Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 1.524 din 27 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1194 din 29 noiembrie 2024.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Cadrul strategic privind internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior, denumit în continuare cadru strategic, reprezintă principalul instrument strategic pentru susţinerea internaţionalizării acestuia, în vederea creşterii calităţii educaţiei şi cercetării. Cadrul strategic indică priorităţile din domeniu, în acord cu priorităţile naţionale, procesele internaţionale şi tratatele la care România este parte.
ART. 2
Prezentul cadru strategic are în vedere o serie de tendinţe de la nivel internaţional şi naţional, precum:
a) internaţionalizarea în învăţământul superior este o tendinţă dominantă, reflectând interconectarea şi interdependenţa crescândă între instituţiile de învăţământ superior din întreaga lume. Instituţiile de învăţământ superior îşi extind activităţile şi colaborările în afara graniţelor naţionale, încurajând mobilitatea studenţilor, a cadrelor didactice şi a cercetătorilor şi stabilind parteneriate şi reţele academice internaţionale;
b) internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior este alimentată de o serie de factori, inclusiv globalizarea economică şi culturală, avansul tehnologic şi digitalizarea, cererea crescută pentru competenţe şi cunoştinţe interculturale, precum şi aspiraţia de a promova excelenţa şi competitivitatea învăţământului superior la nivel global;
c) România se confruntă cu provocări şi oportunităţi specifice în ceea ce priveşte internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior, inclusiv nevoia de a-şi consolida reputaţia şi poziţia în comunitatea academică internaţională, de a atrage şi de a reţine talente şi resurse umane calificate şi de a contribui la dezvoltarea socioeconomică şi culturală a ţării prin intermediul educaţiei şi cercetării;
d) impactul pandemiei de COVID-19 a accelerat semnificativ digitalizarea învăţământului superior şi a evidenţiat nevoia de flexibilitate în procesele de internaţionalizare a sistemului de învăţământ superior. Instituţiile au fost nevoite să adopte rapid soluţii tehnologice pentru a continua activităţile de predare, cercetare şi colaborare internaţională, punând un accent sporit pe mobilitatea virtuală şi învăţarea online. Aceasta a dus la dezvoltarea unor noi modele educaţionale şi la creşterea accesibilităţii programelor internaţionale pentru un număr mai mare de studenţi şi cadre didactice;
e) creşterea competiţiei globale în domeniul educaţional impune instituţiilor de învăţământ superior din România să inoveze şi să se adapteze rapid la cerinţele pieţei educaţionale internaţionale. Într-o lume din ce în ce mai competitivă este esenţial ca instituţiile de învăţământ superior să îşi dezvolte capacitatea de a atrage şi reţine studenţi şi personal academic de top, să investească în programe de studii relevante şi de înaltă calitate şi să participe activ în reţele globale de cercetare şi educaţie. Aceasta va contribui la îmbunătăţirea poziţiei şi reputaţiei internaţionale a instituţiilor de învăţământ superior din România.
