Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
CERINTE MINIME din 30 august 2006 pentru aplicarea art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (ii) si lit. b) din hotarare
1. Dispoziţii generale 1.1. Obligaţiile stabilite în prezenta anexã se aplicã, ţinându-se seama de prevederile din hotãrâre, şi în cazurile în care echipamentul de muncã prezintã riscuri. 1.2. Cerinţele minime enunţate în continuare, în mãsura în care ele se aplicã la echipamentele de muncã în funcţiune, nu necesitã obligatoriu aceleaşi mãsuri ca şi cerinţele esenţiale referitoare la echipamentele de muncã noi. 2. Cerinţe minime generale aplicabile echipamentelor de muncã 2.1. Sistemele de comandã ale unui echipament de muncã, care afecteazã securitatea, trebuie sã fie vizibile, uşor de identificat şi, dacã este necesar, sã fie marcate corespunzãtor. 2.1.1. Sistemele de comandã trebuie sã fie amplasate în exteriorul zonelor periculoase, cu excepţia anumitor sisteme de comandã, dacã este necesar, şi în aşa fel încât manevrarea lor sã nu provoace riscuri suplimentare. Acestea nu trebuie sã genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintenţionate. 2.1.2. Dacã este necesar, de la postul de comandã principal operatorul trebuie sã aibã posibilitatea sã se asigure cã nu existã persoane în zonele periculoase. Dacã acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie sã fie precedatã automat de un sistem de siguranţã, cum ar fi un semnal de avertizare sonorã şi/sau vizualã. Lucrãtorul expus trebuie sã aibã timpul şi/sau mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de pornirea şi/sau oprirea echipamentului de muncã. 2.1.3. Sistemele de comandã trebuie sã fie sigure şi sã fie alese ţinându-se cont de defecţiunile, perturbaţiile şi constrângerile previzibile în cadrul utilizãrii prevãzute. 2.2. Pornirea echipamentului de muncã nu trebuie sã fie posibil sã se realizeze decât numai printr-o acţiune voluntarã asupra sistemului de comandã prevãzut în acest scop. 2.2.1. Exceptându-se cazurile în care repornirea sau modificarea nu prezintã niciun risc pentru lucrãtorii expuşi, aceeaşi cerinţã se aplicã şi pentru: a) repornirea echipamentului dupã o oprire, indiferent de cauza opririi; b) comanda unei modificãri semnificative a condiţiilor de funcţionare (de exemplu, vitezã, presiune etc.). 2.2.2. Aceastã cerinţã nu se aplicã repornirii sau modificãrii condiţiilor de funcţionare rezultate din derularea unei secvenţe normale a unui ciclu automat. 2.3. Fiecare echipament de muncã trebuie sã fie prevãzut cu un sistem de comandã care sã permitã oprirea completã a acestuia în condiţii de securitate. 2.3.1. Fiecare post de lucru trebuie sã fie prevãzut cu un sistem de comandã care sã permitã, în funcţie de riscurile existente, oprirea fie în totalitate a echipamentului de muncã, fie numai parţial, de aşa manierã încât echipamentul de muncã sã fie în stare de securitate. 2.3.2. Comanda de oprire a echipamentului de muncã trebuie sã aibã prioritate faţã de comenzile de pornire. Oprirea echipamentului de muncã sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizatã, alimentarea cu energie a organelor de comandã respective trebuie sã fie întreruptã. 2.4. Dacã acest lucru este necesar şi în funcţie de pericolele pe care le prezintã echipamentul de muncã şi de timpii normali de oprire, un echipament de muncã trebuie sã fie prevãzut cu un dispozitiv de oprire de urgenţã. 2.5. Un echipament de muncã care prezintã pericole datorate cãderilor sau proiectãrii de obiecte trebuie sã fie prevãzut cu dispozitive de securitate corespunzãtoare. Un echipament de muncã care prezintã pericole datorate degajãrilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie sã fie prevãzut cu dispozitive corespunzãtoare de reţinere şi/sau de evacuare amplasate în apropierea surselor corespunzãtoare de pericol. 