiei de psiholog.
(7) Comisia/Comisiile de specialitate va/vor analiza documentele primite şi va/vor formula, în scris, în termen de 15 zile lucrătoare, opinia de specialitate a membrilor comisiei referitoare la posibile încălcări ale normelor deontologice şi/sau standardelor etice în exercitarea profesiei. În funcţie de opinia formulată, comisia/comisiile de specialitate poate/pot constata sau nu încălcarea unor norme deontologice şi/sau standarde etice şi poate/pot propune, potrivit art. 55 din lege, aplicarea unei sancţiuni disciplinare.
(8) Opinia comisiei/comisiilor de specialitate se va ataşa la dosarul cauzei.
ART. 12
(1) Atunci când consideră necesar, Comisia poate desemna doi sau mai mulţi raportori din domeniul de specializare în care psihologul cercetat deţine atestat de liberă practică.
(2) Raportorii trebuie să se bucure de prestigiu, autoritate morală şi profesională.
(3) Pentru aplicarea unitară a prevederilor privind procedura cercetării prealabile, Comisia asigură pregătirea raportorilor, în legătură cu obligaţiile, sarcinile şi responsabilităţile ce le revin.
(4) Raportorilor le este interzis să uzeze de ameninţări, intimidări sau promisiuni, exercitate în scopul de a obţine probe, dovezi, declaraţii ori de a influenţa rezultatul cercetării prealabile.
(5) Raportorii, în baza mandatului primit din partea Comisiei de deontologie şi disciplină, efectuează investigaţii şi, în termen de cel mult 21 zile lucrătoare de la data numirii, întocmesc un referat al cazului.
(6) Raportorii au obligaţia de a asigura confidenţialitatea datelor şi informaţiilor pe care le administrează pe parcursul efectuării cercetării prealabile. În acest sens, raportul privind cercetarea va fi însoţit de o declaraţie de confidenţialitate a celui care a efectuat cercetarea, în ceea ce priveşte accesul la datele personale ale psihologului reclamat, acestea fiind procesate doar pentru soluţionarea cauzei şi în niciun alt scop, nu vor fi divulgate sau diseminate, nu vor fi transferate către terţi, nu vor face obiectul unei cercetări ulterioare, cu excepţia îndeplinirii unei obligaţii legale sau a realizării unui interes legitim. Înscrisurile rezultate în urma investigaţiilor vor fi predate şi incluse la dosarul cauzei.
(7) Pentru îndeplinirea mandatului acordat de către Comisia de deontologie şi disciplină, raportorii au dreptul la o indemnizaţie, care va fi stabilită prin hotărâre a Consiliului Colegiului şi la decontarea cheltuielilor de deplasare.
(8) Raportorii au obligaţia de a aduce la cunoştinţa Comisiei, de îndată ce au fost mandataţi, eventualele situaţii de incompatibilitate şi conflict de interese în exercitarea atribuţiilor lor.
ART. 13
(1) Pentru lămurirea tuturor aspectelor sesizate în cadrul plângerilor, Comisia poate solicita şi punctul de vedere al unor specialişti/experţi, care va avea forţa probantă a oricărei alte probe din dosarul cauzei.
(2) În situaţiile în care Comisia este sesizată sau constată existenţa unor indicii temeinice care vizează o posibilă incompatibilitate din punct de vedere medical în exercitarea profesiei, conform art. 21 lit. b) din lege, poate solicita psihologului reclamat obţinerea unui certificat din partea Comisiei de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă sau din partea Comisiei medico-legale psihiatrice. Certificatul medical va fi prezentat Comisiei în cel mult 45 de zile lucrătoare, perioadă în care procedura disciplinară se suspendă.
ART. 14
(1) Pe tot parcursul cercetării prealabile, psihologul reclamat are dreptul să formuleze cereri, note explicative, să propună administrarea unor noi dovezi sau documente în apărarea sa, care trebuie verificate şi incluse în dosarul cauzei.
(2) Dosarul cauzei cuprinde:
a) plângerea sau actul de autosesizare al Comisiei, înregistrat la registratura Colegiului;
b) punctul de vedere al psihologului reclamat;
c) acte sau documente probatorii depuse de părţile implicate;
d) opinia comisiei de specialitate;
e) referatul întocmit de psihologii desemnaţi ca raportori (după caz);
f) acte sau documente solicitate de Comisie, relevante pentru soluţionarea cauzei;
g) aviz juridic (după caz).
(3) Utilizarea şi păstrarea documentelor aflate în dosarul cauzei vor respecta reglementările legale în vigoare referitoare la confidenţialitate şi la protecţia datelor personale.
(4) Pe tot parcursul derulării procedurii cercetării disciplinare, psihologul cercetat are dreptul să consulte dosarul disciplinar.
(5) Dosarul cauzei se păstrează în arhiva Colegiului conform prevederilor legale.
SECŢIUNEA a 3-a
Cercetarea disciplinară
ART. 15
(1) După finalizarea cercetării prealabile, Comisia analizează toate documentele primite şi hotărăşte necesitatea începerii sau neînceperii cercetării disciplinare, după caz.