ART. 3
Cadrul strategic privind internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior din România are în vedere şi o serie de rezultate ale internaţionalizării, precum:
a) îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi cercetării. Prin accesul la resurse şi experienţe internaţionale, instituţiile de învăţământ superior pot să îşi îmbogăţească programele de studii şi de cercetare, să ofere studenţilor şi personalului academic o perspectivă globală şi să promoveze excelenţa în educaţie şi cercetare prin colaborări internaţionale şi schimb de bune practici;
b) transferul de cunoştinţe şi inovare, internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior contribuind la creşterea relevanţei şi impactului social al activităţilor academice;
c) sporirea competitivităţii instituţiilor de învăţământ superior prin atragerea de studenţi şi personal academic talentat din întreaga lume. Prin promovarea diversităţii culturale şi a experienţelor academice internaţionale, instituţiile de învăţământ superior devin destinaţii atractive pentru cei interesaţi de o educaţie şi cercetare de calitate la nivel global. Aceasta contribuie la creşterea prestigiului şi reputaţiei instituţiilor de învăţământ superior, consolidându-le poziţia în clasamentele academice internaţionale şi atrăgând investiţii şi finanţări suplimentare pentru dezvoltare şi inovare;
d) dezvoltarea socioeconomică şi culturală a ţării. Prin promovarea mobilităţii studenţilor şi personalului academic, România poate beneficia de transferul de cunoştinţe şi rezultate ale învăţării, stimulând inovaţia, antreprenoriatul şi dezvoltarea economică durabilă. De asemenea, atragerea studenţilor internaţionali contribuie la diversificarea şi îmbogăţirea culturii academice şi sociale, promovând dialogul intercultural şi toleranţa;
e) asigurarea unei experienţe internaţionale de învăţare pentru un număr cât mai mare de studenţi, în vederea dezvoltării lor profesionale şi personale într-un context academic globalizat, inclusiv prin intensificarea activităţilor de „internaţionalizare acasă“.
ART. 4
Cadrul strategic privind internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior abordează comprehensiv următoarele componente ale mediului academic:
a) curriculum prin pedagogii şi rezultate ale învăţării specifice contextului internaţional, viziunii strategice, valorilor şi misiunii asumate de instituţia de învăţământ superior;
b) resurse umane suficiente, pregătite să îşi asume şi să pună în aplicare viziunea de internaţionalizare a instituţiilor de învăţământ superior: personal didactic, administrativ, studenţi, studenţi-doctoranzi şi cursanţi, inclusiv mobilitatea acestora;
c) infrastructură dedicată şi servicii-suport dedicate studenţilor şi personalului care accesează programe de mobilitate internaţională şi studenţilor internaţionali care doresc să studieze/studiază în cadrul unui program de studiu universitar în România, respectiv personalului din străinătate aflat într-o mobilitate în România;
d) cercetare, inovare şi antreprenoriat.
CAP. II
Priorităţi şi obiective
ART. 5
(1) Pentru implementarea cadrului strategic privind internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior din România, Ministerul Educaţiei şi instituţiile aflate în subordine sau coordonare vor avea în vedere următoarele priorităţi:
a) stimularea mobilităţilor pentru învăţare;
b) îmbunătăţirea serviciilor-suport pentru studenţii/cadrele universitare care vin sau care pleacă într-o mobilitate, inclusiv sprijin pentru bunăstarea fizică şi mentală;
c) susţinerea iniţiativei universităţilor europene ca o modalitate de a îmbunătăţi incluziunea, transformarea şi inovarea în cooperare şi de a răspunde activ la depăşirea provocărilor generate de tendinţele naţionale şi internaţionale;
d) descentralizarea procesului de admitere pentru cetăţenii din state terţe UE, inclusiv prin formarea de personal specializat la nivelul instituţiilor de învăţământ superior în vederea recunoaşterii documentelor care atestă studiile anterioare;
e) îmbunătăţirea vizibilităţii României şi a instituţiilor de învăţământ superior în mediul internaţional de la nivel global, al Spaţiului European al Învăţământului Superior şi al Spaţiului European al Educaţiei;
f) digitalizarea, simplificarea şi eficientizarea proceselor de recunoaştere şi echivalare a diplomelor obţinute în străinătate, precum şi eficientizarea proceselor de acordare a vizelor;
g) consolidarea legăturii dintre internaţionalizare şi valorile academice fundamentale: libertatea academică, autonomia instituţională, integritatea academică, responsabilitatea pentru învăţământul superior;
h) crearea unui echilibru între nevoia de colaborare continuă şi recunoaşterea preocupărilor de securitate europeană şi naţională;
i) încorporarea schimbului virtual şi a învăţării internaţionale colaborative online ca parte integrantă a procesului de internaţionalizare a sistemului de învăţământ superior;
j) îmbunătăţirea colaborării cu diaspora academică românească prin implicarea personalului didactic şi de cercetare din străinătate în proiecte de cercetare şi predare în România;
k) promovarea dezvoltării şi implementării de programe de studiu şi a cercetării orientate spre dezvoltarea durabilă şi tranziţia verde;
l) dezvoltarea de programe de studii universitare de licenţă şi master cu predare într-o limbă de circulaţie internaţională, cu diplomă comună sau diplomă dublă sau multiplă, precum şi doctorate în cotutelă internaţională;
m) dezvoltarea de microcertificări sau programe de studii în vederea profesionalizării personalului didactic şi nedidactic responsabil de activităţi şi procese de internaţionalizare în învăţământul superior, în vederea atragerii de cursanţi sau studenţi din ţară şi din străinătate.