2.6. Echipamentele de muncã şi elementele lor componente trebuie, dacã este necesar pentru securitatea sau sãnãtatea lucrãtorilor, sã fie stabilizate prin fixare ori prin alte mijloace. 2.7. În cazul în care existã riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de muncã, situaţie care ar putea prezenta pericole semnificative pentru securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor, trebuie luate mãsuri de protecţie adecvate. 2.8. 2.8.1. Dacã elementele mobile ale unui echipament de muncã prezintã riscuri de producere de accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie sã fie prevãzute cu protectori şi dispozitive de protecţie care sã împiedice accesul în zonele periculoase sau sã opreascã mişcarea elementelor periculoase înainte de pãtrunderea în zonele periculoase. 2.8.2. Protectorii şi dispozitivele de protecţie trebuie: a) sã fie de construcţie robustã; b) sã nu genereze riscuri suplimentare; c) sã nu fie înlãturate cu uşurinţã sau fãcute inoperante; d) sã fie amplasate la o distanţã adecvatã faţã de zona periculoasã; e) sã nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de muncã; f) sã permitã intervenţiile indispensabile pentru instalarea şi/sau înlocuirea elementelor şi, de asemenea, pentru activitãţile de întreţinere, prin limitarea accesului numai în zona sau la lucrarea care trebuie realizatã şi, dacã este posibil, fãrã demontarea protectorului sau dispozitivului de protecţie. 2.9. Zonele şi punctele de muncã sau cele de întreţinere a unui echipament de muncã trebuie sã fie iluminate corespunzãtor, în funcţie de lucrãrile realizate. 2.10. Pãrţile echipamentului de muncã expuse unor temperaturi înalte sau foarte scãzute trebuie, dacã este cazul, sã fie protejate împotriva riscurilor de contact sau de apropiere a lucrãtorilor de ele. 2.11. Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de muncã trebuie sã fie uşor de perceput şi de înţeles şi lipsite de ambiguitãţi. 2.12. Un echipament de muncã poate sã fie utilizat numai pentru operaţiunile şi în condiţiile pentru care a fost realizat. 2.13. Operaţiile de întreţinere trebuie sã poatã sã fie efectuate când echipamentul de muncã este oprit. Dacã acest lucru nu este posibil, trebuie sã fie luate mãsuri de protecţie adecvate pentru executarea acestor operaţii sau pentru ca acestea sã fie efectuate în afara zonelor periculoase. Pentru fiecare echipament de muncã care deţine un program de întreţinere, acesta trebuie sã fie respectat şi ţinut la zi. 2.14. Orice echipament de muncã trebuie sã fie prevãzut cu dispozitive uşor de identificat, destinate separãrii de fiecare din sursele de energie. Reconectarea nu trebuie sã genereze riscuri pentru lucrãtorii în cauzã. 2.15. Un echipament de muncã trebuie sã fie prevãzut cu dispozitive de avertizare şi semnalizare indispensabile pentru asigurarea securitãţii lucrãtorilor. 2.16. Pentru efectuarea operaţiilor de producţie, reglare şi întreţinere a echipamentelor de muncã, lucrãtorii trebuie sã aibã acces şi sã rãmânã în condiţii de securitate în toate zonele necesare. 2.17. Orice echipament de muncã trebuie sã fie adecvat pentru protecţia lucrãtorilor împotriva riscurilor de incendiu sau de supraîncãlzire a echipamentului de muncã ori de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau de alte substanţe produse de cãtre echipamentul de muncã sau utilizate ori depozitate în acesta. 2.18. Orice echipament de muncã trebuie sã fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie a acestuia sau a substanţelor produse de acesta ori utilizate sau depozitate în echipamentul de muncã. 2.19. Orice echipament de muncã trebuie sã fie adecvat pentru protecţia lucrãtorilor expuşi riscurilor de electrocutare prin atingere directã sau indirectã. 