(2) În cazul dispunerii începerii cercetării disciplinare, Comisia va formula obiectivele acesteia în termenii încălcării de principii şi standarde etice, aşa cum sunt prevăzute în Codul deontologic, ghidurile de bune practici profesionale şi celelalte norme care reglementează exercitarea profesiei.
(3) În cazul dispunerii neînceperii cercetării disciplinare, procedura disciplinară se va încheia, decizia Comisiei urmând a fi comunicată de către secretariatul tehnic al comisiei tuturor părţilor implicate.
(4) Neînceperea cercetării disciplinare constituie un mijloc de soluţionare a plângerii, iar decizia de neîncepere a cercetării disciplinare se va motiva în scris.
ART. 16
(1) În cazul demarării cercetării disciplinare, pentru a clarifica aspectele sesizate în plângere şi documentele probatorii primite, Comisia poate convoca părţile, petentul şi psihologul reclamat, după caz.
(2) În cazul convocării de către Comisie, părţile au obligaţia să participe la cercetarea disciplinară a cazului, prin înştiinţare în scris, expediată pe adresa comunicată de aceştia Colegiului.
(3) În cazuri excepţionale şi pentru motive bine întemeiate, comunicate scris comisiei, de natură a împiedica psihologul reclamat să dea curs convocării (de exemplu, spitalizare, deces în familie, forţă majoră, cercetare penală etc.), absenţa se consideră justificată, iar analiza cauzei se poate amâna la o şedinţă ulterioară.
(4) În caz de absenţă nejustificată, analiza cauzei se va realiza în lipsa psihologului reclamat.
(5) În cazul neconvocării de către Comisie, părţile pot solicita să fie audiate pentru a-şi susţine punctul de vedere.
(6) Comisia poate decide înregistrarea lucrărilor şedinţei de convocare. Înregistrarea se va realiza cu suportul secretariatului tehnic al comisiei şi se va păstra în arhiva Colegiului, având caracter de uz intern.
CAP. IV
Soluţionarea cercetării disciplinare
ART. 17
(1) Cercetarea disciplinară se finalizează odată cu clarificarea de către Comisie a tuturor aspectelor, împrejurărilor şi circumstanţelor care permit acesteia să aprecieze existenţa sau inexistenţa unei culpe deontologice.
(2) Decizia privind existenţa sau inexistenţa culpei deontologice va fi dispusă de Comisie în prima şedinţă de lucru de la finalizarea cercetării disciplinare.
ART. 18
În raport cu răspunderea disciplinară a psihologului reclamat şi cu gravitatea faptei sesizate, Comisia poate hotărî:
a) nesancţionarea psihologului reclamat şi clasarea dosarului;
b) sancţionarea psihologului reclamat potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (1) lit. a) şi b) din lege;
c) înaintarea către Comitetul director al Colegiului a propunerii de sancţionare a psihologului potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (1) lit. c)-d) din lege.
CAP. V
Aplicarea sancţiunilor disciplinare
ART. 19
Sancţiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile lucrătoare de la judecarea abaterii.
ART. 20
(1) Sancţiunile disciplinare se aplică luând în considerare următoarele elemente:
a) caracterul şi gravitatea abaterii;
b) activitatea desfăşurată anterior de psihologul reclamat;
c) împrejurările în care abaterea a fost săvârşită;
d) cauzele şi consecinţele acesteia;
e) gradul de vinovăţie;
f) conduita psihologului pe perioada cercetării prealabile şi disciplinare.
(2) Repetarea abaterilor disciplinare constituie o circumstanţă agravantă şi va fi luată în considerare la aplicarea sancţiunii.
ART. 21
(1) Decizia de sancţionare a psihologului este emisă, după caz, în condiţiile art. 54 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 213/2014, cu modificările ulterioare, de către Comisia de deontologie şi disciplină, respectiv în condiţiile art. 54 alin. (1) lit. c) şi d) din aceeaşi lege de către Comitetul director.
(2) Decizia de sancţionare prevăzută la alin. (1) cuprinde în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere deontologică;
b) indicarea prevederilor care au fost încălcate de către psiholog;
c) temeiul legal în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
d) eventualele măsuri complementare;
e) termenul de contestare;
f) indicarea forurilor de conducere ale Colegiului la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară.
(3) Decizia Comisiei privind sancţionarea psihologului reclamat se comunică tuturor părţilor implicate.
(4) Secretariatul tehnic al Comisiei răspunde de evidenţa sancţiunilor şi de comunicarea acestora tuturor părţilor implicate.
CAP. VI
Punerea în aplicare a sancţiunilor
ART. 22
(1) Sancţiunile prevăzute la art. 4 se comunică în termen de 10 zile psihologului sancţionat disciplinar, persoanei care a formulat plângerea şi, după rămânerea definitivă a acesteia, inspectoratului teritorial de muncă, precum şi instituţiei sau entităţii cu care psihologul sancţionat are încheiat un contract de muncă.
(2) Sancţiunile prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. c) şi d) se înscriu în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică, după rămânerea definitivă a acestora.