(2) Din perspectivă geografică, cadrul strategic privind internaţionalizarea învăţământului superior trebuie să aibă în vedere priorităţile naţionale, procesele internaţionale şi tratatele la care România este parte, luând în considerare:
a) poziţia României de membru al Uniunii Europene şi al Spaţiului European al Educaţiei;
b) apartenenţa României la Spaţiul European al Învăţământului Superior;
c) faptul că România este un stat membru important al mişcării francofone;
d) Parteneriatul strategic între România şi Statele Unite ale Americii;
e) legăturile istorice/tradiţionale pe care România le are cu state din afara Uniunii Europene.
ART. 6
(1) O componentă esenţială a internaţionalizării sistemului de învăţământ superior este mobilitatea academică. În acest sens, cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi al instituţiilor aflate în subordine sau coordonare, instituţiile de învăţământ superior adoptă măsuri în vederea stimulării mobilităţii pentru învăţare, astfel încât până în anul 2030 să se atingă obiectivele propuse la nivelul Uniunii Europene, respectiv:
a) cel puţin 23% din absolvenţii din învăţământul superior au minimum o experienţă de mobilitate pentru îmbunătăţirea tranziţiei către piaţa muncii şi a mobilităţii de învăţare, în creştere faţă de obiectivul actual de 20%;
b) cel puţin 20% din cursanţii care au beneficiat de mobilitatea pentru învăţare în străinătate trebuie să fie persoane cu mai puţine oportunităţi, până în 2027.
(2) Având în vedere scăderea numărului de studenţi din România în ultimii 6 ani, precum şi nevoia de absolvenţi, specialişti în anumite domenii necesare dezvoltării economice, Ministerul Educaţiei sprijină instituţiile de învăţământ superior pentru dezvoltarea programelor de studii de licenţă desfăşurate integral în limbi de circulaţie internaţională, astfel încât să fie înregistrată, până în anul 2030, o creştere cu minimum 35% a numărului de studenţi străini înmatriculaţi la studii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior.
(3) Având în vedere nevoia de combatere a fenomenului de abandon universitar în rândul studenţilor străini, toate serviciile administrative din instituţiile de învăţământ superior care interacţionează cu studenţi străini vor avea şi angajaţi cu competenţe lingvistice adecvate în vederea oferirii suportului necesar până în anul 2030.
CAP. III
Rolul instituţiilor centrale cu responsabilităţi în domeniul internaţionalizării învăţământului superior
ART. 7
Ministerul Educaţiei este responsabil pentru coordonarea politicii de internaţionalizare a sistemului de învăţământ superior din România. În acest proces, Ministerul Educaţiei este sprijinit de instituţiile/structurile aflate în subordine/coordonare, cu responsabilităţi în domeniu.