3. Cerinţe minime suplimentare aplicabile echipamentelor de muncã specifice 3.1. Cerinţe minime aplicabile echipamentelor de muncã mobile, cu sau fãrã autopropulsie 3.1.1. Echipamentele de muncã pe care este necesarã prezenţa unui lucrãtor transportat sau a unor lucrãtori transportaţi trebuie sã fie amenajate de aşa manierã încât sã reducã riscurile pentru lucrãtor sau lucrãtori în timpul deplasãrii. În aceste riscuri trebuie sã fie incluse riscurile de contact al lucrãtorilor cu roţile sau şenilele ori de blocare de cãtre acestea. 3.1.2. 3.1.2.1. Atunci când blocarea accidentalã a elementelor de transmisie a puterii între un echipament de muncã mobil şi accesoriile sale şi/sau remorci poate genera riscuri specifice, acest echipament de muncã trebuie sã fie echipat sau amenajat de aşa manierã încât sã împiedice blocarea elementelor de transmitere a puterii. 3.1.2.2. Atunci când blocarea nu poate sã fie împiedicatã, trebuie sã fie luate toate mãsurile posibile pentru a se evita consecinţele dãunãtoare pentru lucrãtori. 3.1.3. Dacã elementele de transmitere a puterii între echipamentele de muncã mobile riscã sã se îmbâcseascã şi sã se deterioreze prin contact cu solul, trebuie sã fie prevãzute facilitãţi pentru susţinerea acestora. 3.1.4. 3.1.4.1. Echipamentele de muncã mobile pe care este necesarã prezenţa unui lucrãtor transportat sau a unor lucrãtori transportaţi trebuie sã limiteze, în condiţii de utilizare efectivã, riscurile care provin din schimbarea direcţiei sau rãsturnarea echipamentului de muncã: a) fie printr-o structurã de protecţie care sã împiedice ca echipamentul de muncã sã nu se rãstoarne mai mult de un sfert de rotaţie; b) fie printr-o structurã care sã garanteze un spaţiu suficient în jurul lucrãtorului transportat sau lucrãtorilor transportaţi, dacã mişcarea poate continua cu mai mult de un sfert de rotaţie; c) fie prin orice alt dispozitiv cu efect echivalent. 3.1.4.2. Aceste structuri de protecţie pot face parte integrantã din echipamentul de muncã. 3.1.4.3. Aceste structuri de protecţie nu sunt necesare atunci când echipamentul de muncã este stabilizat în timpul utilizãrii sau atunci când schimbarea direcţiei ori rãsturnarea echipamentului de muncã este imposibilã din proiectare. 3.1.4.4. Dacã existã un risc ca un lucrãtor transportat, în momentul schimbãrii direcţiei sau rãsturnãrii, sã fie strivit între pãrţile echipamentului de muncã şi sol, trebuie sã fie instalat un sistem de reţinere pentru lucrãtorii transportaţi. 3.1.5. Autostivuitoarele cu furcã pe care sunt aşezaţi unul sau mai mulţi lucrãtori trebuie sã fie amenajate sau echipate de aşa manierã încât sã limiteze riscurile de rãsturnare, de exemplu: a) fie prin instalarea unei cabine pentru conducãtor; b) fie printr-o structurã care sã împiedice rãsturnarea acestora; c) fie printr-o structurã care sã garanteze cã, în cazul rãsturnãrii acestora, rãmâne un spaţiu suficient între sol şi anumite pãrţi ale autostivuitorului cu furcã pentru lucrãtorii transportaţi; d) fie printr-o structurã care sã reţinã lucrãtorul sau lucrãtorii pe scaunul de la postul de conducere de aşa manierã încât sã împiedice ca acesta/aceştia sã fie strivit/striviţi de pãrţi ale autostivuitorului care se rãstoarnã. 3.1.6. Echipamentele de muncã mobile cu autopropulsare, a cãror deplasare poate provoca riscuri pentru lucrãtori, trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) sã fie prevãzute cu mijloace care sã permitã prevenirea unei porniri neautorizate; b) sã fie prevãzute cu mijloace adecvate care sã reducã consecinţele unei eventuale ciocniri în caz de mişcare simultanã a mai multor echipamente de muncã care se deplaseazã pe şine; c) sã fie prevãzute cu un dispozitiv de frânare şi de oprire; în mãsura în care condiţiile de securitate o impun, în cazul defectãrii dispozitivului principal, un dispozitiv de urgenţã, acţionat prin comenzi uşor de manevrat sau prin sisteme automate, trebuie sã permitã frânarea şi oprirea; d) atunci când câmpul de vizibilitate directã a conducãtorului este necorespunzãtor din punctul de vedere al securitãţii, acestea trebuie sã fie prevãzute cu dispozitive