(3) Sancţiunea prevăzută la art. 4 alin. (2) lit. c) din prezentul cod atrage suspendarea temporară a formei de exercitare a profesiei.
(4) Sancţiunea prevăzută la art. 4 alin. (2) lit. d) din prezentul cod atrage radierea psihologului sancţionat din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România şi a formei de exercitare a profesiei de psiholog aparţinând psihologului sancţionat.
CAP. VII
Procedura contestării sancţiunilor disciplinare
ART. 23
(1) Decizia de sancţionare poate fi contestată, prin cerere scrisă, adresată, după caz, Comitetului director sau Consiliului Colegiului, în termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării. Contestaţiile depuse împotriva sancţiunilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) se adresează Comitetului director, iar cele împotriva sancţiunilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) şi d) se adresează Consiliului Colegiului.
(2) Contestaţia va fi înregistrată şi trimisă împreună cu dosarul cauzei către preşedintele Colegiului şi secretariatul Comitetului director pentru a fi introdusă pe ordinea de zi a primei şedinţe de lucru a celor două foruri de conducere.
(3) În situaţia în care părţile nu depun contestaţie în termenul prevăzut la alin. (1), decizia de sancţionare produce efecte la expirarea termenului de contestare.
ART. 24
(1) Forurile prevăzute la art. 21 alin. (1) se pronunţă, prin hotărâre motivată, asupra contestaţiei, la prima şedinţă a respectivului for.
(2) Membrii Comisiei de deontologie şi disciplină se vor abţine de la votul privind soluţionarea contestaţiei de către Comitetul director, respectiv Consiliul Colegiului, după caz.
(3) Prin hotărâre motivată se poate dispune, după caz:
a) respingerea contestaţiei şi menţinerea sancţiunii aplicate, în situaţia în care contestaţia este tardivă sau neîntemeiată;
b) admiterea contestaţiei şi aplicarea unei sancţiuni mai uşoare, în situaţia în care sancţiunea este considerată excesivă în raport cu circumstanţele cercetării disciplinare;
c) admiterea contestaţiei şi anularea deciziei/hotărârii de sancţionare, în situaţia în care decizia/hotărârea de sancţionare este nelegală ori procedura cercetării disciplinare a fost grav viciată.
(4) Hotărârea adoptată de către Comitetul director sau Consiliul Colegiului, după caz, pentru soluţionarea contestaţiei este definitivă şi se comunică tuturor părţilor implicate prin grija secretariatului Comitetului director.
ART. 25
(1) Sancţiunile disciplinare aplicate se radiază, de drept, după cum urmează:
a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b);
b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care a fost aplicată sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. c).
(2) Orice altă abatere săvârşită până la radierea sancţiunii constituie o circumstanţă agravantă, care va fi avută în vedere în analiza noii abateri.
(3) În cazul în care Comisia a stabilit măsuri complementare, radierea sancţiunii se va realiza, la termenul prevăzut, după ce psihologul sancţionat face dovada respectării acestora.
(4) Până la radierea sancţiunilor disciplinare psihologul sancţionat nu poate trece la o treaptă superioară de atestare şi nu poate candida pentru obţinerea unui mandat în forurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din România.
(5) Perioada suspendării dreptului de liberă practică nu se consideră vechime în exercitarea profesiei.
CAP. VIII
Medierea litigiilor
ART. 26
Comisia mediază litigiile dintre psihologii cu drept de liberă practică, dintre aceştia şi beneficiarii serviciilor psihologice, precum şi dintre psihologi şi angajatorii acestora, privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, conform reglementărilor Colegiului.
ART. 27
(1) Psihologii au obligaţia ca, atunci când se găsesc într-o situaţie de litigiu legată de exercitarea profesiei cu un alt membru al Colegiului, înainte de a apela la instanţele de judecată, mass-media sau la intervenţia altor autorităţi competente, să se adreseze Comisiei de deontologie şi disciplină.
(2) Comisia va convoca părţile în litigiu şi pe baza probelor administrate de către părţi şi a acelora pe care, considerându-le necesare, le solicită va încerca soluţionarea pe cale amiabilă a conflictului.
CAP. IX
Sprijin administrativ al Comisiei
ART. 28
În activitatea sa, Comisia este sprijinită de un secretar tehnic, angajat în structura de suport al Colegiului. Acesta asigură suport administrativ şi îndeplineşte sarcinile stabilite de Comisie în vederea soluţionării cauzelor şi comunicării deciziilor.
ART. 29
În îndeplinirea atribuţiilor sale, Comisia de deontologie şi disciplină poate solicita suport juridic.
CAP. X
Incompatibilităţi
ART. 30
Membrul Comisiei care este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv, partener de viaţă, fost soţ, asociat, colaborator, angajator sau angajat al psihologului cercetat nu poate participa în nicio etapă a procedurii cercetării disciplinare a acestuia.
CAP. XI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 31
Prezentul cod intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 32
Toate plângerile înregistrate până la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod vor fi soluţionate prin raportare la Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică aflat în vigoare la data producerii faptei.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