ART. 8
(1) În vederea coordonării procesului de internaţionalizare a învăţământului superior se înfiinţează Consiliul de coordonare a procesului de internaţionalizare a învăţământului superior, denumit în continuare Consiliul, cu rol de corelare, coordonare şi informare reciprocă cu privire la diversele politici cu impact asupra acestui proces. Consiliul este format din reprezentanţi ai următoarelor instituţii şi structuri:
a) Ministerul Educaţiei - structurile responsabile pentru învăţământ superior, relaţii internaţionale si recunoaşterea diplomelor;
b) Ministerul Afacerilor Externe;
c) Inspectoratul General pentru Imigrări, structură subordonată a Ministerului Afacerilor Interne;
d) Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, denumită în continuare ANPCDEFP;
e) Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, denumită în continuare UEFISCDI;
f) Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior;
g) Consiliul Naţional al Rectorilor.
(2) Numărul reprezentanţilor pentru fiecare instituţie prevăzută la alin. (1), atribuţiile specifice şi modalitatea de funcţionare se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de cel mult 1 an.
CAP. IV
Rolul instituţiilor de învăţământ superior, planificare şi implementare
ART. 9
Instituţiile de învăţământ superior unde internaţionalizarea este asumată ca parte a misiunii instituţionale trebuie sa îşi dezvolte propriile strategii privind internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior, ca strategii individuale sau ca parte a strategiei instituţionale.
ART. 10
Instituţiile de învăţământ superior, în cadrul procesului de internaţionalizare, asigură:
a) condiţiile şi susţinerea studenţilor şi a personalului universitar în vederea realizării de mobilităţi internaţionale, utilizând resursele disponibile din fonduri ale programelor internaţionale, naţionale sau din fonduri proprii, conform ţintelor stabilite prin cadrul strategic. Mobilităţile pot fi de scurtă sau de lungă durată, organizate în format fizic, virtual sau mixt;
b) servicii-suport pentru studenţii, profesorii şi cercetătorii internaţionali, cel puţin într-o limbă de circulaţie internaţională, şi acces la infrastructura disponibilă;
c) informaţii referitoare la: programele de cercetare, inovare şi antreprenoriat pe care instituţia le desfăşoară; infrastructura de cercetare şi tehnologică existentă; posibilităţile de participare în programe şi proiecte cu finanţare naţională sau internaţională;
d) includerea în cadrul website-urilor proprii a informaţiilor de interes general despre oferta educaţională şi activităţile de cercetare, inovare şi antreprenoriat, cel puţin într-o limbă de circulaţie internaţională;
e) actualizarea permanentă a informaţiilor din portalul studyinromania.gov.ro.
ART. 11
(1) Instituţiile de învăţământ superior includ în planul strategic multianual de dezvoltare instituţională, aprobat de senatul universitar, la propunerea rectorului, conform art. 137 alin. (2) lit. d) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, un capitol referitor la internaţionalizare, pe toate componentele asumate de către comunitatea academică, ca parte a procesului de educaţie, cercetare şi formare continuă, acolo unde internaţionalizarea este parte a misiunii instituţionale asumate.
(2) Capitolul referitor la internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior trebuie să fie adaptat la nevoile şi obiectivele specifice ale fiecărei instituţii şi să stabilească ţinte la nivel instituţional, inclusiv privind creşterea numărului de mobilităţi ale studenţilor şi cadrelor didactice/personalului administrativ, şi să prevadă un plan de acţiuni privind cele cinci dimensiuni prevăzute la art. 2.