auxiliare adecvate, pentru îmbunãtãţirea vizibilitãţii; e) dacã sunt prevãzute pentru utilizare pe timpul nopţii sau în locuri întunecoase, acestea trebuie sã fie prevãzute cu un dispozitiv de iluminat, adaptat lucrãrii de efectuat şi care asigurã o securitate suficientã pentru lucrãtori; f) dacã prezintã riscuri de incendiu - datorate acestora sau remorcilor şi/sau încãrcãturii - susceptibile sã pericliteze lucrãtorii, acestea trebuie sã fie prevãzute cu dispozitive adecvate de stingere a incendiilor, în cazul în care astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul de utilizare; g) dacã sunt telecomandate, acestea trebuie sã se opreascã automat atunci când ies din câmpul de acţiune al telecomenzii; h) dacã sunt telecomandate şi pot, în condiţii normale de utilizare, sã loveascã sau sã blocheze lucrãtorii, acestea trebuie sã fie echipate cu dispozitive de protecţie împotriva acestor riscuri, în cazul în care nu existã alte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire. 3.2. Cerinţe minime aplicabile echipamentelor de muncã folosite pentru ridicarea sarcinilor 3.2.1. Dacã echipamentele de muncã folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt instalate în mod permanent, rezistenţa şi stabilitatea acestora în timpul utilizãrii trebuie sã fie asigurate ţinându-se seama mai ales de sarcinile care se vor ridica şi de solicitãrile produse în locurile de suspendare sau de fixare pe structuri. 3.2.2. 3.2.2.1. Maşinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie sã aibã marcate vizibil sarcina nominalã şi, dacã este cazul, o plãcuţã pe care sã fie înscrisã sarcina nominalã pentru fiecare configuraţie a maşinii. 3.2.2.2. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sã fie marcate de aşa manierã încât sã permitã identificarea caracteristicilor esenţiale pentru utilizarea sigurã. 3.2.2.3. Dacã echipamentul de muncã nu a fost destinat pentru ridicarea lucrãtorilor şi dacã existã posibilitatea unei asemenea confuzii, o semnalizare adecvatã trebuie sã fie marcatã de manierã vizibilã. 3.2.3. Echipamentele de muncã instalate permanent trebuie sã fie instalate de aşa manierã încât sã reducã riscul ca sarcinile: a) sã loveascã lucrãtorii; b) în mod neintenţionat, sã se deplaseze periculos sau sã cadã liber; sau c) sã se desprindã neintenţionat. 3.2.4. 3.2.4.1. Maşinile pentru ridicarea sau deplasarea lucrãtorilor trebuie sã fie adecvate: a) pentru a evita riscurile de cãdere a cabinei, atunci când acestea existã, cu ajutorul dispozitivelor adecvate; b) pentru a evita riscurile de cãdere a utilizatorului în afara cabinei, atunci când acestea existã; c) pentru a evita riscurile de strivire, de blocare sau de lovire a utilizatorului, în special printr-un contact întâmplãtor cu obiecte; d) pentru a garanta securitatea lucrãtorilor blocaţi în cabinã în caz de accident şi a permite deblocarea acestora. 3.2.4.2. Dacã, din motive inerente datorate amplasamentului şi înãlţimilor diferite, riscurile menţionate la pct. 3.2.4.1 lit. a) nu pot sã fie evitate prin niciun dispozitiv de securitate, trebuie sã fie instalat un cablu cu coeficient de securitate mãrit, iar starea acestuia trebuie sã fie verificatã în fiecare zi de muncã. 3.3. Cerinţe minime aplicabile instalaţiilor şi echipamentelor de muncã electrice 3.3.1. Instalaţiile şi echipamentele de muncã electrice trebuie sã fie proiectate, fabricate, montate, întreţinute şi exploatate astfel încât sã asigure protecţia împotriva pericolelor generate de energia electricã, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe. 3.3.1.1. Pentru asigurarea protecţiei împotriva pericolelor generate de echipamentele electrice, trebuie prevãzute mãsuri tehnice astfel încât: a) persoanele sã fie protejate faţã de pericolul de vãtãmare care poate fi generat la atingerea directã sau indirectã a pãrţilor aflate sub tensiune; b) sã nu se producã temperaturi, arcuri electrice sau radiaţii care sã pericliteze viaţa ori sãnãtatea oamenilor; c) construcţia echipamentelor de muncã sã fie adecvatã mediului pentru a se evita producerea de incendii şi explozii; d) persoanele şi bunurile sã fie protejate contra pericolelor generate în mod natural de echipamentul electric; e) izolaţia echipamentelor electrice sã fie corespunzãtoare pentru condiţiile prevãzute. 