(3) Capitolul referitor la internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior din planul strategic multianual de dezvoltare instituţională poate să conţină măsuri referitoare la:
a) recrutarea şi menţinerea în instituţia de învăţământ superior a studenţilor internaţionali prin dezvoltarea de programe de marketing şi recrutare care să atragă studenţi internaţionali;
b) atragerea de studenţi internaţionali în programele de studii din domenii prioritare pentru dezvoltarea economică sustenabilă a României sau în domenii care înregistrează un deficit de competenţe;
c) stabilirea de parteneriate şi schimburi academice cu alte instituţii de învăţământ superior din întreaga lume;
d) organizarea de internshipuri şi stagii destinate acumulării de experienţă profesională pentru studenţi în afara ţării de origine. Aceste acţiuni contribuie la dezvoltarea competenţelor interculturale şi la creşterea angajabilităţii absolvenţilor într-un context global;
e) internaţionalizarea curriculumului prin introducerea perspectivei internaţionale în programele de studii pentru a contribui la pregătirea studenţilor pentru a se integra într-o lume globalizată;
f) susţinerea activităţilor de cercetare internaţională colaborativă prin promovarea cooperărilor în domeniu cu instituţii din întreaga lume, pentru încurajarea schimbului de cunoştinţe şi expertiză pe tematici de interes global;
g) promovarea diversităţii şi incluziunii prin sprijinirea schimbului intercultural în spaţiul universitar, prin facilitarea accesului echitabil şi egal la oportunităţile de mobilitate cu scop de învăţare/formare a categoriilor vulnerabile, precum şi prin oferirea de facilităţi de învăţare/formare tuturor categoriilor de studenţi, studenţi-doctoranzi, cadre didactice şi personal administrativ;
h) dezvoltarea de microcertificări cu predare atât în format fizic, cât şi online, inclusiv în limbi străine, şi folosirea de resurse digitale pentru a flexibiliza oferta educaţională;
i) participarea în proiecte de asistenţă tehnică privind fundamentarea politicilor economice, sociale sau a altor politici publice, în parteneriat cu instituţii de învăţământ superior, instituţii publice sau organizaţii internaţionale;
j) dezvoltarea de programe de studii în limbi străine în funcţie de grupul-ţintă de studenţi internaţionali vizaţi;
k) dezvoltarea unor programe de granturi de tip cadru didactic invitat/visiting lecturer pentru cadre didactice internaţionale care să poată preda o durată determinată în instituţiile de învăţământ superior din România;
l) participarea în programe pentru creşterea dimensiunii şi capacităţii instituţionale internaţionale ale instituţiilor de învăţământ superior şi în domeniul internaţionalizării acasă;
m) investiţii în dezvoltarea competenţelor lingvistice de tip profesional ale cadrelor didactice şi administrative, pentru creşterea calităţii programelor de studii în limbi străine, atât prin cursuri, evenimente sau activităţi dedicate în anumite limbi străine, cât şi prin participări la evenimente online şi în format fizic, precum conferinţe, mobilităţi de predare, training sau ateliere de lucru specializate;
n) stimularea tuturor tipurilor de mobilităţi: fizică, virtuală şi mixtă pentru studenţi, personal didactic şi nedidactic;
o) stimularea mobilităţii şi internaţionalizării studiilor doctorale, prin creşterea numărului de burse pentru mobilităţi de scurtă durată, inclusiv din surse proprii ale instituţiilor de învăţământ superior de drept public, şi implicarea studenţilor-doctoranzi în proiecte de cercetare cu parteneri internaţionali pe tematici de interes pentru aceştia;
p) crearea de facilităţi şi stimulente pentru atragerea de studenţi internaţionali, inclusiv burse din surse proprii, scutirea de la plata taxelor de studii pentru studenţii din medii dezavantajate, asigurarea de cazare gratuită, mentorat academic personalizat sau oportunităţi de participare la programe de dezvoltare profesională şi creşterea retenţiei absolvenţilor internaţionali;
q) consolidarea parteneriatelor dintre industrie şi mediul academic prin invitarea la cursuri a specialiştilor din domeniu şi a alumnilor cu scopul de a ţine prelegeri pentru studenţi. Parteneriatul public-privat poate aduce contribuţii importante privind apropierea şi facilitarea accesului pe piaţa muncii;
r) dezvoltarea de acţiuni de conectare la alumni internaţionali ai instituţiilor de învăţământ superior din România, precum şi de consolidare a acestor comunităţi de alumni prin acţiuni dedicate acestora: newsletter, evenimente online şi în format fizic de prezentare a oportunităţilor curente oferite de instituţiile de învăţământ superior, programe sociale de sedimentare a grupurilor de alumni ai unei instituţii de învăţământ superior din România sau ai tuturor instituţiilor de învăţământ superior româneşti din anumite regiuni/oraşe din lume, programe de alumni internaţionali ambasadori;
s) dezvoltarea programelor de tip „Absolvent ambasador internaţional“, în conexiune cu cele de burse şi pachete de facilităţi oferite de instituţiile de învăţământ superior româneşti şi în legătură directă cu strategiile de marketing şi recrutare de studenţi din străinătate.