3.3.1.2. Pentru asigurarea protecţiei împotriva pericolelor datorate influenţei externe, echipamentele electrice trebuie: a) sã satisfacã cerinţele referitoare la solicitãrile mecanice astfel încât sã nu fie periclitaţi lucrãtorii şi persoanele care se aflã în mediul de muncã; b) sã nu fie influenţate de condiţiile de mediu, astfel încât sã nu fie periclitaţi lucrãtorii şi persoanele care se aflã în mediul de muncã; c) sã nu pericliteze lucrãtorii şi persoanele care se aflã în mediul de muncã, în condiţii previzibile de suprasarcinã. 3.3.2. 3.3.2.1. La instalaţiile şi echipamentele de muncã electrice, pentru protecţia împotriva electrocutãrii prin atingere directã trebuie sã se aplice mãsuri tehnice, completate cu mãsuri oganizatorice. 3.3.2.2. Pentru protecţia împotriva electrocutãrii prin atingere directã trebuie sã fie realizate urmãtoarele mãsuri tehnice: a) acoperiri cu materiale electroizolante ale pãrţilor active (izolarea de protecţie) ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice; b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare; c) îngrãdiri; d) protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe minime de securitate; e) scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmeazã a se efectua lucrãri şi verificarea lipsei de tensiune; f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legãri la pãmânt şi în scurtcircuit; g) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante; h) alimentarea la tensiune foarte joasã (redusã) de protecţie; i) egalizarea potenţialelor şi izolarea faţã de pãmânt a platformei de lucru. 3.3.2.3. Pentru protecţia împotriva electrocutãrii prin atingere directã trebuie sã fie realizate urmãtoarele mãsuri organizatorice: a) executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanãri, reparãri, racordãri etc.) trebuie sã se facã numai de cãtre personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv; b) executarea intervenţiilor în baza uneia din formele de lucru; c) delimitarea materialã a locului de muncã (îngrãdire); d) eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice; e) elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la instalaţiile electrice; f) organizarea şi executarea verificãrilor periodice ale mãsurilor tehnice de protecţie împotriva atingerilor directe. 3.3.2.4. La instalaţiile, utilajele, echipamentele şi aparatele care utilizeazã energie electricã intervenţiile sunt permise numai în baza urmãtoarelor forme de lucru: a) autorizaţii de lucru scrise (AL); b) instrucţiuni tehnice interne de protecţie a muncii (ITI-PM); c) atribuţii de serviciu (AS); d) dispoziţii verbale (DV); e) procese-verbale (PV); f) obligaţii de serviciu (OS); g) propria rãspundere (PR). 3.3.3. 3.3.3.1. La instalaţiile şi echipamentele de muncã electrice, pentru protecţia împotriva electrocutãrii prin atingere indirectã trebuie sã se realizeze şi sã se aplice numai mãsuri şi mijloace de protecţie tehnice, fiind interzise înlocuirea mãsurilor şi mijloacelor tehnice de protecţie cu mãsuri de protecţie organizatorice. Pentru evitarea electrocutãrii prin atingere indirectã trebuie aplicatã o mãsurã de protecţie principalã, care sã asigure protecţia în orice condiţii, şi o mãsurã de protecţie suplimentarã, care sã asigure protecţia în cazul deteriorãrii protecţiei principale. Cele douã mãsuri de protecţie trebuie alese astfel încât sã nu se anuleze una pe cealaltã. 3.3.3.2. Pentru protecţia împotriva atingerii indirecte trebuie sã fie realizate urmãtoarele mãsuri tehnice: a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS; b) legarea la pãmânt; c) legarea la nul de protecţie; d) izolarea suplimentarã de protecţie, aplicatã utilajului, în procesul de fabricare; e) izolarea amplasamentului; f) separarea de protecţie; g) egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor; h) deconectarea automatã în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase; i) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante. 3.3.3.3. Este interzisã folosirea drept protecţie principalã a mãsurilor indicate la pct. 3.3.3.2 lit. e), g), h) şi i). 3.3.3.4. Fac excepţie instalaţiile electrice casnice, la care deconectarea automatã la curenţi de defect poate constitui mijloc principal de protecţie, şi stâlpii liniilor electrice aeriene de joasã tensiune, la care dirijarea distribuţiei potenţialelor constituie mijloc principal de protecţie. 3.3.4. La instalaţiile şi echipamentele electrice de înaltã tensiune, sistemul de protecţie împotriva electrocutãrii prin atingere indirectã trebuie sã se realizeze prin legarea la pãmânt de protecţie, care este mãsurã obligatorie, cumulat cu alte mãsuri de protecţie. 3.3.5. 3.3.5.1. Instalaţiile şi echipamentele electrice trebuie sã fie alese cu grad corespunzãtor de protecţie în funcţie de zonele cu atmosferã potenţial explozivã. 3.3.5.2. Zonarea trebuie sã se efectueze de cãtre proiectantul instalaţiilor şi echipamentelor electrice, la cererea beneficiarului. 3.3.6. La instalaţiile şi echipamentele de muncã electrice, valorile de calcul, precum şi limitele admise ale curenţilor prin corpul omului, ale impedanţei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere şi de pas şi ale tensiunilor de lucru trebuie sã fie în conformitate cu regulile tehnice aplicabile. 3.3.7. Reţelele izolate faţã de pãmânt trebuie sã fie prevãzute cu protecţie automatã prin controlul rezistenţei de izolaţie, care sã semnalizeze şi/sau sã deconecteze în cazul punerii la pãmânt. Reţelele electrice din locurile de muncã cu risc de incendiu şi explozie, precum şi cele din depozitele de explozivi sau carburanţi trebuie prevãzute cu dispozitive care sã asigure protecţia automatã la curenţi de defect (PACD). 3.3.8. La instalaţiile de înaltã tensiune trebuie sã fie prevãzute blocãri mecanice sau electrice, astfel încât deschiderea carcaselor şi a îngrãdirilor de protecţie sã fie posibilã numai dupã scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv, iar manevrarea dispozitivului de blocare trebuie sã poatã fi fãcutã numai cu o sculã specialã. 3.3.9. Pentru ca deservirea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi echipamentelor de muncã electrice sã se poatã efectua fãrã pericol, trebuie sã se prevadã, încã din faza de proiectare, execuţie şi montaj, distanţe, spaţii şi/sau îngrãdiri de protecţie în jurul acestora. 3.3.10. La maşinile şi instalaţiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile rulante din încãperile sau spaţiile de producţie neelectrice, se admit pãrţi active în construcţie deschisã, fãrã carcase închise, cu condiţia protejãrii împotriva atingerii sau apropierii de pãrţile active, prin amplasarea acestora la înãlţimi suficient de mari faţã de cãile de acces şi de circulaţie şi/sau prin prevederea de îngrãdiri închise pe cãile de acces. 3.3.11. Automacaralele care lucreazã în apropierea liniilor electrice aeriene trebuie sã fie echipate cu dispozitive de semnalizare a intrãrii braţului în zona de influenţã a acestora. 3.3.12. Echipamentul de muncã electric/instalaţia de clasa I de protecţie trebuie sã aibã asiguratã protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune şi sã fie prevãzut/prevãzutã cu legãturi de protecţie pentru asigurarea protecţiei în caz de defect. 