(4) Metodele şi instrumentele specifice prevăzute la alin. (3) lit. a) includ:
a) utilizarea instrumentelor de promovare la nivel naţional sub umbrela „Study in Romania“;
b) prezenţa la târguri educaţionale;
c) colaborări cu agenţii de recrutare;
d) promovarea programelor academice şi culturale în străinătate;
e) colaborarea cu alumni;
f) oferirea de suport adecvat studenţilor internaţionali, precum activităţi de integrare, suport psihologic şi acces la servicii de consiliere psihologică şi în carieră, pentru a se adapta la viaţa şi învăţământul într-o ţară străină;
g) oferirea de programe sau cursuri de învăţare a limbii române sau a altor limbi străine de circulaţie europeană şi de cunoaştere a culturii sau civilizaţiei româneşti;
h) oferirea de programe de orientare în cadrul instituţiei sau al oraşului;
i) programe de tutorat sau mentorat, cu implicarea studenţilor sau a personalului universitar;
j) programe de formare a personalului administrativ din punctul de vedere al competenţelor lingvistice, de comunicare, interacţiune interculturală, digitalizare, respectiv dezvoltare personală şi profesională.
(5) Parteneriatele prevăzute la alin. (3) lit. c) pot include:
a) schimburi de studenţi şi cadre didactice/personal administrativ;
b) colaborări în cercetare;
c) dezvoltarea de programe de studii integrate şi programe de studii comune cu diplomă comună sau diplomă dublă sau multiplă.
(6) Instituţiile de învăţământ superior raportează în platformele naţionale numărul mobilităţilor fizice, virtuale şi mixte, precum şi colaborările în programe integrate sau comune, atât în scopul monitorizării şi evaluării, cât şi pentru facilitarea politicilor bazate pe evidenţe.
CAP. V
Finanţare şi resurse
ART. 12
Ministerul Educaţiei oferă sprijin instituţiilor de învăţământ superior în cadrul procesului de internaţionalizare a sistemului de învăţământ superior, inclusiv prin:
a) integrarea dimensiunii internaţionale în finanţarea prin Fondul de dezvoltare instituţională;
b) integrarea dimensiunii internaţionale în finanţarea prin Fondul pentru finanţarea situaţiilor speciale;
c) finanţarea cu un coeficient mărit a programelor de studii în limbi de circulaţie internaţională;
d) finanţarea unui număr de burse şi stagii de specializare pentru studenţii români de pretutindeni;
e) alocarea unui număr de locuri, în cadrul cifrei de şcolarizare, la programul de studii pentru anul pregătitor de limba română;
f) finanţarea unui număr de burse pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare în străinătate;
g) selecţia, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, a unui număr de candidaţi pentru bursele alocate studenţilor străini. În acest sens, Ministerul Educaţiei, prin intermediul UEFISCDI şi în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, dezvoltă şi administrează platforma de gestiune a aplicaţiilor pentru bursele statului român;
h) susţinerea internaţionalizării prin intermediul fondurilor europene precum Fondul social european+, prin Programul Educaţie şi Ocupare, Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României, programul ERASMUS+ şi altele asemenea.