3.3.13. La instalaţiile şi echipamentele de muncã electrice de clasa I de protecţie posibilitatea executãrii legãturilor de protecţie trebuie sã se asigure astfel: a) în cazul unui echipament electric/unei instalaţii fix/fixe, acesta/aceasta trebuie sã fie prevãzut/prevãzutã cu douã borne de masã: una în cutia de borne, lângã bornele de alimentare cu energie electricã, pentru racordarea conductorului de protecţie din cablul de alimentare a echipamentului/instalaţiei, şi a doua bornã pe carcasa echipamentului/instalaţiei în exterior, pentru racordarea vizibilã la centura de legare la pãmânt sau la altã instalaţie de protecţie; b) în cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sã fie prevãzut cu un cablu de alimentare flexibil, prevãzut cu o fişã (ştecher) cu contact de protecţie, sau echipamentul sã fie prevãzut cu posibilitatea racordãrii unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protecţie. 3.3.14. Echipamentul de muncã electric/instalaţia de clasa II de protecţie trebuie sã aibã asiguratã protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune şi sã fie prevãzut/prevãzutã, din fabricaţie, cu o izolaţie suplimentarã, dublã sau întãritã. 3.3.15. Echipamentul de muncã electric/instalaţia de clasa III de protecţie trebuie sã aibã asiguratã protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune şi sã nu producã o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasã de alimentare. 3.3.16. 3.3.16.1. Instalaţiile electrice în faza de experimentare trebuie sã îndeplineascã toate condiţiile prevãzute în reglementãrile şi regulile tehnice aplicabile pentru protecţia împotriva electrocutãrii sau a accidentelor tehnice. 3.3.16.2. Instalaţiile sau echipamentele de muncã electrice trebuie sã fie verificate la recepţie, înainte de punerea în funcţiune şi apoi periodic în exploatare, precum şi dupã fiecare reparaţie sau modificare, fiind interzisã punerea sub tensiune a instalaţiei, utilajului sau echipamentului care nu a corespuns la una dintre aceste verificãri. 3.3.16.3. Instalaţiile şi echipamentele de muncã electrice pot sã fie recepţionate şi puse în funcţiune numai dupã ce s-a constatat cã s-au respectat reglementãrile şi regulile tehnice aplicabile. 3.3.17. La instalaţiile sau echipamentele de muncã electrice este interzis sã se aducã modificãri faţã de proiect în timpul exploatãrii, întreţinerii şi repunerii în funcţiune a acestora. În cazuri speciale, se admit modificãri doar cu acordul proiectantului instalaţiilor şi echipamentelor de muncã electrice respective. 3.3.18. Mijloacele şi echipamentele electrice de protecţie trebuie sã fie verificate, în conformitate cu prevederile reglementãrilor şi regulilor tehnice aplicabile, înainte de utilizare, la punerea în funcţiune, dupã reparaţii sau modificãri şi apoi periodic (în exploatare). 3.3.19. Utilizarea echipamentului de muncã electric/instalaţiei de clasa I de protecţie trebuie sã se facã în urmãtoarele condiţii: a) sã se execute şi sã se verifice periodic legãturile de protecţie necesare pentru asigurarea protecţiei împotriva electrocutãrii în cazul unui defect soldat cu apariţia unei tensiuni periculoase de atingere; b) sã se asigure şi sã se verifice periodic deconectarea automatã a echipamentului electric/instalaţiei sau sectorului defect şi dispariţia tensiunii periculoase de atingere; c) sã se verifice periodic ca protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sã nu fie înlãturatã sau deterioratã. 3.3.20. Utilizarea echipamentului de muncã electric/instalaţiei de clasa II de protecţie trebuie sã se facã în urmãtoarele condiţii: a) sã se verifice periodic ca izolaţia suplimentarã a echipamentului electric/instalaţiei sã nu fie deterioratã sau eliminatã; b) sã se verifice periodic ca protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sã nu fie înlãturatã sau deterioratã. 3.3.21. Utilizarea echipamentului de muncã electric/instalaţiei de clasa III de protecţie trebuie sã se facã în urmãtoarele condiţii: a) sã se alimenteze echipamentul electric sau instalaţia la tensiunea foarte joasã pentru care au fost proiectate sã funcţioneze; b) sursa de tensiune trebuie sã fie astfel construitã încât sã nu permitã apariţia în circuitul de tensiune foarte joasã a unei tensiuni mai mari. Dacã se utilizeazã un transformator coborâtor, acesta trebuie sã fie un transformator de separare (de siguranţã); c) izolaţia circuitului de foarte joasã tensiune trebuie sã fie de aşa naturã încât sã nu permitã apariţia unei tensiuni mai mari din alte circuite, în circuitul de tensiune foarte joasã; d) sã se verifice periodic ca protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sã nu fie înlãturatã sau deterioratã. 3.3.22. 3.3.22.1. În cazul instalaţiilor sau echipamentelor de muncã electrice la care se executã lucrãri cu scoaterea de sub tensiune, trebuie sã fie scoase de sub tensiune urmãtoarele elemente: a) pãrţile active aflate sub tensiune, la care urmeazã a se lucra; b) pãrţile active aflate sub tensiune la care nu se lucreazã, dar se gãsesc la o distanţã mai micã decât limita admisã la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc.), indicatã în documentaţia tehnicã specificã; c) pãrţile active aflate sub tensiune ale instalaţiilor situate la o distanţã mai mare decât limita admisã, dar care, datoritã lucrãrilor care se executã în apropiere, trebuie scoase de sub tensiune. 3.3.22.2. În cazul lucrãrilor cu scoatere de sub tensiune este necesarã legarea la pãmânt şi în scurtcircuit a conductoarelor de fazã, inclusiv pe conductorul de nul în cazul liniilor electrice aeriene, operaţie care trebuie sã se execute imediat dupã verificarea lipsei de tensiune. 3.3.23. 3.3.23.1. În cazul instalaţiilor sau echipamentelor de muncã electrice la care se executã lucrãri cu scoatere de sub tensiune sau fãrã scoatere de sub tensiune, trebuie sã se utilizeze mijloace de protecţie electroizolante. 3.3.23.2. La lucrul în instalaţiile de joasã tensiune trebuie sã fie utilizate mijloace individuale de protecţie electroizolante, care constituie singura mãsurã tehnicã de protecţie, cumulate cu mãsurile organizatorice. 3.3.23.3. La lucrul în instalaţiile de înaltã tensiune trebuie sã fie utilizate mijloace individuale de protecţie electroizolante, cumulate cu alte mijloace de protecţie. 3.3.23.4. Lucrãrile fãrã scoatere de sub tensiune a instalaţiilor şi a echipamentelor electrice trebuie sã fie executate de cãtre personal autorizat pentru lucrul sub tensiune. 3.3.24. Instalaţiile sau locurile unde existã sau se exploateazã echipamente electrice trebuie sã fie dotate, în funcţie de lucrãrile şi condiţiile de exploatare, cu urmãtoarele categorii de mijloace de protecţie: a) mijloace de protecţie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia faţã de elementele aflate sub tensiune sau faţã de pãmânt, respectiv prãjini electroizolante pentru acţionarea separatoarelor, manipularea indicatoarelor mobile de tensiune, montarea scurtcircuitoarelor etc., scule cu mânere electroizolante, covoare şi platforme electroizolante, mãnuşi şi încãlţãminte electroizolante etc.; b) detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul cãrora se verificã prezenţa sau lipsa tensiunii; c) garnituri mobile de legare la pãmânt şi în scurtcircuit; d) panouri, paravane, împrejmuiri (îngrãdiri); e) panouri de semnalizare. 3.3.25. Instalaţiile sau echipamentele de muncã electrice trebuie sã fie exploatate, întreţinute, reglate, reparate şi puse sub tensiune numai de cãtre personal calificat în meseria de electrician autorizat din punctul de vedere al securitãţii muncii. Autorizarea personalului pentru lucru la instalaţiile tehnice electrice în activitãţile de exploatare, întreţinere şi reparaţii trebuie sã se realizeze, conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al securitãţii muncii, pe bazã de examen medical, psihologic şi test de verificare a cunoştinţelor profesionale, de securitate şi sãnãtate în muncã şi de acordare a primului ajutor.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