ART. 13
Ministerul Educaţiei susţine financiar instituţiile de învăţământ superior româneşti care participă în cadrul proiectelor dedicate dezvoltării şi consolidării de reţele universitare europene, precum şi pentru preluarea exemplelor de bună practică din cadrul acestui tip de reţele în cadrul respectivelor instituţii. De asemenea, transferul de bune practici şi competenţe va fi facilitat de Ministerul Educaţiei, prin dezvoltarea unui mecanism de transfer de cunoaştere de tip înfrăţire/twinning de la instituţiile de învăţământ superior parte a reţelelor europene către cele care încă nu fac parte din astfel de consorţii.
CAP. VI
Monitorizarea şi actualizarea cadrului strategic
ART. 14
(1) Rezultatele preconizate în urma implementării cadrului strategic privind internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior sunt:
a) creşterea numărului de studenţi internaţionali care studiază în instituţiile de învăţământ superior din România, în special a celor din domeniile unde România duce lipsă de specialişti;
b) creşterea numerică a personalului calificat din cadrul instituţiilor de învăţământ superior implicat în activităţile de internaţionalizare;
c) dezvoltarea unor mecanisme pentru informarea corectă şi coerentă a publicului cu privire la activităţile şi evenimentele importante derulate în spaţiul universitar;
d) îmbunătăţirea performanţelor/competenţelor lingvistice ale personalului din instituţiile de învăţământ superior;
e) facilitarea recunoaşterii reciproce a rezultatelor învăţării între instituţiile de învăţământ superior;
f) îmbunătăţirea tranziţiei către piaţa muncii şi a mobilităţii profesionale;
g) utilizarea de modele inovative de învăţare şi predare, precum şi a instrumentelor digitale;
h) eficientizarea utilizării cadrului şi a mecanismelor de cooperare internaţională;
i) îmbunătăţirea indicatorilor privind internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior.
(2) Ministerul Educaţiei are rolul monitorizării gradului de internaţionalizare a învăţământului superior prin rapoarte specifice sau ca parte a monitorizării sistemului de învăţământ superior. În acest sens, Ministerul Educaţiei, prin intermediul UEFISCDI şi ANPCDEFP, elaborează o dată la doi ani un raport specific privind internaţionalizarea învăţământului superior.
ART. 15
Ministerul Educaţiei coordonează procesul de monitorizare continuă a implementării cadrului strategic privind internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior, care va include colectarea şi analizarea periodică a datelor relevante.
ART. 16
(1) Pentru a asigura o evaluare corectă şi obiectivă a progresului se definesc următorii indicatori de performanţă:
a) numărul şi proporţia mobilităţilor internaţionale ale studenţilor şi cadrelor didactice;
b) numărul şi proporţia studenţilor internaţionali înmatriculaţi;
c) numărul şi proporţia studenţilor din grupurile dezavantajate care participă la programe de mobilităţi;
d) numărul de parteneriate şi colaborări internaţionale;
e) numărul de programe de studii comune şi integrate;
f) gradul de satisfacţie a studenţilor internaţionali.
(2) Lista indicatorilor de performanţă prevăzuţi la alin. (1) poate fi completată prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 17
(1) Ministerul Educaţiei poate evalua impactul cadrului strategic privind internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior şi propune revizuirea acestuia pentru a îmbunătăţi impactul acestuia, precum şi pentru a reflecta schimbările şi evoluţiile în contextul naţional şi internaţional.
(2) Procesul de revizuire a cadrului strategic implică, potrivit art. 5 alin. (6) din Legea nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, consultarea cu toate părţile interesate relevante, inclusiv instituţiile de învăţământ superior, ministerele relevante, studenţii, organizaţiile nonguvernamentale şi partenerii sociali.
(3) Pentru revizuirea şi actualizarea cadrului strategic, Ministerul Educaţiei constituie, prin ordin de ministru, un grup de lucru specializat, care analizează datele colectate şi feedbackul părţilor interesate. Acest grup de lucru propune modificările necesare pentru a asigura relevanţa şi eficienţa continuă a cadrului strategic.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
